Post on 25-Jul-2015
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SECŢIA/SPECIALIZAREA:GEOGRAFIA TURISMULUI
SILVOTURISMUL ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
ŞEF LUCRĂRI UNIV. AUTORUL LUCRĂRII
DR. BÂCĂ IOAN ACHIUDEAN FLORINA
ALEXANDRA
2012
1
CUPRINS
Introducere.............................................................................................................................3
Capitolul I. Silvoturismul-Abordari Conceptuale……………………………………..........5
1.1.Concepte si clasificari folosite in turism ……………………………………….............5
1.2.Silvoturismul in Romania ………………………………………………………..……..8
1.3.Silvoturismul in judetul Bistrita-Nasaud ……………………………………………….14
Capitolul II.Baza materiala a silvoturismul din judetul Bistrita-Nasaud……………............23
Capitolul III.Conceptul consumatorului de servicii turistice……………………………….52
3.1.Formele servicilor si descrierea lor………………………………………………….....52
3.2.Promovarea turismului………………………………………………………………......56
Capitolul IV.Factori care determina alegerea unei destinati turistice.Studiu de caz ……...58
Concluzii…………………………………………………………………………………......63
Bibliografie………………………………………………………………………………......65
2
INTRODUCERE
Lucrarea de faţă tratează silvoturismul ca o modalitate de petrecere a timpului liber şi
relaxare în arealele împădurite gestionate de către diferite instituţii silvice (ocoale silvice,
cantoane forestiere, Romsilva, etc.) sau asociaţii turistice. Acest fapt presupune că
organizaţiile respective, se constituie ca prestatori de servicii turistice şi pun la dispoziţia
vizitatorilor o infrastructură specifică (cabane silvice, căi de comunicaţie, mijloace de
transport) şi produse turistice adecvate (cazare, drumeţie, călărie, pescuit, vânătoare,
prelevarea plantelor medicinale şi a fructelor de pădure, etc.).
Silvoturismul este o activitate care a prins amploare la nivel mondial bucurându-se
de un real succes printre iubitorii de turism în natură. Prin derularea activităţii de silvoturism
se urmăreşte atât punerea în lumină a peisajelor deosebite, a habitatelor nealterate şi a
biodiversităţii din pădurile planetei, cât şi conştientizarea publicului larg asupra necesităţii
protejării naturii. Organizaţiile silvice şi asociaţiile turistice utilizează cabanele din
administrare şi pun la dispoziţia turiştilor ghizi specializaţi care să-i însoţească şi să le
furnizeze informaţii utile referitor la obiectivele ce sunt vizitate.
Unul din obiectivele majore propuse prin silvoturism este acelea de a atrage un
număr cât mai mare de turişti în vederea promovării imaginii şi a cadrului natural din anumite
regiuni.
Lucrarea prezintă cabanele silvice ale Romsilva, amplasare, modalităţi de cazare, dar
şi ofertele pentru petrecerea timpului liber, respectiv turism ecvestru, echitaţie, concursuri cu
atelaje, drumeţii, cu precizarea costurilor, a traseelor de desfăşurare.
Studiul de caz analizează factorii care determină/influenţează alegerea unei destinaţii
turistice. Cererea turistică se manifestă practic într-un număr infinit de variante, nuanţate de la
un client potenţial la altul, în funcţie de:
- tipologia socioprofesională, familia şi forma de turism în care se desfăşoară călătoria
turistică a clientului interesat;
- caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durata sejurului, formele de transport,
modalităţile de cazare etc);
3
- sursele financiare şi sumele disponibile pentru acoperirea cheltuielilor turistice în
funcţie de structura serviciilor;
- motivaţiile clientelei şi preferinţele turiştilor pentru atracţiile oferite
Interesul pentru consumaţia turistică nu este ceva înnăscut: el apare în contextul
factorilor de influenţare a cererii turistice la locul de origine a turiştilor potenţiali. Aceste
condiţii, conjugate cu impulsurile de ordin personal (deci strict individualizate) ale fiecărui
consumator de servicii turistice, provoacă interesul turistic, cu alte cuvinte - motivaţiile
turistice.
Analiza interdependenţei diferiţilor factori motivaţionali care stimulează sau frânează
circulaţia turistică permite adaptarea mai operativă a ofertei turistice la nevoile de consum ale
populaţiei pentru serviciile turistice.
4
CAPITOLUL I. SILVOTURISMUL-ABORDĂRI
CONCEPTUALE
1.1CONCEPTE ŞI CLASIFICĂRI FOLOSITE ÎN TURISM
Etimologic, cuvântul „turism" provine din termenul englez „tour" (călătorie), sau „to
tour", „to make a tour" (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor
1700, pentru a desemna acţiunea de voiaj în Europa - în general şi în Franţa - în special. La
rândul său, acest termen englez derivă din cuvântul francez „tour" (călătorie, plimbare,
mişcare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie de agrement.
Termenul francez are rădăcini şi mai adânci, el derivă din cuvântul grec „tournos" şi,
respectiv, din cel latin „turnus" şi înseamnă tot călătorie în circuit. Din termenul „turism" a
derivat şi cel de „turist", adică persoana care efectuează călătoria pentru plăcerea proprie.1
Profesorul englez F. W. Ogilvie, în 1933, considera ca fiind turişti „... toate
persoanele care satisfac cel puţin două condiţii, şi anume sunt depărtate de casă pentru o
perioadă care nu depăşeşte un an şi cheltuiesc bani în acele locuri fără ca să-i câştige ".
Asemănător se pronunţa şi compatriotul său A. C. Norwal (1936), care considera că turistul
„este acea persoană care intră într-o ţară străină pentru orice alt scop decât de a-şi stabili o
reşedinţă permanentă sau pentru afaceri şi care cheltuieşte, în ţara unde se stabileşte
temporar, banii câştigaţi în altă parte". Cel care a elaborat o definiţie a turismului - acceptată
pe plan mondial, a fost profesorul elveţian dr. W. Hunziker, acesta apreciind că: „Turismul
este ansamblul de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în
afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire
permanentă şi o activitate lucrativă oarecare'' (1940).2
Zece ani mai târziu The Shorter Oxford English Dictionary (Oxford, 1950) -
defineşte turismul ca fiind „...teoria şi practica din sfera călătoriilor; călătoria fiind de
plăcere", iar turistul drept „...cel care face un tur sau mai multe tururi, în special cel ce face 1Lect. univ. drd. Carmen Boghean,Economia turismului DISCIPLINĂ DE SPECIALITATE LA SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI SERVICILOR2 ibidem
5
aceasta pentru recreere; cel care călătoreşte de plăcere sau pentru motive culturale, vizitând
diverse locuri pentru obiectivele interesante ale acestora, pentru peisaj sau altele
asemănătoare". 3
Dicţionarul Enciclopedic Român (1966, vol. IV) propune următoarea definiţie a
turismului: „Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau
cu diferite mijloace de transport a unor distanţe, pentru vizitarea regiunilor pitoreşti, a
localităţilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice etc."
Dictionnaire Touristique International (1969) conţine şi el o formulare: „Turismul
reprezintă ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea şi desfăşurarea unor
călătorii de agrement sau în alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizaţii,
societăţi sau agenţii specializate, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp, precum şi
industria care concură la satisfacerea nevoilor turiştilor" şi tot în Dicţionarul turistic
internaţional (1980) se precizează că „turismul se distinge de călătorie prin aceea că implică
pentru persoana în cauză, pe de o parte, alegerea deliberată a ţintei, pe de alta, preocuparea
exclusivă pentru satisfacerea plăcerii sale".
Luând în considerare rapida schimbare pe care a suferit-o mediul economico-social
în care se desfăşoară turismul în perioada de la ultima Conferinţă Internaţională a ONU
privind turismul (Roma 1963), Conferinţa Internaţională asupra turismului şi statisticii
turismului de la Ottawa din iunie 1991 a recomandat noi definiri ale conceptelor de bază în
turism:
„Turismul se referă la activităţile unei persoane care călătoreşte în afara mediului
său obişnuit, pentru mai puţin de o perioadă specificată de timp şi al cărei scop principal de
călătorie este altul decât exercitarea unei activităţi remunerate la locul de vizitare."
Din perspectiva acestei definiţii şi a normelor elaborate recent de Organizaţia
Mondială a Turismului este considerat turist „orice persoană care se deplasează spre un loc
situat în afara reşedinţei obişnuite pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi ale cărei motive
principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activităţi remunerate în locul
vizitat. Astfel sunt consideraţi turişti persoanele care:
• efectuează o călătorie de agrement (vacanţă, concediu);
• se deplasează în staţiunile baneo-climaterice în scopul tratamentului sau
îmbunătăţirii stării de sănătate;
• se deplasează în alte localităţi în scopul de a participa la competiţii sportive;
3 Ibidem;6
• călătoresc în scopuri profesionale, adică participă la conferinţe internaţionale,
reuniuni ştiinţifice sau misiuni religioase etc;
• se deplasează în scopuri culturale.
În ansamblul unei economii naţionale, turismul acţionează ca un element
dinamizator al sistemului economic global, el presupunând o cerere specifică de bunuri şi
servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora. De asemenea, cererea
turistică determină o adaptare a ofertei, care se materializează în dezvoltarea structurilor
turistice şi indirect în stimularea producţiei ramurilor participante la: construirea şi realizarea
de noi mijloace de transport, instalaţii de agrement pentru sporturi de iarnă, nautice etc.
Dezvoltarea turismului conduce astfel, la un semnificativ spor de producţie.
Turismul are şi o profundă semnificaţie socio-umană. El acţionează, prin natura sa,
atât asupra turiştilor în mod direct, cât şi asupra populaţiei din zonele vizitate. De asemenea,
efectele turismului se răsfrâng şi asupra calităţii mediului, a utilizării timpului liber şi nu în
ultimul rând asupra legăturilor dintre naţiuni.
Turismul este, dincolo de toate, un element care favorizează comunicarea, schimbul
de idei, de informaţii, stimulând lărgirea orizontului cultural cu efect asupra formării
intelectuale Una dintre cele mai importante funcţii ale turismului constă în rolul său reconfortant,
în calitatea sa de a contribui la regenerarea capacităţii de muncă a populaţiei, atât prin formele de
odihnă, cât şi prin formele de tratamente balneo-medicale. Totodată, turismul reprezintă un mijloc
de educaţie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultură şi civilizaţie a oamenilor.
Răspunzând unor cerinţe de ordin social, turismul se afirmă şi ca un important mijloc
de utilizare a timpului liber. Evoluţia contemporană a economiei mondiale este caracterizată
de tendinţa de creştere a timpului liber, fapt ce ridică probleme privind organizarea şi
utilizarea eficientă a acestuia.
Abordarea conceptual a silvoturismului este urmată de prezentarea bazei tehnico-materiale
a turismului, care cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turismul
pentru realizarea funcţiilor sale economice şi sociale. În acest context se au în vedere atât
mijloacele materiale specifice turismului, cât şi cele comune, aparţinând altor ramuri, dar
folosite şi de turism(infrastructura generală) În cadrul bazei tehnico – materiale a turismului,
capacităţile de cazare, de alimentaţie publică, agrementul, etc. prin numărul şi structura lor
reflectă, în cea mai mare măsură, gradul de dotare şi dezvoltare turistică, în ansamblu sau la
nivel teritorial.
7
Silvoturismul este una dintre formele de turism care presupune desfăşurarea
activităţilor turistice într-un mediu agreabil, nepoluat, cu privelişti reconfortante şi nepoluate.
Rmsilva se implică în dezvoltarea acestui tip de turism prin valorificarea potenţialului
cabanelor silvice, prin amenajarea şi întreţinerea acestora în conformitate cu standardele
impuse de legislaţia în vigoare, încercând să asigure un confort sporit turiştilor.
1.2SILVOTURISMUL ÎN ROMÂNIA
Sivoturismul reprezintă o modalitate de petrecere a timpului liber şi relaxare în
arealele împădurite gestionate de către diferite instituţii silvice (ocoale silvice, cantoane
forestiere, Romsilva, etc.) sau asociaţii turistice. Acest fapt presupune că organizaţiile
respective, se constituie ca prestatori de servicii turistice şi pun la dispoziţia vizitatorilor o
infrastructură specifică (cabane silvice, căi de comunicaţie, mijloace de transport) şi produse
turistice adecvate (cazare, drumeţie, călărie, pescuit, vânătoare, prelevarea plantelor
medicinale şi a fructelor de pădure, etc.).
Silvoturismul este o activitate care a prins amploare la nivel mondial bucurându-se
de un real succes printre iubitorii de turism în natură. Prin derularea activităţii de silvoturism
se urmăreşte atât punerea în lumină a peisajelor deosebite, a habitatelor nealterate şi a
biodiversităţii din pădurile planetei, cât şi conştientizarea publicului larg asupra necesităţii
protejării naturii. Organizaţiile silvice şi asociaţiile turistice utilizează cabanele din
administrare şi pun la dispoziţia turiştilor ghizi specializaţi care să-i însoţească şi să le
furnizeze informaţii utile referitor la obiectivele ce sunt vizitate.
Unul din obiectivele majore propuse prin silvoturism este acelea de a atrage un
număr cât mai mare de turişti în vederea promovării imaginii şi a cadrului natural din anumite
regiuni.
Dintre programele propuse de prestatorii de servicii silvoturistice pot fi amintite:
1. Activităţi:
- Vizitarea unor arii protejate (parcuri naţionale, parcuri naturale, rezervaţii naturale
etc.);
8
- Observarea şi filmarea în natură;
- Pescuit sportiv;
- Picnic în mijlocul naturii;
- Vizitarea unor obiective culturale, religioase (mănăstiri) şi istorice, amplasate în
fondul forestier;
- Concursuri ad-hoc despre pădure şi mediul înconjurător (protejarea şi conservarea
acestora).
2. Servicii:
- Ecoghid;
- Cazare în cabanele silvice;
- Materiale video cu peisaje din zonă;
- Pliante, hărţi turistice;
- Suveniruri cu specific românesc, tradiţional.
Ecotourismul se îmbină şi se completează cu silvoturismul.Ecoturismul este un
concept care s-a dezvoltat subsatnţial. Operatorii de turism trebuie să menţină acest trend
ridicat prin planificarea excursiilor în aşa fel încât să încurajeze protecţia mediului
înconjurător şi dezvoltarea sustenabilă.
Ecoturismul este un concept relativ nou în cadrul turismului domestic.Cei mai mulţi
turişti tind să se deplaseze spre parcurile naţionale, în cazul ţării noastre spre rezervaţiile
naturale, căutând locurile tradiţionale naturale, nealterate de prezenţa omului,în cadrul cărora
pot admira şi animale sălbatice, plante rare. Aceşti turişti sunt pasionaţi de sălbăticie, însă
pentru a avea acces în ariile naturale protejate au nevoie de un ghid turistic.
.România dispune de un covor vegetal natural deosebit de variat şi bogat, în care
pădurile sunt reprezentative, acoperind aproape o treime din teritoriul naţional.
De la munte până la mare întâlnim tufişuri si vegetaţie de stâncă, pe crestele
munţilor, pajişti înflorite si păduri seculare de codru în zonele de munte şi deal, stejărete şi
cerete ori arborete de şleau cu multe specii în zona de câmpie, zăvoaie de plop şi salcie în
luncile apelor, plante sărături şi nisipuri pe lângă marile râuri, ierburi de zonă umedă şi stuf
nemărginit in bălti si in Delta Dunării.
Peisajul mirific al tarii noastre poate fi descoperit alături de specialiştii pe care Regia
Nationala a Padurilor – Romsilva ii pune la dispoziţia celor interesaţi de turismul in natura,
9
cu posibilitatea de a înnopta la una din cabanele de vânătoare si de a beneficia de toate
facilităţile pe care acestea le oferă, de la căldura lemnului si pana la sălbăticia zonelor in care
ele sunt amplasate.
“Silvoturismul în ţara noastră s-a dezvoltat pe cele două componente determinate de
principalele forme de proprietate asupra pădurii:
-turismul în gospodăriile proprietarilor de păduri private, rezultate în urma aplicării
legislaţiei de retrocedare a pădurilor către foştii proprietary sau către moştenitorii legali ai
acestora;
-dezvoltarea silvo-turismului în cabanele şi zonele forestiere proprietate public a
statului administrate de către Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva”.4
Când vorbim despre silvoturism ne gândim la turismul montan, la petrcerea timpului
liber în mijlocul pădurii. În orice ţară, pădurile constituie unul dintre factorii care stimulează
şi incur;ajează dezvoltarea turismului. Datorită frumuseţii peisajului, a efectelor recreative
sub aspectul confortului psihic de care beneficiază cei care străbat pădurile, acestea sunt un
factor de turism, dar şi de influenţare a deplasării turiştilor în zonele în care acestea există.
Referindu-se la rolul pădurii în activitatea de turism Ion Machedon (1996) afrimă că pădurea
“ asigură o influenţă binefăcătoare asupra stării generale a organismului, nu numai prin
ameliorarea climatului, ozonificarea aerului şi purificarea sa de particulele de praf şi de alte
elemente toxice, ci şi prin efectul calmant, de confort psihic characteristic întregii ambianţe
din pwdure, prin spectacolul de varietăţi (coloristic, cinegetic, peisagistic, musical etc.)
inegalabil pe care pădurea îl oferă vizitatorilor, cu atâta generozitate, în orice anotimp al
anului.”
În ultimii ani se pune tot mai mult accent pe dezvoltarea silvo-turismului care are
drept scop valorificarea complex a pădurilor prin multiplr activităţi turistice. Un rol deosebit
îl va avea deschiderea pădurilor private către public în scop touristic şi sprijinirea construirii
de noi cabane de vânătoare şi a punctelor de observaţie a animalelor sălbatice, îndeosebi a
celor ocrotite. Existenţa pădurilor într-un sistem turistic rural privat va amplifica valenţele
turistice ale satelor şi va amortize mai rapid investiţiile realizate pentru a atrage un număr mai
mare de turişti.
Silvoturismul este forma de turism care pune în valoare frumuseţea peisajelor
pădurilor, cu binecunoscuta varietate a structurilor, formelor şi coloritului. Silvo-turismul este
practicat având ca bază cabanele şi cantoanele silvice special amenajate în acest sens şi se
4 www. Business-point.ro/…/silvoturismul10
poate desfăşura în siguranţă sub îndrumarea personalului de teren al ocoalelor silvice sau a
agenţilor de teren de la parcurile natural şi naţionale coordinate de Regia Naţională a
Pădurilor-Romsilva. Silvoturismul are ca forme înrudite turismul cinegetic şi pescuitul
sportiv.
Prin silvoturism se încearcă punerea în lumină a peisajelor deosebite, a habitatelor
nealterate şi a biodiversităţii din păduri în strânsă legătură cu necesitatea protejării naturii.
Plecând de la aceste “definiţii” ale silvoturismului putem afirma că potenţialul
judeţului nostru pe această palieră cuprinde ariile protejate reprezentate de Parcul Naţional
Munţii Rodnei, Parcul Naţional Călimani, câteva rezervaţii naturale, dar şi alte resurse
naturale .
Fig.2.Planul de amenajare a teritoriului naţional-Secţiunea a IV-a-Turism
11
Punerea în valoare a unor componente ale cadrului oferit de natura patriei permite
dezvoltarea unui “turism alb” pentru sporturi practicate iarna, a unui “turism albastru” care
oferă cadrul necesar practicării sporturilor nautice şi a unui “turism verde”, desfăşurat în arii
natural protejate, adică în rezervaţii şi parcuri naturale. Astfel, reţeaua de parcuri naturale şi
parcuri naţionale care a fost aprobată prin HG229/2009 are un rol important în încurajarea şi
dezvoltarea turismului.
Silvoturismul este una dintre formele de turism care presupune desfăşurarea
activităţilor turistice într-un mediu agreabil, nepoluat, cu privelişti reconfortante şi nepoluate.
Rmsilva se implică în dezvoltarea acestui tip de turism prin valorificarea potenţialului
cabanelor silvice, prin amenajarea şi întreţinerea acestora în conformitate cu standardele
impuse de legislaţia în vigoare, încercând să asigure un confort sporit turiştilor.
Turismul reprezintă una din componentele majore ale vieţii economice şi sociale, iar
România este înzestrată cu un potenţial turistic deosebit de variat, diversificat şi concentrat
(fig. 1), caracterizat prin:
• existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriu;
• o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului;
• potenţial faunistic şi floristic bogat, cu specii şi ecosisteme unicate în Europa;
• factori naturali recomandaţi într-o cură balneară complexă;
• patrimoniu cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan internaţional, cu care România se
poate încadra în rândul destinaţiilor turistice atractive din Europa şi din lume.
Ca sector economic cu valenţe reale de dezvoltare pe termen mediu şi lung, turismul
antrenează în sistemul său un larg evantai de activităţi economice, culturale şi sociale. In
acelaşi timp, turismul reprezintă un mijloc de valorificare a patrimoniului natural şi
culturalinstotic, conform principiilor dezvoltării durabile şi de dezvoltare rurală prin
extinderea arieiofertei specifice şi crearea de venituri şi locuri de muncă în mediul rural,
altele decât cele de bază.
12
Fig.1.Principalele zone turistice
13
Turismul durabil înseamnă abilitatea destinaţiei turistice de a rămâne competitivă în
ciuda tuturor problemelor apărute, de a atrage vizitatorii pentru prima oară şi să-I fidelizeze
ulterior, de a rămâne unică din punct de vedere cultural şi de fi într-un permanent echilibru cu
mediul ambiant.5
Resursele turistice montane naturale complete din Romania, oferite de Munţii
Carpaţi,contribuie la practicarea turismului montan complex. Între tipurile de turism montan,
turismul pentru schi dispune de potenţial natural de dezvoltare pentru toate categoriile de
turişti. Dar, pentru ca România să fie recunoscută pe plan internaţioanal ca o destinaţie
turistică competitivă pentru practicarea sporturilor de iarnă, refacerea şi dezvoltarea
infrastructurii turistice pentur turismul montan (amenajarea de noi pârtii de schi cu instalaţiile
de transport pe cablu aferente, instalaţii şiechipamente de producere a zăpezii artificiale şi de
întreţinere a pârtiilor), precum şi dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea structurilor
turistice de primire.
1.3.SILVOTURISMUL ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
Situat în nordul României, judeţul Bistriţa-Năsăud se desfăşoara pe o suprafaţă de
5355 km pătraţi, având o populaţie de 327.262 locuitori.
Relieful este în general înalt şi destul de fragmentat, în judet desfăşurându-şi culmile munţii
Rodnei, Bârgăului, Călimanilor şi Ţibleşului.
În cadrul silvoturismului, ca şi în cadrul turismului privit în ansamblu, intervin
factori care determină nivelul şi structura ofertei turistice:
a) Factori naturali şi antropici cu valoare atractivă (peisaje, configuraţie geografică
echilibrată, condiţii meteo prielnice, floră diversă, faună rară, patrimoniu
cultural-istoric, arhitectură etc.);
b) Factori economici şi tehnici (nivelul de dezvoltare economic, nivelul de
dezvoltare a serviciilor şi a bazei tehnico-materiale a turismului);
5 www.ecomagazin.ro/ecoturism-turism durabil14
c) Factori umani reprezentaţi prin calitatea resurselor umane:forţa de muncă din
turism, pregătirea forţei de muncă din punct de vedere profesional,conştiinţa
morală a lucrătorilor din turism, mentalitatea lucrului bine plătit.6
Funcţiile pădurii sunt: educative-ştiinţifică, oxică, antifonică, hidrologică, sportivă.
Pădurea are efecte benefice asupra vieţii omului în general, şi asupra turistului în special,
printer care amintim:funcţia estetică, sanitar-igienică, bloforă, recreativă. Tipurile de
silvoturism sunt: tehnico-ştiinţific, silvoterapie, turism de weekend, sportive, vânătoare şi
pescuit. Tipurile de silvoturism sunt în strânsă legătură cu funcţiile şi efectele benefice ale
pădurii.
Silvoturismul, ca ramură a turismului, dezvoltat în special în natură nu poate fi
rezumat doar la ariile cabanelor silvice¸ci trebuie privit ca turismul care îmbină drumeţia în
natură cu activităţile de recreere pe care zona vizitată le oferă . Judeţul Bistriţa-Năsăud
beneficiază de numeroase resurse attractive care pot fi ţinta silvoturismului. Printre acestea se
numără: Parcul Naţional Munţii Rodnei, Parcul Naţional Călimani, dar şi alte rezervaţii
naturale.
Ariile naturale protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitate geografic
sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural sau cultural şi sunt declarate ca atare
pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu. ( Legea
5/2000).
6 Ioan Bâca, Conceperea şi comercializarea produselor turistice, suport de curs, Bistriţa, 2012; http://gtbn.webs.com/Materiale/CCPT.pdf;
15
Parcul Naţional Munţii Rodnei (categorie II conform UICN), se întinde pe o
suprafaţă de 46.399 ha, din care cea mai mare parte (80%) se află pe teritoriul judeţului
Bistriţa-Năsăud), unde se află flancul sudic al Munţilor Rodnei. În cadrul parcului au fost
delimitate câteva rezervaţii cum ar fi: Rezervaţia speologică Cobăşel (1ha), Rezervaţia
botanică Poiana cu narcise (5ha), Rezervaţia mixtă Izvoarele Mihăiesei (50 ha), Rezervaţia
natural Izvorul Bătrâna (0,5 ha), Rezervaţia mixtă Ineu-Lala (2568 ha) în cadrul judeţului
Bistriţa-Năsăud. În limitele Parcului sunt protejate specii de floră şi faună, ecosisteme
specifice zonei montane înalte, forme de relief ( petrografic, glaciar, periglaciar, policiclic),
peşteri, cursuri de apă şi lacuri glaciare.
16
Parcul Naţional Călimani ( categorie II conform UICN) deţine o suprafaţă de 24041
ha, din care 112 ha se află pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, în zona rezervaţiei
complexe din cadrul masivului Bistricior, unde sunt protejate ecosisteme specific zonei
subalpine şi forme de relief periglaciar.
Rezervaţii naturale ( categorie IV-V conform UICN), din cadrul judeţului au fost
schiţate încă din anii 70 ai secolului trecut, dar deabia prin Hotărârea Nr.3 din 14 martie 1995
a Consiliului Judezean Bistriţa-Năsăud sunt legiferate şi intră în ocrotire, fiind reconfirmate
prin Legea 5/2000. Acestea se clasifică după cum urmează:
1) rezervaţii geologice (Râpa cu Păpuşi, Masivul de sare de la Sărăţel, Vulcanii
noroioşi de la Monor);
17
2) rezervaţii paleontologice (Râpa Mare de la Budacu de Sus, Râpa Neagră de la
Budacu de Sus, Comarnic de la Cuşma);
3) rezervaţii hidrogeologice (Zăvoaiele Borcutului de la Romuli);
4) rezervaţii hidrologice (Lacul Cetăţele de la Căianul Mic, Tăul lui Alac de la Zagra);
5) rezervaţii speologice (Peştera Izvorul Tăuşoarelor, categorie I a, din anul 2010);
6) rezervaţii botanice (Piatra Fântânele din Pasul Tihuţa, Piatra Cuşmei, La Sărătură,
Poiana cu narcise de sub vf. Saca din Munţii Rodnei, Poiana cu narcise de la Mogoşeni,
Pădurea din Şes de la Orheiul Bistriţei);
7) rezervaţii zoologice (Stânca Iedului-Bujdeie);
8) rezervaţii complexe (Piatra Corbului, Valea Repedelui, Bistricior, Tăul Zânelor,
Cheile Bistriţei Ardelene, Rotunda-Preluci);
9) rezervaţii peisagistice (Valea Cormaia, Tătarca-Stâncile Ţapului);
10) parcuri şi grădini istorice (Parcul Dendrologic Arcalia).7
7 Ioan Bâca, Mircea Mureşianu, Andras Barta, Eduard Schuster, Ecoturismul în judeţul Bistriţa-Năsăud.Realităţi şi perspective, Analele Universităţii “Ştefan cel Mare”Suceava, Secţiunea Geografie,anul XIX-2010 http://universitateababesbolyai.academia.edu/IoanBaca/Papers/1319018/ECOTURISMUL_IN_JUDETUL_BISTRITA-NASAUD._REALITATI_SI_PERSPECTIVE
18
Fig.3-Judeţul Bistriţa-Năsăud.Schiţă de harta cu rezervaţiile naturale 1.Rezervaţia Râpa cu Păpuşi de la Domneşti 2.Rezervaţia Masivul de sare de la Sărăţel 3.rezervaţia Vulcanii noroioşi de la Monor 4.Rezervaţiile de la Budacu de Sus (Râpa Mare, Râpa Neagră, Piatra Corbului) 5. Rezervaţiile naturale de la Cuşma (Comarnic, Piatra Cuşmei) 6.Rezervaţia Zăvoaiele Borcutului de la Romuli 7.Rezervaţia Lacul Cetăţele de la Căianu Mic 8.Rezervaţia Tăul lui Alac de la Zagra 9.Rezervaţia Poiana cu bulbuci de la Piatra Fântânele 10.Rezervaţia La Sărătură de la Blăjenii de Jos 11.Rezervaţia Poiana cu narcise de la Valea Vinului 12.Rezervaţia Poiana cu narcise de la Mogoşeni 13.Rezervaţia Pădurea din Şes de la Orheiul Bistriţei 14.Rezervaţiile din Valea Anieşului (Stânca Iedului-Bujdeie şi Izvoarele Mihăiesei) 15.Rezervaţiile de la Colibiţa (Tăul Zânelor şi Bistricior) 16.Rezervaţia Rotunda-Preluci 17.Rezervaţia Cormaia 18.Rezervaţia Tătarca şi Repedea 19.Rezervaţia Ineu-Lala
19
Conform Legii 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional- Secţiunea III-a – Zone protejate, pe teritoriul Comunei Prundu Bîrgăului, spre
exemplu, s-a constituit o rezervaţie sau zonă protejată: Piatra Fântânele cu o suprafaţă de
5,0 ha. În Munţii Bârgăului merită să fie ocrotită ca rezervaţie botanică, zona Piatra Fântânele
unde se afla Poiana cu bulbuci de munte în asociaţie cu care intră şi alte plante rare, precum
vulturica şi rusuliţa. Bulbucul de munte ( Trollius europaeus ) este o plantă deosebită ca
aspect, elegantă, rară şi ocrotită la noi, specie care apartine familiei Ranunculaceae. Bulbucii
sunt înalţi de 10-60 cm, au frunzele palmat sectate şi prezintă tulpini drepte care poartă florile
unitare, galbene, cu 5-15 petale, care se acoperă una pe cealaltă. Fructul este o foliculă.
Creşte în poieni, pante înierbate şi la marginea pădurilor din zona subalpină şi alpină. Peisajul
deosebit pe care aceste zone îl oferă privirilor, cu păduri frumoase, întrerupte din loc în loc de
stânci semeţe care flanchează pâraie cu ape limpezi şi clare care constituie raiul păstrăvilor,
frumuseţea deosebită a acestor zone, completată cu bogăţia florei şi faunei sălbatice şi a
habitatelor, i-a determinat pe specialiştii de la Agenţia de Protecţie a Mediului Bistriţa, să
propună acest areal pentru selectarea ei în reţeaua NATURA 2000. 8
Reţeaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru
conservarea naturii, scopul acestui program fiind acela de a proteja biodiversitatea Europei şi
de a proteja activităţile economice benefice pentru biodiversitate. Situl Natura 2000 – Cuşma
– acoperă o zonă de aproximativ 44.000 ha din partea nord-vestică a munţilor Călimani şi
care încearcă să lege într-un tot unitar ariile protejate cuprinse în acest sit, adică Valea
Repedea, Cheile Bistriţei Ardelene, Stâncile Tătarului, Piatra Cuşmei, Piatra Corbului,
Rîpa Verde, şi Tăul Zînelor.
Respectarea legislaţiei specifice ariilor naturale protejate revine administraţiei publice
locale custozilor desemnaţi de către instituţiile abilitate, în acest sens, acestora le revine
sarcina elaborării, împreună cu toţi factorii interesaţi din zonă, a planului de management al
ariei naturale protejate, a regulamentului ariei, care stabileşte regulile de vizitare şi conduita
necesară limitării impactului asupra acestuia.
8 Strategia de dezvoltare durabilă Prundu-Bârgăului 2007-2013 www.portalbn.ro/.../prundubargaului/.../...20
Nr. crt.
Denumire arie protejată
Localizare Suprafaţă (ha)
Tipul
1. Piatra Fântânele Sat Piatra Fântânele, proprietate com Prundu-Birgăului
5 Botanică
2. Cheile Bistriţei Ardelene Com Prundu-Bârgăului 10 Peisagistică
3. Tăul Zânelor Sat Colibiţa, proprietate com Prundu-Birgăului
7 Mixtă
4. Valea Repedea proprietate com Prundu-Birgăului 11 Mixtă
Pe raza teritorială, proprietate a comunei Prundu-Bârgăului se află un parc naţional,
încadrat în categoria a II-a U.I.C.N. Fauna acestui parc prezintă şi o mare varietate de
vertebrate, multe fiind caracteristice pentru Carpaţii Orientali. Râurile de aici reprezintă
habitatul tipic al unor specii, precum: păstrăvul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus
thymallus) sau boişteanul (Phoxinus phoxinus). Amfibienii sunt reprezentaţi prin 11 specii,
mai interesante fiind Triturus montandoni, Triturus alpestris etc. Dintre reptile (10 specii),
şopârla de munte (Zootoca vivipara), vipera (Vipera berus), năpârca (Anguis fragilis) etc.
Pentru păsări (147 specii) sunt reprezentative în acest parc speciile de talie mare, precum
cocoşul de mesteacăn (Tetrao tetrix) - zona fiind una dintre ultimele refugii din România,
cocoşul de munte (Tetrao urogallus), acvila de munte (Aquila chrysaetos), acvila ţipătoare
mică (Aquila pomarina), bună (Bubo bubo), vânturelul roşu (Falco tinnunculus), şoimul
călător (Falco peregrinus) etc.
Mamiferele sunt reprezentate de: cerbul carpatin (Cervus elaphus), căpriorul
(Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul
(Lynx lynx), jderul de copac (Martes martes), etc. Ariile protejate sunt administrate de
deţinătorii legali ai terenurilor pe care se găsesc acestea, in prezent fiind dată în administrare
Ocolului Silvic Tihuţa-Colibiţa din Prundu Bârgăului.
Natura 2000 reprezintă instrumentul principal al Uniunii Europene de conservare a
naturii în statele membre. Este o reţea de zone desemnate pe teritoriul Uniunii Europene cu
21
scopul de a proteja prin mecanisme specifice speciile vulnerabile de plante şi animale şi
habitatele importante din Europa. Sub aspect legislativ Natura 2000 are la bază Directivele
Uniunii Europene pentru Păsări şi Habitate adoptate şi în România prin Legea 345/2006
pentru modificarea şi completarea OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. România are ca
obligaţie asumată în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană protecţia speciilor
vulnerabile de plante şi animale şi a habitatelor de importanţă comunitară.
Selectarea unei zone Natura 2000 reprezintă o recunoaştere a valorii ei la nivel
European sub toate aspectele şi poate oferi oportunităţi economice deosebite. Pe proprietatea
comunei Prundu Birgaului se afla situl de importanţă/interes comunitar -Călimani-Gurghiu
(SCI) şi zona Colibta-Cuşma
Castelul – Hotel Dracula, situat la cca. 25 km de localitatea Prundu Birgaului, în localitatea
Piatra Fântânele, în Pasul Tihuţa prin care se face legătura cu Bucovina, prin drumul
European E-58 este un obiectiv turistic montan important. Aici este o partie de schi modernă.
Fig.4. Lacul de acumulare de la Colibiţa
22
Statiunea, lacul de acumulare, barajul hidroenergetic şi hidrocentrala de la Colibiţa, situate la
16 km de Prundu Birgăului reprezintă o zonă cu un potenţial touristic deosebit.
Comuna Prundu Bîrgăului, ca de altfel întreaga Vale a Bîrgăului constituie un
minunat colţ de ţară unde se pot practica drumeţii, oaspeţii se pot relaxa prin mişcare într-un
aer ozonat, tare, curat şi vindecător. Pot fi admirate frumuseţi incomparabile ale naturii , o
adevărată binefacere. Comuna a intrat în circuitul turistic, este favorabilă practicării
agroturismului montan, fiind capabilă să ofere cele mai bune servicii de cazare şi mâncare
ecologică. Iarna se pot face deplasări cu sănii aranjate şi trase de cai frumoşi.
CAPITOLUL II. BAZA MATERIALĂ A
SILVOTURISMULUI DIN JUDEŢUL BISTRIŢA-
NĂSĂUD
Baza tehnico-materială a turismului cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care
se foloseşte turismul pentru realizarea funcţiilor sale economice şi sociale. În acest context se
au în vedere atât mijloacele materiale specifice turismului, cât şi cele comune, aparţinând
altor ramuri, dar folosite şi de turism(infrastructura generală) În cadrul bazei tehnico –
materiale a turismului, capacităţile de cazare, de alimentaţie publică, agrementul, etc. prin
numărul şi structura lor reflectă, în cea mai mare măsură, gradul de dotare şi dezvoltare
turistică, în ansamblu sau la nivel teritorial.
Volumul, structura şi calitatea serviciilor de cazare depind, în primul rând de
existenţa unei baze tehnico-materiale adecvate: hoteluri propriu-zise, moteluri, vile, hanuri,
case de odihnă, cabane, popasuri turistice, etc. Ele trebuie să deţină dotările corespunzătoare,
care să ofere turiştilor condiţii optime şi, care să îndeplinească, după caz, şi alte funcţii.
Dintre toate tipurile de primire cu funcţiuni de cazare cele mai importante sunt: hotelul,
motelul, vila, bungalowul, cabanele turistice, refugiile turistice, campingurile, casuţele, satul
de vacanţă, camerele de închiriat în locuinţele familiale, spaţiile de cazare de pe navele
fluviale şi maritime, pensiunile turistice şi fermele agroturistice.
Turismul de distanţă mică ocupă, prin numărul participanților, intensitatea și
orientarea fluxurilor primele poziții Pentru habitatele urbane, turismul de mică distanţă se
23
limitează frecvent la deplasări scurte, cu o durată de câteva ore până la 1 – 2 zile în zona
periurbană. Turismul de distanță are, în principal, un caracter recreativ deși, acolo unde apar
resurse curative sau edeficii cu funcție atractivă, poate îmbrăca şi trăsăturile celorlalte tipuri.
Sunt căutate mai ales pădurile, marginile apelor, pajiștile sau poienile. Datorită duratei reduse
aceasta formă de turism se practică la sfârșitul săptămânii, dar şi în intervalul de câteva ore
de la sfârșitul fiecărei zile. Pentru ţările din zona temperată maximum-ul se înregistrează
vara, când „ieșirile la iarba verde” sunt numeroase. Al doilea maxim, mai atenuat, apare
iarna, anotimpul schiului şi săniuței. Turismul la distanţă mică este foarte sensibil la factorii
climatici, vremea frumoasă fiind o condiție esențială a desfășurării lui. Este dificil de estimat
practicanții după vârstă, deoarece practică toate categoriile, de la tineri până la bătrâni. În
schimb, din punct de vedere profesional, predomină ușor grupurile sociale cu condiții de
uzura psihică mai accentuată. Turismul de distanţă mică are un caracter de masă şi o eficienţă
economică rezultată din servicii. Sezonalitatea sa este pronunțată. Vârfurile cererii în anumite
zile şi intervale influențează negativ condițiile recreerii prin supraaglomerare.
Valoarea potențialului turistic al României, caracterizată prin varietatea şi armonia
formelor de relief, diversitatea obiectivelor turistice naturale şi antropice, precum şi existenţa
unor resurse cu caracter de unicat, situează România printre ţările cele mai favorizate, având
posibilități de practicarea a unui „turism total”. Punerea în valoare a acestuia presupune
conceperea unor programe turistice originale şi atractive, pe interese cât mai variate, specifice
diferitelor zone ale ţării. Complexitatea şi atractivitate potențialulului turistic al Carpaților
Românești se poate materializa în organizarea unor programe turistice specifice.
Silvoturismul este una dintre formele de turism care presupune desfăşurarea
activităţilor turistice într-un mediu agreabil, nepoluat, cu privelişti reconfortante şi nepoluate.
Rmsilva se implică în dezvoltarea acestui tip de turism prin valorificarea potenţialului
cabanelor silvice, prin amenajarea şi întreţinerea acestora în conformitate cu standardele
impuse de legislaţia în vigoare, încercând să asigure un confort sporit turiştilor.
Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud este o unitate fără personalitate juridică din cadrul
Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, unitate înfiinţă în baza Hotărârii Guvernului nr. 229
din 04.03.2009, privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi aprobarea
regulamentului de organizare şi funcţionare.
În conformitate cu H.G. 229/04.03.2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a
Pădurilor –Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare, obiectele de
24
activitate şi atribuţiile pricipale ale Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva şi implicit şi a
Direcţiei Silvice Bistrita-Nasaud sunt:
- Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva (şi implicit Direcţia Silvică Bistrita-Nasaud) are
ca scop principal gestionarea durabilă şi unitară a fondului forestier proprietate publică a
statului. Activitatea principală desfăşurată este “ Silvicultură şi alte activităţi forestiere “,
clasa CAEN 0210
- Aplicarea strategiei naţionale în domeniul silviculturii
- Apărarea, conservarea şi dezvoltarea durabilă a fondului forestier proprietate publică a
statului
- Apărarea, conservarea şi dezvoltarea durabilă a fondului forestier proprietate publică a
unităţilor administrativ teritoriale sau proprietate privată pe care îl administrează
- Gestionarea fondurilor de vânătoare şi de pescuit atribuite
- Recoltarea, prelucrarea şi valorificarea, prin acte şi fapte de comerţ, a produselor
specifice fondului forestier
- Exercitarea atribuţiilor de serviciu public cu specific silvic.9
Judetul Bistriţa–Năsăud dispune de un imens potenţial turistic, atât în zona Parcului
Naţional Munţii Rodnei, cât şi în celelalte zone, caracterizate de un relief cu forme mai
domoale, străbătute de numeroase cursuri de apă.
Unul dintre cele mai importante obiective de management ale conducerii Direcţiei
Silvice Bistriţa este dezvoltarea silvoturismului şi în special a turismului ecvestru.
În acest context, Direcţia Silvică Bistriţa a elaborat o serie de programe turistice care
implică atât resursele logistice ale Hergheliei Beclean, cât şi ale celorlalte cabane silvice din
administrarea Direcţiei Silvice Bistriţa, şi care oferă celor interesaţi posibilitatea vizitării
Parcului Naţional Munţii Rodnei sau a altor atracţii turistice ale judeţului nostru.10
În anul 1955 a fost înfiinţat la Beclean un depozit de armăsari sub denumirea "Ferma
de Elită de Armăsari de Montă Publică". În timp, aceasta a avut diverse titulaturi . În anul
9 Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud;10 Informare privind strategia de dezvoltare a turismului ecvestru la Direcţia Silvică Bistriţa
25
1971, ferma a trecut în administrarea Centrului Republican pentru Creşterea şi Calificarea
Cailor de Rasă Bucureşti, fiind înfiinţat Depozitul de Armăsari ca unitate de sine stătătoare.
Abia din anul 1985, atunci când s-a început formarea rasei Semigreu românesc, depozitul a
primit titulatura de herghelie. Din anul 2002, odată cu reorganizarea Regiei Autonome a
Cailor de Rasă, herghelia Beclean a trecut în subordinea Direcţiei Silvice Bistriţa.
Herghelia Beclean este amplasată la 3 km est de orașul Beclean, cu acces pe partea
dreaptă, la Km 28 pe DN 17 Dej - Vatra Dornei.
Sediul administrativ, complet renovat, găzduiește Centrul de turism ecvestru, având
capacitate de cazare în condiții excelente. Cele două secții - Herghelia și Depozitul de
armasari - adăpostesc cai din rasele Lipițan și Semigreu Românesc. Baza furajeră este
asigurată de cele 214 hectare de teren arabil, din care cca. 100 ha este teren arabil, iar restul
păşune şi fâneaţă.
Vizitatorii pot admira exemplarele în grajduri sau la antrenamentele zilnice și pot face
plimbări călare sau cu trăsura, iar în sezonul de iarnă cu sania. Efectivul total de cai din
Herghelia Beclean numără peste 270 de exemplare din rasele Semigreu Românesc și Lipițan.
Semigreul Românesc este un cal de muncă și tracțiune, robust și rezistent, cu un
temperament calm. Rasa este foarte bine adaptată la condițiile din această parte a țării,
deoarece aici s-a format, selecționat și ameliorat. Rasa Semigreu românesc a fost creată din
încrucişarea de armăsari din rasa Ardenez cu iepe Lipiţan şi cu infuzii de sânge de Trăpaş din
sud. Această rasă a fost gândită pentru zona Ardealului, să nu fie nici greu, de talia
Ardenezului, şi nici uşor ca şi Lipiţanul. Pentru zona colinară, această rasă merge cel mai
bine pentru tracţiune, aşa cum spune Traian Lăpuşte: „este blând ca şi ardeleanul”. Lipițanul
este un cal cu mare tradiție, îndrăgit pentru caracterul său blând, docil, dar totuși
temperamental și agil, renumit pentru inteligența și marea sa capacitate de învățare. La
Herghelia Beclean se regăsesc liniile de sânge Neapolitano, Siglavy-Capriola, Maestoso și
Incitato. Armăsarul fondator al liniei Incitato s-a născut pe aceste meleaguri (pășunile din
Târlișua ale contelui Bethlen) și chiar dacă el a fost ulterior transferat la Mezohegyes, linia s-
a păstrat în permanență și în zona noastră prin descendenții repatriați, iar evoluția ei până în
prezent a fost realizată aici prin următorii armăsari Incitato născuți la Beclean. În cadrul
selecționării acestor cai se pune accent pe obținerea mânjilor de culoare neagră, culoare
26
apreciată și destul de rară, însă la linia Incitato se păstrează culoarea sură caracteristică liniei.
Caii lipițani se nasc cu o culoare închisă, uneori aproape neagră, apoi roba lor se deschide
până aproape de alb la vârsta de circa aproximativ 11 ani. Armăsarii de montă publică
numără peste 100 de exemplare, dintre care o parte se află la Depozitul de Armăsari, iar restul
sunt repartizați la stațiuni de montă, în județele Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Cluj și
Bistrița-Năsăud, contribuind la ameliorarea populației de cabaline din zonă.
Rezultatele obținute aici nu ar fi fost posibile fără contribuția oamenilor care au
condus de-a lungul timpului Herghelia Beclean, dovedind o nemăsurată dragoste față de cai și un înalt profesionalism, directorii: ing. Mihail Pop, ing. Mircea Susa, ing. Mihai Marius
Pop, ing. Traian Lăpuște, ing. Vasile Chiș, precum și medicii veterinari Zoltan Kerekes,
Călin Morar, Mihai Chiș, Ion Covaci, care și-au dedicat cu pasiune cariera cailor Lipițan și
Semigreu Românesc.
În prezent, turiştii care vizitează Herghelia Beclean pot beneficia – la tarife convenabile - de
următoarele servicii:
- Vizitarea Hergheliei şi a Depozitului de Armăsari
- Demonstraţii de dresaj şi antrenamente pentru concursuri hipice
- Plimbări cu trăsuri sau sănii trase de cai
- Călărie pentru începători şi avansaţi, cu instructor de călărie,
inclusiv pe trasee de turism ecvestru din vecinatatea Hergheliei sau
pe trasee din Parcul National Munţii Rodnei
- Cazare – 10 locuri, în camere cu baie proprie, frigider, TV,
condiţii: ܍ ܍ ܍
A devenit o tradiție ca în fiecare an, la începutul lunii iulie, să se desfășoare la
Beclean o etapă a Concursului Național de Atelaje, organizat de RNP-Romsilva, Direcția
Silvică Bistrița-Năsăud și Federația Ecvestră Română.Spectacolul este oferit deopotrivă de
frumusețea și grația cailor îndelung antrenați, de performanțele și designul atelajelor, dar și
de tehnica, ținuta și sportivitatea conducătorilor de atelaje.11
11 http://www.directiasilvicabn.ro/herghelia-beclean.html27
Cabana HERGHELIA BECLEAN
28
Acces: cca 30 km de mun. Bistrița, cu acces din DN17 Dej - Vatra-Dornei la km28 (sau din
Beclean Str. 1 Decembrie 1918, nr.107 – drumul spre localitatea Figa)
Coordonate GPS: N 47 17 00 ; E 24 25 00
Posibilități de cazare: 10 locuri în: 2 camere cu 2 paturi, 2 camere cu 3 paturi, cu baie
proprie, frigider și TV. Confort I. La parterul pensiunii e sediul administrativ al Hergheliei
Alte servicii: vizitarea hergheliei, călărie, plimbări cu trăsuri sau sănii trase de cai
Tarif cazare: 70 lei/camera 2 paturi/zi, respectiv 100 lei/camera 3 paturi/zi
Traseele pentru călărie din jurul Hergheliei Beclean au ca destinaţie câteva din atracţiile
turistice locale, precum: Băile Figa, Tăul Căianului, Valea Coldăului sau la conacul şi Parcul
Dendrologic de la Arcalia
29
Cabana ALUNEASA
Acces: 25 km de mun. Bistrița, dintre care 15 km pe DJ Bistrița – Budacu de Sus, și 10 km pe DF Budacu de Sus – Aluneasa
Posibilități de cazare: 15 locuri în: 6 camere cu 2 paturi, 1 cameră cu 3 paturi – Confort III
Tarif cazare: 25 lei/pers/zi
Cabana VALEA SECII
30
Acces: 75 km de mun. Bistrița, dintre care 25 km pe DN 17 C Bistrița-Năsăud, 40 km pe DN 17D Năsăud-Rodna și 10 km pe DC Vl.Vinului-Vl.Secii
Coordonate GPS: N 47 28 23,64 E 24 49 17,33
Posibilități de cazare: 13 locuri în: 1 cameră cu 1 pat, 3 camere cu 2 paturi și 2 camere cu 3 paturi – deservite de o baie, toate de Confort II
Tarif cazare: 30 lei/pers/zi
31
Cabana STAR SILVA FIAD
Cabana silvică Coldău este un minunat loc de popas pentru călăreţii obositi sau pentru
istoviţii drumeţi ai potecilor din codrii de stejari
Acces: cca 40 km de mun. Bistrița, și 4,5 km de orașul Beclean, cu acces din E576 (DN17)
de la Beclean spre Dej 2,0 km și în continuare – imediat după Restaurantul Regal – pe
dreapta, drumul auto forestier Valea Coldăului încă 2,5 km
Coordonate GPS: N 47*11'42'' ; E 14*09'15''
Posibilități de cazare: 8 locuri în: 4 camere cu 2 paturi, deservite de 2 băi, Confort II
Tarif cazare: 40 lei/pers/zi
Contact: pădurar Pop Iulian
32
Cabana COLIBIŢA
Acces: 50 km de mun. Bistrița, dintre care 25 km pe DN 17 Bistrița-Prundu Bârgăului, 25
km pe DJ Prundu Bârgăului-ColibițaCoordonate GPS: N 47 11 00 ; E 24 54 00
Posibilități de cazare: 13 locuri în: 5 camere cu 2 paturi, 1 cameră cu 3 paturi – Confort III
Tarif cazare: 30 lei/pers/zi
33
Cabana Dealul Negru
Cabana de la Dealul Negru este una din locaţiile care au intrat în legendă şi în
folclorul urban şi rural. De la cei mai cunoscuţi locatari, Nicolae şi Elena Ceauşescu, aici
ajungând chiar şi generalul Ioan Mihai Pacepa, până la Dumitru Dragomir şi Mircea Sandu,
cabana de la Dealul Negru rămâne un loc unde găseşti istorie la tot pasul. Interesant este
faptul că aici se organizau cele mai mari şi adevărate vânători de urs brun, fapt rămas valabil
şi la această oră, în zonă existând o populaţia de urs brun, a cărei concentraţie depaşeşte
toamna 100 de exemplare.
Acces: 40 km de mun. Bistrița, dintre care 10 km pe DN 17 Bistrița-Livezile, 25 km pe DJ
Livezile-Cușma si 5 km pe DF Cușma-Dl.Negru
Posibilități de cazare: 20 locuri în 7 camere x 1 pat, 5 cam.x 2 paturi, 1 cam.x 3 paturi,
34
Confort II
Coordonate GPS: N 47 06 15,7; E 24 42 15,2
Tarif cazare: 45 lei/pers/zi12
Păstrăvăria Fiad
Localizare: com. Telciu, sat Fiad, nr.38A, respectiv sat Telcisor nr.166/A din raza
administrativă a Ocolului Silvic Valea Vinului
Anul punerii în funcţiune: 1983, Punctul de Incubaţie şi Creşterea Puietului TELCISOR:
1993.
Obiectivul principal al Păstrăvăriei Fiad este producerea şi creşterea păstrăvului de consum şi
a puietului de păstrăv indigen pentru repopularea apelor de munte.
Produse: păstrăvi de consum, puiet de păstrăv curcubeu, puiet de păstrăv indigen, producţie de
icre embrionate de păstrăv curcubeu
Preţul de vânzare la păstrăvul viu (pentru consum): 22 lei/kg13
12 http://www.directiasilvicabn.ro/cabane.html13 http://www.directiasilvicabn.ro/pastravaria-fiad.html
35
Turism ecvestru
Pe raza Parcului Naţional Munţii Rodnei se poate practica acest tip de turism, în urma
înfiinţării Centrului de Ecoturism Ecvestru în cadrul Hergheliei Beclean, administrat de RNP -
Romsilva, Direcţia Silvică Bistriţa.
Turismul ecvestru în Parcul Naţional Munţii Rodnei se înscrie în strategia de turism
promovată de Administratia PNMR, fiind unul din tipurile de turism care contribuie la
creşterea respectului pentru valorile parcului, include specificul cultural şi tradiţional al zonei
şi poate genera venituri fără să afecteze negativ parcul.
Acest tip de turism este planificat a se desfasura in doua programe:
a) Turism ecvestru in Centrul de echitatie din Pasul Prislop
b) Turism ecvestru itinerant – pe diverse trasee de 1-6 zile avand ca punct de
plecare Cabana Valea Secii (12 km de com. Rodna).
Programele se desfăşoară prin parcurgerea călare pe drumuri forestiere şi păşune, pe
parcursul mai multor zile, a unor zone de interes turistic deosebit. Astfel, turiştii pot admira
frumuseţea Poienii Narciselor, Lacului Lala, Vârfurile Ineu, Ineuş şi Roşu, de asemenea se
oferă şi alte servicii cum ar fi: prânz organizat la stâni, observaţii asupra faunei şi florei
specifice Munţilor Rodnei. Grupurile de turişti sunt însoţite de ghizi autorizaţi de Ministerul
Turismului. Perioada optimă de desfăşurare sunt lunile iulie-august.
36
Călare 5 zile în Munţii Rodnei
Contact: Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, www.parcrodna.ro,Adresa: Rodna, Strada Principală, Nr. 1445, Judeţul Bistriţa-Năsăud, Telefon 0263/377715, Fax 0263/377181, e-mail : apnmr@bistrita.rosilva.ro, parcrodna@email.roPersoana contact : Ing. Doina Jauca, tel 0731/870248.
On line – www.rosilva-turism.ro
Acces: - auto, Drumul Național 17 C, pe ruta Năsăud – Sîngeorz-Băi – Rodna – Valea Vinului (jud. Bistrița-Năsăud)- calea ferată Salva – Năsăud – Ilva Mică – Sîngeorz-Băi – Rodna.
Descrierea programului turistic:
Ziua premergatoare programului: Sosirea turiștilor, cazarea la cabana Valea Secii, din localitatea Valea Vinului (la 5 km. de comuna Rodna, jud. Bistrița-Năsăud).
Cazare 35 lei/persoana la cabana Valea Secii din localitatea Valea Vinului
Se asigură gătitul mesei din alimentele clientului, pentru 10 lei/persoană/zi
Total: 45 lei/persoană
Ziua 1: Călare pe traseul Valea Secii – Poiana cu narcise – Valea Secii (Localitatea Valea Vinului), pe drumuri forestiere și de culme, prin pășune alpină
37
Lungimea traseului – 8 km
Ghid turistic și cal echipat 78 lei
Picnic pe traseu sau dejun la stâne tradiționale
Transport echipament, hrană cai: 17 lei
Cazare 35 lei/persoană la cabana Valea Secii – Valea Vinului
Total ziua 1: 130 lei/persoană
Ziua 2: Călare pe traseul Valea Secii – Valea Anieș – pe drumuri forestiere și de culme, prin pășune alpi
Lungimea traseului – 9 km
Cazare 50 lei la cabana Valea Secii – AnieșGhid turistic și cal echipat 78 lei
Picnic pe traseu sau dejun la stâne tradiționale
Transport echipament, hrană turiști, hrană cai: 26 lei
Total ziua 2: 154 lei/persoană
Ziua 3: Călare pe traseul Valea Anieș – Pasul Prislop - pe drumuri forestiere și de culme, prin pășune alpină
Lungimea traseului – 15 km
Cazare 90 lei în Borșa Complex
Ghid turistic si cal echipat 78 lei
Picnic pe traseu sau dejun la stâne tradiționale
Transport turiști la Borșa Complex 10 lei
Transport echipament, hrană cai: 30 lei
Total ziua 3: 208 lei/persoană
Ziua 4: Călare pe traseul Borșa Complex – Fântâna – Cascada Cailor – Șaua Știol – Lacul Știol – Canton Putredu – Vulcănescu
38
Lungimea traseului – 15 km
Cazare 90 lei la Borșa Complex
Ghid turistic și cal echipat 78 lei
Picnic pe traseu sau dejun la stâne tradiționale
Transport echipament, hrană cai: 50 lei
Total ziua 4: 218 lei/persoană
Ziua 5: Călare pe traseul Vulcănescu – Cornii Nedeii – Pasul Prislop
Lungimea traseului – 8 km
Cazare 90 lei în Borșa Complex
Ghid turistic și cal echipat (în weekend) 100 lei
Picnic pe traseu sau dejun la stâne tradiționale
Transport turiști la Borșa Complex 10 lei
Transport echipament, hrană cai: 30 lei
Total ziua 5: 230 lei/persoană
Ziua de încheiere a programului: Plecare turiști din Borșa Complex
Transport echipament, cai, hrană cai (retur) la Valea Vinului - 50 lei
Total: 50 lei/persoană
Durata programului: 7 zile, din care 5 zile călare prin sălbăticia Munților Rodnei.
Echipament necesar turiști: echipament de munte, ghete/bocanci waterproof, pulover, pelerină;
Dificultate/cerințe fizice minime: traseu cu grad mediu și ridicat de dificultate;
Perioada: iunie – septembrie;
Oferta: Se asigură - cai și harnașament complet; ghid însoțitor; numaă maxim persoane/grup – 6.
Programul nu include servirea mesei și echipamentul individual.
39
Pentru servirea mesei, turiștii vor fi pregătiți cu sume cuprinse între 70-80 lei/zi, pentru
achitarea la firmele care asigură aceste servicii, de asemenea se pot servi produse tradiționale
la stânele de pe traseu.
Dacă programul include 2 zile de weekend în care se practica turismul ecvestru, aceste zile
sunt taxate cu 100 lei pentru ghid turistic și cal echipat;
Programul se poate adapta la cerere (mai puține zile decât cele descrise anterior) iar prețul va fi calculat în funcție de serviciile prestate;
Vă rugăm să faceţi o rezervare cu cel puţin o săptămână înainte;
Tinerii sub 18 ani vor fi însoțiți de un adult (părinte, tutore, cadru didactic, etc.)
La plecarea pe traseu, ghidul însoțitor va organiza un instructaj pentru prelucrarea normelor specifice de protecția muncii, care va fi însușit pe bază de semnaturp de către participanți.Preţ desfăşurare program: 1035 RON / persoană (grup 2- 6 persoane).
a) Centrul de echitatie din Pasul Prislop
Pasul Prislop - cea mai inalta trecatoare din Romania (1413 m) leaga Tara
Maramuresului de Tara Bucovinei. Platoul are o deschidere de cca 40 km, fiind marginit de
versanti mai abrubti spre nord si continuandu-se spre sud cu o panta domoala. In orice
anotimp, Pasul Prislop este un loc de “belvedere” pentru semetele creste ale Muntilor Rodnei
sau mai blandele Obcini ale Bucovinei.
Mii de oameni traverseaza zilnic aceasta trecatoare, pe soseaua DN18 care leaga
localitatile Viseu si Borsa din Judetul Maramures cu orasul Campulung Moldovenesc din
Judetul Suceava. De asemenea, Pasul Prislop este hotarul intre Parcul National Muntii Rodnei
si Parcul Natural Muntii Maramuresului, fiind un binemeritat loc de popas pentru drumetii
cararilor de munte. Anual aici se organizeaza festivalul folcloric “Hora de la Prislop”, ocazie
cu care mii de iubitori ai cantului popular romanesc se reunesc pentru a celebra frumusetea
vietii in mijlocul naturii.
40
Directia Silvica Bistrita va amplasa in Pasul Prislop un centru de echitatie, care
pentru inceput va functiona cu urmatoarele dotari:
teren amenajat ca un manej, pentru calarie cu instructor
adapost pentru cai
punct de informare pentru turisti (tip chiosc)
Caii folositi pentru echitatie (rasa Semigreu Romanesc si ponei), precum si
echipamentul necesar, vor fi adusi de la Herghelia Beclean.
Pentru aceasta investitie sunt necesare fonduri de aproximativ 6000 lei.
b) Trasee de turism ecvestru cu plecare de la Cabana Valea Secii
Cabana Valea Secii este una dintre cele 8 cabane silvice ale Directiei Silvice Bistrita, fiind
singura cu acces direct spre Parcul National Muntii Rodnei. Cabana este situata in vecinatatea
satului Valea Vinului, la cca 12 km de comuna Rodna, intr-o zona vestita pentru frumusetea
locurilor, bogatia solului si pentru apele minerale vindecatoare.
41
Traseele turistice călare – cu plecare de la cabana Valea Secii - pot fi alese in functie
de sezon, fie spre Poiana Narciselor din Masivul Saca, fie spre Pasul Prislop (cu popas peste
noapte la cabana de la Anieş). Pentru cei care doresc expediţii mai lungi, există si trasee de 4
sau 5 zile, pana in zona nordica a Parcului.
Cabana Valea Secii este intr-o stare relativ buna, fiind intretinuta cu pricepere si drag de cei
care o au in grija, insa necesita investitii pentru sporirea confortului celor care ii trec pragul.
De pilda, cele 7 camere ale cabanei sunt toate deservite de o singura baie.
Exista un proiect intocmit pentru modernizarea cabanei Valea Secii, proiect care
nu a putut fi dus la indeplinire din lipsa de fonduri. Lucrarile de modernizare necesita
fonduri de max. 200000 lei
Călare la Poiana cu narcise de pe Masivul Saca - în weekend, program 3 zile
.Acces: - auto, Drumul Național 17 C, pe ruta Năsăud – Sîngeorz-Băi – Rodna – Valea Vinului (jud. Bistrița-Năsăud).
- calea ferată Salva – Năsăud – Ilva Mică – Sîngeorz-Băi – Rodna
Descrierea programului turistic:
Vineri: Primirea turiştilor, cazarea la Cabana Valea Secii din localitatea Valea Vinului–la 5 km de comuna Rodna-jud. Bistrita Nasaud.
Sâmbătă:
Plecarea: la ora 9.00 de la Cabana Valea Secii, (din localitatea Valea Vinului – la 5 km. distanta de comuna Rodna, județul Bistrița-Năsăud) călare, însoţiţi de un ghid ecvestru.
42
Traseul: Valea Secii – Poiana cu Narcise – Izvorul Roşu - Valea Secii.
Sosirea: la ora 17.00 la Cabana Valea Secii
Duminică: Plecarea turiştilor;
Lungimea traseului: 8 km pe drum forestier si drumuri de culme prin pășune alpină.
Echipament necesar turiști: echipament de munte, ghete/bocanci waterproof, pulover, pelerină;
Dificultate/cerințe fizice minime: traseu cu grad mediu de dificultate;
Perioada: mai – iunie pentru observaţii narcise, iar pentru observaţii peisaj, floră, faună perioada iunie – septembrie;
Oferta: Se asigură - cal și harnașament complet; ghid însoțitor; număar maxim persoane/grup – 6.
Programul nu include servirea mesei și echipamentul individual.
Vă rugăm să faceţi o rezervare cu cel puţin 1 saptamana înainte.
Durata programului: 3 zile;
70 RON / persoană (grup 2-6 persoane) cazarea pentru 2 nopţi la Cabana Valea Secii;
100 RON / persoană (grup 2-6 persoane) excursie cu ghid 1 zi călare la Poiana cu narcise;
Preţ desfăşurare program: 170 RON / persoanăCălare la Poiana cu narcise de pe Masivul Saca - în cursul săptămânii, program de o zi
43
Contact: Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, www.parcrodna.ro,
Adresa : Rodna, Strada Principală, Nr. 1445, Judeţul Bistriţa-Năsăud,
Telefon 0263/377715, Fax 0263/377181, e-mail: apnmr@bistrita.rosilva.ro,
parcrodna@email.ro
Persoana contact: ing. Doina Jauca - tel. 0731/870248.
On line - www.rosilva-turism.ro
Acces:
- auto, Drumul Național 17 C, pe ruta Năsăud – Sîngeorz-Băi – Rodna – Valea Vinului
(jud. Bistrița-Năsăud).
- calea ferată Salva – Năsăud – Ilva Mică – Sîngeorz-Băi – Rodna
Descrierea programului turistic:
Plecarea: la ora 9.00 de la Cabana Valea Secii (din localitatea Valea Vinului – la 5
km distanță de comuna Rodna, județul Bistrița-Năsăud), călare, însoţiţi de un ghid
ecvestru.
Traseul: Valea Secii – Poiana cu Narcise- Izvorul Roşu -Valea Secii.
Sosirea: la ora 17.00 la Cabana Valea Secii (Valea Vinului).
Durata programului: 1 zi din care 4-5 ore călare.
Lungimea traseului: 8 km pe drum forestier si drumuri de culme prin pășune
alpină.
Echipament necesar: echipament de munte, ghete/bocanci waterproof, pulover,
pelerină;
Dificultate/cerințe fizice minime: traseu cu grad mediu de dificultate;
Perioada: mai – iunie pentru observaţii narcise, iar pentru observaţii peisaj, floră,
44
faună perioada iunie – septembrie;
Oferta: Se asigură - cal si harnașament complet; ghid însoțitor; număr maxim
persoane/grup – 6. Programul nu include servirea mesei și echipamentul
individual.Vă rugăm să faceţi o rezervare cu cel puţin 3 zile înainte.
Preţ desfăşurare program: 78 RON / persoană (grup 2-6 persoane).14
RNP-Romsilva
Directia Silvica Bistrita
Administratia Parcului National Muntii Rodnei
14 http://www.directiasilvicabn.ro/turism-ecvestru.html45
TRASEE TURISTICE
In Parcul national Muntii Rodnei
EXTRAS
(Traseele din apropierea Cabanei Valea Secii)
Rodna - Vf. Beneş - Şaua Curăţel - Şaua cu Lac - Lacul Lala – Valea Lalei -
Punct forestier Gura Lalei .
Acces la traseu : DN 17 D, com. Rodna Jud. Bistrita Nasaud; staţia CFR Rodna, ruta Ilva
Mică – Rodna Veche
Punct de plecare : Comuna Rodna
Punct de sosire : Cantonul silvic de la Gura Lalei .
Marcaj : Bulină albastră
Timp de mers : 12 ore.
Lungime aprox. : 28 km.
Grad de dificultate : Dificil. Nu se recomandă iarna.
Starea marcajelor:
de vară – bine marcat (marcat 2002)
de iarnă – nu sunt
46
Starea traseului: traseu fără porţiuni dificile de teren
Refugii şi adăposturi : Refugiul Salvamont din Şaua Curăţel, stâne în gol alpin.
Descrierea traseului: Din centrul comunei Rodna parcurgem circa 150 m pe drumul ce
merge la Valea Vinului, intrăm la drepta pe o uliţă ce ne scoate pe drumul care urcă pieptiş
Toaca. Urcăm apoi printr-o mică şa pe Vf. Benes, care îl ocolim aproape de vârf prin
stânga, intrând câteva sute de metri în pădurea de molizi. Traseul iese din nou în pajişti
având în stânga pădurea şi continuăm în coborâş uşor schimbând direcţia de mers cu 90
grade spre nord. Ţinem culmea şi ajungem repede la Refugiul Salvamont din zona Curăţel
unde ne putem adăposti pe timp de noapte sau vreme nefavorabilă.
De aici urcăm continuu depăşind Vf. Curăţel iar un ultim urcuş ne scoate în “Şaua cu
Lac” unde întâlnim traseul de creastă. De aici pe direcţia de mers iniţial ajungem în 20 – 30
minute la Vf. Ineu făcând o abatere de la traseu . Ne întoarcem în Şaua cu Lac şi schimbăm
din nou direcţia de mers cu 90 grade spre dreapta, coborând în Şaua Ineuţ în 20 minute, de
unde poteca merge paralel cu traseul de creastă spre Vf. Ineuţ pe care îl avem ca reper .
Din Şaua Ineuţ schimbăm din nou direcţia de mers cu 90 grade spre stânga (nord),
coborând în continuare în căldarea Lalei . Lăsăm în stânga Lacul Lala Mic şi în 20min.
ajungem la Lacul Lala Mare. Traseul urcă prin stânga puţin deasupra zonei de jnepeniş,
lăsând valea Lalei în dreapta. Cărarea coboară şerpuind printre ienuperi apoi prin pădurea de
molid coborând în poienile Văii Lalei. Aici întâlnim drumul forestier ce ne scoate în Gura
Lalei la drumul naţional Borşa – Pasul Prislop – Cârlibaba .
Comuna Rodna – Valea Vinului – Şaua Curăţel
Acces la traseu : DN 17 D, com. Rodna, jud. Bistrita Nasaud; staţia CFR Rodna, ruta Ilva
Mică – Rodna Veche
47
Punct de plecare : Centru comună Rodna – intersecţia drumului judeţean Năsăud – Şanţ cu
drumul comunal Rodna - Valea Vinului.
Punct de sosire : Şaua Curăţel
Marcaj : Triunghi roşu
Timp de mers: 5 ore.
Lungime aprox. : 15 km
Grad de dificultate : Mediu ; parţial practicabil şi pe timp de iarnă
Starea marcajelor:
de vară – bine marcat (marcat 2002)
de iarnă – nu sunt
Starea traseului: traseu fără dificultăţi de teren
Refugii şi adăposturi : Refugiul Salvamont în Şaua Curăţel .
Puncte de interes turistic : Lacurile glaciare Lala Mic şi Lala Mare
Descrierea traseului: Din centrul comunei Rodna intrăm pe drumul judeţean care după 8 km
ajunge în satul Valea Vinului renumit prin izvoarele de apă minerală. Aici putem găsi
condiţii bune de cazare şi masă la pensiunea “Casa Scriitorilor”( , pensiunea Suzi( 20 locuri
cazare),
De aici urcăm lăsând în stânga şi în dreapta casele înghesuite între drum şi vale şi
curând ajungem la confluenţa Izvorul Băilor cu Izvorul Roşu, loc numit “La Gatăre”. De
aici intrăm la dreapta pe valea Izvorul Băilor şi curând ajungem la clădirile care găzduiau
cândva birourile şi atelierele miniere. Valea se îngustează şi drumul betonat se transformă
într-un drum de tractor care urcă pe firul văii. După circa 1 km de la mină părăsim definitiv
firul văii şi urcăm în dreapta pe culmea împădurită a muntelui pe drumul forestier. După
câteva serpentine drumul coteşte la stânga şi urcă în pantă uşoară, trecând pe lângă câteva
guri de mină şi iese în gol alpin unde un izvor abundent şi rece ne potoleşte setea.
Facem un arc de cerc spre dreapta în căldarea abruptă de sub şa şi urcăm pe o cărare
48
puţin conturată care spre culme ajunge din nou într-un drum forestier şi care ne scoate în
Şaua Curăţel. Aici traseul coteşte brusc la stânga, iar în 5 min de urcuş spre Vf. Curăţel
ajungem la Refugiul Salvamont şi în traseul ce vine din Rodna peste Vf. Benes şi Ineu –
Lacul Lala, marcat cu bulină albastră.
Valea Vinului – Izvorul Roşu - Tarniţa Putredu
Acces la traseu : DN 17 D, com. Rodna Veche, sat Valea Vinului; staţia CFR Rodna, ruta
Ilva Mică - Rodna Veche
Punct de plecare : Sat Valea Vinului – “La Gatăre”- confluenţa izvorului Roşu cu
izvorul Băilor
Punct de sosire : Tarniţa Putredu situată între Vf. Putredu şi Vf.Cişa
Marcaj : Triunghi albastru
Timp de mers: 4 ore.
Lungime aprox. : 7 km.
Grad de dificultate : Mediu - uşor
Starea marcajelor:
de vară – bine marcat (marcat 2002)
de iarnă – nu sunt
Starea traseului: traseu fără pasaje dificile de teren
Refugii şi adăposturi : Refugiul Salvamont din Şaua Curăţel
Puncte de inters turistic : Izvorul de apă minerală din Valea Vinului, Pensiunea ,,Casa
Scriitorilor “
49
Descrierea traseului: Ajunşi în localitatea Valea Vinului cândva staţiune balneoclimaterică
datorită izvoarelor de apă minerală şi a pensiunii “Casa Scriitorilor”, urcăm pe firul văii
până la ieşirea din sat. La confluenţa Izvorul Roşu ce vine din stânga şi Izvorul Băilor din
dreapta ajungem în punctul numit “La Gatăre”. De aici urmăm drumul forestier pe valea
Izvorului Roşu circa 4 km după care urcăm prin pădure pieptiş până în golul alpin. În urcuş
continuu străbatem golul de munte lăsând în stânga Vf. Cişa, traseul îndreptându-se spre Vf.
Putredu. Curând urcuşul se domoleşte şi zărim Şaua Putredului pe care o recunoaştem după
tablele indicatoare din şa. Din această zonă intersectăm traseul de creastă.
Turismul ecvestru este o ramură a silvoturismului care atrage mulţi turişti prin programele
pe care Direcţia Silvică le derulează şi care îmbină plăcerea unei drumeţii în aer liber,
admirarea unor frumuseţi natural deosebite cu oferta de cazare la cabanele silvice.Oferta
turistică este diferenţiată în funcţie de numărul de zile pe care turistul şi le propune pentru
relaxare, iar traseul este diferenţiat în funcţie de gradul de dificultate, fiind astfel accesibil
unor categorii variate de turişti:tineri, vârsnici, copii. Copiii învaţă astfel să iubească natura ,
să o ocrotească, să cunoască ariile naturale protejate şi să desfăşoare activităţi de ecoturism
şi protecţie a naturii.
Turismul ecvestru se completează cu producţia proprie de trăsuri
Direcţia Silvică Bistriţa confectionează în atelierul propriu din Bistriţa trăsuri şi sănii.
Atelierul a fost înfiintat în anul 2004, şi a produs până în prezent cca 300 de trăsuri şi sănii,
care au fost vândute la diverşi beneficiari din întreaga ţara. De asemenea, Direcţia Silvică
Bistriţa inchiriaza trasuri de promenada (inclusiv caii si personal deservant) pentru nunti
si alte evenimente, serviciile de acest gen fiind foarte apreciate si din ce in ce mai solicitate,
atat in orasul Beclean, cat si in municipiul Bistrita si chiar in capitala tarii.
Trasurile de la “Romsilva” Bistrita si perechile de cai lipitani care le pun in miscare
aduc oriunde nostalgia vremurilor trecute si incanta prin gratie si eleganta. Printre
evenimentele la care am avut onoarea sa participam sunt “Zilele Bistritei”, “Sărbătorile
Bistriţei Medievale”, “Zilele Bucureştiului” şi multe altele.
Începând din anul 2007, la Herghelia Beclean se organizeaza una dintre etapele
Concursului National de Atelaje, eveniment care atrage – în afara de echipajele inscrise in
concurs si de reprezentantii autoritatilor din domeniu – şi un numeros public.
50
CAPITOLUL III COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE SERVICII SILVOTURISTICE
3.1.FORMELE SERVICIILOR ŞI DESCRIEREA LOR
Serviciul turistic reprezintă o parte din serviciile economiei naţionale,
constituit sub forma unuiprodus turistic complex format din o serie de
subproduse turistice cum sunt: transportul, cazarea, masa, agrementul, asistenţa
medicală, etc.Astfel, serviciul turistic se prezintă ca un ansamblu de activităţi ce au ca obiect
satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplasează şi în 51
legătură cu aceasta. O parte a activităţilor ce dau conţinut prestaţiei turistice vizează
deci acoperirea unor necesităţi obţinute, cotidiene (odihnă, hrană), altele prezintă
caracteristici specifice turismului şi respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia.
Prin natura lui, serviciul turistic trebuie să asigure condiţii pentru refacerea
capacităţii de muncă,simultan cu petrecerea plăcută şi instructivă a timpului liber; de
asemenea, el trebuie astfel conceput încât, în urma efectuării consumului turistic,
individual să dobândească un plus de informaţii, cunoştinţe, chiar deprinderi noi.
O asemenea orientare a serviciului oferit oamenilor imprimă turismului
caracterul unuiimportant instrument în realizarea unei noi calităţi a vieţii.O altă cerinţă a
consumului turistic, la care serviciul turistic, prin conţinutul său, este chemat
săcontribuie efectiv, o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. Ca rezultat
al creşterii productivităţii muncii şi perfecţionării proceselor de conducere, al promovării pe
scară largă a progresului ştiinţific şi tehnic se reduce săptămâna de lucru, se măresc
dimensiunile timpului liber, zilnic şi săptămânal.Astăzi se manifestă un proces continuu
de îmbogăţire a conţinutului prestaţiei turistice cu noi tipuri de activităţi - proces
specific şi turismului românesc - ca expresie a receptivităţii şi adaptabilităţii turismului
las ch imbă r i l e i n t e rven i t e î n s t r uc tu r a nevo i l o r de consum, a c r e ş t e r i i
r o lu lu i î n fo rmarea ş i educa rea oamenilor.
O altă caracteristică a serviciilor turistice o reprezintă coincidenţa, în timp şi spaţiu, a
producţiei şi consumului lor. Faptul că prestaţiile turistice se exteriorizează, în
cele mai multe situaţii, sub forma unor activităţi, impune, pentru realizarea lor
efectivă, prezenţa în acelaşi loc a prestatorului şi beneficiarului, simultaneitatea
execuţiei şi consumatorii serviciilor. Neîndeplinirea acestor cerinţe are efecte
nefavorabileatât asupra volumului activităţii realizate cât şi asupra satisfacerii
nevoii sociale; orice neconcordanţă de timp sau loc se soldează cu pierderi de ofertă
şi/sau cereri neacoperite.Se rv i c i i l e t u r i s t i c e sun t , de a semenea , i n t ang ib i l e .
Aceas t ă c a r ac t e r i s t i c ă gene rează o s e r i e de facilităţi în organizarea
activităţii, în sensul eliminării sau simplificării unor probleme de circulaţie,
dar creează şi dificultăţi, cele mai multe fiind legate de comercializarea vacanţelor.
Astfel, neavând posibilitatea să cunoască serviciile sau să le evalueze înainte de cumpărare,
turistul manifestă neîncredere şicorespunzător reţineri în formularea deciziei de cumpărare.
52
Prestaţia turistică se caracterizează şi prin complexitate: ea este rezultatul diferitelor
combinaţii întreelemente decurgând din condiţiile naturale şi geografice, de climă,
de istorie, de cultură şi civilizaţie)specifice fiecărei ţări sau zone şi serviciile
(transport, cazare, alimentaţie, agrement etc.) furnizate de organizator. Aceste
elemente pot intra în proporţii diferite în alcătuirea produsului final, după cum se şi
potsubstitui. Caracteristica de substituire a unor activităţi trebuie fructificată în
scopul stimulării interesului pentru consumul turistic şi nu pentru acoperirea unor
deficiente organizatorice sau de altă natură, întrucât înaceste situaţii substituirea este în
detrimentul unor programe turistice de conţinut.
Principalele prestaţii şi succesiunea solicitării ar putea fi următoarea:
1.acţiunile de propagandă şi informare turistică , realizate de agenţii de specialitate, birouri deturism,
reprezentanţi etc., prin contracte directe şi prin intermediul materialelor publicitare;
2.contractarea aranjamentului, r e spec t i v a m in imu lu i de s e rv i c i i so l i c i t a t e ş i
s t ab i l i r e a programului de desfăşurare a acţiunii;
3.transportul şi, asociat acestuia, transferul turiştilor şi bagajelor la pensiune s au de l a
un mijloc de transport la altul, în cazul în care călătoria comportă utilizarea mai multor
mijloace detransport, precum şi o serie de alte facilităţi de care beneficiază turistul pe durata
transportului;
4.cazarea şi serviciile suplimentare oferite de unităţile de pensiune;
5.alimentaţia şi prestaţiile auxiliare acesteia;
6.agrementul în varietatea formelor sale;
7.transportul turiştilor pe ruta de întoarcere;
8 . d e - a l u n g u l t u t u r o r momentelor anterioare este necesară prezenţa
activităţii de relaţii publice, care are menirea de a asigura favorabil desfăşurării
consumului turistic15
Comportamentul consumatorului de turism se referă la un complex de acte, atitudini și decizii exercitate în direcția desfășurării actului turistic.
Pentru stabilirea comportamentului consumatorului de servicii turistice se iau în
calcul anumite criterii, cum ar fi:
-serviciile turistice consumate (transport, cazare, alimentaţie, agrement -ce categorii de
mijloace folosesc pentru fiecare serviciu turistic (transport cu autocar, tren, avion, vapor,
15 Dr.ing. Trella Adrian, Montanologie, note de curs, Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad, 2009;53
autoturism personal; cazare la hotel, motel, pensiune, etc.; masă la restaurant, la snack bar,
provizii personale; agrement simplu, sofisticat, etc.);
-compoziția grupului cu care călătorește (cunoscuți, necunoscuți, grup numeros, grup
restrâns);
-numărul de înnoptări;
-tipurile de cazare, mijloc de transport, agrement;
-locurile vizitate;
-perioada din an;
-tipul sejurului (week-end, vacanță, concediu);
Comportamentul turistic poate fi urmărit pe parcursul mai multor etape de manifestare, după
cum urmează:
a)în etapa de precumpărare a serviciilor turistice are loc:
-conștientizarea nevoii de turism;
-culegerea informațiilor despre un anumit produs turistic de la specialiști în domeniu (agenții de turism, prestatori), de la cunoscuți, din masss-media;
-analizarea variantelor;
-luarea deciziilor în funcţie de anumiţi factori (venituri, timp liber
b)în etapa de cumpărare (achiziție) a serviciilor turistice are loc:
-manifestarea curiozității și a încrederii în produsul turistic respectiv;
-se conturează orizontul de așteptare;
-se fac planuri;
c)în etapa de postcumpărare:
-consumul efectiv al produsului turistic;
-compararea produsului turistic cu așteptările;
-elaborarea concluziilor;
-exprimarea satisfacției;
Factorii care influențează comportamentul consumatorului de servicii turistice sunt următorii:
a)factori psihologici: motivația, percepția, convingerile, atitudinile;
b)factori personali:personalitatea, imaginea de sine, situația materială, ocupația și stilul de
viață, vârsta;
c)factori culturali:norme și valori care guvernează modul de comportament a indivizilor în
societate;
54
d)factori sociali:familia, clasa socială;
Pe baza acestor considerente s-au elaborat mai multe modele de comportament turistic, cum
ar fi:
a)după R. Lanquar (1981):
1)turistul sedentar-retras, caracterizat prin motivaţie pentru relaxare, venituri reduse şi prin
apetit pentru consum turistic
2)turistul sedentar-mobil, caracterizat prin motivație pentru odihnă și curiozitate, are
venituri mijlocii și vârste între 30-50 ani;
3)turistul itinerant, caracterizat prin motivație pentru evadare culturală și socială, venituri
ridicate, vârsta între 20-70 ani, călătorește cu mijloace rapide, în grupuri mici sau individual,
viziteată tot, alimentație internațională, amator de suveniruri, durată mare rezervată actului
turistic (2-3 săptămâni);
4)turismul nomad, caracterizat prin motivație pentru contactul direct cu natura și populația
locală, nivel de pregătire ridicat, practică turismul cultural, religios, de aventură, artistic,
artizanal, este amator de experiențe;
b)după Plog (1974):
1)turiști psihocentrici, care caută produse turistice standardizate, călătorii programate și
organizate în întregime, preferând pe cele care oferă condiții asemănătoare celor de acasă,
sunt adepții rezervărilor din timp, nu sunt foarte activi, fiind adepți mai ales ai odihnei
sedentare, au echipamente turistice tradiționale (valiză, geantă, etc.), le plac activitățile
curente, comune, preferă să meargă cu mașina nu cu avionul, le plac destinațiile accesibile și
oamenii de aceiași cultură;
2)turiști alocentrici, aventuroși, preferă experiențele turistice noi, acceptă condiții modeste și sunt atrași de diversitate;
c)după M. Jackson, G. White, M.G.White (2001):
1)turistul explorator, flexibil, prospector, difuz, exclusivist, necontrolabil, tăcut în grup, se
organizează de unul singur, își stabilește singur programul, este discret, se cazează la gazde
cunoscute;
2)turistul aventuros, spontan, întreprinzător, inovativ, curios, călătorește cu prietenii, dar și
cu necunoscuți, nu călătorește organizat, nu se înscrie în programul prestabilit, născocește
55
activități interesante, evită plictiseala, explorează diferite culturi, destinații și locuri, este
prietenos și predispus la contacte sociale;
3)turistul ghidat, predispus la izolare, îi place să fie singur sau într-un grup discret,
călătoreşte cu un prieten special, evită neplăcerile, neînţelegerile sau cheltuielile
suplimentare, vizitează de mai multe ori destinaţiile favorite, vrea detaşare, relaxare, adoră
luxul, preferă lucruri, condiţii şi persoane familiare;
4)turistul grupat, om de grup, amator de companie și companioni, coeziv, menținător de
grup, călătorește cu prietenii sau cu alți oameni necunoscuți, frecventează locurile atractive,
participă la evenimente, caută locurile aglomerate și acțiunea;16
3.2. PROMOVAREA TURISMULUI
Acţiunile promoţionale în domeniul turismului vizează atât atragerea unor
noi clienţi, c â t ş i păstrarea celor vechi adresându-se direct sau prin reţelele de
intermediari, fie întregului public, fie unor c a t ego r i i b i ne i den t i f i c a t e de
c l i en ţ i . Da t e f i i nd l egă tu r i l e f oa r t e s t r ânse d in t r e p romova re ş i
vânză r i , literatura de specialitate menţionează că în turismul rural se poate acţiona în două
direcţii:
♦p romova rea imag in i i , având î n c en t ru l a t en ţ i e i de s t i na ţ i i l e t u r i s t i c e pe
ca r e u rmăre ş t e s ă l e f a că cunoscute;
♦promovarea vânzărilor, care implică nemijlocit operaţiunile de comercializare.De asemenea,
promovarea pensiunilor turistice şi agroturistice
se realizează prin mai multe formeşi mijloace publicitare şi anume:
♦înscrierea în cataloagele de promovare a ofertei agroturistice specifice;
♦tipărirea de către prestatorii de servicii turistice (fermieri sau asociaţii turistice locale) de
pliante, hărţi,ghiduri etc.;
♦promovarea prin mass-media (audio-vizuală, presa scrisă);
♦promovarea prin intermediul unor agenţii turistice touroperatoare sau detailiste, interne sau
străine, alţiagenţi economici interesaţi;
16 Ioan Bâca, Conceperea şi comercializarea produselor turistice, suport de curs, Bistriţa, 2012;
56
♦prezentarea ofertei agroturistice la târguri, expoziţii şi burse de turism; prin Legea nr.
187/1998 privindaprobarea OUG nr. 63/1997, art. 2, alin. D., Ministerul Turismului oferă
„Prezentarea gratuită a oferteituristice a pensiunilor turistice şi agroturistice în
materiale de promovare turistică şi în acţiuni de promovare întreprinse de birourile de
informare turistică din ţară şi din străinătate ale ministerului”;
♦co l abo ra r ea cu d ive r se o rgan i sme spec i a l i z a t e i n t e rne (OVR, ANTREC
ş i f i l i a l e l e j ude ţ ene ) s au internaţionale (EUROGÎTES, alte asociaţii europene de
profil).
Site-urile web reprezintă un instrument excelent pentru a furniza
informaţii de calitate şi pentru apromova într-un mod profesionist toate atracţiile
turistice şi etno-culturale de care dispune România, turismul fiind una din afacerile
care pot exploata Internet-ul la maxim. Aceste pagini web pot fi considerate „pliante
electronice”, care pot fi procurate şi citite de către orice persoană conectată la
Internet, din orice colţ al lumii.
CAPITOLUL IV.FACTORII CARE DETERMINĂ
ALEGEREA UNEI DESTINAŢII TURISTICE
STUDIU DE CAZ
57
Pentru a observa care sunt factorii care-l determina pe consumatorul de produse
turistice să opteze pentru o anumită destinaţie turistică în judeţul Bistriţa-Năsăud am efectuat
un studiu de caz.
Obiectivele studiului au fost:
-în alegerea unei destinaţii turistice, potenţialul turist este influenza de anumiţi factori
care influenzează formularea unei opţiuni: frumuseţea peisajului, nivelul de confort şi dotările
punctului de cazare, posibilitatea desfăşurării unor activităţi turistice variate
-turismtul doreşte să îmbine activităţile de loisir-recreere-vacanţă
-factorii care concur în alegerea unei destinaţii pentru petrecerea timpului liber diferă
în funcţie de vârstă .
Metoda folosită a fost cea a chestionarului individual pe un eşantion de 20 de
persoane distribuite astfel: 10 bărbaţi, 10 femei.Dintre aceştia 5 femei, respective 5 bărbaţi
alcătuiau familii şi aveau şi copii, iar restul erau tineri cu vârsta 19-25 ani.
CHESTIONAR PRIVIND ALEGEREA UNEI DESTINAŢII TURISTICE DIN
JUDETUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
1. Locuiti in judeţul Bistriţa-Năsăud?a)DA
b)NU
2. In caz ca ati ales “a) DA” precizati localitatea in care locuiti :
Localitate : ________________
3.Cum vă petreceti timpul liber? (weeckend, minivacanţe, concedii)
a)mergeţi în zona montană: Colibiţa, Piatra Fântânele, Munţii Rodnei
b)mergeţi la herghelia de la Beclean
c)optaţi pentru programele turistice din munţii Rodnei
58
d)drumeţii în aer liber
4. Cât de des mergeţi în zona montană ?
a) Nu mergb) O dată pe anc) O dată pe lunăd) De mai multe ori pe lună
5. Cât de des vizitati statiunile montane?
a) Nu vizitezb) O dată pe anc) O dată pe lunăd) De mai multe ori pe lună
6. Pentru petrecerea timpului liber, ce modalităţi de cazare alegeţi:
a)pensiunile agroturistice
b)cabanele silvice
c)camping
d)alte modalităţi
8. În cazul în care răspunsul dvs la întrebarea 6 este variant b, argumentaţi alegerea :
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
10. În cazul în care răspunsul dvs la întrebarea “6” este altul decât variant b alegeţi câteva cauze :
a) Infrastructura de transportb) Infrastructura turisticăc) Lipsa banilord) Servicii turistice necorespunzătoaree) Lipsa promovării serviciilor turistice oferite prin cabanele silvice
11. Vizitati si alte zone din judetul Bistriţa-Năsăud înafara deColibiţa, Piatra Fântânele, Munţii Rodnei
a) Da, si anume : 1) __________________ 2) __________________
3) __________________
4) _________________
59
b) Nu
12. Care credeti ca este cel mai important lucru pentru o buna dezvoltare turistica a unei zone?
a) Infrastructura de transportb) Sistemul de cazarec) Locuri de agrementd) Pozitionarea statiunii turistice
13. Ce tipuri de activitate practicaţi sau aţi practica dacă mergeţi la munte?
a) Schib) Distractiec) Relaxared) Drumeţiie) Nu ştiu
14. Deţineţi echipamente sau îmbrăcăminte speciale pentru excursiile pe munte?
a) Dab) Nu
15. Indicaţi ce factori v-ar determina să alegeţi o destinaţie turistică în judeţ:
a)tarifele şi reducerile practicate la oferta turistică;
b)distanţa faţă de alte destinaţii turistice interesante;
c)nivelul de confort şi dotările punctului de cazare;
d)frumuseţea peisajului;
e)puritatea aerului, temperature, precipitaţiile;
f)desfăşurarea unor activităţi turistice variate;
g)posibilitatea îmbinării activităţilor de loisir, recreere, sport.
17. Sexul dumneavoastra : M / F
18. Starea civila : o Casatorit(a) / o Necasatorit(a) / o Divortat(a) / o Vaduv(a)
60
Analiza şi interpretarea datelor:
Cadrul natural bogat, variat şi complex, cu o structură peisagistică deosebit de
armonioasă este un factor esenţial în motivarea alegerii turistice.
Pentru persoanele fără familie şi copii, respectiv pentru tineri, opţiunea de petrecere a
timpului liber la munte se rezumă la distracţie, petrecere şi poate drumeţii, restul
repondenţilor au specificat ca fiind un factor important în alegerea unei destinaţii turistice
posibilitatea desfăşurării unor activităţi turistice variate, distanţa faţă de alte destinaţii
turistice interesante.La aceasta au spus că este important tariful precticat de operatorul de
turism.
Familiile au menţionat dotarea spaţiului de cazare ca fiind esenţială, în timp ce tinerii
au spus că optează pentru spaţiul din cabanele silvice chiar dacă dotările nu sunt
deosebite,deoarece preţul este foarte accesibil.
Pentru cei care au copii infrastructura de transport este important în alegerea unei
destinaţii turistice, ceilalţi sunt mânaţi de spiritual de aventură, de dorinţa de a explora.
Ambele categorii intervievate au menţionat că optează pentru cabanele silvice în
special de sărbători şi, că de cele mai multe ori caută operatorii turistici care îmbină serviciile
de caze, masă şi agreement (iarna: schi, plimbwri cu săniile, vara:turism ecvestru, pescuit,
sporturi nautice).
Ambele categorii intervievate spun că optează pentru ieşiri în natură, că, în general îşi
schimbă destinaţia turistică în funcţie de oferta turistică, de timpul afectat acestor activităţi de
loissir, dar şi din dorinţa de a vizita locuri variate, de a cunoaşte natura şi de a evada din
cotidian.
Cei mai mulţi au spus că optează pentru ieşire la Colibiţa pentru aerul pur, liniştea
naturii, peisaje deosebite şi posibilităţi de petrecere a timpului liber.De aceea ar trebui investit
mai mult în dezvoltarea infrstructurii de transport din zonă., deoarece accesibilitatea din
punct de vedere fizico-geografic şi al stării drumurilor de acces joacă un rol esenţial în
motivaţia turistică
Un alt factor care determină alegerea unei destinaţii turistice este potenţialul turistic
respectiv varietatea şi calitatea tuturor resurselor turistice naturale antropice, iar pentru
61
perioada de iarnă domeniul schiabil potenţial - modalităţile de amenajare a
domeniului schiabil atât pentru schi alpin cât şi pentru schi fond.
Trebuie ţinut cont şi de turismul de vară :
-mersul pe jos hightking , alpinism , mersul cu bicicleta ( in Franta cel mai mare nr. de cicloturisti )
- rafting –ul , canoia , centre de echitatie
-sporturi aeriene : zboruri cu parasuta , delta plan
Încercând o sintetizare, rezultă că cererea turistică se manifestă practic într-un număr
infinit de variante, nuanţate de la un client potenţial la altul, în funcţie de:
- tipologia socioprofesională, familia şi forma de turism în care se desfăşoară călătoria
turistică a clientului interesat;
- caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durata sejurului, formele de transport,
modalităţile de cazare etc);
- sursele financiare şi sumele disponibile pentru acoperirea cheltuielilor turistice în
funcţie de structura serviciilor;
- motivaţiile clientelei şi preferinţele turiştilor pentru atracţiile oferite.
Periodicitatea cererii turistice este o funcţie a veniturilor disponibile, a timpului
liber şi a sezonalităţii activităţii turistice, care generează diferite forme de turism bazate pe o
ofertă anuală periodică (de exemplu: turismul în staţiunile de sporturi de iarnă, turismul
estival pe litoral etc). În acest context merită să fie reamintit faptul că factorul esenţial al
formării periodice (sezoniere) a cererii turistice şi, în consecinţă şi a repartiţiei inegale în timp
şi spaţiu a cererii, este reprezentat de limitele timpului liber disponibil pentru turism în
decursul unui an calendaristic.
Se au în vedere, în primul rând, concediile şi vacanţele anuale, care reprezintă
perioade mai lungi şi neîntrerupte de timp liber şi care influenţează formarea cererii turistice
prin:
- durata concediilor şi vacanţelor; cu cât acestea sunt de mai lunga durată, permit
fragmentarea lor în mai mare măsură şi, ca atare atenuează caracterul sezonier al
cererii;
62
- limitele caracteristice impuse acestora, cunoscând că, pentru anumite categorii de
populaţie activă, concediile pot fi utilizate în scopuri turistice numai în anumite
perioade de an (de exemplu în agricultură).
Timpul liber săptămânal are în schimb o influenţă mai pronunţată asupra periodicităţii
cererii turistice, din cauza frecvenţei mai constante de utilizare pentru turism a sfârşitului de
săptămână în cursul unui an.
CONCLUZII
Succesul unei staţiuni montane şi a unei cabane silvice va fi dat de componentele
principale al produsului turistic conţinut în amenajarea zonei montane. Acestea sunt:
domeniul schiabil şi dotările aferente, serviciul de cazare şi de alimentaţie,
serviciile suplimentare şi protecţia mediului.
După părerea specialiştilor cele 4 componente ale produsului turistic
constituie în fapt factorii demarke t i ng spec i f i c i s t a ţ i un i i mon tane ca r e
t r ebu i e s a t i na s eama de t end in ţ e l e man i f e s t a t e de ce r e r ea turistica. Factorii
de marketing specific staţiunii montane sunt următorii:
1. lungimea şi calitatea pârtiilor de schi
2. indicatorul metri/ pârtie/loc de cazare
63
3. numărul şi calitatea tehnică a mijloacelor de transport pe cablu corelate cu
capacitatea de cazare
4. structura şi diversitatea amenajărilor pentru practicarea sporturilor de
iarna (pârtii pentru schi,săniuş, bob, trambuline pentru sărituri, pârtii pentru schi fond şi
patinoar)
5 . s t r uc tu r a ş i d ive r s i t a t e a ame na j ă r i l o r pen t ru spo r tu l de va r a
( t e n i s , ba sche t , vo l e i , na t a ţ i e , echitaţie, tirul cu arcul, minigolf)
6. volumul şi gradul de confort al capacitaţilor de cazare
7. originalitatea ofertei produselor şi serviciilor turistice precum şi calitatea lor
Toţi aceşti factori se constituie concret în elementele care conferă
atractivitatea staţiunii montane şi, implicit, a zonei în care se află cabanele
silvice, contribuind la dezvoltarea silvoturismului
Interesul pentru consumaţia turistică nu este ceva înnăscut: el apare în contextul
factorilor de influenţare a cererii turistice la locul de origine a turiştilor potenţiali. Aceste
condiţii, conjugate cu impulsurile de ordin personal (deci strict individualizate) ale fiecărui
consumator de servicii turistice, provoacă interesul turistic, cu alte cuvinte - motivaţiile
turistice.
Analiza interdependenţei diferiţilor factori motivaţionali care stimulează sau frânează
circulaţia turistică permite adaptarea mai operativă a ofertei turistice la nevoile de consum ale
populaţiei pentru serviciile turistice.
64
BIBLIOGRAFIE:
1. Lect. univ. drd. Carmen Boghean,Economia turismului disciplină de specialitate la disciplina ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI SERVICILOR;
2. Ioan Bâca, Mircea Mureşianu, Andras Barta, Eduard Schuster, Ecoturismul în judeţul Bistriţa-Năsăud.Realităţi şi perspective, Analele Universităţii “Ştefan cel Mare”Suceava, Secţiunea Geografie,anul XIX-2010 ;
3. Dr.ing. Trella Adrian, Montanologie, note de curs, Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad, 2009;
4. Ioan Bâca, Conceperea şi comercializarea produselor turistice, suport de curs, Bistriţa, 2012
5. www. Business-point.ro/…/silvoturismul;
65
6. www.ecomagazin.ro/ecoturism-turism durabil;
7. Strategia de dezvoltare durabilă Prundu-Bârgăului 2007-2013 www.portalbn.ro/.../prundu bargaului /... / ...;
8. Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud;
9. Informare privind strategia de dezvoltare a turismului ecvestru la Direcţia Silvică Bistriţa;
10. http://www.directiasilvicabn.ro/herghelia-beclean.html;
11. http://www.directiasilvicabn.ro/cabane.html ;
12. http://www.directiasilvicabn.ro/pastravaria-fiad.html
13. http://www.directiasilvicabn.ro/turism-ecvestru.html
14. Ioan Bâca, Conceperea şi comercializarea produselor turistice, suport de curs, Bistriţa, 2012;
66