1. Sunt mandru ca sunt roman Elev:Baiazid-radu-ciocan

2. Portul Popular Romanesc

3. Portul popular din Oltenia n Oltenia, portul popular se deosebete de la un inut la altul. Cmaa sau iia esteelementul cel mai important al costumului din jurul oraelor Drobeta Turnu Severin iTrgu Jiu, iile sunt ncreite pe lng gt, iar peste crei este aplicat un guler ngust i acoperit cu broderie.

4. Portul Popular din Muntenia Prin aceste pri costumele sunt frumos mpodobite, iile sunt ornamentate cumotive mai nguste, formnd dou iruri de ruri pe piepi i dou pe spate, caremarcheaz i custurile de unire cu clini.

5. Portul Popular din Dobrogea n Dobrogea iile sunt mai simple, pe umr nu au altie, mnecile sunt fixate de ienencreite, iar custura de unire a mnecii cu ia este mascat printr-un galon ngust de broderie. Pe linia de lungime mneca rmne larg i se termin prin acelai model de broderie. Pe piepi gura cmii este conturat de dou iruri de ruri

6. Portul Popular din Moldova n aceste regiuni, n prile dinspre muni, iile sunt cree la piepi, cu altie peumeri, pe care sunt aplicate mnecile ncreite. n partea de jos mneca este strns pemn, cu creuri lucrate n fire colorate formnd un galon, din care pornete un volan cecade peste mn. Din alti pornesc trei iruri de ruri (galoane de broderie ngust) petoat lungimea mnecii.

7. Portul Popular din Banat Se distinge de celelalte regiuni printr-o bogie excesiv a broderiilor de pe ii,unde motivele sunt foarte late i compacte. Prile de deasupra ale mnecilor sunt brodate n ntregime de linia de rscroitur a gtului pn jos n linia de lungime, undese fixeaz pe mn printr-un elastic. Volanul ce cade pe mn este n ntregime brodat.

8. Portul Popular din Transilvania Portul acesta nu difer prea mult de celelalte inuturi. Croiala iilor este aceeai,numai motivele de broderii sunt aezate pe mneci n linii orizontale, iar pe piepigaloanele sunt nguste i aezate n jurul gurii cmii. Ia este ncreit la gt, iar pestecrei este aplicat un guler foarte ngust acoperit cu broderie. Lrgimea mnecilor din partea de jos este strns prin crei n culori care formeaz un galon lat i care setermin cu un volna ngust de 2-3 cm. n general broderiile iilor sunt lucrate ntr-o singur culoare, mai mult n rou.

9. Jocuri populare romanesti Dansul calusarilor Dansul calusarilor vine din negurile timpului, fiind de origine precrestina. Dansul a fost legat ca origine si de stravechiul cult al Soarelui. Dansul Calusarilor se practica in sudul tarii, dar si in Moldova de Rusalii. Cu toate ca de Rusalii se sarbatoreste Pogorarea Sfantului Duh, romanii i-au asociat acestei sarbatori si semnificatii magice. De Rusalii se sarbatorea in trecut Rozalia, sarbatoarea trandafirilor. Calusarii se joaca in timpul Rusaliilor, cand timp de doua-trei saptamani calusarii merg in sate pentru a-i vindeca pe cei bolnavi cu puterea pe care au dobandit-o. Prin acest dans se protejeaza oamenii, vitele si recoltele de fortele malefice.

10. Bucate traditionale romanestiFolclorul romanesc este unul dintredepozitele spirituale si intime alepoporului nostru.Mancaruri gatite traditionalSarmalute muntenesti cumamaliguta si costita afumataCiolan afumat cu varza calita sauiahnie de fasolePomana porcului cu mamaliguta siusturoiSpecialitate Boiereasca (muschi devita cu ficatei de pui la gratar)Muschi de vita impletit cu muschide porc si kaizer ca la Campulung+ garnituraCoasta Ardeleneasca afumata pepat de varza calitaTochitura Dobrogeana cumamaliguta

11. Olaritul Olaritul este o ocupatie straveche ce se practica inca din vremuri stravechi, marturie stand frumoasele vase de ceramica din epoca neolitica, epoca in care pe teritoriul Romaniei s-a dezvoltat o civilizatie remarcabila.

12. Impletiturile Mestesugul impletitului, in special din paie, ca si toate mestesugurile din fibre naturale de altfel este cunoscut inca din Antichitate. O etapa de inflorire se intalneste in Basarabia intre sec. XIX-XX unde mesteri iscusiti se specializau in a acoperi casele cu paie de secara.

13. Arta lemnului plasticitatea formelor si a figurilor Creator al unei arte de o mare bogatie si originalitate, poporul roman a faurit valori artistice pline de fantezie in domeniul sculpturii lemnului. Cu unelte simple ca securea, ferastraul, tesla, horjul, scoaba, cutitul, dalta, compasul, potricala, ghinul, tiparul de pirogravat au fost create de-a lungul timpului forme si figuri diferite de la o zona la alta a tarii dar unite toate pe pamant romanesc. Experienta milenara in arta lemnului a invatat mesterii intrebuintarea adecvata a fiecarei esente lemnoase: Bradul si stejarul la constructii; Fagul pentru lazi de zestre; Cornul si alunul pentru bate ciobanesti si codiristi de bici; Frasinul pentru cadre de usi si ferestre; Paltinul si teiul pentru furci de tors, linguri, ploste si casete

14. Tesutul mestesug traditional Tesutul mestesug traditionalDomeniul tesaturilor este alcatuit din cel mai mare numar de piese; dar si de cunostinte cerute celui ce practica acestmestesug. Fragmente de tesaturi au fost descoperite datandinca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precisamprente ale acestora au fost gasite pe fundul unor vase din perioada respectiva. Dar pentru a intelege mai bine misterele acestei vechiindeletniciri, trebuie sa stim cine erau cei ce teseau. Ei bine,acest mestesug a fost practicat de femei. Ele erau cele care cultivau, pe suprafete mici de pamant, inul si canepa.

15. ZONE ETNOGRAFICE

16. Pictura icoanelor pe sticlaO definitie a icoanei pe sticlaspune ca aceasta se lucreazadupa model (izvod, izvor).Izvodul era scos periodic devechi mestesugari romanipentru a se executa catevalucrari si dupa aceea era iarpus la pastrare.Pe icoanele de sticla nu sesemneaza pentru ca nu suntoriginale. Scrisul este chirilic,dar fiind de oamenii deanalfabeti (nu toti uceniciimesterilor stiau sa scrie) s-adenaturant in timp si nuintotdeauna se intelege numelesfantului sau al sceneireprezentate.

17. Motivele ornamentatiei oualelor incondeiate la romani Motivele ornamentatiei oualelor incondeiate sunt numeroase, si fiecare motiv se prezinta in mai multe variante care se diferentiaza in functie de localitate.Variaza chiar si in acelasi sat si variat iese acelasi motiv din mana aceleiasi persoane care incondeiaza

18. Cantecul popular Lie Ciocarlie E probabil cea mai cunoscuta melodie de jale a folclorului romanesc din ultimul secol dar o jale demna. A fascinat si continua sa fascineze generatii intregi de ascultatori. Din punctul meu de vedere o sa ramana mereu o comoara de melodie pentru ca ma rascoleste asa cum putine cantece stiu sa o faca.