Sunt mandru ca sunt roman

Elev:Baiazid-radu-ciocan

Portul Popular Romanesc

Portul popular din Oltenia

  

În Oltenia, portul popular se deosebeşte de la un ţinut la altul. Cămaşa sau iia esteelementul cel mai important al costumului din jurul oraşelor Drobeta Turnu Severin şiTârgu Jiu, iile sunt încreţite pe lângă gât, iar peste creţi este aplicat un guler îngust şi acoperit cu broderie.

Portul Popular din Muntenia

Prin aceste părţi costumele sunt frumos împodobite, iile sunt ornamentate cumotive mai înguste, formând două şiruri de râuri pe piepţi şi două pe spate, caremarchează şi cusăturile de unire cu clini.

Portul Popular din Dobrogea

În Dobrogea iile sunt mai simple, pe umăr nu au altiţe, mânecile sunt fixate de ieneîncreţite, iar cusătura de unire a mânecii cu ia este mascată printr-un galon îngust de broderie.

Pe linia de lungime mâneca rămâne largă şi se termină prin acelaşi model de broderie. Pe piepţi gura cămăşii este conturată de două şiruri de râuri

Portul Popular din Moldova

În aceste regiuni, în părţile dinspre munţi, iile sunt creţe la piepţi, cu altiţe peumeri, pe care sunt aplicate mânecile încreţite. În partea de jos mâneca este strânsă pemână, cu creţuri lucrate în fire colorate formând un galon, din care porneşte un volan cecade peste mână. Din altiţă pornesc trei şiruri de râuri (galoane de broderie îngustă) petoată lungimea mânecii.

Portul Popular din Banat

Se distinge de celelalte regiuni printr-o bogăţie excesivă a broderiilor de pe ii,unde motivele sunt foarte late şi compacte. Părţile de deasupra ale mânecilor sunt brodate în întregime de linia de răscroitură a gâtului până jos în linia de lungime, undese fixează pe mână printr-un elastic. Volanul ce cade pe mână este în întregime brodat.

Portul Popular din Transilvania

Portul acesta nu diferă prea mult de celelalte ţinuturi. Croiala iilor este aceeaşi,numai motivele de broderii sunt aşezate pe mâneci în linii orizontale, iar pe piepţigaloanele sunt înguste şi aşezate în jurul gurii cămăşii. Ia este încreţită la gât, iar pestecreţi este aplicat un guler foarte îngust acoperit cu broderie. Lărgimea mânecilor din partea de jos este strânsă prin creţi în culori care formează un galon lat şi care setermină cu un volănaş îngust de 2-3 cm. În general broderiile iilor sunt lucrate într-o singură culoare, mai mult în roşu.

Jocuri populare romanestiDansul calusarilor

• Dansul calusarilor vine din negurile timpului, fiind de origine precrestina. Dansul a fost legat ca origine si de stravechiul cult al Soarelui. Dansul Calusarilor se practica in sudul tarii, dar si in Moldova de Rusalii. Cu toate ca de Rusalii se sarbatoreste Pogorarea Sfantului Duh, romanii i-au asociat acestei sarbatori si semnificatii magice. De Rusalii se sarbatorea in trecut Rozalia, sarbatoarea trandafirilor.

Calusarii se joaca in timpul Rusaliilor, cand timp de doua-trei saptamani calusarii merg in sate pentru a-i vindeca pe cei bolnavi cu puterea pe care au dobandit-o. Prin acest dans se protejeaza oamenii, vitele si recoltele de fortele malefice.

Bucate traditionale romanesti

Folclorul romanesc este unul dintre depozitele spirituale si intime ale poporului nostru.

Mancaruri gatite traditional

Sarmalute muntenesti cu mamaliguta si costita afumata

Ciolan afumat cu varza calita sau iahnie de fasole

Pomana porcului cu mamaliguta si usturoi

Specialitate Boiereasca (muschi de vita cu ficatei de pui la gratar)

Muschi de vita impletit cu muschi de porc si kaizer ca la Campulung + garnitura

Coasta Ardeleneasca afumata pe pat de varza calita

Tochitura Dobrogeana cu mamaliguta

Olaritul

Olaritul este o ocupatie straveche ce se practica inca din vremuri stravechi, marturie stand frumoasele vase de ceramica din epoca neolitica, epoca in care pe teritoriul Romaniei s-a dezvoltat o civilizatie remarcabila.

Impletiturile

Mestesugul impletitului, in special din paie, ca si toate mestesugurile din fibre naturale de altfel este cunoscut inca din Antichitate. O etapa de inflorire se intalneste in Basarabia intre sec. XIX-XX unde mesteri iscusiti se specializau in a acoperi casele cu paie de secara. 

Arta lemnului – plasticitatea formelor si a figurilor

Creator al unei arte de o mare bogatie si originalitate, poporul roman a faurit valori artistice pline de fantezie in domeniul

sculpturii lemnului.Cu unelte simple ca securea, ferastraul, tesla, horjul, scoaba, cutitul, dalta, compasul, potricala, ghinul, tiparul de pirogravat au fost create de-a lungul timpului forme si figuri diferite de la

o zona la alta a tarii dar unite toate pe pamant romanesc.Experienta milenara in arta lemnului a invatat mesterii intrebuintarea adecvata a fiecarei esente lemnoase: 

 •  Bradul si stejarul – la constructii;  •   Fagul – pentru lazi de zestre;

  •   Cornul si alunul – pentru bate ciobanesti si codiristi de bici;

  •   Frasinul – pentru cadre de usi si ferestre;  •   Paltinul si teiul – pentru furci de tors, linguri, ploste si

casete

Tesutul – mestesug traditional 

Tesutul – mestesug traditional 

Domeniul tesaturilor este alcatuit din cel mai mare numar de piese; dar si de cunostinte cerute celui ce practica acest

mestesug. Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis amprente ale acestora au fost gasite pe fundul unor vase din

perioada respectiva. 

Dar pentru a intelege mai bine misterele acestei vechi indeletniciri, trebuie sa stim cine erau cei ce teseau. Ei bine, acest mestesug a fost practicat de femei. Ele erau cele care

cultivau, pe suprafete mici de pamant, inul si canepa.

ZONE ETNOGRAFICE

Pictura icoanelor pe sticla 

O definitie a icoanei pe sticla spune ca aceasta se lucreaza dupa model (izvod, izvor). Izvodul era scos periodic de vechi mestesugari romani pentru a se executa cateva lucrari si dupa aceea era iar pus la pastrare. 

Pe icoanele de sticla nu se semneaza pentru ca nu sunt originale. Scrisul este chirilic, dar fiind de oamenii de analfabeti (nu toti ucenicii mesterilor stiau sa scrie) s-a denaturant in timp si nu intotdeauna se intelege numele sfantului sau al scenei reprezentate.

Motivele ornamentatiei oualelor incondeiate la romani

Motivele ornamentatiei oualelor incondeiate sunt numeroase, si fiecare motiv se prezinta in mai multe variante care se diferentiaza in functie de localitate.Variaza chiar si in acelasi sat si variat iese acelasi motiv din mana aceleiasi persoane care incondeiaza

Cantecul popular “Lie Ciocarlie”

E probabil cea mai cunoscuta melodie de jale a folclorului romanesc din ultimul secol – dar o jale demna.

A fascinat si continua sa fascineze generatii intregi de ascultatori. Din punctul meu de vedere o sa ramana mereu o comoara de melodie pentru ca ma rascoleste asa cum putine cantece stiu sa o faca.