Universitatea de Vest “Vasile Goldi�” Arad Facultatea de Informatic�

SISTEMELE BUILDING MANAGEMENT SYSTEM ÎN APLICA�II HVAC

Proiect La Algoritmi Paraleli

Coordonator, Student, Jalobeanu Mihai Geyer Ehrenberg Szilveszter

2

Cuprins

1. Necesitatea sistemelor HVAC �i controlul acestora ......................................3 2. Conceptul sistemelor BMS ...........................................................................5 Ce trebuie s� realizeze o unitate de control �i contorizare local�?................5 Modalit��i de comunicare între unit��i............................................................8 Cum lucreaz� sistemul BMS în întregime? ...................................................9 Cine controleaz� centrala termic� �i de r�cire ............................................11 3. Ce se întâmpl� cu serviceul aparatelor?......................................................13 4. Concluzii ....................................................................................................18 5. Bibliografie .................................................................................................19

3

1. Necesitatea sistemelor HVAC �i controlul acestora În zilele noastre fuga �i lupta pentru profit determin� oamenii s� apeleze la metode cu care s� reduc� posibilitatea erorii umane �i s� investeasc� într-un sistem care este cât se poate de ieftin la între�inere, s� confere un confort adecvat în fiecare zi. În România confortul nu a fost un lucru prea accentuat pân� de curând, totul era bazat pe nevoi... dar putem spune c� �i confortul a devenit deja o nevoie... Avem nevoie de confort pentru a cre�te eficien�a de produc�ie, de lucru, pentru a ne proteja pe noi în�ine precum �i uneltele pe care le folosim �i care în zilele noastre dispun din ce în ce mai mult de un sistem electronic performant dar sensibil... Totul a devenit paradoxal... Lucr�m pentru a ne asigura traiul �i confortul �i asigur�m confortul pentru a realiza �i mai mult. În astfel de condi�ii în ultimii patru ani confortul termic ne-a devenit nu doar o dorin��, dar �i o necesitate (s� ne gândim la via�a noastr� globalizat�!) Pare a fi un moft, �i totu�i nu este. S� ne gândim la un birou în care lucr�m toate ziua în fa�a PC-lui. Dac� st�m în camera de peste 30°C ne cople�e�te c�ldura, ne apuc� somnul, nu ne concentr�m asupra lucrului, descre�te eficien�a de lucru. Dac� ne afl�m într-un magazin alimentar �i cump�r�m spre exemplu o tabl� de ciocolat�, iar acesta a fost p�strat� nu în temperaturile prescrise, ci mult superioare acestora produsul devine moale, nepl�cut estetic, se stric�, etc. Cele enumerate mai sus au prezentat desigur doar dou� exemple simple, iar �irul acestor exemple se poate continua. Importan�a nu este acesta. Este mai important c� o dat� ce ne-am implementat un sistem pentru cre�terea confortului termic (fie el r�cire sau înc�lzire) vrem s� control�m acesta pentru a ne asigura confortul �i pentru a controla prin func�ionare cheltuielile de exploatare al acesteia. Un sistem conceput care lucreaz� �i dezvolt� for�� fizic� sau de orice natur� necesit� dup� o vreme între�inere, repara�ie, înlocuire. Totul se desf��oar� ca �i la ma�ini. Pentru a utiliza ma�ina am nevoie de între�inere (alimentez cu carburant, cu lubrifiant, schimb pl�cu�ele de frân�, anvelopele, fac revizii la motor, etc.) Un sistem care ne realizeaz� confortul termic se bazeaz� pe conceptele termodinamicii, pe legile fizicii �i pentru asigurarea unui circuit de lucru se apeleaz� la un sistem de compresare �i ciclare. Bun, �i ce dac�? Acest sistem dezvolt� o for��, deci prin urmare are nevoie de un fel de energie, dezvolt� for�� fizic�. Acest sistem trebuie controlat �i supravegheat, între�inut dup� cum am mai amintit. Pe plan mondial, datorit� globaliz�rii accentul se pune din ce în ce mai mult pe cre�terea eficien�ei de func�ionare pe toate planurile. O eficien�� sporit� înseamn� din start costuri de utilizare sc�zute. De ce am enumerat toate aceste lucruri aparent îndep�rtate de calculul paralel? R�spunsul este simplu. Pentru cre�terea eficien�ii, pentru asigurarea unei calit��i sporite to�i produc�torii de sisteme HVAC au introdus tehnica de ultim� or� pentru a scoate pe pia�� sisteme mai bune �i mai fiabile. Totul se bazeaz� pe un sistem cu microprocesor sau mai multe microprocesoare comandate de un procesor master care realizeaz� comanda total� a sistemului.

4

De ce este necesar un sistem microprocesat �i unde folosim în HVAC? În primul rând un sistem complex nu dispune doar de o unitate interioar� �i o unitate exterioar� cum se vede în magazinele electrocasnice. Un sistem HVAC este mult mai complex, poate avea sute de unit��i interioare �i mai multe unit��i exterioare. Totul trebuie controlat de la un singur loc. S� lu�m un exemplu complex: Avem o cl�dire de birouri. Acesta are în componen�� un num�r de �aizeci de birouri pe 6 nivele, fiecare al doilea nivel având o sal� de conferin��. Deasemenea, imobilul mai are în componen�� zone comune, pentru accesarea birourilor, casa sc�rii, grupuri sanitare �i parc�ri subterane. Imobilul este destinat pentru închirierea birourilor pentru diferite institu�ii. Pentru a avea un succes �i pentru a oferi un nivel calitativ la standarde înalte trebuie asigurat un sistem HVAC (Heating, Ventilation, Air Conditioning) adecvat care s� ofere eficien�� sporit� (pentru reducerea costurilor de utilizare) �i confortul necesar. Astfel se realizeaz� sistemul cu diferite unit��i interioare automatizate, care s� func�ioneze în func�ie de temperatura interioar� setat�, respectiv nivelul de umiditate necesar�. Unit��ile interioare ofer� acest confort cu ajutorul centralelor termice de înc�lzire �i r�cire, care genereaz� agentul termic cald sau rece. Costurile de utilizare se împart între chiria�i în func�ie de cuantumul energetic folosit. Pentru a realiza o contorizare corect� avem nevoie de un sistem centralizat care realizeaz� aceasta. Deasemenea, pentru func�ionarea întregului sistem avem nevoie de o central� de comand� performant�, iar dac� lu�m în calcul posibilitatea de defectare a sistemelor (vezi legea lui Murphy – Un sistem care func�ioneaz� o dat� se �i stric�) trebuie s� putem asigura un service �i o monitorizare a acesteia. Aceste trei lucrui împreun� însumeaz� un lucru strict necesar �i cât se poate de complex. Cum rezolv�m partea de automatizare? Adopt�m un sistem centralizat care s� aib� posibilitatea controlului asupra tuturor incintelor precum �i asupra centralelor termice de r�cire �i înc�lzire. Acesta se nume�te sistemul BMS (Building Management System)

5

2. Conceptul sistemelor BMS Sistemele BMS sunt multe �i numeroase, diverse firme dezvolt� astfel de sisteme, cum ar fi SIEMENS, HONEYWELL, BACnet, McQuay, ServiceSensus, Dixell etc. Lucrul se desf��oar� distribuit în mod paralel. Fiecare punct de control are un microprocesor propriu, care prime�te comenzile de la unitatea central� �i le execut� conform instruc�iunilor, apoi trimite rezultatele la unitatea central�. Rezultatele primite analizeaz� Procesorul Central pentru a afla dac� totul s-a executat corect sau dac� s-au ivit erori, probleme (aceast� este o versiune a modului de lucru, fiind posibil ca analiza de erori s� fie realizat la punctul de control de controlerul local) Deasemenea, acest sistem calculeaz� consumul energetic în baza fluxului de agent intermediar �i prin calibrarea contoarelor locale conform parametrilor de lucru local. Acesta trimite rezultatele c�tre centrul de contorizare care le însumeaz� �i în baza c�reia se realizeaz� facturarea lunar� a costurilor de înc�lzire �i r�cire. Unele sisteme BMS în baza parametrilor de lucru dezvolt� grafici de func�ionare pentru gestiunea corect� a cl�dirii. Aceste grafici sunt realizate în baza datelor recep�ionate de la Unit��ile Locale (punct de control). Având în vedere concuren�a acerb� pe pia�a HVAC aceste op�iuni de calcul de consum �i grafici de lucru în diverse situa�ii sunt utile cel mai mult pentru echipa de proiectan�i �i executan�i a sistemului, deoarece în baza acestora permite o analiz� de lucru, iar în cazul unei concuren�e de pre� acest capitol poate fi un as în mâna oricui. Ce trebuie s� realizeze o Unitate Local�? Aceste unit��i sunt echipate cu un port de comunica�ie între Unitatea Central� �i Unitatea Local� pentru a recep�iona setul de date cu parametrii de lucru setat, respectiv pentru a trimite datele prelucrate de el c�tre Unitatea Central�. Acest port de comunica�ie momentan este bazat în mare parte pe o solu�ie cu fir, dar sunt �i versiuni noi cu solu�ii wireless. Despre acest capitol îns� mai târziu. Unitatea Local� comand� unitatea Fan-Coil, care modific� calitatea aerului ambient. Cum realizeaz� comanda? Unitatea Local� este un sistem electric, care are un soft instalat pe Epromul lui. Acest soft realizeaz� comanda Fan-Coil-lui în baza m�sur�torilor pe care le realizeaz� cu ajutorul sondelor din componen��. Sondele de obicei sunt de tipul NTP sau NTC. Unul din sonde (sau în cazuri mai complexe chiar �i mai multe) m�soar� temperatura aerului din interior. Acesta se execut� în permanen��, iar ac�iunile Unit��ii Locale sunt luate în func�ie de parametrii m�sura�i. Func�ia corespunz�toare acestor m�sur�tori colecteaz� datele primite (cum am mai amintit, acesta poate fi o singur� sond� sau chiar �i mai multe sonde) �i le compar� cu Setpointul introdus. Acest Setpoint este variabila din soft care se introduce de utilizator (local) sau prin canalul de comunica�ie de administratorul sistemului BMS. Setpointul de obicei poate lua o valoare cuprins� între 16°C �i 30°C. Func�ia care a colec�ionat datele privind temperatura ambiant� analizeaz� valorile recep�ionate comparând cu valoarea Setpointului. În cazul în care temperatura ambient� este mai mare decât valoarea setat�, verific� prin

6

Unitatea Central� valoarea temperaturii exterioare �i ia decizia în func�ie de ace�ti parametrii. Dac� temperatura exterioar� este sub 15°C utilizarea chillerului nu este necesar pentru r�cire, astfel softul va ac�iona prin servomotorul aferent ventilul pe trei c�i a schimb�torului termic de înc�lzire �i închide (practic doar bypasseaz� agentul termic, nu mai trece prin schimb�torul de c�ldur�). Ventila�ia se men�ine la o valoare constant�, deoarece unitatea Fan-Coil asigur� �i aportul de aer proasp�t, respectiv ventilatorul împiedic� stratificarea aerului �i realizeaz� filtrarea acesteia. Partea de analiz� temperatur� a softului va seta tura�ia ventilatorului (acesta de obicei este reglabil în trei trepte, dar poate avea �i un regulator de tura�ie, care regleaz� linear valoarea de la 0÷100%) Dac� temperatura este mai mic� decât cel setat �i temperatura exterioar� indic� înc�lzire, func�ia va deschide ventilul, iar dac� diferen�a de temperatur� între cel m�surat �i cel indicat în Setpoint este mare, tura�ia ventilatorului se seteaz� pe o valoare maxim�. Astfel se for�eaz� schimbul termic, iar parametrii de lucru sunt atin�i în cel mai scurt timp, dup� care se reduce tura�ia ventilatorului �i se las� deschis ventilul cu trei c�i pentru men�inere a temperaturii. Când valoarea este mai mare decât histerezisul setat (de obicei 1°C, care este o valoare setat� din soft de programator) închide vana de trei c�i, pân� ce temperatura atinge minimul setat, adic� -1°C fa�� de cel setat.) Practic, histerzisul total este de 1°C maxim 2°C, o valoare, care nu se resimte în mod special de corpul uman în caz în care acesta se produce în timp �i se situeaz� peste valoarea de 20°C. Histerezisul are importan�a la niveul de umidificare sau dezumidificare, când valoarea temperaturii poate diferi u�or din cauza tehnicii folosite. Dac� temperatura exterioar� se situeaz� la o valoare mai mare de 15°C, func�ia proceseaz� asupra schimb�torului de c�ldur� de r�cire, la care dac� temperatura de ambient este mai mare decât cel setat ac�ioneaz� deschiderea ventilului, iar dac� temperatura este mai mic� închide acesta. Procesul de reglaj al ventilatorului este identic ca �i la înc�lzire. Tura�ia cre�te în momentul în care diferen�a de valori este mai mare �i scade în moementul în care acesta devine mai mic�. Pozi�ia de deschis sau închis a vanelor cu trei c�i este marcat �i printr-o variabil� boolean�, deoarece prin acesta se pot verifica st�rile actuale de lucru prin func�ia principal�. Prin ductul de aer proasp�t intr� aerul la o temperatur� diferit� de cel de ambient. Acest aer se amestec� cu aerul interior recirculat, iar dup� mixarea lor se realizeaz� filtrarea aerului. Filtrarea în func�ie de cerin�ele proiectului pot fi simple (doar un filtru corespunz�tor standardului EU-4) sau complexe. Pentru protec�ia motorului ventilatorului pentru fiecare stagiu de filtrare se aplic� un presostat diferen�ial. Acest presostat este format din dou� sonde care m�soar� presiunea aerului înainte �i dup� filtru. Valorile se compar� într-o alt� func�ie, care este dat pentru fiecare pereche de astfel de sond�. Func�ia lanseaz� alarm� în cazul în care diferen�a de presiune este mai mare decât cel setat (de obicei 250 Pa.) În cazul în care diferen�a de presiune este mai mare decât cel setat, func�ia nu numai c� lanseaz� o alarm� c�tre Unitatea Central�, dar �i seteaz� viteza ventilatorului pe minim. Aceast� func�ie determin� colmatarea filtrelor din dotare. În softul complet de obicei la întâlnirea unei defec�iuni similare ar trebui s� existe o variabil� de tip boolean care s� fie setat pe o valoare diferit� de cel ini�ial. Valoarea va r�mâne schimbat� atât timp cât problema nu va fi remediat�. Aceast� variabil� se verific� de cel�lalte func�ii. Este important pentru a evita eventualele suprapuneri a modului de lucru. De exemplu, func�ia de verificare diferen�� presiune sesizeaz� nereguli, dar partea de termostat necesit� m�rirea vitezei ventilatorului. Dac� sistemul trebuie s� controleze �i umiditatea, acest proces va fi înglobat într-o alt� func�ie conectat� cu un set de sonde sau cu o singur� sond�. Sonda m�soar� valoarea din incint� �i compar� cu valoarea setat�, adic� cu Setpointul de

7

umiditate. În cazul în care acesta este mai mare, procedeaz� în felul urm�tor: deschide ventilul de la schimb�torul de c�ldur� de r�cire, r�ce�te aerul brusc, astfel se condenseaz� apa din aer, iar pentru atingerea valorii de lucru, se reînc�lze�te aerul. Prin aceast� metod� se usuc� aerul, iar pentru realizarea acestui proces func�ia trebuie s� poat� realiza un reglaj liniar al ventilelor de trei c�i, deci va exista în cadrul procesului un segment care va calcula necesarul termic pentru uscarea aerului. Calculul va �ine cont de �t-ul agentului de r�cire care de obicei este 7/12°C, adic� 5°C �i de capacitatea termic� a schimb�torului de c�ldur�. Aceast� capacitate termic� este calculat� la fluxul de ap� de 100%. Pentru un reglaj precis trebuie realizat un set de instruc�iuni care calculeaz� capacitatea în func�ie de cantitatea de agent termic care trece prin schimb�tor de c�ldur�. Când se ob�ine valoarea cerut�, se face conversia pentru determinarea necesarului de ac�ionare a servomotorului. Asta se face prin analiza pozi�iei actuale �i a cuantumului necesar, iar diferen�a va fi valoarea cu care trebuie modificat� pozi�ia ventilului. Pentru acest calcul este suficient s� se introduc� caracteristicile schimb�torului de c�ldur�. Din calculele de capacitate reiese �i valoarea temperaturii aerului care se va ob�ine dup� procesul de uscare aer. Aceast� valoare va fi baza de pornire pentru reglajul schimb�torului de c�ldur� de înc�lzire. Pentru reînc�lzirea aerului se calculeaz� diferen�a de temperatur� dintre valoarea setat� �i cea care este temperatura dup� schimb�torul de c�ldur� de r�cire �i având dat capacitatea termic� a schimb�torului de c�ldur� se calculeaz� fluxul de agent termic. Când se ob�ine necesarul de debit, se calculeaz� cât trebuie rotit ventilul �i în ce direc�ie fa�� de direc�ia actual�. Cu acest proces am �i terminat partea de dezumidifcare. Umidificarea se face diferit. Dac� umidometrul indic� valori mai joase decât cel setat, softul trebuie s� porneasc� un dispozitiv de umidificare, care de obicei este un electroventil de laminare pe care softul men�ine pe pozi�ie de deschis atâta timp cât diferen�a de valoare exist� în limitele date. Nu am persistat asupra unei valori de umiditate relativ�, deoarece astfel de aplica�ii sunt în special utilizate la climatiz�ri tehnologice, iar valoarea poate diferi de la proces la proces. În mare parte controlul unui dispozitiv HVAC se realizeaz� în modul prezentat mai sus. Desigur, în marea majoritate pentru realizarea unor economii se creaz� un program de func�ionare, astfel încât în perioadele în care nu se reg�se�te nimeni în incinte s� se lucreze în regim de avarie. Unitatea de control local are astfel încorporat un ceas, care indic� timpul real, respectiv data, dac� sistemul este astfel conceput, iar programele sunt setate de utilizator. Programul practic se stocheaz� în felul urm�tor în Unitatea Local�: exist� o or� când se porne�te sistemul la un parametru prescris (temperatur�, umiditate) �i exist� o or� când se termin� acest program (care este implicit �i începutul noului program dac� se lucreaz� cu regime de avarie �i lucru normal). În func�ie de configura�ia sistemului aceste programe sunt repetitive zilnic (exist� doar spa�iu pentru dou� programe) sau preprogramate pentru fiecare zi a s�pt�mânii (în acest caz spa�iul necesar este de �apte ori mai mare). Unitatea Local� în func�ie de produc�tor �i de configura�ia cerut� poate gestiona chiar �i contorizarea consumului. Aceast� solu�ie este folosit� în cazuri cum este �i exemplul dat pe paginile anterioare. Am mai mul�i utilizatori independen�i, dar totu�i trebuie s� încasez costurile de înc�lzire �i r�cire. Pentru acesta trebuie s� realizez o contorizare local�. Unitatea Local� va dispune de un port la care se conecteaz� debitometrul montat pe conducta de agent termic de retur. Câte un senzor de temperatur� se instaleaz� pe conducta de tur �i de retur al instala�iei. Astfel func�ia de calcul va avea dat coeficientul energetic (care indic� capacitatea termic� a schimb�torului de c�ldur�), iar calculul va fi f�cut în baza diferen�ei de temperaturi �i a debitului de agent m�surat.

8

Putem spune c� în Unitatea Local� controlul local unit��ii HVAC este total distinct de sistemul de contorizare. Din acest motiv deseori întâlnim situa�ii când re�eaua de contorizare este distinct� de controlul unit��ii, de�i împreun� softul principal al Unit��ii Centrale poate realiza rapoarte �i statistici mai precise pentru personalul care se ocup� de service, între�inere �i gestiune sistem, precum �i pentru cei care fac studiile de economie privind func�ionarea cl�dirii sau cl�dirilor. Softul Unit��ii Locale pentru realizarea sistemului BMS trebuie s� lucreze cu un port de comunica�ie. În sistemele noi, cel mai utilizat port de comunica�ie utilizat pentru solu�ii cu fir este cel LAN, adic� cu jack de RJ45 �i cu un cablu cu 8 fire. Pentru rapiditate �i costuri mici de investi�ie, de obicei se bazeaz� pe standardul 10/100. Pe lâng� solu�ia cu fir este disponibil �i transmisia radio, care este de mai multe feluri. Unele sisteme se bazeaz� pe standardele WLAN de 802.11, dar sunt �i solu�ii particulare, cum ar fi transmisiile la 433 MHz sau 868 MHz în cazul unit��ilor Siemens, care utilizeaz� dispozitivul de comunicare M-Bus. Deasemenea, putem întâlni �i solu�ii cum ar fi cel al re�elei MESH. Acest tip de re�ea este promovat de Zigbee Alliance, care este �i el un dezvoltator al sistemelor de control la distan��. Oricare standard s� fie folosit în cazul sistemelor BMS, resortul este acela�i. Prin re�eaua de comunicare Unitatea Local� trebuie s� recep�ioneze setul de date când se ive�te o modificare de la distan�� în modul de lucru, precum trebuie s� trimit� datele curente de lucru c�tre Unitatea Central�, ca acesta s� poat� defini situa�ia actual� de lucru. O situa�ie general� când Unitatea Central� trebuie s� ofere comanda de pornire Unit��ii Locale este întâlnit în cazul sistemelor hoteliere, când de la recep�ie se porne�te sistemul HVAC al camerei care se va da în folosin�� clientului. Astfel în perioada în care clientul completeaz� formularele de sosire sistemul lucreaz� la realizarea parametrilor optimi de ambient. Softul întreg al Unit��ii Locale trebuie s� poate gestiona toate sarcinile, astfel comunicarea este mai mult ca necesar�, deoarece pot interveni situa�ii când capacit��ile Unit��ii Locale sunt dep��ite. Astfel de situa�ii se pot întâlni la gestionarea arhivelor, deoarece cele mai multe sisteme pot re�ine informa�ii pentru maxim 13 luni de zile, iar ocazional pot fi necesare datele vechi înregistrate în urm� cu câ�iva ani, respectiv la apari�ia unei erori el trebuie s� transmit� semnalul de eroare c�tre un dispozitiv exterior sau unul central. Metoda de lucru prezentat mai sus se refer� numai la controlul �i monitorizarea unit��ilor HVAC, dar sistemele BMS pot oferi controlul sistemelor PSI, de securitate �i gestiune curen electric. Modalit��i de comunicare între unit��i Comunicarea Unit��ilor Locale de comand� �i control �i Unit��ii Centrale se realizeaz� prin fir sau prin re�ele wireless. Fie c� este vorba de re�ele LAN, WLAN, radio la 433 sau 868 MHz sau de re�ele Mesh modul de lucru este acela�i. Comunicarea principal� se face între Unitatea Central� �i fiecare Unitate Local�, sau dac� este cazul grup de Unit��i Locale. Putem vorbi de grupuri de Unit��i Locale în dou� situa�ii. Prima situa�ie este cazul unei incinte care are o suprafa�� atât de mare încât necesit� mai multe unit��i HVAC interioare. Astfel, fiecare unitate Fan-Coil va primi câte o Unitate Local� de control �i comand�. Deservind acela�i incint�, unit��ile Fan-Coil trebuie s� lucreze la acelea�i parametrii. Astfel când se face o programare centralizat�, se transmite acesta simultan fiec�rei unitate. Nu trebuie s� se fac� setarea individual pentru fiecare unitate. Aceast� situa�ie se rezolv� în dou� feluri. Fie c� una din Unit��i Locale va deveni unitate Master, care va

9

retransmite set�rile celorlalte unit��i, fie c� se creaz� un grup virtual cu ajutorul softului. În acest caz se utilizeaz� adresa unit��ilor, iar la Unitatea Central� se creaz� un grup compus din n Unit��i Locale având acelea�i caracteristici de lucru. Aceast� solu�ie este ceea mai optim�, deoarece sunt situa�ii când în cazul unei incinte mai mari trebuie s� fie diferen�� de func�ionare în timpul zilei între unit��i Fan-Coil. Spre exemplu avem o incint� având perete cortin�, iar o latur� este orientat� c�tre sud, una spre est. La latura dinspre est, este posibil ca în perioadele de prim�var� sau toamn� s� fie necesar înc�lzire local�, iar la latura dinspre sud r�cire. În restul situa�iilor (iarn� �i var�) toate unit��ile func�ioneaz� în acelea�i condi�ii. În acest caz gruparea virtual� este mai benefic�. Se transmit modific�rile de program, c�tre Unit��i Locale (se trece la program de noapte sau de la programul de noapte la cea de zi). În situa�ia de fa�� se setez valorile ini�iale de lucru, dar fiecare Unitate Local� are posibilitatea de a lucra individual. Acest aspect este important, deoarece în cazul grup�rii sub o unitate Master tot restul unit��ilor depinde de valorile m�surate de Unitatea Local� setat� Master, deci se elimin func�iile de m�surat al parametrilor aerului ambient. Unit��ile Locale la gruparea virtual� pot transmite mesajele de erori în a�a m�sur�, încât la Unitatea Central� se poate identifica imediat unitatea defect�. Aceea�i situa�ie este mai dificil� la grupare Master-Slave, deoarece Masterul transmite eroarea �i nu Slaveul. Astfel nu se cunoa�te unitatea defect� cu exactitate, doar grupul. Problemele prezentate mai sus privind gruparea fizic� a unit��ilor poate fi solu�ionat� prin soft p�strând rela�ia Maste-Slave a Unit��ilor Locale dintr-o incint�, dar necesit� modific�ri masive la nivelul instruc�iunilor privind comunicarea copil-p�rinte. Va fi necesar crearea unui nou subarbore, accesarea datelor prin nodul Master. Astfel nu reprezint� o solu�ie optim�. Prin gruparea virtual� se pot crea noi grupuri oricând �i nu se modific� modul de construc�ie a arborului de comunicare (fizic vorbind). Modul de grupare este prezentat� pe schema de mai jos, care respect� ambele variante.

Astfel „U. Cent” reprezint� Unitatea Central�, care este serverul, „Util.1” reprezint� grupul de unit��i, iar „Unit 0”, „Unit 1”, „Unit 2” sunt Unit��ile Locale cu adrese specifice. În cazul în care se face o grupare Master-Slave „Util 1” este o unitate Local�, iar la gruparea virtual� acesta reprezint� o grupare logic�. Cum lucreaz� sistemul BMS în întregime? Sistemele BMS pot fi înp�r�ite în dou� versiuni. Una reprezint� versiunea când se utilizeaz� ca Unitate Central� un dispozitiv special cu afi�aj propriu �i care nu este

U. Cent

Util.1 Util.2

Util.3

Unit 0

Unit 1

Unit 2

Gruparea unit��ilor

10

conectat la un PC. Aceast� variant� este una cu mai pu�ine func�ii. Permite de obicei reglaj, programare ore de func�ionare, vizualizare temperaturi, umidit��i actuale, chiar consum �i eventual dispune de un dispozitiv de ie�ire erori pentru semnalizare. Din cauza c� aceast� variant� prezint� unele dificult��i la utilizare este o versiune mai pu�in utilizat�. Cea de a doua versiune este controlul cu ajutorul unui PC, care desigur este pe post de server, �i de obicei din acest motiv toate softurile de BMS se implementeaz� pe standardul Windows NT sau Linux. Softul controleaz� toate Unit��ile Locale, conform celor descrise mai sus. Controlul se face îns� într-un anumit fel. PC-ul transmite doar modific�rile de lucru fa�� de criteriile actuale. Func�iile sunt astfel concepute, încât s� poat� selecta Unit��ile Locale sau grupurile de Unit��i Locale cu care dore�te s� lucreze, sau chiar toate dispozitivele în unele cazuri. Pentru acesta trebuie s� memoreze adresele într-un vector care s� satisfac� func�ia de cumulare ale adreselor. El parcurge acest vector �i trimite parametrii modifica�i fiec�rei Unitate Local�. Totodat� el prime�te confirmarea de la Unitate Central� dup� execu�ie, confirmând set�rile primite. Dac� în timpul func�ion�rii Unitatea Local� detecteaz� o eroare, acesta va trimite un semnal de alertare c�tre Unitatea Central�, care va semnaliza apari�ia erorii �i inclusiv adresa (sau identificatorul) unit��ii HVAC. Problemele pot ap�rea la defectarea unor senzori care cauzeaz� suprasarcini, defectare servomotoare, caz în care procesele de modificare se opresc la un anumit nivel, iar procesorul Unit��ii Locale trimite un mesaj de eroare c�tre Unitatea Central�. Deasemenea, Unitatea Local� trimite periodic câte un set de date c�tre Unitatea Central� pentru a raporta temperaturile interioare, nivelul de func�ionare. Aceste date vor ap�rea în Unitatea Central�. Analizele de eficien�� sunt f�cute în baza acestor informa�ii recep�ionate de la fiecare Unitate Local�. Se va face o analiz� asupra fiec�rei Unit��i Locale sau grup, care va afi�a consumul actual, parametrii seta�i pentru func�ionare �i parametrii m�sura�i, cei reali din incint�. Se cunoa�te capacitatea termic� a unit��ii (s-a programat la calibrarea contoriz�rii), se cunoa�te consumul actual �i în baza acestor informa�ii se calculeaz� procentajul de utilizare (cât la sut� din capacitate utilizeaz�). Datele sunt introduse într-o baz� de date, care va con�ine informa�iile privind ora �i data, consumul actual, parametrii seta�i, paremetrii actuali, mesajele de eroare. Pentru fiecare Unitate Local� se va crea un astfel de jurnal, care în func�ie de cerin�e se memoreaz� pentru fiecare zi în parte sau pentru fiecare s�pt�mân�. Graficile de func�ionare pentru un moment dat se vor realiza în baza tabelelor. Pentru acesta îns� se va calcula inclusiv �i capacitatea chillerului cu consum (sau a centralei termice de înc�lzire) Consumul �i capacitatea actual� fie se m�soar� separat (prin metode similare cu contorizarea consumului unit��ii HVAC) fie prin ob�inerea datelor direct din microprocesorul de control al unit��ii. Pentru acesta de obicei exist� o interfa�� de comunicare cu sistemul BMS �i posibilitatea ob�inerii acestor informa�ii direct. Datele privind consumurile �i capacit��i se înregistreaz� într-o alt� baz� de date, cea a centralei termice. Deasemena, aici se vor mai înregistra �i erorile, ora �i data, respectiv mesajele de erori. Construc�ia bazei de date este identic� cu cea a Unit��ilor Locale. Ulterior, softul BMS poate realiza graficile de func�ionare în baza acestor informa�ii din bazele de date. Unitatea Central� recep�ioneaz� informa�iile de la central� termic�. Graficul de eficien�� se face în felul urm�tor: se adun� capacit��ile termice a unit��ilor interioare de HVAC �i se compar� cu capacitatea termic� a centralei termice. Diferen�a poate fi de maxim 10%, ceea ce reprezint� pierderile de traseu. Dac� diferen�a de capacit��i este mai mare apare fenomenul pierderilor datorate izola�iei conductelor sau a bufferului de agent intermediar. Consumul sistemului de

11

r�cire se d� de centrala termic�. Eficien�a se d� în baza unor criterii, introduse conform standardelor în vigoare. Diferen�e pot ap�rea de la produc�tor la produc�tor, deoarece în unele cazuri bazele de date sunt utilizate de Unit��ile Locale, care pot stoca în majoritatea cazurilor informa�ii pentru maxim 13 luni, iar arhivele se vor crea direct pe serverul sau altfel numit Unitatea Central�. În alte cazuri, aceste baze de date se solicit zilnic pentru arhivare de la Unit��i Locale. Un al treilea caz reprezint� solu�ia când toate consumurile �i parametrii actuali sunt înregistra�i de Unitatea Central�, îns� acesta necesit� mai multe resurse. Când se cere un grafic actual atunci Unitatea Central� solicit� informa�iile actuale de la fiecare unitate, iar acestea le trimit softului central, care le stocheaz� într-un buffer �i realizeaz� graficul conform criteriilor. Situa�ia este similar� �i în cazul în care se fac citirile direct de Unitatea Central�, îns� este evident, c� acesta trebuie s� stocheze mai întâi datele în baza de date a fiec�rei Unitate Local�, iar ulterior s� transfere în bufferul de lucru. Acesta este evident mai complex decât ob�inerea informa�iilor de la Unit��ile Locale. În cazul graficilor pentru zile anterioare, situa�ia este similar�, doar aici va lucra direct din arhive. Aceste tehnici desigur sunt diferite �i diferen�ele apar la niveul implement�rii. Facturarea costurilor de înc�lzire �i r�cire se face cu ajutorul bazelor de date. Consumul total pentru o lun� de zile reprezint� un procent din totalul de consum. Acest procent se va folosi pentru împ�r�irea costurilor energetice a centralei termice. Pentru gestionarea erorilor, PC-ul va avea implementat un sistem de avertizare local�, care automat afi�eaz� mesajul pe displayul PC-lui, dar este recomandat s� existe o avertizare extern� pentru cazul în care service-ul sistemului este asigurat de o firm� extern�. Pentru acesta cele mai utilizate metode sunt trimiterea erorilor prin e-mail, fax sau alte mijloace de comunicare (sms, apeluri c�tre numere de telefoane mobile) Cine controleaz� centrala termic� �i de r�cire? Centralele termice de obicei au controlul lor propriu. Sistemele BMS au nivelul lor de comunicare cu acestea, deoarece sistemele BMS ob�in datele de la centrale privind capacit��ile actuale �i consumurile actuale, ie�irile de erori. Deasemenea, sistemul BMS poate gestiona pornirea �i oprirea centralelor. Exist� situa�ii când ambele centrale trebuie s� func�ioneze pentru a face fa�� necesarului (cum sunt situa�iile prezentate la nivel de grupare a Unit��ilor Locale, sarcinile de prim�var�, toamn�). Microprocesoarele centralelor ofer� controlul func�ion�rii, având sistemul bine dezvoltat. Aceste re�in set�rile de temperaturi al agentului intermediar (temperatura agentului ce trebuie s� asigure), iar la pornire ele se autoregleaz� pentru asigurarea parametrilor necesari. Automatizarea centralelor termice este diferit de la produc�tor la produc�tor, iar în marea majoritate a cazurilor când este vorba de un sistem de mare capacitate se utilizeaz� un sistem de controlare sofisticat�. Pentru fiecare subunitate exist� un dispozitiv de control local, iar to�i parametrii de lucru sunt controla�i de microprocesorul central a automatiz�rii centralei termice. Spre exemplu, în cazul unui sistem cu mai multe compresoare, fiecare compresor trebuie s� aib� un microcontroler, care s� asigure protec�ia în cazul unei avarii (exist� presostat diferen�ial, presostata de înalte �i joase presiuni) Ele în cazul unei avarii trebuie s� decupleze electric compresoarele, �i s� trimit� c�tre

12

microprocesorul central de control un semnal de alarm� cu codul erorii, iar microprocesorul central trebuie s� realizeze redistribuirea sarcinilor între cel�lalte compresoare. Temperatura apei este m�surat� pe partea de retur, iar în func�ie de diferen�a de temperatur� ap� (între cel din tur �i cel din retur) se calculeaz� necesarul termic pentru atingerea temperaturii apei. Acesta se realizeaz� cunoscând capacit��ile totale ale compresoarelor, iar reglajul se face prin treptele de capacitate ale compresoarelor (sau dac� este cazul reglajul de tura�ie a motorului) Practic microprocesorul de control al centralei termice m�soar� temperaturile apei de retur �i a ambientului. El face un calcul bazându-se pe aceste informa�ii împreun� cu setpointul apei pe tur (punctul ce trebuie s� ating� în urma func�ion�rii) Astfel se calculeaz� capacitatea necesar� r�cirii sau înc�lzirii. În func�ie de acest necesar se vor lua deciziile privind reglajul de capacitate a compresoarelor, împreun� cu num�rul necesar al acestora, care trebuie s� func�ioneze. La fel centrala termic� trebuie s� automatizeze condensatorul, dac� este nevoie, iar acest reglaj se face la nivelul capacit��ii ventilatoarelor. Aceast� capacitate este calculat� în baza presiunilor gazului. Se cunoa�te tipul gazului folosit �i caracteristicile acesteia. O presiune anume se atinge la o valoare anumit� a temperaturii, ceea ce se calculeaz� în baza graficului de temperaturi �i presiuni ale gazului. Desigur la acest calcul se ia în considerare pân� �i temperatura exterioar� al aerului. În func�ie de aceste valori, microprocesorul porne�te num�rul necesar de ventilatoare al condensatorului la tura�iile necesare. Aceste tura�ii �i num�rul de ventilatoare difer� în func�ie de rezultatul returnat de func�ia care calculeaz� necesarul. Dup� condensare pe partea de lichid ventilul de laminare va trebui s� lamineze lichidul (transpunere for�at� din lichid în vapor, dup� care se transform� din nou în gaz) Nivelul acesteia depinde de necesarul termic dat de microprocesorul de control. Un sistem complex înglobeaz� mai multe circuite similare, ceea ce presupune existen�a unui control pentru fiecare circuit, un control, care trebuie s� regleze nivelul ventilului de laminare, capacitatea compresorului, necesarul de condensare. Toate acestea se face individual pentru fiecare circuit, conform celor descrise mai sus. Deasemenea, toate mesajele de eroare sunt transmise c�tre microprocesorul central, care înregistreaz� erorile în jurnalul de erori cu codul acesteia, respectiv circuitul unde s-a produs acesta. În mare parte am terminat cu controlul cl�dirii din punct de vedere HVAC. Trebuie îns� men�ionat faptul, c� în mare acest tip de control este doar o por�iune din posibilit��ile enorme de control centralizat, iar prezen�a algoritmului de lucru paralel se reg�se�te cel mai bine în acest segment de activitate, deoarece mul�i factori sunt într-un fel sau altul lega�i, �i deseori este nevoie de controlarea simultan� a mai multor unit��i interioare, caz în care ar fi un dezavantaj dac� unitatea central� de comand� ar trebui s� fac� toate modific�rile. Al�i produc�tori de tip Building Automation (acesta deja se refer� la întregul control al cl�dirii) ofer� posibilit��i de control pentru diverse aplica�ii, cum ar fi controlul total asupra utilit��ilor dintr-o camer� de hotel. Firma INCOMM �i Millenial NET recent au finalizat cea mai nou� lucrare a lor, care reprezint� un hotel cu 160 camere, având în dotare o automatizare complet�, care ofer� control asupra instala�iei de climatizare, a iluminatului, sistemului de închidere a u�ilor, a geamurilor, detector de acces la minibar pentru monitorizare, etc. Acest hotel se afl� în Sacramento California.

13

3. Ce se întâmpl� cu serviceul aparatelor? Centralele termice pentru r�cirea agentului intermediar, chillere, au un control bine definit. Sistemul întreg este controlat local. Marea majoritate a utilizatorilor prefer� s� aib� o firm� exterioar� care ofer� serviceul necesar în baza unui contract. Acesta periodic trebuie s� verifice întregul sistem, conform devizului de service elaborat de firma produc�toare a unit��ilor. Pentru economisirea timpului �i a costurilor de salarizare personal, respectiv deplasare, ceea mai avantajoas� solu�ie este monitorizarea la distan�� al acestui sistem. În introducere am amintit de necesitatea serviceului în cazul acestor sisteme. Deasemena am vorbit de firma Service Sensus, firm� care dezvolt� un sistem BMS versiune wireless pentru firma McQuay. Firma proasp�t înfiin�at� a dezvoltat un sistem de monitorizare pentru aparaturile produse de McQuay �i nu numai. Practic deja existent �i func�ional monitorizarea centralelor termice de r�cire a apei s-a realizat prin conectarea la microprocesorul propriu al chillerului. Astfel echipa Service Sensus a realizat un software special, care ofer� diverse facilit��i. Microprocesorul propriu a chillerului este denumit MicroTech II, un sistem care în func�ie de chiller ofer� un control distribuit. Cum anume? Un chiller mai performant poate avea în componen�� unu sau mai multe compresoare. La chillerele McQuay num�rul maxim de compresoare sunt 4. Controlul întregului chiller este în a�a fel conceput încât s� ofere coeficien�i energetici buni �i la înc�rc�ri par�iale. Acest coeficient energetic (COP) este dat de împ�r�irea capacit��ii termice a unit��ii cu puterea electric� absorbit�. În cazul compresoarelor cu piston, sau model scroll coeficientul energetic atinge o valoare maxim� la capacitate 100%, la înc�rc�ri par�iale fiind sub aceast� valoare. Mai trebuie re�inut faptul c� un sistem HVAC nu func�ioneaz� la capacitate 100% decât 2% din totalul anual, deci o perioad� scurt�. În prisma acestui fapt controlul trebuie astfel dezvoltat încât sistemul s� poate atinge un COP bun �i la înc�rc�ri par�iale. Controlerul MicroTech II este realizat dintr-un grup de controlere. Fiecare compresor dispune de un controler care regleaz� tura�ia compresorului, verific� presiunile înalte �i joase, m�soar� puterea curentului pentru a evita suprasarcinile Fiecare controler de compresor îndepline�te acelea�i sarcini. Deasemenea, acesta are o ie�ire de alarm� pentru eventualele defec�iuni. Toate datele sunt comunicate c�tre MicroTech II, care face o centralizare a datelor. Microtech II are în componen�� un senzor de temperatur� a apei pe retur �i programat setpointul, temperatura apei la care trebuie s� r�ceasc� pentru tur. În func�ie de acesta �i de cantitatea apei din re�ea calculeaz� necesarul termic �i regleaz� capacit��ile compresoarelor. Deasemenea, acesta comand� �i ventilatoarele condensatorului, care sunt reglate în func�ie de necesarul termic de condensa�ie. Importan�a acestor reglaje apare la nivelul consumului energetic, deoarece MicroTech II calculeaz� exact cât curent este necesar pentru func�ionare. Softul MicroTech II este dezvoltat în „C” �i întregul sistem difer� de la familie de chilleri la altul prin modul de construc�ie a chillerului, implicit al controlului. Ideaa de func�ionare este urm�toarea: MicroTech II are setat temperatura apei pe tur (de obicei 7°C). Senzorul de temperatur� m�soar� temperatura apei pe retur, iar în baza acestor informa�ii calculeaz� necesarul termic. Cu cât temperatura de retur este mai mic�, cu atât sarcina de r�cire este mai mic�. În cazul a mai multor compresoare, ordinea de pornire a acestora se face în form� de stea, deci, ordinea difer� întotdeauna. În func�ie de necesarul termic, porne�te primul compresor, pe care dac� nu este suficient de puternic s� r�ceasc� sistemul d� o comand� de

14

reglaj de reduc�ie de capacitate la 75%. În acest moment se porne�te compresorul nr.2 �i a�a mai departe. Acesta este important pentru a evita vârfurile de curen�i produ�i la pornire. MicroTech II d� comand� pentru fiecare controler de circuit (fiecare circuit are câte un compresor) ca acesta s� func�ioneze la o anume capacitate. Controlul se face prin precizarea capacit��ii necesare a fiec�rui compresor, iar regulatorul local regleaz� automat acest parametru. În cazul în care întâmpin� erori de func�ionare, trimite alarma c�tre MicroTech II, iar acesta redistribuie necesarul termic între cel�lalte compresoare r�mase. Totodat� MicroTech II trimite un semnal de alarm� c�tre exterior. Sesizorul de erori generale afi�eaz� pe panoul de comand� doar faptul c� este o eroare, dar acesta nu este precizat unde se produce. Depistarea erorii se poate face prin accesarea jurnalului de erori, care poate fi inspectat doar de echipele service. Erorile sunt recep�ionate de MicroTech II �i sunt stocate în baza de date, cu loca�ia �i codul erorii aferente. Aceste valori sunt transmise de controlerul compresorului, sau în cazul altor p�r�i de controlerul acelui dispozitiv (ventilator, servomotor de reglaj, ventil de expansiune, etc). Valorile de func�ionare (presiune, tura�ie, etc) pot fi accesate prin MicroTech II direct de la controlerele locale. Softwareul ServiceSensus aici poate interveni. MicroTech II dispune de un port de comunica�ie de tip Plug&Play, la care se poate conecta dispozitivul de comunica�ie. Acesta este un modem GPRS sau o conexiune permanent� de internet, care ofer� posibilitatea de a recep�iona datele prin serverul ServiceSensus. Fiecare beneficiar prime�te o adres� de internet, prin care poate monitoriza propriul chiller. Acest nivel este îns� doar pur informativ. Nu afi�eaz� toate informa�iile. Pentru echipele de service exist� un acces printr-o alt� adres�, restric�ionat� prin parol� de acces. Aceasta este o versiune complex�, care analizeaz� toate datele, �i le afi�eaz�. În cazul în care totul este func�ional în bune condi�ii, aceasta nu d� nici o avertizare. În momentul în care valorile de func�ionare sunt diferite de cele normale, softul analizeaz� datele �i le claseaz� pe o scal� de 1 la 10 pentru avertizare, alarm� sau defec�iune. Deasemenea, sunt afi�ate �i zonele unde sunt detectate. Aceasta este cea mai important� func�ie, deoarece echipele de service deja �tiu în ce zon� s� caut� problemele, ce zone sunt de remediat. Ca �i exemplu:

15

Cum se vede �i în imaginea de mai sus, afi�eaz� parametrii unui chiller având trei compresoare. În partea de sus afi�eaz� valori generale, cum sunt temperatura de ambient, temperatura apei, COP-ul, fluxul de ap� din evaporator, puterea de r�cire �i puterea electric� absorbit�. Toate informa�iile sunt recep�ionate paralel prin canalele de comunicare. Felul de conexiune între chiller �i PC sunt afi�ate �i explicate �ematic în pozele de mai jos:

Astfel conexiunile sunt realizate multiplu. Avantajul sistemului este, c� nu are nevoie de performan�e speciale de PC, nu este necesar s� se instaleze softuri speciale. Toat� monitorizarea se face printr-un Internet Browser. Portul Sensus (sau varianta de conexiune) este r�spunz�tor pentru comunica�ia între serverul Sensus �i MicroTech II, modulul de automatizare �i control al chillerului. Pornind de la ideea c� MicroTech II calculeaz� paralel to�i parametrii optimi de func�ionare al chillerului, inclusiv depistarea erorilor, respectiv ofer� controlul celorlalte subunit��i din chiller (ventilatoare de la condensator, etc.) portul Sensus preia doar datele din microprocesorul. A�adar Portul Sensus este un port I/O pentru chiller, oferind posibilitatea programului de a accesa set�rile MicroTech II, respectiv de a ob�ine informa�iile de pe aceasta. Analiza se face dup� recep�ia datelor de la server. Prin Microtech II se cer presiunile de circuit, puterile electrice al ventilatoarelor, puterile electrice al compresoarelor precum �i rezisten�ele electrice acestora. Softul compar� valorile cu valorile normale, care sunt introduse în baza de date a softului. Analiza se realizeaz� pe o scal� denumit Ranking. Aceasta compar� valorile recep�ionate cu cele optime de func�ionare, respectiv cu acele situa�ii când se produce o eroare �i claseaz� valoarea acesteia pe o scar� de 1 la 10, conform desenului de ma jos. Sistemul Ranking face o apreciere de la 1 la 10 �i în func�ie de num�rul ob�inut la clasificare determin� dac� acesta este o avertizare, alarm� sau defec�iune, iar la monitorizare se afi�eaz� num�rul din clasificare �i natura neregulii, respectiv care pot fi cauzele �i efectele defec�iunii.

16

O astfel de raportare se poate vedea pe imaginea de mai jos, unde se pot inspecta inclusiv �i ora când apare �i dispare deficien�a.

Programul are în componen�� un modul care poate trimite mesaje de avertizare, alertare sau defectare prin e-mail sau sms, desigur numai cu op�iunea de a avea posibilitatea transmiterii mesajelor scurte de mobil. Softul poate gestiona chiar �i mai multe chillere, ceea ce permite ca analiza de eficien�� s� se fac� în mod global pentru întregul sistem de chillere. În cazul a unui grup de chillere, aceasta recep�ioneaz� datele periodic de la fiecare chiller, iar

17

afi�area parametrilor de func�ionare se face într-un moment dat doar pentru un singur chiller. Toate datele sunt stocate pe server, iar analiza global� se face prin însumarea bazelor de date ale fiec�rui chiller pentru o perioad� dat�. Aceasta desigur va analiza consumul, capacit��ile, erorile produse. Este un factor important atât pentru echipele de service (ei pot deduce care segmen�i reprezint� cel mai mare risc de defec�iune) cât �i pentru proiectan�ii sistemului, care î�i pot da seama ce îmbun�t��iri trebuie s� aduc� modelului de chiller (de obicei când se face un grup de chillere pentru simplificarea între�inerii se utilizeaz� modele identice) Func�ionarea acestui sistem se poate vizualiza pe urm�toarele site-uri, care sunt monitoriz�ri reale a unor chillere aflate în Italia. http://83.103.69.226/eng.html - chillerul de la un centru comercial �i birouri din Roma http://83.103.69.226/mch_eng.html - chillerul cu pomp� de c�ldur� care deserve�te r�cirea �i înc�lzirea unor birouri din Cecchina http://83.103.69.226/mhr_ita.html - chiller cu pomp� de c�ldur� deservind o �coal� la 140 km sud de Roma

18

4. Concluzii În concluzie, pentru orice aplica�ie HVAC cu sistem BMS, sau numai cu control �i monitorizare la distan�� ceea mai bun� solu�ie este utilizarea proceselor de calcul �i comand� paralel�, deoarece permite o vizualizare a situa�iei globale în real time, f�r� întârzieri. Aceste aspecte de control real time au cele mai mari importan�e la aplica�ii unde nu atât confortul este important�, cât nivelul de temperatur�, umiditate pentru procesul tehnologic sau similar acesteia. Cu controlul �i monitorizarea real time, conform celor prezentate, se pot depista eventualele probleme la utilaje, care ofer� multiple avantaje: se detecteaz� cauza problemei, astfel se poate focaliza pe solu�ionarea problemei reale; se elimin presupunerile la defec�iuni; se pot evita defec�iunile bazându-se pe sistemul Ranking al erorii; se scad cheltuielile de service (nu este nevoie de deplasare periodic�); nu în ultimul rând, cre�te satisfac�ia clientului, �tiind c� întregul sistem este permanent monitorizat.

19

5. Bibliografie Siteul Siemens – eficien�� energetic�: http://www.landisstaefa.com/new/e/new_ikk_eff_man.asp Siteul firmei suedeze Intelicomm, care este o firm� specializat� în produc�ia unit��ilor de automatizare pentru cl�diri (Building Automation): http://www.intellicom.se/eg_webscada_modbus.shtml?17 HVAC News – site cu informatii din domeniul HVAC: http://www.hvacnews.com/controls.htm Manualul de prezentare a sistemului BAS-700 – unitate de control distribuit. http://www.csimn.com/CSI_pages/BAS700%20Manual.pdf Siteul official McQuay International: http://www.mcquay.com Siteul official McQuay Europe: http://www.mcquayeurope.com Siteul Service Sensus (acest site inc� nu func�ioneaz�, dar va fi disponibil în curând) http://www.servicesensus.com Siteul de informare Automatiz�ri de Cl�diri: http://www.automatedbuildings.com Siteul Zigbee Alliance – dezvoltator de solu�ii wireless de monitorizare �i control http://www.zigbee.org/en/products/ Documenta�ie de prezentare Honeywell Building Manager http://www2.acs.honeywell.com/ichome/Doc/0/O0FRAE6HCU94D4OQEDFE4HTCD8/Building_Manager.pdf Alte documenta�ii:

• Prezentare solu�ie Service Sensus: General Presentation.ppt, autor Brian Thompson

• Documenta�ie Siemens – Product Catalog 2004, CD nr.1