Eugenia Greceanu Ansamblul Urban Medieval Pitesti 2007(1)

8/17/2019 Eugenia Greceanu Ansamblul Urban Medieval Pitesti 2007(1)

1/217


2/217

dr. arh. Eugenia RECENU

ANSAMBLUL URBAN MEDIEVAL

PITESTI

l

www.cimec.ro


3/217

ditt de irei Judeeă pentru Cultură, Cute şi trmou Cuturl Niol Argeşponsori C roiet Argeş A, C Cely RL, r te M ri şi Alexd ru Mu esuRedtori: ritet Euge i Greeu

ritet Alexdru MulesuCulegere: Miel Ni

: ig t Medi WorksCopert 1 : Bseri fi ii Voievozi situ ui Bu ig, dărâmtă în 1 897oto Al Atoiu lumul Gnl l Rmânii Buu reşt, 1 893

Copert Uş de intrre sei ostiropol, Bd Repu bl i , n r 66 Foto r Al. Mu lesu

Descrierea CIP a Biblotec Naţonale a RomâneGRECEANU, EUGENIA

Ansamblul uban medeval Pteşt dr. a. ugenaeeanu pe de loan eogescu Pteşti Paalea 45200

S 989402466

1 eorgesu loian (pre)2498 eş

www.cimec.ro


4/217

V

R: Â C EÎ .

,J

Fga

{

.JCIEŢL AGŞIUrRc4

l'uctă de

NICOLAE MCHISCU

ro.eso

� J,EGNDA

: Ditl® C b

Ou ats m

a 1/â��IUlr d

=: Şo n- fj

1 I " P/ m P�N u -TrV " -G•

T L E O

www.cimec.ro


5/217

www.cimec.ro


6/217

PREFATA NOII EDIT DN

Au ra al ediiei din 1982 esteeni i gore Crişa, are a deanşat nto-mire m studiu de iruit intern, în 197,soliita nme persoa, fără ştire Consiiuluiopuar ea î drul ăruia răspundea deproteia mou mentelor istorie, îtruât ăşia vorum să dărâme şi eiu leanu şi Criovei "

Mă pregăeam să îep studiul Botoşanior, in-

sistent erut de viepreşedintee Otavi Crati,onştient de vloarea asmb ui astăzi iremedia-bil denaturat

C tare, ma surpris aeptrea nlouir ii deătre Vasie răgu, di retoru monumentelor isto-rie în fza letlă a ireiei ptrimoniului uturalaioal, vând în vedere oitu ditre ondu-ere politiodministrtivă judeului Argeş şipiteşenii exsperai de prevederea dărâmării a90% din oraşu vei U memoriu de protest u

peste 1 00 de semnăuri a e oan iil or, adresat omietul ui entra CR, fusese rimis la CN pentruaizare şi referire

Am reaizat n trei exempare tudiul de de-terminare zonelor u valoare istoriă şi aristiădin oraşu iteşti, proiet r M 05/ 971975, u60 pagini, panşe şi 23 foograi exeutate deutor

xemplaru trimis Consiiui opuar Judeeanpenr orientare sistemaizării, avt un efebee petru autor, buurâduse de apreiereafavorbi ă a pri mu lu i seretar Io ină, reetatăpeste doi ani, ând devenise primseretar m-niipiului Buureşti, n aordare permisiunii desusinere propriei teze de dotort, boă lseor î 97 de ătre diretorii CN În simb,sărmul Grigore Crişan a pătit sump de itul deopiie şi de vertialitate re nu ptea să rămână

www.cimec.ro

l t l d ită t ă i t ibil bli iti i l


7/217

euosu elo s s set o lure de mităpetru eibere uui viz făut îisore şi fost supus odmării pubie id oblgt sămăture espld etrlă

tudiul di 1975 fost relut petru publi re î1981 şi părut 1982 î drul Muzeuu io-l de istorie l R..R î re se îise o seie

de eretre smblurilor urbe şi rurle ueretători prelui î 1 978 de l răpost iree ptrimoiului ulturl iol. Î repubire -tulă m păstrt semătur lui ori Georgesupe pref iiilă redttă evidet de utoreid bie uosută seiătte u re est pi-tores tivist ultur sem lurări elborte de

subordoii să i i usiv propri teză de dotortDores să pri est să etuez meritul luiori Georgesu î publire studiilor mele privid Botoşii (1981) şi iteştii (1 982) îtruât ii oltă editură epâd u e Ademiei u r eptt lurări î re er odmtă mpiî piă desfăşurre distrugerii smblurilor is-torie puâd use î u mi ă vlor ile dispărute su

meite şi meioâduse ul dărâmării lobietee de ritetură uşmii delri i luilori Georgesu u explit eptre publăriipri fptu ă u le itit textul rezemâduse peutoritte ştiiiă iotestbilă refereilorre miu ordt u geerozitte şi urj mplereferte de speiitte : Niole toiesu şi it

it petru mbele studii; prof r Grigoreoesu petru iteşti şi prof o Cproşu pe-tru Botoşi. Aestă justită redere opiiuor eretători reu mii totl d iferită de rogtiviştior igri fost trttă drept ioştieăde ătre prgmtiii dăpostii istituii de ul

6

tură şi este posibil publire uor ritii e eleşi subîelese l dres remodeării soiliste orşelor româeşti să fost u d itre uzele mojieştii oedieri lui lori Georgesu modelde soldt rediios rtidului: fost utl or 12 de ătre miistrul uz Gâde de fău omitetul omeior muii împietrit de uimi

re ă este ivitt să îşi strâgă obietee persole emivâd d reptul să păşesă după or 16 îmuzeul l ăui îtemeiere use prte 1970

Î modest formă editorilă MIRR preitădrept medievlă de ătre u uosut redtor editurii Meridie Asmbu urb medieviteşti pătrus î lume eretării şi r -

văămâtului superior fără opri vlurile suesi-ve de distrugere orşulu vei expuse î prteou dăugtă tulei editări e p lol isto-riu şezării expedit l iteşti 1981 îite depublire erere isistetă ui Rdu tudiretorul Muzeului judee re îl ere petruiludere îtro moogre orşuui relm-tă urget de utodertu istori lie Ceuşesu

vut dru de fertiiz veleităile pubiistiele uui bre de tivişti uturli: etre opu iu şi ivestru Voiesu delşâd pri-i u ui vl de istorii le orşulu i re u umi tu Istori Mu iip iulu i iteşti publ ită 1 988 deîsăş i Edtur Ademie i şi î re mprumuturil edi prtul riti şi di doumetre pe tere

su tr sformt progresiv î rezutte le eretă-rii oetivu ui de utoriEveimetele di deembrie 1989 u făut

est opus să deviă o rritte bibioă şi suitOmgiilor di uz osleor deşăte deslă-uite dres stejrului de l orieşti şi -demiieei sl e soii.

EUGENIA GRECEANUuie 2006

www.cimec.ro


8/217

PRFAĂ

Î ole "Asmbur istore rteturle",

Muzeul Niol de Istore l R Româi publiău ou studu: Asmbul urb medevl Pt tietru ei re u uos deât orşu otempor titul pote surprde, îtruât dor u umăr restrâs de moumete medevle şi âtevgrupăr de ădr e portă mpret sfârştuude ve XIX trezes stăzi bău i ă mpuătorusmblu de rtetură moderă di zo etră s ridit u pe ou u ui st, ş um greşits rmt r î uee pubiii de speilitte, dr î vtr uu dtre ele mi vei etreurbe le ăr Româeşt

Îtrdevăr, împreuă u Ruş de Vede, teştiise situeză pe loul l treile î ordie roolo-giă meoării orşelor di r Româesă,

după Câmpuu g şi Curte de Argeş î 1 300, urm-te de ti ş Brăil î 1 368. oumetul di 1388

m 20, î re se miteşte "otrul teştor"

osemeză orgizre orăşeesă şezărotru dâd tertoriu dmiistrt de u orşî tmp e exste etrulu de smb medevse situeză ore z î perod uiăr tertorle şi politie ăr Româeşti

Î ee e prveşte ritetur veiuu or,u u lipsit vo re să semeze existe unorvlori deme de orotite• etru sote îreef ităe şi ş evidete e ouui etru,se remră îsă tedi de depreere smbluui preexiste, uitâduse observii e făuteî 190 de N ioe Iorg, re îe stfe surtprezetre storiuu şezăr "i tote esteîmprejurăr, e u se ă tomi ş iăire, se -ătu pul frumosulu orăşel, grămădit ître mu

ee Ni sărăie ş ii rsipă, o feriită stre demijlo, riă şi eoomă"• O ormre dă

www.cimec.ro

mai este eesar a opiiei ui Niolae Iorga se prezetat de oraşul vei este î măsură să ajute a


9/217

mai este eesar a opiiei ui Niolae Iorga seregăseşte araerizarea iteştilor făută de Iomioesu 1925: "itre toate oraşele veu uregat iteştii s guri miau ăsat im presia de o mamare satsfaere a erieor uui oraş mbiâdurăeia u o deosebită îgrijire dată louielorstrăzor ş ar gustului artisti Maaale u ase

sude itrate î pămât u aoperiş de stu oriar draiă aii î teşti u se prea aă . ot aşasut străz um e erba Voă are îi adu amtepări oraşele areee Bie asfăltuită urată eîmprejmută de ase mar um e rbualul fatulegustores rmăria ar î fud lâgă biseria fNiulae u m boset de arbori u mbreşte bustul

mareui om de stat Io Brătiau Argeşea de origie am avut prilejul de a u

oaşte oraşu ve şi putem arma ă apreierieitate mai sus u sut exagerate sau superialeNe apare eîtemeată a atare deigrarea aestui etru stori româes u atât mai mult u âtreuarea u buă ştiiă a o strutură urbaămoşteită atui âd u asamblu moder se

suprapue emjot vetre store este o formulă de vee tradiie folosită ş astăz î umeroase ări Aegerea aeste souii î baza uor rteriiobietive are iud ş dora e reprezetare aouui orgasm soa u are evoe să se sprji-e pe otestarea apatăi e reaie urbaă ageeraiilor preedete impotrvă uoaşterea

ş preuirea doumetulu de gâ di re oetvă re

8

prezetat de oraşul vei este î măsură să ajute ao mai buă uprdere a trasformărlor e oreoomi poiti şi soal pe are lea adus epoaoastră. Aesta este şi sopu urmărt pr urareade faă

etru reostturea struturii urbae şi a eta-pelor sae de evoue autoru l urăr ii de faă a foo

st oomitet datele doumetare ve e repre-zetări artograe şi rezultatee propr or eretăride tere efetuate îtro fază â restruturareaurbaă u afetase î îtreg me zoa etraă faptare a permis detetarea uor eemete e aritetură medevaă oservate î speia a iveupvielor raspuerea tuturor aestor date î

ridiărie topograe reaizate î jurul auu 960a odus la regăsirea arateristior ue aşezărare a juat u rol e primă importaă î storaări Româeşti atât pr ativtatea sa eoomăî otiuă asedeă ât ş pr strutura sa soală omplexă refetată î alăturea asambuluurba

Ne exprmăm speraa ă publiarea aeste

lurări pe lâgă aportul teoret a uoaştereaurbasmuu medieva româes va otribula delaşarea uui ou sistem de aborare a re-struturării urbae sub aspetul asgurării ueidoumeta ouete privd strutura preexstetă ş va determa î al pubarea ueimoograi omplete a teştilor a ărei psă esteresimită de spealşti•

Prof. dr FLORAN GEORGESCiretorul Muzeuu Naoa de storie

www.cimec.ro

NOE


10/217

) Du C. GiurescuŢr Româescă vecuile XIV XV Bucueşti 1 973 p. 254 2552) Mifestăile cult urle i 968 prilejuite e comemore 580 e e l "prim

" meţue ocumetră orşulu fpt pim meţiue cre jus pâă l oi trversâ v lul e epettelor istruger l e rhivelo r omâeş) u forizt piţi zru l "Secer şi cioc ul

" ş revist"Argeşul" umerose rtcoe elorte e cercetător locli Ateţi cer

cuilor e specili şti supr fou lui costruit existet ce tă fost trsă şi e stuiu l l ui Ru Creţeu De rimoum tl vch

Pit t u r

or vlore culiuii e sistemtz e oruui pulic "Buletiul

mou metelor istorice XXXX r 3 1 970 p 6 70.

3) " evărul e că espre Piteşti se pute zice orice um i frumos să u zi s Prol că ocu l cel m ecăjt târ ercetul oişuitu l cetu l oşelor e câmpie şi i te elui c o tă mre şi egrijită c e prte ue se lăţeulţ mre c să cpă pe mgii sumeeie e prăăli i şi pe mjloc tote iteresele pulce e gosporlor Cele câtevcăir cu flă pesăre c fl cest să se vă ruşiu şi m m ult csele e â jose i ch ipic şi cărămă mpărăţi ogrăzi săteşti te pomi fructiferi şi rze e cepă" Tuo Octvi Pit i u or fumos "Flcăr XXVIII r 8 247) 3 mi 979 p 2; "Ce r mi pute ecuoşte cev vechiul târ sărăcăcios e câmpe ou l ş moeruloş Piteşt ?" Cezr ăzărescu Două treimi i oulţ ţări cse o "Scâtei XLVIII 1 497 9 ugust 979p ; "Cse multe şi mărute scuse upă grui rupte e vreme iu u cetrul cvc . . Piteştiul este stăzi cuoscu şimi rt m i les peru răzel riclă ş zice ei li lor ce u esţeleit o zestre stufosă ş ostă" . - Romuus

Dcoescu R r l civi izţ "Româ lieră XXXIX r 1 487 5 octomie 1 98 p 1 .4) N Iorg Drum uri i or i Româi Bucureşti 904 p 525) Simioescu Or i Româi Bucueşt 1 925 p 996) N. Stoicescu Lucrăile e istore loclă ultmele c i "Revst e storie' tom 3 1 r 3 1 978 p 509

9

www.cimec.ro


11/217

PRFAC

Le Musee Natioal dHistoire de Roumaie

publie ue ouvelle etude das la olletioEsembles istoriues dariteture: sembleurbai medieval de iteşti Ceux ui e o aissetue la vile otemporaie peuvet etre surpris parla titre ar seulemet u ombre restrait de mo-umets medievaux et uelues groupes de ba-timets ui portet lemprete de la du XIXesiele laisset supposer ue limposat esembled a riteture modere de la zoe etrale a eteostruit o sur la plae du village omme ola afrme meme das ertais ouvrages de speial ite mais au oeur du des plus aies etresurbais de Valaie E eet de meme ue Ruşiide Vede iteşti se lasse troisieme du poit de vueroologiue e e ui oere la metio des

villes de Valaie apres Câmpulug et Curtea deArgeş e 1300 suivies de latia et Brăila e 1368

Le doumet du 20 mai 1388, ui metioe la

limite de iteşti eregistre lorgaisatio urbaiede la loalite les l imites idiuat le territoire admi istre par ue vile tadis ue le fotioemetdu etre deage medi eval remote e tout asa la per iode duiatio territoriale et politique dela Vala ie (premiere moiti e du XIVe siele)

E e ui oere lariteture delaiee vile plusieurs ereurs ot deja sig-ae lexistee de valeurs diges detre protegees Cepedat a de reausser les ualites iotestables du ouveau etre de s tedees sesot maifestees e vue de depreier lesemblepreexistat sas tei r ompte des observatio faites e 190 par otre grad istorie Niolae Iorga qui oluait aisi le bref expose de listoire

de la vile: Toutes es irostaes qui e se re-trouvet pas importe ou ot otribue a former

www.cimec.ro

l'imge de ette belle petite vile mssee etre fus d'dmettre l pte de retio urbne des


12/217

les oes Ni puvrete i gsp ill ge ms ue e-ureuse situtio moyee di ligete et eoome"opio de Niole Iorg este ormee si eessire pr desrpto de teşti ue fisit e1925 le svt o imoesu: "rmi toutes esves de I'Aie Royume

seul iteşti m' doe l'impressio de stisfre egrde mesure ux exigees d'ue vile jogt proprete u soi tout speil orde ux -bttios uz rues et meme u gout rtistiue Aiteşt il est rre de trouver des bieues mis-os bsses presue meme l terre reouvertesde roseux ou de b rdeux y des rues tele ueerb Vodă u vous rppelet ert is u rtersdes villes trsylv es Be pvee propre ele estbordee d'edies imposts tes ue le ribul eCoseil des mrds l Mirie et tout u fodpres de l'eglise tNios u bosuet ombrge ebuste du grd omme d'ett Io Brătu"

Ett origiire du distrit d'Argeş ousvos eu l'osio deotre 'iee vile

et ous pouvos rmer ue es opio s dessus e sot i exgerees supereles r o-seuet e deigremet de e etre storueroumi ous prt muer de fodemetd'utt plus ue le fit de reoer de proposdeli bere ue struture urbe eritee ud uesemble modere se superpose extemet surle etre storue orrespod ue formul e devieie trditio usitee eore ujourd'ui ds deombreux pys Le oix de ette soluto ofor-memet de rteres objetfs prmi lesuels serge uss e desir de represeter le ouve org-isme soil ' ps besoi d'etre juste pr le re

pgeertios preedetes Au otrire oasse et l'ppreitio du doumet de peseeoletve represete pr 'iee ve ne peutu'der ue mei leure ompreeson des trnsformtios d'ordre eoomue poltue et soialpportees pr otre epoue C'est uss e but po

ursuvi pr et ouvrgeour reosttuer l struture urbe et

ses etpes d'evolutio 'uteur de e vre utse e ege mesure les doees doumentresles ees represettios rtogrpueset es resutts de ses propres reeres sur eslieux effetuees ue epoue o le reregemet urba 'vit ps eore ete totemet zoe etre e ui ui perms de deouvrrdes elemets d'riteture medeve onservessurtout u veu des ves. represettio detoutes es doees sur les evers topogrpuesetbs vers 1960, permis d e retrouver es rteristiues d'ue olite u joue u roe e premiere mporte ds l' istoire de Vle tt pr

so tvte eoomiue e permete sesio ue pr s struture soile ompexe reeteeds omposito de l'esembe urbi

Nous esperos ue l pubto de etouvrge tout e dt ugmeter es os-ses oert 'urbisme medev roumiotribuer u delemet d'u ouveu systeme d'border e remegemet urb bsesur ue doumetto pprofode e e u re-grde l struture preexistte et determer lemet l p ublito 'ue moogrpe ompete de iteşti dot e m ue est resset pr esspeiistes.

Prof dr FLORIAN GEORGESCU

ireteur du M usee Ntio d' istoire

www.cimec.ro

NOTES:1 Di C Gi XIV XV L V hi XV XV l ) B ti 973 254 255


13/217

1 Diu C Giurescu Ţr Rmâs vri XIV XV L Vchie XVe XVe secles) Bucureşti 973 p 254 - 2552 Les m iesttios cultureles occsioees pr commemortio e 580 s ep s l premiere metio ocumetiee v ile e relte pr premere metio i soit prvee u su os rechppt es omeuses vicssitues etestructos es rchives roumies) ot vorse pu lictio e pusieurs rtices ecrts pr les chercheurs ocu s lejoul "Secer ş cioc l" et s l reve"Argeşul Le o costrt estt cette te ete etue uss i pr Ru Creţeu s Dte prvi moumetele vech i Piteşt ş pere or vore cru cţiu e s temte oşul uiDoees cocert es vieu moumets e Piteşti et ler m se e vleur s e cre e lmeemet e vle)

pulic s

"

Buletl moume telor storice XXXIX r 3 1 970 p 64 703 ".. E eet o povit tout ire su r Piteşt su ui etit eu Proleet ue prtie plus esolee u ou etit ecetre hituel cetre es v les e p li e et etre col es ressemlit u gr etlge ml soe cett prtieou l gre re selrgiss t por re plce or ue ole e oses et i eu tous les iteet pulics eshtts es uelues timets viteu prsemes e m iere re etge e eur vtrse fiset hote uttplus x misos commues et sses e torchis et riues regt s es cours rsties etre es res fuites etes crres oigos" Tuor Octv Pit t u or ruos Piteşt ue ele v le) s "Flcăr XXVI r 8 24) u 3mi 979 p. 2; "Qui pourrit recotre uee chose u vieu et le ourg e pl i e s ouvele vi e moere e Pteşt ?" Cezr ăzăresc Două treim i olţi ţări cse oi De ters e popultio u pys s eouvees msos) s "Scâtei XVIII r 1 1 497 9 out 1 979 p1

;"Becoup e misos mi uscu les cchees eere

es h ies etruites pr e temps viet ioe e cetre civiue Aujourhu Piteşti est co u et me suout pouruce rcle ee e s eies o t eriche u heritge tou et sipe· Romulu s Dicoescu R l vli es reperes e civil sto) s "Româi eră XXXX r 1 487 5 octore 1 98 p.1 4 N Iorg Drumur i or i Româi Rotes et vi es e Roume) Bcureşti 1 904 p 52.5 1 Simoesc Or i Româi Vi es e Romie) Bcureşti 925 p 996 N Stoicescu ucrările e istorie oclă time le eceii Trv hi stoire ocle s les erieres eceies) s Revist e istorie tome 3 1 r 3 978 p 509

www.cimec.ro


14/217

FOREWORD

he Nationa History Museum of Romania pu-blishes a new study in the olletion Arhiteturahistori ens embles: he medieval u rban essembeof iteşti or those who know only the ontempo-rary town, this title m ight be surpri sing, si ne onlya smal num ber of medieva monuments an d a fewbui ldin g g roups, bea ring the mark of late XIXth en-tury, make us assum e that the stately, modern ar-

hitetoni ense mbe in the entral zone was ere-ted not on the pae of a vi lage, as asserted evenin some speiality works but in the heart of oneof the most anient urban enters of Wal lahia Inat, in the hronologial order ofWallahia n townsmentioned in douments, iteşti together withRuşii de Vede are plaed thi rd, after Câmp ulu ngand Curtea de Argeş, in 1300, followed by latinaand Brăila in 1368 he doument of 1388 May 20whih mentions the limits of iteşti, registers its

urban organization, limits meaning the territoryadministrated by a town, whereas the beginningsof the medieval exhange enter are to be traedbak to the period of Walahias territoria a nd politia uniation

Conerning the arhiteture of the oldtown, there were many opinions to draw attenti-on on the existene of some val ues worth to be

proteted But, in order to emphasize the ua itiesalready evident of the new enter, a tendeny todenigrate the preexistent ensemble an be noti-ed, disregarding the observations made in 1904by our great historian, Niolae Iorga, who osesas fol lows a short aount of iteşti's h istory . Ofa these irumstanes, whih are not to be foundeverywhere, a ro se the ne image ofthe sma ll town,huddled betwenn hil ls Neither poverty, nor suan-dering, but a happy middle ondition, in dustrious

www.cimec.ro

nd trifty f neessry, orgs opinion s onrd b t d i ti f it ti d i 1925 b

tions to rete urbn ensembes On te onray k l d d i f d


15/217

med by te desription of iteşti mde in 1925 byIon mionesu "rom l te towns of te AnentKingdom , only iteştigve me te im presson to ful in greter mesurete reurements of town, ombining lennesswt speil re gven to dwelngs, streets nd

even to te rtist tste Here in iteşti, we rdlynd s lums wit ow ouses, sun k into te ert ndovered wit tt or singes Tere re lsostreets, su s erbn Vodă, wi remnd you ofertn prts of Trnsylvnin towns Well pved,len, it is surrounded wit gret build ngs su ste Tribunl, te Mernts Counil, te Townl l nd t te end, ner t Niols ur, smllgrve sdes te bust of te gret sttesmn onBrtinu"

Being ntive of te Arges d strit, d teoson to know te od town nd n rm ttte overmentioned desriptions re not exggerted or superil Terefore, t e d isprgement oftis istori Romnin enter seems unfounded,

te more so s te deliberte renuniton to nin erted urbn struture, wen modern ensem-be i s d retly superposed on te stor preint,is trdition formu , st l used in mny ountres.Te doption of su solution, bsed on obje-tve rteri wi nl ude lso te wis for repre-sentng new so struture, needs not to bejusted by denying te pity of former gener

4

te knowledge nd ppreiton of te doumentof oetive mentlity represented by n od townontributes to better understndng of l teeonom, pot nd sol trnsfomtons bougt by our tmes

n order to reonsttute te urban stutu

e nd its evolution stges te utor of ts woks onomitenty used doumentary dat odmps nd te resuts of er own reseres on tespot rred out in stge wen te town ep nning d not yet totlly eted te ent zone,so tt se ws ble to detet ertn eementsof medievl riteture, preserved espey ter eves By mpping l tese dt on topogrpil suveys mde towrds 960, t bemepossibe to redsover te rterstis of townving plyed prominent prt n te istoy ofWlli, by its pemnently nresing eonomtivty nd ompex so struture, reeted nte orgnization of its urbn ensembe

We ope tt te publiton of tis wor

s ll ontrbute not only to better knowledge ofte Romnin mediev urbnsm, but aso to testrtng of new ppro to urbn repnn ng, byensurng onludent doumentton onernngte preexistent struture nd, n y, to nduete publiton of omplete monogrp aboutiteşti, wose bsene s felt by speists

Prof.dr FORIAN GEORGESCiretor of te N tion Hstory Museum

www.cimec.ro

NOTE:1 Dinu . Giuresu mâneasă în veaurile XV - (Wallah ia in the XVth - XVth enturies), Buu reti 973 p 254 -


16/217

1 Dinu . GiuresuŢara mâneasă în veaurile XV XV (Wallah ia in the XVth XVth enturies), Buu reti 973 p 254

2552 he ultural events f 1 968 asned y the mmemratin f 580 years frm Pitetis rst dumentary mentin (atuay the rst mentin whh reahed us i n ste f the repeated destrutins and lsses whih the man ian rerds hadt underg) prmpted the ul iatin f many artiles in the eera i anu pa per and therge magaine wrieny al researhers The attentin f seia sts n the en sem e existng y that time was as drawn y the study f adureeanu Date prvind mnu mentee veh di n Pteti punerea lr în valare în adru l aţiun ii de sstematiare a raului(Data nern ing the anient mnuments in Pitet an d ther emphasing y twn lann ing) p ulished in Buletinul mnumenter strie XXXIX nr 3 970 p 6 703 . s a maer f fat when speaking aut Pitet al terms were suitale exept that f eautifu The mst miseraeae n the rugh was raly its enter the usual enter f lain and md h l twns ressem ing t a great market staland i kewse negleted That was the pae where the main street widened t make rm fr a m ulttude f shps n therder and fr al the pu husehlders interests right in the middle The few astful uildngs saered s as t pintut this asting put t sham e the mmn lw huses made f ade and riks ru ing in vi llage urtyards amngfruit trees and nin dril ls- Tudr Otavian Pt t un ra frums (Pteti a eautifu twn) in aăra XXVIII nr 8 247) May 1 979 p 1 2; Wh uld e a e t regne anythin g frm the ld sha y rugh f the lai n in the new and mdern twn f Pitet ?ear ăăresu Duă treim din ulaţia ţării n

a

ni ( Tw thi rds f the untry ppulatin n new huses) in nteia XVI n r. 1 497 9 ugust 1 979 1 Many tny huses h dden ehind weather rken feneslded the ivi enter . tet is knwn and admred tday eseia y fr the ld ness radial wuld say f ts muni ipaladm nistratin wh has fal lwed a dense and du heritage muus Danesu r l iv liaţ i (Guide ma rks fvi atin) in mânia Leră XXXX nr. 1 487 5 Oter 1 98 p )4 N. rga Drumuri i ra di n mânia (ads and twns n mania) Bu uret 1 904 p 525 m inesu Ora din mânia mania n twns) Buuresti 925 p 99.6 N tiesu Lurările de istrie laă în ultimele deeni (a h istry wrks n t he last deades) i n evista de istrie t. 1 nr. 978 p 509

www.cimec.ro


17/217

INTRODUCERE

Orşul iteşt ptl judeului Argeş deveit

î zilee ostre uu ditre mre etre idustr-le le ăr Complextte fuiilor eoomepotie şi uturle le omu tăi urbe otem-pore implit o restruturre rdlă veiişezări î ărei permetru su stlt istituii-e politidmiistrtve şi uturle e uui orşou Cetrul estui smblu moder este pret drept o reuşită urbismului româes u

vore ormtă de re l tre fetvă exer-ittă supr louitor or ş vizittoror orşuu

Coep de sistemtizre oturtă î prejm ului 1960 porit de l premis existeeiuui "orş târg" re r vut rteru de stpâă î dou jumătte se l XIXle C treu exepi moumetelor istorie delrte prilege smbu rtetur moştet fost o-sidert drept o ree târzie u vlore estetiă

6

lmittă justâd sou de tegrre î sm

bluri o uu i umăr restrâs e ări seleote petru oservre Aestă oepe, eprte de ostitui u z zot se tâeşte ese judere fodului ostrut exstet l tuturororşeor di Moldov şi Ţr Româesă ş hr elor orşe di rsv ş t re u ufost îojurte u zduri de părre Evo eretărlor de ritetură ş urbsm meev este

pe e de demostr ips de teme u or semee dtăr şi preieri de l itte

or uoştere di tmp vor u u sm-blu stori pote sigur oservre şi tegrres orgă î strutur orşulu otemporpri prevedere î proetele de sstemtizre uor măsuri u grd forte rdt de ompextte şi diultte (mitim dor ostul urărorde sre re uprde şi umăru de prt

www.cimec.ro

mee osruii o pe re le remă mu-re emporră su deivă lorilor

elor două ple, ş şi Buureş , re sumeză el m m re umăr de urări moogre


18/217

re emporră su deivă lorilordi imobele veh) Chir şi erele isore diibiu su Brşov u sr buur de u regmspei de proeie, ree î solui de sse-mizre oriee ăre re rmoosă direveh ş ou, dă u r exis e oş-

ă vlor orgismuui urb medevl, î reoe eemeee rh eură, regm de ăime,reeu de srăzi, sruur suberă pvelorş. orbui e l exprimre modu u de vă ş orgizări uor omuăi l ibere, dăru ie u pri-vilegii pe re u eu vu see evuu mediu.Coş m pore s mbl uu s our

ese orşe u uoru u or sud părue u î-epere di dou umăe se XXe, reu expli hegre veh sruur urbe, dezvăludu log ş pri es lie de do-ume de uură ş gâd re solă.

O sfe de e fos egă orşeor dMoldov ş r Româesă, u oă bog orbbliogre, re s x îsă, ee e priveşe

sruur urbă, pe o ză "puuă" ele-meelor u vlore isoriă şi rsă, fără seîer regăsire ogie de grupre eluelorurbe Î oseă, s geerliz preude(orzsă l ere ps de dele isore) bse-ei uor sruuri urbe, dfereie pe mod deproduie şi srire soiă, pâă î premveului osru, âd

"zo erlă veilor âr-

g uri" r fos "îmbogăă u lădri dmiisrive de o orere moumelie, ir pe srăzileomerile loul seor de lem, dispuse liber, uereur mri î urul lor, fos lu de ădir de zidşeze î reg im îs

ifuzre rgă ese preudeăi odus lresruurre rdilă uor orşe bieuosue

peru rolul eoomi şi poli pe re u vuî evul mediu româes (uev, Bău, Gl,ir Nem, Rom, Târgovişe, Criov), şi hir

meză el m m re umăr de urări moogresrise îe de 1945. Cu â m resă e prepreude dezvoăr eşilor, orş, b uîepere di dou umăe se XXe, zul uui eru urb re u re pâă preze o moogre ş re u gureză deâ u

u sgur moume sor ro sgură urrede seză•

Exisă îsă ş u rgume obev peru ereuoşere vehmi smb ulu i u rb di eşid m ve eoomie, î oiuă sedeă, esui srăveh orş ş spei expoz urbă d dou umăe se XIXle u mpus

îăurre perodă progrmeor re îşi perdu -seră uie (de exemplu, urile domeş se. l XVII Il e), preum şi rsformre rpidă, ps u mod mpuui, veşului exeror l osruii lor, su zâdu se sfe preose mărure rheur medeve Ese u proes re-rsi peru orşee prospere d îreg lume,răspuzâd dorei de rmre î spriu propr-

e epoi, re repreză o osă pshoogiedividue ş oeve. or orşee u eoomesgă u oserv fără lerăr esei e sru-uri şi elemee urbe făurie de lugul veurilor, exempele orşeor îveie, Câmpuug şiCure de Argeş, d oludee î es ses

Aeeş vie eoomiă di reu făuîsă, orşul ieşi să oupe u lo di e emi i mpor î lurările de isorie privd eoomi ării Româeşi mi l es ee ebore după1950 spiriul reuoşeri ieresului prmordil produiei şi simb ulu i de mărfuri peru evolui orşelor Lurările de sieză u delş oreşere eiei peru sor şi uur ieş or," re u s âmpl i mi" fră de o hr iă

ivie omerilă şi meşeşugăresă de le ă-rei rode s buur îreg orgizre selorfeudle româeşi Numerosele sud părue pe

7

www.cimec.ro

pan ocal, pesă ş n publicaţie insttuţlo decutură ale udeţulu Argeş, au evdeţiat contnu

căto ai tecutuui iteştor, dntre care amntmpe on Cuceană, Dumtu drescu, exandru


19/217

cutură ale udeţulu Argeş, au evdeţiat contnutatea de ceaţe mateială şi sp itua lă nte trecutulşi pezentu oaşului, poiectând astfel pe fundauistoie reazăile contempoane

Cu aceeaşi ntenţe, studu de faţă îşi popunesă reconsttuie imag nea ubani stică şi arh tectura

lă a oaşului medieval teşti, urmărită în evouţasa până n pagul celui de al doilea ăzboi mondal Atrăgând atenţia asupa cupindeii unu sector mitat din istoia iteştor, autoru doeşte ăpeczeze concomitent că, depate de a consderaacest studiu drept încheat, speră că lucarea oeită astăz pubcuu va declanşa o acţiue de cercetăr pluridiscipnare, care vor mbogăţ materalu cunoscut ş vor educe coecentu de ptez,nevtabl îsemnat în l ipa săpătuior arheoogcesistematice şi a uno cercetăi de arh ivă exhaustveAstfel ntregit, documentu de cutură urbană epezentat de structua vechuui oraş, precum ş deceaţa ahitectuaă din trecut, se va ntega rescîn viitoarea monograe a oraşul u contemporan

Reconstturea magnii oraşuui dspăut nuar fost posibă fără spriu bnevoitor acodatautoruu de către numeroşi cercetătoi şi cunos

8

pe on Cuceană, Dumtu drescu, exandruEnecu ş Radu Ceţeanu n autor de prmă mportanţă a costtut coaborarea arhtecţorMara ş Alexandru Muţescu a decoperirea şeevarea etapelor medevale de costrucţe aeuor clădr, ditre care o parte au dpărut ntre

tmpdicăile topogace cae au precedat sstematzarea neau fost puse a dspoziţe de drectoruttutuui udeţean de proectare, arh VadmrPerceac Conducerea nsttutuui de cercetăr şproectăr pentru sstematzare, locunţe ş gopdre comuaă (SGC) din Bucureşt nea perm folorea documentaţe otograce executate ntervau 952 1966

Detvarea textul ui destat pub licăr a beneciat de obervaţe ş sugeste formulate cu coegală exgenţă de căte d Ncoae Stocescu, dranait aait ş prof emert dr doc Arh Grgoreonescu

Tuturor le aducem ş pe aceată cae muţumi ile şi expesa recunoştţe noastre

www.cimec.ro

NOTE Pin M 1 60/ 955 au fst declarate mnum ente de arhitectuă tei iserici din vata istică a rau u i Sf Gherghe,M d l i Sf Ni ) i lt d ă i i i di i t l d i i t ti hit i l i S ţii V i i M


20/217

Mavdlu i Sf Nicae), pecum i alte duă iserici din perimetul adm ini strativ schit u rivale i Snţii Vievi Mecueti din Găvana2 n l de pimă i mpană n demnstarea existenţei unr ansam luri med ievale răeneti în Mldva i Ţara mânească, cnstituite cnfrm legil de funcţinae cae au di iat evluia ael eupene i, pin aceasta, net deseitede stuctura sater, a evenit cercetărilr arhelgice efectuate la Suceava i a Bucureti Dacă în primu ca reultatelececetărilr nu au mai putut inuenţa sluia de sistematiare cntuată anteri, în schi m cecetărie arhegice efectuate de Mueul de Istrie a Munic ipi ului Bucueti au deteminat un a nsam lu de măsuri de ptecie a vestigi i r cultui iurane medievae, cnducând i la restauaea nei Lipscani uea Veche, amen inţată cu ani n urm ă de restructurarecae pactic desinţa vei Gheghe uinschi, entee istice ale

a r

Bucureti, 967 p 1 23 g u piviea stadi u cncepţii r efeitare la uan ismul medieva din mânia, vei E Geceanu, U n

lm actuel luanismemdival en umani , în evue umaine dhistie

, XV I , 979 n. p 1 33 1 533 Maritatea studiil pivesc centrul de prducie i schim , ncnuat cu iduri de apăae i lc uit cu ncepee din se c alXVI-ea apape n exclusivitate de gema ni, făă a se cupa de caierele exta mus vei emann ien, Qu l n u Vkskunde und eimatkunde de si nrg Sachs n Leipig, 940; Pau N iedemaie, Die stdteauliche an d achitektnische

Entwickung einig Stdte Si nrg ns vm 1 2 is um 1 6 Jahhund în Studien ur Geschichte de mitwhnenden Natinalitten in um nien und i he

V d rung mit der umni sche Natin, Bucureti, 976 p 26 22 4 Gh urinschi, cit p 32 34; idem, nsevaea s cicu lu i a l. Înnirea fnduui cnstuit uan un c s l gic evista muee i m numenter

MM), seria Mnu mente istice i de aă, nr 2 1975 p 27 28

5 O explicaie găsim i în caacteiaea celr duă capitae cae apae în stria mâni i v , Bucureti, 1 964 p 679

Bucuetii i ai i au ămas ae cu supafaţă prea întinsă, cu stăi întchiate i strâmte, care nu ineau seama de unan uan istic, indcă ppietaii nu se ăsau exprpiaţi asul i capriciu care audeteminat cnguaţia ael nastre erau ima ginea samavlni ciei atrariul ui clasei stăpânitare6 Manuscisu din 883 al lu i Dimitrie 1 Butcuescu, păstat în il iteca Mueului udeean rge n nventa 3545 , este schiă de plan pentu mngae, cu uici c mpetate paial Manuscrisu este intituat

Pit ti Psitin ggahiu istie Ls mnum nts Sn industie7 Biserica Sf Gheghe apae la Grige Inescu, Istria arh itecturii în mânia v 11, Bucueti, 1 965 p 08 098 ităm dinte principal ele ucră i Ştefan Pascu,

M t uguri e din Tansilvania ână n seclul al XVI-l a Bucueti, 1 954; Vstăche, PP Panaitescu, aacu, Viaa feudală în Ţaa mânească i Mldva s c XV XV, Bucueti, 957; Istriamâni i v. Bucueti, 962;

id m v III, Bucu eti, 1 964; iid m, v IV, 1 964; nstantin Giurescu, Tâguri saua i ţi mldvene din seclu l al X-lea ână la mijcul seclulu i a XVI- a Bucureti, 967; Ştefan Olteanu i nstantin Şeran, M uguie din a mânască i Mldva în evu

m diu,

Bucueti, 969 Nicae Gigra, n stituii f udldin Mdva Ogania a de stat ână a mijlcul sec a XVI a Bucureti, 1 97 ; Dinu Giurescu, Ţara mânească nsecele XIV XV, Buc ueti, 973. Pentu iligraa Piteti l anteiaă anu lu i 970 vei Nicae Sticescu, Biligaacalităţi l i mnumente feudale din mânia. 1 Ţara mân ască, v 11, aiva, 1 970 p 486 490 i 522 523.9 Lucaea de faţă flsete dcumentarea integral eviuită a piectuui elaat în 975 în cadu Dieciei Patimnu luutual Naţina, intituat

Studiu de detemin ae a ner cu vlar istrică i aistiă din aul Pit ti, ef piect arhEugenia Greceanu, numă piect MD 1 O 1 975 păstat în arhiva D.P.N, a nsili uu i ppu a udeean ge i a nsiiuu i ppua a mu nicipiuui Piteti

9

www.cimec.ro


21/217

ORAŞUL NOSTRU

Nu poţ scre despre Peşi fără să e cuprindă oriseţe iremed iab lă Ese un oraş care aâ a suferi,încâ mă mir cum a avu puerea de a se reinvenaconnuu

Pieşiu nu ese un oraş sorc Sau nu mai este!Din păcae Asa nu înseamnă că nu a fos un oraşspendid, până când bu dozeree u Ceauşescu Ia udi srus remedia b 90 ! A mai rămas 10 , dar şdin aces 10 sa mai di srus 90 după anu l 1990,

dn gnoranţă, neşnţă sau, poae rea vonţă. Amma rămas cu 10 din 10 , adică un procen dinînreg E drep că aunci, după 1990, exsa şi unvd egisav care a perms mule nenorociri, dinpăcae, unee cu characer denv

n oae ţările cvil izae din ume exsă oraşesorice de care se ţine cu oae puerile penrucă aesea sun dovada vie a dăinuirii respecvu-

lu popor pe acele meleaguri. Oraşul sorc conţi

ne eemene esenţiale ae une cuur aneroareNu mai la no dacă sar puea d sruge în nreg me ar perfec

Asăzi ai impresia că răeşi înrun oraş n carese mpleesc, mai mul sau mai puţn ferci, cădi ri vechi cu radiţe şi sore aăur de căr no,reprezenane ale mienuu re, cădiri bne proporţionae, cu aee la care e nre i dacă a u avuarhiecţi ş dacă au avu, cum au recu prin şcoaă

aceşaDe ce disrugem spaţi e verz, din ce în ce ma puţne, di n ce în ce ma ag resae, ma izolae doarpenru a nocuie cu "spenddu", . asfa, sau , beon, sau pavee?

De ce nu ma exsă regul ame ne ce se respecăsric, de ce nu mai sun ainiamene decâ pe hârie, de ce sau crea precedene periculoase care

arag du pă ele alele?

www.cimec.ro

De e stesul se aentuează şi de e nu existăn od ea lou de poenadă!

ată ntebă făă ăspuns pe ae ei n deptnii măa nu le aud ş dept umae ni n u au


22/217

De e nu ave ubanişt ae să iubeasăoaşul?!

De e nu onstui un oaş nou un entu o-eial ş de afaei ae să nu abă legătuă uoaşul veh ş unde se poate dezvolta în voie toa-

t aginaţia ahteţilo ae se smt jigniţi ă nusunt lăsaţi să poeteze după sufletul lo n entulstoi?

De e suntem atât de insensibili u âu Ageşae ne dă viaţă de peste 000 de ani şi i întoaespatele ând a putea onstuite nişte faleze senzaţional e u estau ante esplanade tease podu spaţii oeiale et?

De e nu potejă entul vehi pn eaeaentulu nou astfel înât pesunea aestua dinuă asupa p ul u s ă îneteze?

De e ne opae în a ne nghesui în spaţi âta i i u lă d i ât ma nate ş ât ma epatantepentu a "euş" să eipsăm ş să sufoăm ehil bu lahitetual ş onstutv a uno i obile e "tu"

exte de bine n ou n ae au fost onstute?De e nu ma ai pe unde să te plib u opiiide e nu poţ să înânţ pe u n stăin u splendo-ie oaşuui tău de e devne tot a agasantă şiai obostoae o plba e a pas pn entu dee oaeno ea peit zâbetul şi â ndia de a piteşten?

de gân d să ăspundă veodată Ş ne ma măm ăexistă o înghesuaă tebilă ă nu putem espaă nu ave stăz suiente ă e eeu ma aldş ai poluat ia pviea îţi oboseşte pentu ă nuae unde şi pe e să se odhneasă!

Să speă a uaea de faţă va euş de aeastă dată să a dooeasă fua "demoatoilo"săi faă să piveasă u ut mai ut espet ădiile ia ele ae âng să e estauate şi nu dstuse! După păeea ea oaşu a tebui să inteapd întun poes de egeneae ubană pentuaşi putea egăs o identitate ăa apopata deea niţiaă ia pentu aeasta ave nevoie imensăde spealişti a Doana Doto Ahtet EugenaGeeanu!

Poate ă aşa ne vom egăs mânda e a etăţen a itti/ Ae neva u eh de aut ?

Bogdan Cioabă

DietoDieţa udeţeană pentu Cutuă Cute ş

Patmon u Cut al Naţona Ageş

www.cimec.ro


23/217

CAP.I.ISORIC ORAŞI

MEDIEVA PIEŞTI

Poesul sepaăii eşteşuguilo de agiu-

tuă, ae stă la baza apaţ iei oaşeo edevale,este onstatabil douenta în ţăile oâne uînepee din se al X l ea, ia izvoaele şi eetă-e aheologie peit uă iea lui până în se. aXlea n adu aeste evoluţ ii geneae, d aeaunoa dnte sate la foa de oganizae a oaşeoa avut lo în a doua ju ătate a se al X l lea, atuni

ând stabi liea Hoadei de Au în sudul Ruse a bo-at aele du a l Novgood uui, pu nând astfetavesaea baznuui ăsăitean a Dună de ăteiulaţia ajoă a shibuilo de ăfu dnteOdent şi Oient Noua deţie a oeţuui detanzt a deteinat şi onoitent a bene-at de aşezaea la Liov, Sueava, pe Dunăe ş laMaea Neagă a neguţătoo genovez, devenţ

jlotoii oeţulu d inte ţăle apusene ş ţnu-tuie stăpânite de Hoada de Au Pe stăvehea

eţea a cil natuale de ounaţe sa geat

n nsenţ, după aea nvaze tta dn 1241,o eţea de tanzt intenaţonal (g1, oganatîn bun pate de neguţătoi taen Pncpaeeoae edevae ae povin o stoice mânetsau dezvtat pe aeste atee, a mptanţa fst astfe denită de Pete P Panaitesu Pe und u eia, a d pozit de afă, ca cente de

shib, adiă iaaoa , se nas oaşee, entede negusto şi eseaş, dei duul de omeţdă naştee în hp nee a uno aşezăi de tp uban •

Dnte satele aşezate pe e comeale ma-joe sau dezvoltat a oae aele aşeă cae aubeneiat nu de o singuă, de a mute ndţfavoabe pentu niea negoţuu a meteu

gui lo: posib tatea de apăae, ofet une desi t ş adesea de pezenţa un ei etţi voevodae, e

www.cimec.ro


24/217

u L G Aga 2 Aeaea a ei reeaa dm l de a

gale sau doneşti inteseţia ai ulto duuioeiale; veinătatea unu i o de tavesae a â-uilo; aşezaea pe inia de ontat dinte âpie şideal, ae favoizează desfaeea uno poduse d in

edii geogae difeite şaDe abele păţi ale aului apati, oaşele s-

au onstituit a nişte ounităţi autonoe şi pi-vileg iate, u oganizaţie politiă şi eonoiă ase-ănătoae deteinată de uătoii fatoi:

1 Inteesul onduătoo foaţiilo pestatale nezi, voievozi şi ai statelo feudale egeeUngaiei pentu Tansilvania, donitoii Moldoveişi ai Ţăii Roâneşti pentu dezvoltaea uno

ente de eşteşugai şi negustoi, în ae pute-ea entală găsea suse însenate de venituişi o alianţă de nădejde îpotiva tendinţeo deanahie feudală Aestui fapt i se datoează aşezaea oaşelo pe doeniul ega fundus egius în

www.cimec.ro

Tansvania şi pe oşie doneasă în Moldova şiŢaa Roâneasă exeplee de oaşe dezvoltatepe oşie feudală ind foate ae

niiodată desnţaea oaă şi intega a aestopivileg ii ae a adus du pă sne egesul geneaa eonoiei ubane şi dispaiţa besleo Ca ata


25/217

pe oşie feudală ind foate ae • Pătundeea foelo de oganizae oăşe-

neasă dn apusul Euope pin inteediul o-lonişto gean (instalaţ în Tansilvana înădin a doua juătate a se a Xlea u ezul-

tatu apaţiei uno sstee siae de adi-nstaţe intenă spee oaşelo edevaleRegsiea aesto sistee pe o aie foate întinsăa ost expliată de P.P Panaitesu pn dentitateaodulu de poduţe a eonoe ubane Cită:

" E ha u n ae enoen a istoiei aeastă o-ganzaţe oăşeneasă u foe dentie la depă-tă oosale având în vedee geutăţe de o-

unaţie în evul ediu de a Londa a Novgoodş de a Floenţa la laşi Până şi nuăul ebiloonsil iu ui ouna 1 este aelaş în toate aesteoaşe a foulee pivilegiio sunt în ae patela fe Totuş nu e o dovadă în plus a spiitului deiitaţie a oului i de o neesitate eonoiăduând a foe de viaţă soiaă oune"

Oaşee dn ee tei povin istoie oâneştinu au ajuns nodată la o autonoe opetăânând su bodonate sub apot jud ş însuă vaiabilă sub apot eono puteiientae pe al ăei tetou se aau fapt ae seexp pn vitega ondiţo stoie u neonte-nite ăzboaie şi năvăli ae nu leau pes s sedispenseze de poteţia onduătoo polt a

ţăii Oaşele au beneiat nsă de pivilegi ile popioun ităţilo de aest fel: deptul de autoad in is-tae pin sfatul ales de oăşen deptu de a hotăîasupa aşezăii u no "stăini" în hotau oaşuu a-ltatea de oaeni l bei aodată tutuo oăşeni londifeent de statiaea bazată pe avee din nteou ou nităţi Tend nţa pogesivă de aes-

te în adinistaţa intenă a oaşelo aniestatăde donitoi Modovei şi a Ţăii Roâneşti aiaes u înepee di n se a X II lea nu a i p at

4

a eonoiei ubane şi dispaiţa besleo Ca atae onsideă neesaă nuanţaea deoseb fu-tă de Ştefan Pasu şi Sau Goden beg din puntde vedee nsttuţonal înte oaşee "nepvegate" din Modova şi Ţaa Roâneasă şi "oaşee

ibee egale"

din Tansivana u atât a utu ât nu toate oaşele dn Tansi lvana ş Banat auavut statutul de oaş l ibe egal şi ă însăş în adu aestei dn uă atego există exepe de anuae sau de neespetae a statutul u espetv•

Tăsătua oună a oaşeo edievae dnRoâna este onsttuită de potanţa piodală a ativităţ eonoie deădeea poesu

lui de poduţie ş desfaee ipând nevtabdegeneaea şi uneoi dispaţia stutui ubane indifeent de pezenţa alto insttuţii eudaeAtivitatea eonoiă a fost inuenţată nu nuade poitia extenă da ş de onjuntua politintenă popie eăei povin istoe de aeau depins: elaţa ounităţi ubane u puteea

entaă gupaea pe naţionatăţ stutua soia-lă pofund odiată în azul apaţie uno dsi-inăi etnie sau onfesionae Intevenţa aestofatoi a dat naştee uno tăsătui dstinte speie gupăilo pe povin sau ha unei anuite ategoi de oaşe din adu aeleaş povniAdăugate la îbnaea eeu nouă a avantajeoeonoe şi geogae ae au deteinat o

ganizaea unu oaş toate tsătuile aintte auodelat în na pesonalitatea de neonfundat aeău oaş edieva

Un studiu elatv eent pvind ubansul e

dieval

expliă geneza oaşelo pin satifaeea atei neestăţi fundaentae denuite "eeente de oigină" ale agloeăilo oeneşti: hana

www.cimec.ro

apăaea ş shmbu. Shmbu se poate fae ntoaglomeaţie peexistentă, nto aglomeaţe eată în aest sop peum şi de a ungul une ă

Coza, guează ş "o moaă n hotaul Piteştilo "n ondiţiile onsevăii unui numă foate edusdn masa doumentelo slavo omâne data


26/217

ată în aest sop, peum şi dea ungul une ăoeiae, u obsevaţia ă, în aest di n u mă az,lou de shimb nu este deteminat de uaţie,i de înteupeea iuaţiei n punte obgate:a teeea une ape, la o bifuaţe de dumu, a

onuenţa âuo, în loue de popas aşezate adistanţe e puteau stăbătute înto singuă z umjoaele de tanspot ae epoii

Aşezaea Pteştio la onuenţa a ini âu(g4 ale ăo vă a u onstituit în pemanenţă ănatuale de omun aţe şi lângă un lo de tave-sae a Ageşulu i indiă dept "eement de ogi-ne" sau, u ate uvnte, dept fato pimodia degeneză funţia louu de popas, a loul u de întâ-ne peni shmbulu de măfui şi mpospătăimendeo Patiuatăţile geogae ale situluiau ntuni t toate aităţe elamate de neesitateashm bulu i, fapt ae justă ipoteza fomu lată deAuean Saedoţeanu u pive la existenţa peaeaş o a une aşezăi din peioada geto daiă

şi omană, loută ontinuu în peioada migaţosub foma unui sat, d in ae sa dezvotat apoi,n se. al X lea , oaşu medi eval

Până aum obsevaţe aheologe făute nvata Pteşto nu au adus dovez u pive la on-tinu tatea de ou e n inteval ul se X, eeae nu onstituie o inmae a ipotezei de ma sus,având n vedee absenţa uno eetă si stematieAeleaş obsevaţii au supins însă, n entu oa-şuu , vestigii de ultuă mateală databile u ne-pee dn pima jumătate a se al Xl lea ş au pusastfe în lumnă pimee epee ete efeitoae avehimea oaşulu medieval, înhegat el mai tâ-ziu în a doua jumătate a se al Xllea a întâlneauno ăi ae omeţuu de tanzit intenaţiona.

Pma menţiune doumentaă a Piteştio datează aba dn 1388 mai 20 ând, pnte danie făute de Mea e Bătân titoe sae de la

dn masa doumentelo slavo omâne , data1388 nu poate n ni un az onsideată deptan de ntemeiee a aşezăii, ae tebuie să fostpomentă n ate mai vehi, astăzi dis păute

Caateiste geogae ae aşezăii Pteştio

şi anu me poziţa heie în eţeaua ălo de omu-niaţie medievale, peum şi ampasaea a zonade ontat dinte deauile subapatie ş âmpaDunăi au eat pemisele dezvoltăi u nei peţe de shmb a podus elo intene şi extene, ae,la ându e, a favozat dezvoltaea meşteşugui-lo. n aest stadiu, atns pobabil de Piteşti înă înfaza pemegătoae uniăii teitoale şi potiea Ţăi Româneşti (ante 1330 , tâgu denit a ode shimb peiodi a devenit tâgoaş, adiă unentu stutual pentu negoţ şi pentu poduţiamăfuilo.

Peioada ând tâgu Pteşti a obţinut pviegi-le omunităţio bee, u dept de autoonduee,nu poate stabi ltă pe baza doumentelo de an-

eae, ntuât onsemnăile ae sau păstat upivie la aeste pvilegii datează abia dn se alX lea: pi mul doument onsevat, n ae Pteştapa u numee de oaş, a fost emis de lad eTână, în apil ie 1 , a foma de on-duee autonomă epezentată de judeţ (pima şide e 12 pâgai aleşi de omunitate este amint-tă pentu pima dată întun hisov a ui MihneaTuitul, emis n 1582 august 27, n ae se spuneă o amendă a fost pătită "în oaş la Pteşti, înain-tea judeţuu ş înaintea a 1 2 pâgai" Ca şi pentuvehimea aşezăi, aateu tadiv al aesto men-ţiuni este ezultatul soatei tiste pe ae au avutodea lun gul veauio ahvele şi doumentee d nţăile omâne (vez nota 15, da se poate pesupu-

ne ă avantajele eonome ale Piteştilo au impl -at pmea deptuo spee oganizăi oă-şeneşti imediat după onstituiea statuui feuda

www.cimec.ro

unta a Ţă Rmâneşti, ând pinpaee tâguieau în ină Numa i astfel se expliă desemnaeaPiteştil u numee de "aşu nu" Nuwestad

eni a e se a Xl ea, sa ntensat u nepeedn se al X lea, în ndi i e de seuitate sptăa tanzitulu, asiguate de ăte dmnie n nte


27/217

Piteştil u numee de "aşu nu Nuwestadn eaia ălăte ui Pete Spanau şi ih vnTennstdt dn anul 1385 peum ş u numeede "tâgu nu" Neuweee sau Nieuwemekt uat n sensu de aş n tneau d e la Bug s,

edatat nte 1380 1390

AŢA ECONOMCĂ ÎN SECOLELE X X

În lin mai, apaa aşe medevale ae labază pesul sepaă meşteşugu de agu-tuă, da n azu patua a Pteşt aestpes este stâns legat de ganizaea pieei de

shim b, ntuât inteseia d umuil meale,ndiinate de eef, a impus înhegaea aşeză-i pe un teen ippiu expatăi agile Caatae, până la instauaea dminaei tmane, ne-gul a nstituit atvitatea eniă dinan-tă a munităii ubane, n tmp e eşteşuguleau unsut dezvtae elatv entă, dattă n

pate şi veinătăi u entele eşteşugăeşti devehe tadie din Cutea de Ageş şi Câmpuung,ae sau ennut până a sfâşitul s e al Xleape lu al di lea du pă Tâgvişte ş Buueşti

Cu tate aestea, dumentee pemt nsta-taea dezvltă pe ae au avut din ee maivehi tmpu eşteşugule dn Piteşt afeentemăitului şi vitiultuii, fapt ae ezută atât din

fevena meninăii i l n atele de anela-e, nepând u hisvul de dane dn 1388 vezi

nta 14, peu ş dn iptana pdgildn zna aşului, dnte ae ea de a Ştefăneştapae a de edatae a unui at dmnes dn1508 nembe 1: "A ss Tud da la Ştefăneştiîn Pdgie"

Patiipaea ăi mâne a meul sud esteupean, atestată în sis hia dn utele de

6

a tanzitulu, asiguate de ăte dmnie n ntevaul se X X uaia măfu de i mpta Piteşt este dvedită de bsevae ui DnuRsetti pivnd pveniena şi dataea fagmente eame despete a ii: eamiă de tadie

bizantnă dn p ma jumătate a se a Xl lea; lăietansilvăneană d in peiada se X X vas destlă de M uan, datab în a dua jumătate a se

Aa X l ea n eea e pveşte exptu, se patepesupune ă Piteştii au neput să veze ptuil dunăene, nă dn se al Xlea, pduseeznel afeente piee aşu u i, da aest fapt esteunsut duenta aba în 1533 septembe 18,

ând dmntu ad ntă se adesează "ăşe-n dn Piteşti şi dn Ageş ş di n Râmni ", eându-e să plăteasă vaa "la vad a Du în âna sugiisntei mănăst de la Tismana" ş peizând taxelevamae pentu pdusee exptate: sae, a, b,vai, bebei, gâu, butae u vin Cmpaaeaai gegae ae gavitau, din punt de ve

dee enm, ăte ele te aşe pemt să sededuă peedena Piteşt n exptul de g âneş vin, după um Râmniu ea desigu pinpaluexptat de sae

FNCŢA DE CRTE DOMN EASCĂ

Atât vitatatea enmă a aşului, ât şi legă

tua detă u apitalee Ţăi Rmâneşt Cuteade Ageş, Câmpulu ng, Tâgvşte, Buueşti au deteminat alegeea Pteşt a sediu al ui şi aneae dmneşti Caitatea de l a satuu dm-nes pate dedusă dintun hisv al u Basaabe Tână Ţepeluş, datat 1481 august 1 6, ae senhee u peizaea: "Dăgi a ss, n Pteşt "

Mdu de mennae a uui nu a nsttu însne dvadă pentu exstena uii, ştut nd ănumease ate se edatau în eşedinele temp

www.cimec.ro


28/217

ae ae domnitoo, pe pacusu căăto ii o ntepnse în ţaă, da fomua de datae a unui hsov

dn 5 17 noiembe 22 justcă poteza funcţionăcanceae pe ângă o cute domnească, ncă dnsec a Xea: "Şi eu, Moisi sciito, cae a, scis nnoe cuţi dn oaşu Piteşti " Doa cecetăeaheoogce vo putea aăta dacă pn "noile cuţ

"

sa subnţees efaceea uno cuţi ma vechi saudacă sa consemnat astfel pima apaiţie a unui

ansambu domnesc în Pteşt Rămâne sgu că n15 7 se nchease idica ea un ei cuţ domneşt, în-cepută pobabl în 51 2, anul veniii a domne a l uNeagoe Basaab

Atenţa specală acodată de căte domni

7

www.cimec.ro

gra Oral Ptet n harta astraă dn


29/217

1791

- Maftgae, le - ndePăn

B - ntepretae E. Geean: -âg dn deal;2 ârg de afară (âg dn vae ) âg Dea În ent ra apa B se e Sf spe Vest Sf Vne ( sa Presta ) spe Est

B

to oaşului Piteşt a fost semnalată de AuelianSaedoţeanu ş eiese din intepetaea dou-mentelo e au ajuns până la noi, bneînţeles uapliaea oeientului de pobabitate mpus deispaiţia ahivelo oăşeneşti ş ae anelaodoneşti Astfel:

Ativitatea sfatul ui do nes, desfăşuată pepondeent la âgovişte pe tot pausul domnieilu i eagoe Basaab (1 hsoave şi pouni ), esteonsemnată la Piteşti pentu 16 douente e-se înte 1516 şi 1519, dnte ae 10 ndiă o şede-e ontinuă a donitoului în aest dn uă oaşînte ianuaie iul ie 1 519 Un nuă egal (16) dehisoave şi pouni doneşti dovedes întuneasfatulu i a Buueşti înte 15 12 15 1, însă făă on-tinuitate de eşedinţă Şi ai edus este nuăulde ate eise din Cutea de Ageş doa 10, înte151 1 51 8 , deşi se poate pesupune ă do

8

nitoul a venit foate des în aest oaş, el puţin înpeioada de idae a ănăstiii pe ae o titoi-se Rezută în oie az o patate înte Buueşti şPiteşti în eea e piveşte funţionaea adnista-ţie entae, abele situânduse pe oul al doileadu pă âgovişte

Funţionaea saunuui de judeată do-neasă (atibut de piă ipotanţă a oganizăiioăşeneşti edievale) este dovedită de sisoaeaspătau u i Lază ăte başoveni, efeitoae la o ju-deată ae sa ţinut la Piteşti "înaintea donul ui",în juul anulu 1519, înte do louitoi dn Băneştşi un başovean•

Ridiaea noilo uţ (fapt găto în sne) saefetuat pobabil în fome şi popoţ e depă-şeau pogau une eşednţe oae, judeânddupă aentuaea aateulu de epeentaeîn foula de datae a atelo domneşt: "Ş eu,

www.cimec.ro

rea, car am scris n mnnatl foşor al Ptiştlor"5 8 ianare 8); "E, Dancl ce mic ntre daci,are am scrs n minnatl scan n Pteşt" (1519

la Pteşt a sfatl domnesc este atestată c inter-mitenţe până n a doa jmătate a sec. al XVIlea,n tmp domniilor li Rad de la Afmaţ (n do-

\


30/217

ma 6) Cal icatvl "mnnat(ă)" este ntâl nt n ac

ele ce sa păstrat dn vremea li Neagoe Basarabs

doar n legătră c ans ambr rezidenţiale maorecrtea domnească dn ârgovşte, crtea dom

nească din Bcreşt

ş mănăstirea dn Ctea deArgeş, ctitoria domnitoroţi factor de ma ss sbnază intenţa

Neagoe Basarab de a acorda Pteştilor fncţia deaptaă a Ţări Româneşti, ceea ce reztă ş dincaracterl de scan menţonat petr prima datăn actl dn 159 mai 6 (vezi nota 34), n timp ce ndocmentee anterioare ocl de redactare este n

dicat simp "n" sa "la" Pteşt ş, neori, c speccaţa "n oraş Pteşti". n hrsoavee NeagoeBasarab, doar ârgovşte ş Bcreşt apar c den mirea de cetate de scan şi variantee e, n tmpce Crtea de Argeş n este ncodată desemnatăîn acest fe, c o s ngră excepţe care a nteşteînsă caltatea de fostă captaă ş anme, scan

vechor domn9, ntârnd astel semncţa precsă de sed al admnstraţe centrae pe care oavea termen scan, cetate ş cetate d scan

Constatând că Neagoe Basarab pregăteaPteştilor n mare vitor, rdicând oraş la rangde scan domnesc, Arelia n Sacerdoţean se ntre-ba dacă domntorl n a fost ndemnat n aleg ereasa de vecnătatea nor moşi personae (vezi nota

30) Fără a excde această posibi ltate care n n ise pare nsă hotărâtoare , credem ma i degrabă cătenţia acordată oraşi aşezat a răscrcea călorde comncaţie medevaă sa ncadrat n poticadomnitor doritor de a păstra "o cmpănă per-fectă ntre cele doă provncii care alcătia ŢaraRomânească', legătra drectă c Craiova apă-

rând hotărâtoare pentr exercitarea ne atortăţiega d stribite.Dpă moartea Neagoe Basarab, fncţionarea

cment datat 1528 septembrie 2)\ Vad necatl(şase docmente emse ntre 1532 mai 2 ş 1532 1533 agst 10), Vlad Vintă (n docment emisn 533 agst 28) ş Pătraşc cel Bn (patr do-

cmente datate ntre 1555 ie 5 şi 1557 e 17)Catatea de scan domnesc este consemnată prnformee de datare ale h rsoaveor din 1532 ma 2("n cetatea de a Pteşt "), 1532 ma 28 ("scanPteşt") şi 555 e 5 ("n scanl de a Piteşti")Dpă 557 n ma exstă dovezi ale actvtăţ can-ceariei domneşt n Pteşt, ceea ce se expcă prnconcentrarea acestei activtăţ n ârgovişte şi a

Bcreşti, a căror competiţe pentr fncţia de ca-ptaă, începtă ncă dn 1459, va a sârşit abian 1659, prn desemnarea Bcreştlor drept nicăreşedinţă a crţi domneşt n tmp GheorgheGhc Fapt că sfatl domnesc a ncetat să sentrnească Pteşt n a afectat exstenţa crţdomneşti locae, care s menţnt până n sec.

l XVIlea, datortă ntensei veţ economce aoraşlinteresl domniei pentr activl târg de pe

Argeş este reectată de tradiţe, care a păstratamintrea nmeroaselor proprietăţ pe care lear avt n vatra oraşl princpai domnitori mnteni. Astel, Mihai Vteaz ar stăpânt pe ângă omoară ângă Argeş şi case n oraş; Mate Basarab

ar constrit o noă crte, n ârg dn Vale, pelocl ce păstrează nmee de "Crtişoara", rmele clădrilor ind ncă vizbe n 1 825 ; ConstantinŞerban (1654 1 658), ctitorl bserc Sf Gheorghe,ar rdcat ângă biserică n "palat c dependn-ţe, crte ş grădină" pe oc nde se ntersectastrăzie eean şi Craove n sfârşit, Constantin

Brâncovean ae căr dese vizite, nsoţte de crte, a viile sale dn Şteăneşti şi Valea Mare a fostconsemnate de croncarl Rad Grecean ar

9

www.cimec.ro

fost propetal case dn Piteşti sitată pe strBrâncovean nr 25

Este de la s ne nţeles că aceste consemnăr aled b l

zi de trbrare a veţii tâgl n se ntâlnesc nMoldova şi Ţara Românească ş snt foarte ae nransi lvana, nde a par doar ca armă brtale ale


31/217

tradţie trebiesc prvite c atenţie, mai ales pen-tr orientaea cecetăi arheologice către clădri şizone semncative În stadil actal, când dateleaheologce lpsesc aproape n întregme, credem

nsă că tadiţa caselo domneşti ridicate "n ni-ma tâgl " de căte domnito de dpă NeagoeBasaab ae la obârşe pezenţa ş fncţonaeacontină, până în sec. al XVIlea, pe n amplasa-ment excentrc, a nsăş "nolo cţ" ale l NeagoeBasaab Ssţnem această poteză pn rmătoare-le dedcţi

mplantarea tardivă a programl complet de

crte domnească n strctra speccă a zonei detârg, caractezată prn exploatarea la maxmma teritorili, contravne logce generale de fncţonare a oaşli medeval pn saccaea pecare o implcă, pentr scopri de eprezentare, anor teen rentab le pentr domne tocma prnfolosrea lor de căte târgoveţ Din acest motv,

cţle domneşti ale oaşelo sa dcat n apoperea zone de tâg, fără a pătrnde însă n zonarezervată activităţi de meşteşg ş comerţ, arepezentaea în târg a domntorli a fost ncredinţată bseclor domneşti, care sa dcat întotdeana în prncipalele pieţe centre de schimb ale oraşelor Ca atae, n este veosmi lă părăsrea cţilo li Neagoe Basaab la nma 00 de an

dpă dcaea lor, atnci când ele corespndeapogamli de cte ş n stânenea vaţa tâgli datortă amplasamentl la sd de oraş,în tmp ce constea nei noi cţi la intersecţacăilor maoe de tranzt ar mplcat desinţareaa câteva zec de parcele, atât de rodnc foloste decătre meşteşgari şi negstor ş aceasta în pl i-

nă epocă de nore economică a oraşli, cândstrctra specică zone comerciale era denitivcontrată. Dpă câte ştim astăzi, asemenea ca

nor no forme de condcere politcă sa socală Cedem, n consecnţă, că "fndaţle palatl " observate în veacl tect (vez nota 52) era e pvn ţele dghene lor de pe străzle el ean ş Caiove,

e pvnţele nor dg hene d blând ncinta bsecSf Gheorghe, confom dspozţe cae a consttitîn m lte cazri zestrea ctitoi lo domneşt di n pi e-ţele târglo

n ceea ce pveşte "Crtişoaa" li Mate Basaab,nsăşi denmirea ndcă n pogam restrâns, lmtat pobabil la o casă a slbaşilo domneşt caespraveghea activtatea "târgl de afaă"; dacă

acest program ar atns poporţl e ne no cţ,faptl a fost pomenit n conca ţăii sa n do-cmente Amplasamentl Ctişoaei ma bnezs al locli ce păstrează amntea popetăţdomneşti este astăz peczat datorită detectă,în 976, a vechi l i han si tat pe str âg dn Vale,la sd de lna ferată (g. 2), cae a fost fotograat

şi relevat înante de dărâma ea sa, efectată în acelaşi an Caracteristicile constrctve permt dataeaclăd cel mai târz n sec al XVIlea ş cedemcă despe ea se vobeşte ntn act dn 26 ile1 847, pr n care faţ Ioan ş Drăghici Bd ştean facn schimb de proprietăţ c polcovniceasa AncaEnghel, amntindse ş "o ntndee de loc c hande zid pe dânsl, n ma rgnea oraşl Pteşt, cae

se nmeşte Crtşoaa şi pe care se face ş tâg desăptămână al oraşl, n toate vnele ."

Casa din str Bâncovean n. 25 (g 3), atribităl Constantin Bâncovean, ae caactestici a h-tectale neoclasce (fontonl şi tratarea intăboltite) ce o sitează n prmele deceni a le sec alXIXlea. Este posbl ca decol neoclasc să fost

apli cat pe o stctă mlt ma veche ş Pteşt ofeă exemple concldente de asemenea spapne, da ceea ce exclde dpă păerea noastră deea

www.cimec.ro


32/217

ga 4 - arta rusă d n 835 na alu Pitet. Maftgrae lie u A. Păniu

de eşednţă domnească ese pogaml specchanilo Ampoaea acese clădii, egalaă doade hanl Gaboveni dn s Sf Vinei, condce laipoeza că neam pea aa n faţa n han dom-nesc, consi n mpl li Cosanin Bâncoveanşi "modenza" ssc n l a nl 800

Aâa veme câ ceceă aheoogice ssemai-ce n vo pecza pine ale aspece de clăbană nmă, amplasamen, pogaml şipopoţiile cl ăd ilo idcae în Peş de căe dom-

nio Ţăii Româneşi, dscţa aceso eemeneva ămâne obligao în domen il poezeo sa,dpă oignaa expesie a i Dme Bclesc, nsadil de nomadsm, modcândse dpă opinia ecă ceceăo Pezenţa cţ domneşi ca

nsţie în ineva sec XVI XVIII ămâne nsă oceidine ş dacă apaţia e la Pieşi sa daoaavanaeo geogace ş economice ale âgl,n ese ma pţin si g că fncţonaea cţ a n-enţa poziv dezvoaea economcă a oaşlsb apo podcţei meşeşgăeş şi al s chm-bi de măfi

STRUCTURA SOCIALĂ

To cţi domneşi ş n specia peioade sa lede apoge dn imp l domnie Neag oe Basaab se daoează pobab sca socală compe-xă, specică ceăţo de scan, n cae boe apaocind în oaş încă din faza de fncţonae a sca

www.cimec.ro


33/217

igura 5 -Transcrierea hărţii ruse din 85

n domnesc, spre deosebre de celelate oraşende aşezarea boerlor în hotarul târg a avtloc ma aes n sec. XV XVI ntradevăr, n caz

obşnt a oraşu medieval românesc, caracterizat prn regm une comntăţ atonome prvile-giate, dependentă drect de domnie, se poate constata că până în sec a XVIea boieri sunt practcinexistenţ în medi rban (fapt refectat şi de ab-senţa or ca cttori de bserici), în tmp ce orăşeni i sempart n doă categor comuntatea târgoveţo r,prevalentă numerc în sânl căreia apare o stra-ticare sociaă bazată pe avere şi reprezentanţiipteri centrale condcător militari a cetăţor,reprezetanţ domntori ş sjbaş însărcnaţic strângerea brurior domneşti Excepţiile de laaceastă regulă generaă a fost consttte de:

Popaţia aferentă maror nstituţii de ct (mănăstri domneşt, episcop, mitropo), organizate

adesea ca n oraş ndependent, cu sat al proprormeşteşugari n cadr acestor ntăţi stratcareasocală era extrem de na nţată, pornnd de a con-ducătorul cu rang de mare fedal până la ţăranidependenţ ş rob

Strctra socaă a oraşeor dezvotate pe moşe boerească, caz extrem de rar, reprezentat înprincipa de Craiova, ş care n trebuie confndat

c exemplele tardve de donaţie a nor târg r fă-cte de domntor către mar boer sa insttuţ decut

În sfârşit cazul care ne interesează pentr Pteşti,a capitaleor din Moldova ş Ţara Românească.Funcţa cetăţ de scan a determnat pe lângădezvoltarea mult m ai am plă a crţilor domneşti, înraport c ceelalte crţ ocale ş aparţia unor zonerezidenţale ae marior boer, sitate în preamacurţilor domneşti încă dn sec. XV XVI la Crteade Argeş, ârgovşte, Bcreşt sa laş

La Piteşt, grparea crţilor boiereşti pe "uliţaboerească", denmtă şi "uţa grecor" (astăzstr. Ma), se situează în nghl format de doămar căi comerciae respectv drumul spre

Câmpulung ârgovişte Bcureşti şi drumspre Crtea de Argeş , la o di stanţă apreciabă decrtea domnească atestată documentar a "guraGeamăne" (g 12) Reperele de datare a acestiansambl pornesc n 1564 an de zidire a bisercii

www.cimec.ro


34/217

gua 6 Pla nul au lui Piei în haa ahma y 1 864 Mafgae lieu Păniu

a Vestie, cttoie a logofătli oan Noocea cpind două nuclee cu pivniţe înalte (g 17,) databile în i ntevalu l 666 1670 datoităaseănăii lo c pivniţele case li Maeş ăescdin ăeşti (g 78). Menţinile docetaeconsenează nsă, cu începee din sec. al XIV-lea ipotante posesuni boieeşti în iedata

vecinătate a Piteştlo şi anue la Ştefăneşti,la Vieoşi, pec ş î satul Cătn dn "dealulPiteştilo' Acest ulti n e desenează zona cuvi de pe ma lul stâng al Ageşulu i cae cupindeasatele Ştefăneşti şi Valea Mae având ş un tâg

popi pe dul ceştilo, denit âguDealli (g 9 şi 12)

Apatenenţa satelo din "dealul Piteştilo"

la ocolul oaşli poate dedusă din faptul căoăşeni eau popietai de v localizate ca ataepe alul stâng al Ageşuli , pent cae dădeadonei daea cae apae în doc ente c nue -

le de "vnăcil din oaş de la Piteşt"

ş cae poate ăită pe bază de docente până în tipldonie l i Radu Paise (1535 1 545) O cuce depiată din idicată de Matei Basaab pe lo-cl nde se ţnea Tâgu Dealuli peczează can

www.cimec.ro

Figra 7 - nterpretarea hărţiSathmary (cnstrcţiie de idsnt indi cate prin hari, ar ceede lemn prin cntr nnegrit) Tâ l i t


35/217

acesei dări de în ece vedre na ş devas bani 30 ş de pocon bani 12 ş de părpăr careva vnde vas să dea bani 12

Proprietatea mixă boerească şi a meg-eşor este consemnaă în sec a XVIlea penrusatul Prundu n 1528, măate dn saul Peş

care aparţinuse vserlui Oancea, a fost dăruitămănăstirii Argeşui împreună cu vecin, câ-pul care este pentr hrană şi morle Menţonareamorilor permte ipotea de idencare a sauiPiteşti cu sa Prn du dei mtat spre nord de pârâu Geamăna la a cărui vărsare în Argeş sunt deasemenea consemnate mor Pentru cel de al doi-ea tip de proprieae dispnem de documentuldn 1570 anuare 14 prin care se întăreşe proprie-aea nu i Voco, ce îşi cmpărare vară de casă dea Salcie în Prnd în vale în margi nea l iveor

Reuă că oco Pteştilor era foost de ârgo

4

- Târg eal i, crcea pate cea rdicată de Matei Basara n 635; B - Methl Mânăstirii Trivalea, c in dicaţia nei iserici d ele mn ( sml cagrac defrmat

n rap c legenda); C - Intersecţia străir Smere i Exerciţi lin vecnătatea Târgl i di n eal;smll cagrac defrmat crespnde amplasamentli Biserici de lemn Sf Ian, cnstrtă n 72; - Intersecţia străir Fraţieti Cravei; Cntrl nnegrit crespnde amplasamentl

Bserici de l emn pe al cărei c saridicat n 26 - 2 Biserica deid S Il ie (erare cartgracă); E- Intersecţia străir Exerciţil i iCraive

veţ, domniori ş boeri, siaţe compexă deosebiă de aceea a maorăţ oraşelor dn ţăr e româneş, a căror ocol aparţnea d e drep orăşenorRegim de foosnţă reecă strctura sociaă şavând în vedere posesn e moba re n oco ârgu u consemnate ncă d in sec. a XVea, se poate

presupune că au exsa c rţ boereşt n vara ora-şlu i încă dn peroada vechor curţ, grparea depe sr 1 Ma i repreentând n o faă ncipi entă, cio mutare către cenrl economc, determinaă dedispariţia funcţe de capală

VIAŢA ECONOM ICĂ N SEC XVI XVI

Secolul a XVlea a adus c sne prăbşirearegau Ungarei ş recunoaşerea seranităţoomane de căre ţăre române Pe plan economc ,ocuparea de căre rc a prncpalelor oraşe

www.cimec.ro


36/217

Fgu a 8 - Planu Pteşti lor în 1 885,Colecţia Muzeului Judeţean Ageş

35

www.cimec.ro

dnărene dn Modov ş Ţr Românescă făcsă scdă mpornţ negoţl nernţonl dernz, dependen de relţle poce le steoreropene c mper oomn Monopo rcesc

egără c dezvore meşeşgror, nrcâsărăc menţnor docmenre prvnd cesăcve se doreşe d pă părere nosră dsruger rhvelor orăşeneş ş n fpl că n sec


37/217

p p pspr comerţ de expor, mplcând vânzreoblgore cu preţ reds nor nme mărfr,n fec econom Peşlor, dtortă n prm

rând bogăţe n grâne ş vte zone cre grvspre pţ orş S pt stfe fce fţă cererrceş, rămânând mrfă ş penr vânzre n epărţ n l dole rând, vnl, cre n er spsmonopol rcesc, reprezent n dnremre srse de ventr e orş Prezenţnegsor or dn Peş c cese mărfr, n , "vd Du" (vez no 27), demonsreză

srpsl de mărfr expore n fr mperoomn nrcâ prespnem că prn vm de Cft se dr expor căre Rgs (Dbrovn),orş porr cre moce schmbre comercenre rc ş It, pănd penr cest trbusulnulu

n rhvee Brşov ş e Sb su

păsr docmene cre tesă schmbre comer-ce cu Peş n prm măte sec XVeForte mporne pr n cesă perodă schm-bre c Brşov, e căr socoe de venr şcheltel ră că, n ordne vlor schmburorcu orşee dn Ţr Românescă, Peşt ocplocl 2e 503, dole n 530, ree n1543 ş 1554, pre n 542 ş 1545 Relţe

comerce c Sb n nerv 1 500 509 prm redse prm vedere, regsr vgesm sbn consemnând xee păe de 6 negsordn Peş, menţonţ n gener o sngră dă,n mp ce Brşov nmeroş negsor pteşenpr de doă s re or n ceş n, cm ese deexemp Opr de Pesch cre vnde de re or, n

503, căc brâe ş mne

Creşere nregsră de comerţul cu Brşovn prm umăe sec XVIle rebe pusă n

6

g ş ş ş p XVe "orş Peş n nsese ncă o vţăeconomcă mră n devăr nţees cvân ", cee ce ne pre n contrdcţe c conex

economc ş poc perode respecve n czmn m ss schmbror c Sb, s răcă rebe să se ţnă sem de perdere corespondenţe n svonă, nre sf sbn ş orşe e snegsor dn Ţr Românescă (corespondenţădovedă prn consemn re smeor păe preo român dn Răşnr penr rdcere), precm şde fp că sfu dn Sb n ţne regsre c co

pe scrsoror rmse n Ţr Românescă Absenţdocumenteor n ese concdenă, c re, ncpenr reţle comerce le Peşor, cre ocpătoş ocl şsee n nsmb schmbror demărfr dn perod 18 febrre 500 30 nre 150, efece c Sb de căre orşee ş sele Ţăr Româneş Chr rrele preczăr dn socoee Brşov, referore ntr mărfrorvândue de negsor peşen, permt să se conse că pe ângă mă rfr ce pe mpore d nOrent covore, de exemp , s prodse nre c ân, cer s băn e de oe, se vnde şprodse ne e meşeşgrlo r, n spec cee dnrmr ţesăr o r ş mbrăcămnţ Prespnemcă proces dverscăr meşeşgror ncep

l Peş n sec l XVe, deermnând ş nteresspor domne pentru orş, ş că evo progresv căre sţ consemnă docmenr nsec XVe, când Peş se seză pe oc pre n nsmb prodcţe de mărfr Ţăr Româneş, vând 20 de cegor de meşeşgr , după Bcreşt (80 cegor),ârgovşe (50cegor) ş Crov, n mp ce Câmpng creşedor de 0 l 14 ctegor, r Crte de Argeş

www.cimec.ro

N

Figura 9 - Anal iza reţeei de străzi a Piteştilor. Nu

sunt id icate reţeee

de stăzi deschise după

1 864.


38/217

DRUMURi ME_.IEVALE.

DE RANZ T�

?RAZl EXSEE�

N SEC XV -XVA SRAZ EXSENE

0•

ANE 1 82

37

www.cimec.ro

decadeDocmentee ec al XVIIlea conemnează

la Pteşt pe czmar abagii (menţionaţi pentr.

d �

" 1830) -2 � b

- � pma ata n croto za na mace

tăbăcari di n Pteşti nceie o tocmeală c negtorl Grigore pentr a tăbăci 320 pie de capră faptdin care rezltă avntl lat de prodcţia pentrpaţă dn moment ce era neceară nvoaa pentr


39/217

lari (conemnaţ docmentar n 67) bărberimeşteri căldărari pe meşterl rotar "Stoica dnPiteşti şi pe "copltori de lemn" angajaţ n 1694

de epicopl Varlaam pentr a face lcrările declptră de la mănătirea rivalea Specialtateaclptrii n lemn pentr catapeteamă şi tra-ne demontrează dezvoltarea meşteşgror deartă detinate mpodobrii n nma a bercilordar şi a caelor Acet fapt corelat c importanţaprogrameor artectri de zidărie realzate ncădn a doa jmătate a ec a XVIlea (bierica na

Vetire 1564 bierca domneacă Sf Georgerefăctă n 1656 cele doă cae c pvniţe boltteridicate ntre 1666 1670 pentr a aminti doarcontrcţii conervate c datare certă) ne cond-ce la certtdinea dezvoltări meşteşgri lor egatede contrcţia de zid (zidari dlgeri petrari etc)cel mai trzi n prima mătate a ec a XVIIlea

dacă n car din perioada ridicării "noilor crţ"

ale li Neagoe aarab şi n acet caz meşterii liDragomr Zidarl care a r idicat crtea de la ăjeştiş citl Cornet ar ptt forma n cadr l şan-terl piteştean c pobilităţi de comandă netperioară celor ale nei crţi boiereşti

ot c eşteri locai a fot ridicate deigrreşedinţele i Contantn rncovean d n "Deal

Piteşti lor" conacl n care a popot la clel vii lorn 1693 694 şi 695 precm şi caele domneşticădite n 1696 n care a locit n toamna anli169 Ambele clădiri a dipărt dar ete poibil ca viitoarea cercetări ă le decopere rme e l aValea Mare a Ştefăneşti

Din docmentele ec al XVIIlea rezltă creş-

terea nmăr l czmaro şi al abagiilor dife-renţierea cojocarlor de blănari şi importanţa pe

care o capătă meşteşgl tăbăcăriei: n 1724, trei

prodcţia la comandă n aceaş an negtor "j -pn Pătr" angajează a aţi tăbăcar din Pteşti 500de pe

norirea meşteşgror a evolat rec cătrecontitirea breelor formă de organzare a pro-dcţiei peccă oraşelor eropene care agraprocel de peciazare a meşteşgaror ş calitatea mărfrilor detnate peţei monopol de pro-dcţie şi defacere pentr n an mt prod pre-cm ş i repectarea regl o r de comportare ociaăDin pnct de vedere docmentar extă n decalaj

de tre ecole ntre apariţia breelor n rani lvana(ec a XIVlea) ş contatarea aceaşi fenomen nModova şi Ţara Romneacă (ec a XVIea) faptcare a fot prvit ca o ogndire a realităţii toriceÎmpotriva acetei opnii care n dctă extenţa brelelor fără conemnare docmentară certăconiderăm că decalaj repectv e datoreşte

conervării ar iveor orăşeneşt n rani lvana şditrgerii or n Moldova ş Ţara Romneacă ar-gmentl a ilentio nd neconcdent ş n cazlde faţă dacă tnem eama de ampr nta organ-zării de breală n trctra rbană precm ş deconemnarea dipariţiei docmenteor orăşeneştCtăm rmătoarele exemple:

Soarta rioavelor prvind organizarea econo-

mică a oraşel or l impede arătată n act datat 1 794martie prin care e precizează ndatorre cătredomne ale negtorior romni din Botoşan: " negtori pămnteni din trg otoşan . . avndriov gopod de a ce ma nante de no l minaţidomn de aşezare rndiel or n răzvrătire trec-telor vremi ar prăpădt (n)Nma pre ncre

dinţare a co de a arătat cărţi date de atncdpă cprinderea acei rov la mna lor dept cnocţi că nt negtori de otăşani şi

www.cimec.ro


40/217

a 1 aea ea săieean si âg d n Vae n saa dn 1 975 asa din sr. Tei ean nr 6 2 sera Mad asa din sr Tâg dn Vae n r. 6; 4 asa din srTâg dn Vae n ns ie exisene n 1 92 sn indae n n nnegi

u păzit oănduiala aşezăii lo nesintit ,

aina de a aduna "dooentuile isipite" tgului, piită în 1 din patea EpitopieiBotoşanilo de ăte Manolahe Ioga, "epitopun", "instit bătn şi vehi tgoveţ

, ptul ă nu sau păstat nii unu l dinte "a

sthele" tgului, păstate de şoltuz şi de pgaişi în a se teeau toate shiăile de popie-at din upinsul hotaul ui ehiea oganizăiistui sist d îngiste în hiva piăieieiese dintun douent eis a aşi în 160 o-oie 0 pin ae se dăuieşte ănăstiii euo dughiană din tg, u speiaea: " a s is

după stăvehiu oiei (sn în atastihul oăşeni-

o, a de au înaint să nu ai i bă nien i tea-ă u ael o,Un agunt n susţineea dispaiţii vehio

dount de baslă îl onstituie însăşi asenţauno douente anteioa se XIXlea pentubslee din Piteşti, ale ăo pie enţiuni, în1 şi 19 se efeă la asoieea uno esleexistnte şi la onaea unei alegei de staosteCaateul aesto onsenăi, oelat u loul defunte oupat de eşteşuguile piteştene în eo-noia edievală a Ţăii Ronşti, deonsteazăexistenţa beselo u ut înainte de enţiunile

www.cimec.ro


41/217

.

ig 1 1 Zon entă iteştio în 1 96 ndi re prin ontr înnegrit onstrţi or existente în 982 1 , snes str . ătn ost M n r.29; 2 s Măto din str. I ătn ost Mi n 27; 3 Şo de ăieţi nr. 1n 1 st ătn n. 2; 4 s Săves st .. ăt n ost 1 Mi n 2 1 ; s din st I ătin ost Min 4 7 s on ăen restnt Ageş str Vitoiei nr. 74; se Snt Noe; 9 Hote Spendid; sAmate; 1 , Hoteu l "Bristo"; 1 2, Biseca Sfântu Gheorghe. maximă înfloie în veacu următo103• Organizaţ

ia

douentae epoa oganizăi o în iteti situ besleo sa odiat odată u ăsure ntroduânduse după păeea noastă el ai tâziu în se de Reguaentul Organi, are au pers stăpia ju ătate a se a X I lea în peioada ete inilo aesul în beslele autohtone i efetuaeaii vetginoase a shibuo u Baovul oerţuui u rdata da peisele eate pe

xistenţa unei putenie oganizaţii a besle paursu a âteva seoe de ativitate au peslo onsttuie una dinte expliaţi ile neînteuptei dezvotaea în it susţinut a eteuguilor nasensiuni eonoie a teti lo Ataţa exe pia juătate a se a XIXlea se unos peste 30

itată de paţa piteteană asupra neguţătorlor de ategor de eteugui în Pteti ae oupăstăini este dovedtă de pezenţa aestoa la tâ astfe a patuea o în eonoia Ţăii Roânet,gu ile săptăânae înă din se al X Iea n a după Buureti Craiova i oeti lăsând în uădoua juătate a se al X II Iea sau ntensiat oraul Târgovite, iar în juu anu lui 1863 sunt ulegătuile oeriae u Sibul ae au ajuns la o nosute 9 de speiaizăi eteugăeti

4www.cimec.ro


42/217

o

·

• dTOi MNEŞ-BOIEi

ZONA DE TÂRG

1

[ LNŢE.T�V

ţ

-. [O_MAN Ă!RSC

@ O E ESEU1Î

Fgura 1 2 Distribuţa teritorialăoraşului medeval Piteşt, pe crit

funcţionale ş soc iale, n intervalsec XV - XVII.

41

www.cimec.ro

CULURA UR BAN

Bresle le au onstituit fatorul prin pal a ult uriurbane medievale, determinând strutura speă a oraşelor u zona de târg nonu rată de arte

men onstatabil u preădere în arhtetură dato-rită păstrăr în număr reativ ma mare a reazărilordin aria onstruţlor Programu louinţei orăşe-neşti, permanent ataşat tradţlor arhitetur po-pu are n Modova ş Ţara Româneasă a trans-


43/217

ă a oraşelor, u zona de târg nonu rată de artere gru pate în juru bseror de breasă Avtaeade meşteşugur şi negoţ a mpa unoaştereasrisului , a ittulu ş a sooului , la are sau adăugat unoştinţee de geograe şi mb străne,toate onsttund unia formă de ultură oetivăa evului medu românes, deshisă ătre shimbu-rle ulurale u ate ţăr şi deosebtă a orientareş proporţe a difuzări în masă de ultura urţilorfeudae Semnav este faptul ă primee şo-i dn Peş unosute doumentar până astăz

sau nnţa n se al XVII Ilea din in iţiatva oră-şenilor şi nu a domniei: ea mai vehe, şoala de lashitul Buga, a fost prevăzută să funţioneze în n-na shtulu rdat n 17 de neg uţătorul MartinBuga La 6 mai 171 n zapisu de înhinare ashuu la mitropoia din Buureşti, titorul spune" de vreme e am sootit să e şi şoaă rumă-neasă pentru învăţătura opiilor ş pentru hver-nseala a vre unor sărai ar i nu vor avea unde săşipee apul, să e plata dasăluu ş hrana sărailordin prisosul venitulu aestui shitişor "

Nu se unoaşte u ertitudinea data ând a fostîninţată şoala de a Sf Gheorghe, dar n 178ea funţiona sub onduerea u Ioan, "dasăl dePiteşti ", " aproape de aeastă sfântă bseriă, n

asa Manului Co(oarul)" Char daă şoala atreut după aest an în subsistenţa domne sau aepsopie de Argeş, este ert ă ne afăm n faţaunei şo a oraşului, îninţată poate a urmare aporunii lui Alexandru lpsilanti, dn 1776 de a seprevedea în bugetu l oraşu u i Pteşt plata a doi das-ăl , dar întreţinută de meşteşugari şi negustori

În domeni u reaţei artistie, ultura omun iăţii orăşenilor nu a exlus interferenţe şi înrudri uarta urţilor feudale elesastie şi aie , feno

pu are n Modova ş Ţara Româneasă , a trans-ms aeasă inuenţă ouinţelor boereşt de oraş,până în se a XIXea nd greu de deosebit, în ma-oritatea azuror, o ounţă boereasă de aeeaa unu negustor înstăr În ontrast u uniatea deonepţe a arhiteturii vle, arhitetura biserii-or de zid, rdiate de bresle mai aes u neperedn se al XVIIIlea, ând sau înout srăvehilebserii de e mn parohiae, reetă tendnţa de ino-vare preluată de oletvităţe oraşu u după nouaorientare a armărilor indviduale, onsatabilă u

nepere din se al XVIlea a titore domneşti ş boiereşti Întreânduse n armarea im portanţeeonomie ş soiale a propriei oetvtăţ, tto-rle de breasă au îmbnat deorul ontemporanu struturi tradţionale, alese uneori n funţie de0 b sm o u pe are reprezentau

COMPONENŢA ENIC

Un utm aspet u mportanţă deosebită pen-tru strutura oraşului medieval îl onstituie gru-parea pe naţonalităţ Pluritatea enă a fost npermanenţă o araeristiă a oraşeor europenen evu medu şi doar măsuri dsrmnatori, a de exempu ele adoptate de onduerea ora

şeor transilvănene în intervalul se XVI XVIII auputut ondue a apariţia unor zoniări, n aremeşteşugurile şi negoţul au fost monopozate denaţonaităţle privegiate, românii ind respinş nartiere perferie u prol de produţie agriolă Spre deosebre de unele oraşe dn Moldova ş ŢaraRomâneasă unde, înă din primee faze de evou-ţe urbană, sunt onsemnae olonii ae unor altenaţionatăţ (de exempu, armenii la Botoşani şigermani a Câmpulung), Peştii par să avut de

www.cimec.ro


44/217

e x V

0 SEC. X

XV

E PEfMETL RÎ MDiVA

o o o PRRU OUW ÎN

N

g 1 - Deimite vetre medieve teşti o: 1 Metoh Mănăt ri otmen; 2 rătn po e V ;

g De i e IV pd Gire; 4 ieri Sfnt Io n ) 806; 5 ier n Vetre Grei mreiogofăt Ion Noroe 564 6, nţe tr I rătn fot 1 Mi) nr29 pvnţe din ve VII I 7 ăş t ătin fot 1 Mi n r 8, pivnţe de ve VI ; 8 ieri hm ntrre în ieriă reit Vehe din otă

4

www.cimec.ro

eventual 540, refăcută 1 754 9, Casa din str. M ogălniceanu, nr 1 6, cu pvniţe din a doua jumătate a sec. VI O BisericaSf Vneri, probab sec V, refăcută n 1 81 7- 827, refăcută din nou în 1 9041908 1 , Biserca de emn Sf Ioan 1) 1 728 2,Casa d n str. Armand Că inescu (fosta Horia, Coşca şi Cr işan) nr28, cu pivn iţe din veac VI 1 3, Bserica Sf. Ncolae, refăcută în 81 2 pe ocul unei biserci de zid de veac VIII 4, Casa Săvulescu, str IC Brătianu (fost Ma ) nr.2 sec VIII 1 5, Casa din strC Brătianu (fost Mai) n r.4, 666-1 670 6, Casa di n str Brâncoveanu n r. 5, cu pivniţe de veac VIII 1 7, Hanu (prn tradiţeomnesc) dn str Brâncoveanu nr25, sec VII 8, ârgu din eal, sec V, ante 5 1 3 1 9, Schitul Bu liga, 1 745 20, Biserca Sf.


45/217

) , , g , , , g , ,Treime - Beştele, refăcută n a oua ju mătate a se VII, pe locul u nei iserii e veac

Eugenia Greceanu Ansamblul Urban Medieval Pitesti 2007(1)

Documents

Transcript of Eugenia Greceanu Ansamblul Urban Medieval Pitesti 2007(1)