STATUL MEDIEVALSTATUL MEDIEVALOrganizarea statului în Europa Organizarea statului în Europa

medievală.medievală.

Studiu de cazStudiu de caz:: Franţa şi Franţa şi GermaniaGermania

Statele medievale în apusul Statele medievale în apusul EuropeiEuropei

Sec XI-XIII – perioada Sec XI-XIII – perioada monarhiei feudalemonarhiei feudale

- Suveranii şi-au Suveranii şi-au subordonat întreaga subordonat întreaga

societatesocietate- Monarhia a devenit Monarhia a devenit

ereditarăereditară- Monarhul avea Monarhul avea întreaga putere de întreaga putere de

deciziedecizie- Armatele regale au Armatele regale au fost dotate cu arme de fost dotate cu arme de

focfoc

Sec XIII-XV – perioada Sec XIII-XV – perioada monarhiei stărilormonarhiei stărilor

- Monarhii colaborează Monarhii colaborează cu clerul, nobilimea şi cu clerul, nobilimea şi

cu orăşenimea cu orăşenimea deoarece regalitatea deoarece regalitatea nu era suficient de nu era suficient de

consolidatăconsolidată- Au apărut adunările de Au apărut adunările de

stări şi Consiliul regal stări şi Consiliul regal care îl spijineau pe care îl spijineau pe

monarh în rezolvarea monarh în rezolvarea problemelor statuluiproblemelor statului

Adunările de stăriAdunările de stări

Adunarea Stărilor Generale – Franţa

Convocată pentru prima dată în timpul regelui Filip al IV-lea cel Frumos (1285-

1314)

-Starea I – clerul

-Starea a II-a – nobilimea

-Starea a III-a - orăşenimea

Parlamentul englezParlamentul englez

Constituit în 1265, era alcătuit din reprezentanţii stărilor privilegiate:

nobilii, clerul, burghezia

Statul medieval francezStatul medieval francez

Centralizarea şi Centralizarea şi unificarea s-au realizat unificarea s-au realizat prin mărirea domeniului prin mărirea domeniului

regal prinregal prin:: confiscări, confiscări, războaie, căsătoriirăzboaie, căsătorii

Franţa în 1154 Franţa în 1435

Consolidarea monarhieiConsolidarea monarhiei

A început în A început în timpul timpul

dinastiei dinastiei Capeţienilor Capeţienilor instaurată instaurată de Hugo de Hugo Capet.Capet.

Hugo Capet

Întărirea puterii centraleÎntărirea puterii centraleFilip II August (1180-1223) Ludovic IX cel Sfânt (1226-

1270)

Întărirea puterii centraleÎntărirea puterii centraleFilip IV cel Frumos (1285-1314) Ludovic XI (1461-1483)

Desăvârşirea Desăvârşirea centralizăriicentralizării

În Franţa, centralizarea progresează lent, timp de câteva secole, încheindu-se după războiul de 100 de ani (1337-1453)

Germania Germania ► Spre deosebire de Franţa,

Anglia şi Spania, unde monarhia feudală a realizat

centralizarea statului, în Imperiul Romano-German şi

Italia s-a menţinut fărâmiţarea feudală.

► Marii feudali germani îl domină pe împărat, care,

lipsit de domeniu şi neputând să-şi desemneze succesorii, nu poate realiza

statul centralizat.

► Puternicele oraşe ale Hansei n-au sprijinit

centralizarea statului, atâta vreme cât interesele lor economice nu coincid cu interesele politice ale

imperiului.

Anarhia feudalăAnarhia feudală În sec al XIII-lea, în Germania În sec al XIII-lea, în Germania

a fost o perioadă de anarhie, a fost o perioadă de anarhie, în care tronul a rămas vacant. în care tronul a rămas vacant.

Marii feudali se luptau între Marii feudali se luptau între ei, îi asupreau pe ţărani, îi ei, îi asupreau pe ţărani, îi

jefuiau pe negustori. jefuiau pe negustori. Peste tot domnea Peste tot domnea ""legea legea

pumnuluipumnului"" şi luptele şi luptele permanente pentru tron.permanente pentru tron.

Acestei situaţii i-a pus capăt Acestei situaţii i-a pus capăt Rudolf de Habsburg (1273-Rudolf de Habsburg (1273-

1291).1291).

Lipsa autorităţii Lipsa autorităţii monarhuluimonarhului

Prin "Bula de Aur" din 1356 se stabilea alegerea împăratului de către

şapte principi electori şi erau recunoscute privilegiile principilor

locali

Creşterea puterii marii Creşterea puterii marii nobiliminobilimi

Hotărâm, cu deplinătatea puterii Hotărâm, cu deplinătatea puterii că cel ce va fi ales... rege al că cel ce va fi ales... rege al

romanilor, îndată după această romanilor, îndată după această alegere,…, trebuie să întărească alegere,…, trebuie să întărească

principilor electori... toate principilor electori... toate privilegiile, documentele, privilegiile, documentele,

drepturile, libertățile și daniile, drepturile, libertățile și daniile, vechile obiceiuri și demnitățile vechile obiceiuri și demnitățile

lor...”lor...” ((Bula de AurBula de Aur))

Existenţa ligilorExistenţa ligilor

Oraşele germane s-au organizat pentru apărarea intereselor lor şi dobândirea autonomiei faţă de marii feudali şi de împărat. Aceste ligi se ocupau cu

dezvoltarea legăturilor comerciale cu oraşele din alte ţări.

Liga Liga HanseaticăHanseatică

Hamburg

Bremen

Rute comerciale ale Hansei

ASPECTEASPECTE STAT STAT CENTRALIZATCENTRALIZAT

STAT FĂRÂMIŢATSTAT FĂRÂMIŢAT

PUTEREA PUTEREA MONARHULUIMONARHULUI Mare Mare Mică Mică

TERITORIUL TERITORIUL STATULUISTATULUI Unificat Unificat Fărâmiţat Fărâmiţat

PIAŢA PIAŢA ECONOMICĂECONOMICĂ Unitară Unitară Dispersată Dispersată

OBŢINEREA OBŢINEREA TRONULUITRONULUI Ereditar Ereditar Prin alegere Prin alegere

Dicţionar Dicţionar

Stat centralizat Stat centralizat == stat organizat în jurul stat organizat în jurul unei singure autorităţi unei singure autorităţi

Fărâmiţare feudală Fărâmiţare feudală == divizarea divizarea autorităţii centrale în favoarea marii autorităţii centrale în favoarea marii nobiliminobilimi

Adunarea stărilor Adunarea stărilor == adunare adunare reprezentativă pentru cele trei stări ale reprezentativă pentru cele trei stări ale regatului medievalregatului medieval

Consiliu regal Consiliu regal == adunare de demnitari adunare de demnitari constituită la cererea regeluiconstituită la cererea regelui

Realizat deRealizat de

Prof. Murgu Eugenia-AngelaProf. Murgu Eugenia-Angela BibliografieBibliografie:: Manuale alternative de istorie pentru cl a Manuale alternative de istorie pentru cl a

VI-aVI-a M Rangu/M Ţugulea/C Boboc – Caiet M Rangu/M Ţugulea/C Boboc – Caiet

metodic metodic al profesorului de istorie, cl a VI-al profesorului de istorie, cl a VI-a, Ed Lidana, 2009a, Ed Lidana, 2009

Enciclopedia WikipediaEnciclopedia Wikipedia