REFERAT

TURISM I AGROTURISM N ROMANIA

LEAHU (COBUZ) DANIELAE.C.T.S. an III, ID, centrul ROMAN

1

CUPRINS

Capitolul I : Analiza componentelor spaiului geographic I.1 Aezare geografic I.2 Cadrul natural I.3 Populaia, teritoriul, baza economic Capitolul II : Componentele potenialului turistic rural II.1 Arhitectura tradiional II.2 II.3 Meteuguri tradiionale Manifestri etnofolclorice

Capitolul III : Analiza componentelor activitii de turism III.1 III.2 III.3 III.4 Concluzii Bibliografie Infrastructura turistic Servicii turistice specific rurale Circulaia turistic Agroturismul i dezvoltarea comunitilor locale

2

CAPITOLUL I ANALIZA COMPONENTELOR SPATIULUI GEOGRAFIC I.1 AEZARE GEOGRAFICA Romnia se afl n sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunrii, la nord de peninsula Balcanic i la rmul nord-vestic al Mrii Negre. Pe teritoriul ei este situat aproape toat suprafaa Deltei Dunrii i partea sudic i central a Munilor Carpai. La sud , Romnia se nvecineaz cu Bulgaria , la sud-vest cu Serbia , cu Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord i est i Republica Moldova la est, iar rmul Mrii Negre se gsete la sud-est. Diferite poriuni ale teritoriului de astzi al Romniei au fost n componena sau sub administraia Daciei, Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Rus sau a celui Austriac. Romnia a devenit stat suveran n 1859 prin unirea dintre ara Romneasc i Moldova condus de Alexandru Ioan Cuza i a fost recunoscut ca ar independent 19 ani mai trziu. n 1918, Transilvania, Bucovina i Basarabia s-au unit cu Romnia formnd Romnia Mare sau Romnia interbelic, care a avut extinderea teritorial maxim din istoria Romniei i anume de 295,641 km2 n 1940, Romnia Mare, sub presiunea lui Hitler i colaborarea guvernului pro-nazist, a ncetat s mai existe, prin cedarea de teritorii Ungariei (nordul Transilvaniei), Bulgariei (Cadrilaterul) i Uniunii Sovietice (Basarabia, Hera i Bucovina de nord). Dup abolirea regimului lui Antonescu de la 23 august 1944 i ntoarcerea armelor contra Puterilor Axei, Romnia i-a recuperat nordul Transilvaniei, prin Pactul de la Varovia. n 1989, prin nlturarea regimului comunist , ara a iniiat o serie de reforme economice i politice. Dup un deceniu de probleme economice, Romnia a introdus noi reforme economice de ordin general i a aderat la Uniunea European la 1 ianuarie 2007. Romnia este a noua ar dup suprafaa teritoriului (238 391 km) i a aptea dup numrul populaiei (peste 22 milioane locuitori) dintre statele membre ale Uniunii Europene. Capitala rii, Bucureti, este i cel mai mare ora al ei i al aselea ora din UE dup populaie (1,9 milioane locuitori). n 2007, oraul Sibiu a fost ales Capital European a Culturii. Romnia este membru al NATO (din 29 martie 2004), al Uniunii Europene (de la 1 ianuarie 2007), al Uniunii Latine, al Francofoniei i al OSCE.

3

I.2 CADRUL NATURAL Romania este o tara foarte frumoasa , unde turistului nu i se ofera prilejul de a se plictisi , fiind considerata o tara a paradoxurilor, care are prin ce starneasca interesul : cu un nume care pastreaza totusi amintirea Romei... , o Romanie asezata la portile Orientului, si totusi occidentala in foarte putine privinte. Suprafata Romaniei nu depaseste 240.000 km patrati, dar Romania dispune de aproape toate formele de relief: munti, mare, delta, lacuri, dealuri, coline, vai de ape serpuitoare, pesteri,chei,cascade. Traseul Dunarii , fascineaza turistii, de-a lungul Romaniei. Cale de 1075 km, stravechiul fluviu s Danubius ofera peisaje fabuloase. Pe malurile Dunarii s-a dezvoltat o vegetatie submediterana si s-au format misterioase forme de relief carstic. Inainte de varsarea ei in Marea Neagra, Dunarea se desparte in trei brate si anume: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe, intre care s-a format o salbatica delta. Aceasta este cel mai tanar pamant al tarii, cu o vechime mai mica de 10.000 ani. Paradis al plantelor si vietuitoarelor de tot felul, Delta Dunarii a fost inclusa de UNESCO in circuitul rezervatiilor mondiale ale biosferei. Romania beneficiaza de rarul privilegiu de a avea deschidere la Marea Neagra pe o lungime de aproximativ 240 km. De-a lungul litoralului se insira minunate statiuni: Mamaia, Navodari, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia, Vama Veche. Cel mai important port la Marea Neagra al Romaniei este Constanta, care s-a dezvoltat pe ruinele anticei colonii grecesti Tomis - celebrul locul unde a fost exilat poetul latin Ovidius . Carpatii romanesti , "paradisul" schiorilor, al amatorilor de drumetii si de sporturi extreme fac parte din lantul alpino-carpato-himalaian, ntinzandu-se pe pe teritoriul Romaniei mai mult de jumatate din lungimea acestora. In Carpatii romanesti stratul de zapada dureaza 100 - 120 zile pe an. Turistii pot parcurge trasee marcate, cu diverse grade de dificultate. Cele mai accesibile sunt statiunile montane din Valea Prahovei, strajuite de Muntii Bucegi si Baiului: Sinaia, fosta resedinta de vara a familiei regale, Busteni, Azuga, Predeal. Masivul Fagaras detine recordul de inaltime, cu al sau varf Modoveanu care are 2544 m. Piatra Craiului este o creasca dantelata de calcar alb-cenusiu, cu pereti inalti, polite stancoase, colturi si grohotisuri. "Cetatea de piatra" a Apusenilor este taramul fenomenelor carstice: Cetatile Ponorului, Ghetarul Focul Viu, Cheile Galbenei, Somesul Cald, Ramatilor. Masivul Retezat, cu 80 lacuri glaciare si anume: Bucura, Zanoaga, Taul Negru, Ana, Lia, adaposteste un parc national de 54.400 ha, declarat Rezervatie a Bioseferei. Muntii Maramuresului sunt strabatuti de Valea Vaserului, de-a lungul careia circula o arhaica mocanita de aburi - tren pe linie ingusta. In Gutai ne impresioneaza mai ales Creasta 4

Cocosului care este un perete abrupt format din roci vulcanice, cu altitudinea de 1.438 m. Muntii Rodnei pastreaza numeroase urme glaciare: creste, vai, circuri, morene. Daca mergeti pe Masivul Rarau , puteti sa admirati bizarele Pietre ale Doamnei. Pe platoul Muntilor Calimani, de origine vulcanica, se inalta complexul de stanci 12 Apostoli - care ne transpune in atmosfera mitologica a inceputului de lume. Din Carpati isi incep calatoria prin Romania sute de rauri si parauri, reprezentand 98% din reteaua hidrografica a tarii: Olt, Mures, Ialomita, Somes, Arges, Siret, Jiu, Ramet. Curgerea apelor prin muntii romanesti se transforma uneori intr-un adevarat spectacol. Cheile Nerei, Turzii, Bistritei, Oltetului, Runcului ,Bicazului, Tatarului sunt doar cateva din cele 200 defilee de pe teritoriul acestei tari. In Subteranele Romaniei se gasesc 12.000 pesteri ale caror galerii insumeaza 1.000 km: Ghetarul Scarisoara, Pestera Ursilor, Pestera Bistritei, Pestera Muierilor, Pestera Liliecilor, Pestera Ialomitei, Pestera Vantului, Pestera Meziad. Romania se poate mandri cu 3.500 lacuri si anume: - lacuri vulcanice cum ar fi Sf. Ana, - glaciare cum sunt: Bucura, Zanoaga, Galcescu, Balea, - carstice cum ar fi Iezerul Ighiu, - saline cum sunt: Lacul fara fund, Ursu, - de baraj natural cum e Rosu, - antropice cum sunt: Portile de Fier pe Dunare, Izvorul Muntelui sau Bicaz pe Bistrita, Vidraru pe Arges, Vidra pe Lotru, Scropoasa pe Ialomita. I.3 . POPULATIA, TERITORIUL, BAZA ECONOMICA Conform recensmntului din 2002, Romnia are o populaie de 21 680 974 de locuitori i este de ateptat ca n urmtorii ani s se nregistreze o scdere lent a populaiei ca urmare a sporului natural negativ. Populaia Romniei este formata din : romni care reprezint, 89,5 % din numrul total al populaiei ,conform recensmntului din 2002, constituind principalul grup etnic n Romnia maghiari, care reprezint 6,6 % din populaie, respectiv 1 400 000 de ceteni. 535 250 de romi. alte comuniti importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor, turcilor, ttarilor, srbilor, slovacilor, bulgarilor, croailor, grecilor, rutenilor, evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor i armenilor. Din cei 745 421 de germani ci erau n Romnia n

5

1930, n prezent au mai rmas aproximativ 60 000. De asemenea, n 1924, n Regatul Romniei erau 796 056 de evrei, ns la recensmntul din 2002 au fost numrai 6 179. Dup revoluia din decembrie 1989, populaia Romniei a fost de peste 23 000 000 de locuitori. ns ncepnd cu 1991, aceasta a intrat ntr-o tendin de scdere treptat, ajungnd actualmente la circa 21 000 000 de locuitori. Acest fapt se datoreaz liberei circulaii n statele din afara granielor Romniei, dar i ratei natalitii destul de sczute. Limba oficial a Romniei este limba romn ce aparine grupei limbilor romanice de est i este nrudit cu italiana, franceza, spaniola, portugheza, catalana i, mai departe, cu majoritatea limbilor europene. Romna este limba cu cel mai mare numr de vorbitori nativi ce reprezint 91% din totalul populaiei Romniei, fiind urmat de limbile vorbite de cele dou minoriti etnice principale, maghiarii i romii. Baza economic: In 2007, avand un PIB estimat de 404,7 miliarde de lei i de 18.791 lei pe cap de locuitor, Romnia avea un venit mediu-superior. Produsul intern brut al Romniei a urcat n ultimul trimestru din 2008 cu 2,9%, tempernd creterea pe ntregul an la 7,1%. Valoarea PIB n 2008 a fost de 503,959 miliarde lei Dup revolutie, tara a trecut printr-un declin economic datorita unei administrari defectuoase i corupte i din lipsa unor reale reforme structurale. De la nceputul mileniului, economia Romniei s-a transformat ntr-o economie relativ stabil, caracterizat de o cretere vizibil, dublat de reducerea omajului i a inflaiei. n 2006, conform Institutului Naional de Statistic, PIB-ul a cunoscut o cretere n termeni reali de 7,9%, una dintre cele mai ridicate din Europa i a egalat PIB pe locuitor realizat de Romnia n 1988. omajul n Romnia a fost de 3,9% n septembrie 2007, un procent sczut dac se compar cu cel al altor ri mijlocii i mari din Europa precum Polonia, Frana, Germania i Spania. Datoria extern a Romniei este relativ mic, reprezentnd 20,3% din PIB. Principalele industrii ale Romniei sunt cea textil i de nclminte, industria metalurgic, de maini uoare i de ansamblare de maini, minier, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcii, chimic, alimentar i cea de rafinare a petrolului. O importan secundar o au industriile farmaceutic, a mainilor grele i a aparatelor electrocasnice. n prezent, industria constructoare de maini este foarte dinamic, fiind susinuta n principal de productorul de autovehicule Dacia. Industria romneasc de IT cunoate de asemenea o cretere anual constant. n general, Romnia ntreine un comer intens cu ri din Uniunea European, n special cu Germania i Italia, care sunt unii dintre cei mai importani parteneri comerciali ai Romniei.

6

Dup o serie de privatizri i reforme de la sfritul anilor '90 i nceputul anilor 2000, intervenia guvernului n economia rii a fost destul de absent, n comparaie cu economiile celorlalte state din Europa. n 2005, Romnia a nlocuit sistemul progresiv de impozitare n care cota maxim era de 40%, cu o cot unic de 16%. n 2007, aceasta era cea mai mic cot din UE. ns, n 2008, Romnia a fost eclipsat de Bulgaria care are acum o cot unic de 10% i de Republica Ceh, unde s-a introdus recent o cot de 15%. Economia este, predominant, bazat pe servicii, care reprezint 55% din PIB, iar industria i agricultura au de asemenea o contribuie important de 35%, respectiv 10% din PIB. n schimb, 32% din populaia trii este angajat n agricultur i producie, una dintre cele mai mari rate din Europa. ncepnd cu anul 2000, Romnia a atras tot mai muli investitori strini, devenind cea mai important destinaie de investiii strine n Europa Central i de Sud-Est. Investiiile strine directe au fost, in 2006, n valoare de 8,3 miliarde .Un aport nsemnat n economia romneasc l reprezint sumele de bani trimise de cetenii romni care lucreaz n alte ri ale lumii. Conform ultimelor estimri ale Bncii Mondiale, aceast sum s-a ridicat n anul 2008 la 9 miliarde dolari. Potrivit unui raport din 2006 al Bncii Mondiale, economia Romniei se claseaz pe locul 49 dintr-un numr total de 175 economii naionale n privina uurinei de a face afaceri, nregistrnd astfel o poziie mai bun dect alte ri din regiune, precum Ungaria i Cehia. n plus, acelai studiu a considerat c Romania a fost in 2006 a doua ar din lume ca ritm al reformelor mediului de afaceri, dup Georgia. Pe de alta parte n Romnia rata corupiei continu s rmn la un nivel ngrijortor de mare.Salariul mediu brut n Romnia, n luna ianuarie 2009, a fost de 1839 lei

7

CAPITOLUL II COMPONENTELE POTENTIALULUI TURISTIC RURAL II.1 ARHITECTURA TRADITIONALA Facand parte din cultura straveche populara romaneasca, arhitectura taraneasca este importanta pentru cunoasterea dezvoltarii culturii materiale din tara noastra. Arhitectura populara romaneasca a folosit lemnul nuiele impletite si lipite cu lut. Constructiile din sudul Moldovei, Dobrogea, sudul Munteniei si partea de vest a Transilvaniei intrebuinteaza aici ca materie prima lutul, fie in sistemul ceamurului, fie in cel al chirpicilor. Dezvoltarea socio-economica a avut un rol determinant in traditia arhitecturala. Dezvoltarea economica si ocupatiile de baza ale locuitorilor au dus la diferentieri in ceea ce priveste sistemul de constructii de locuinte. Tipul originar a fost cel al caselor cu un singur rand, construite la nivelul solului, incluzind o serie de variante regionale, diferentiate prin elemente specifice zonei. Planul locuintei in toata Muntenia este format din doua incaperi - tinda si odaie - cu o intrare. In prima jumatate a sec.XX, planul care se raspindeste este cel obisnuit pentru toata tara, al tindei centrale cu doua odai laterale. Tinda centrala este foarte mare si are in cuprinsul ei vatra. Una din odai, incalzita cu o soba oarba, serveste pentru locuit, cealalta, neincalzita este ,,odaia curata " in care se tin cele mai frumoase piese de mobilier si tesaturi. In Muntenia arhitectura difera de la o zona la alta i in functie de relief. Astfel , casa de campie este rareori inalta avand un singur nivel si totdeauna o prispa in fata. Tot ca element de plan amintim si prezenta foisorului, uneori sub forma unei simple platforme suprainaltate fata de nivelul prispei. In ceea ce priveste decorul casei, observam o oarecare saracie a ornarii realizate in sculptura sau crestatura. O categorie speciala, caracteristica Olteniei de sud (sfirsitul sec. XIX inceputul sec. XX) este cea a caselor ingropate pe jumatate in pamint ,,bordeie"; in 1950 intr-un singur sat Castranova din jud. Romanati se mai aflau inca 50 de asemenea case ingropate pe jumatate cu toate ca inca din 1894 prin Regulamentul pentru alinierea satelor si pentru construirea locuintelor 8 din arborii de diferite esente ale padurilor noastre, utilizand tehnica construirii din barne orizontale dar si tehnica construirii din

taranesti, constructia de bordeie fusese cu totul oprita. Planul caselor ingropate se organizeaza in jurul unei incaperi centrale, de mari dimensiuni, avind intr-un colt vatra asezata sub nivelul solului, numita ,,la foc ". Din ,,la foc " se trece la ,,soba ", o odaie de locuit incalzita cu o soba oarba. Intrarea se face prin ,,tinda", asezata in fata ,,la foc "-ului. Tinda nu are usa, iar terenul este amenajat in panta usoara, care duce de la nivelul solului de afara la ,,groapa " incaperii cu vatra. De la acest plan elementar se trece, prin adaugiri succesive, la planul cu o incapere centrala cu vatra si cu doua incaperi laterale. De la casa ingropata la inceputul sec.XX s-a trecut la casa de deasupra solului. Materialele de constructie sunt acum altele: in locul lemnului de stejar se foloseste caramida sau nuielele impletite si lipite, iar locul acoperisului de paie si pamint dupa 1900 l-au luat tabla si tigla. Structura acoperisului este cea in patru ape. In partea de nord a Munteniei s-a dezvoltat un tip de casa inalta datorita ocupatiei de baza, pomicultura si viticultura, locuitorii avind nevoie de incaperi potrivite pentru pastrarea recoltei. Daca nordul Munteniei s-a impus printr-o arhitectura a lemnului de o inalta valoare artistica, sudul se remarca prin realizari originale derivate din particularitatile mediului natural geografic, social-economic, istoric, din varietatea materialelor si tehnicilor de constructie si decorare. Incepind cu primele decenii ale secolului al XX-lea caramida arsa va deveni materialul de constructie dominant in sudul Munteniei. Astfel pentru judetul Mehedinti unde principalul material de constructie este lemnul de stejar si de fag, casele sunt construite din birne care se ,,cercuiesc", adica se bat in cuie nuiele subtiri crapate in doua care au rostul sa constituie un suport pentru tencuiala de var groasa ce acopera peretii. Acoperisul este cel de sindrila. Apar casele inalte de tip dezvoltat avind la parter amenajate pivnite sau adaposturi pentru animale mici. Accesul spre etaj se face, intr-un foisor restrins, printr-o scara care se poate arata inzidita sau desfasurata liber in exterior, alcatuita din lespezi mari de piatra. Planul casei din Mehedinti se caracterizeaza prin existenta prispei partiale sau cu un foisor in fata intrarii si a camerei supradimensionate. Elementele de arta sunt concentrate la lemnaria prispei partiale. Cosoroaba si stilpii sustinatori sunt ciopliti cu motive geometrice. Pe coama acoperisului apar ,,tepele" si ,,ciocirlanii " uniform taiati. Cea mai frumoasa arhitectura taraneasca s-a dezvoltat in judetul Gorj. Casa gorjeneasca impresioneaza si incinta privirea atit prin proportia sa - fie ea joasa sau inalta - cit si prin decorul sau. Casa joasa este masiva fara sa fie greoaie, iar casa inalta are o silueta svelta datorita stilpilor ce subtiaza volumele, dind constructiei eleganta. Decorul caselor continua traditia sculpturii in lemn. Se folosesc tot mai mult compasul, rigla si rindeaua. Au aparut stilpi de lemn de o deosebita frumusete. Ca un element decorativ nou 9

este rama de lemn a ferestrelor, purtind rozete sculptate. De asemenea o mare raspindire cunoaste decorul realizat prin traforare si cel realizat prin colorarea lemnului sau a peretilor. Am putea spune ca se creaza un anumit gen decorativ al traforajului, care include realizarea in aceasta tehnica, chiar a unui tip aparte de capitel sau a unor forme care sa reproduca arcul polilobat de altadata, intilnit pe toate fruntarele. Locuintele traditionale din lemn, in care materialul era pastrat in infatisarea rezultata numai din modul de fatuire, se tencuiesc, urmind sa reproduca formele arhitecturii de zidarie. Lemnul constituie si in Vilcea principalul material de constructie alaturi de piatra care este utilizata pe scara larga, nu numai ca temelie joasa pentru casele cu un nivel, ci si ca soclu dezvoltat adapostind beciul caselor inalte. Acum se foloseste alaturi de piatra si caramida, precum si sistemul de zidarie alternata cu caramida. Vechiul acoperis cu sindrila este tot mai mult inlocuit cu acoperisul de tigla si, in masura mai redusa, cu cel de tabla, de asemenea foisorul se deplaseaza spre centrul constructiei, pierzind rostul de spatiu semiadapostit si devenind doar un acoperis al scarii de intrare. Dintre sistemele ornamentale vechi, casa noua a preluat crestaturile si structura insa in forme schimbate si mai numeroase. De asemenea tencuiala este uneori colorata, iar motivele ornamentale se grupeaza la cornise si in jurul ferestrelor, dupa modelul caselor orasenesti. Apare acum traforajul care impodobeste frontoanele foisoarelor in doua ape, precum si streasina acoperisului. Daca in nordul Munteniei au putut fi desprinse, trei zone - platforma inalta mehedinteana, depresiunea gorjana, dealurile inalte vilcene - in ceea ce priveste arhitectura populara, in partea de sud, pe intinderea neta a cimpiei, arhitectura populara poate fi tratata ca o unitate pentru judetele Dolj si Romanati, desi nici aici nu lipsesc diferentierile. Planul locuintei de cimpie este cel al tindei centrale cu doua odai laterale si prispa in fata. Tinda centrala este insa foarte mare si are in cuprinsul ei vatra. Tot ca element de plan este si foisorul. Se dezvolta o bogata decoratie in relief de tencuiala si in muluri de gips, fatadele fiind decorate cu coloane avind capitelurile lucrate in forme ce amintesc de ordinele clasice. Se folosesc, de asemenea, la exteriorul casei zugraveli colorate care complecteaza lipsa decorului sculptat intr-o zona de cimpie.

10

II.2 MESTESUGURI TRADITIONALE Meteugurile tradiionale cu care se poate mndri ara noastr sunt : mtile populare, instrumentele muzicale.

olritul,

mpletiturile, esturile de interior i piesele de port, oule ncondeiate, icoanele, arta lemnului, Olritul Nimic nu este mai spectaculos dect mngierea lutului n ritmul uniform al roii de olar, ncercnd s ridice cu cele dou mini, ca pe o coloan fr sfrit, vasul nc fragil. Din spaiul cu recunoscute tradiii ale Horezului a venit olarul Gheorghe Iorga. Te impresioneaz frumuseea formelor i a motivelor decorative, realizate cu o acuratee incredibil. Zona Horezului a fost reprezentat i de soii Mihaela i Ion Palo, doi nentrecui meteri n arta crora se mbin motive decorative vechi cu compoziii ornamentale originale. Venit din Codlea - jud. Braov, Nicolae Diaconu face pe deplin dovada stpnirii meteugului olritului, ulcioare, strchini au fost bine primite de vizitatorii trgului. Figurinele lucrate de Liviu Iorga din Vlcea dovedesc mult fantezie n alctuirea formelor i n surprinderea expresiilor. mpletituri Meterii populari foloseau de obicei materia prim preponderent n zona satelor de batin si chiar dac dup asanarea blilor, aceasta a disprut, meteugul mpletitului se perpetueaz prin strdania mpmnteniilor i iubitorilor de frumos. Distana de la care i procur materia prim - Delta - nu i mpiedic s transmit meteugul deprins de la prinii lor i de la btrnii satului nvndu-i copiii i nepoii s iubeasc ceea ce este autentic n arta mpletitului. Meterii au demonstrat o deosebit miestrie i sensibilitate n realizarea de piese tradiionale precum: couri de pine cu capac, coulee, plrii i o lume ntreag de jucrii, ca ppui, animale slbatice, obiecte gospodreti i atelaje miniaturale.

esturi de interior i piese de port esutul i cusutul pentru familie fceau parte dintre ndeletnicirile de baz ale femeii romne. De la piese de port cotidian la cele de srbtoare i pn la textilele care "mbrca" locuina, era totul lucrat de mini harnice i miestre. Pn n zilele noastre s-a pstrat tradiia ca fetele s deprind n familie arta esutului. Cele mai multe ncep la 6-7 ani s coas prima "floare pe pnz" sau s-i ajute mama la "fcutul" rzboiului. i astfel fiecare fat va deprinde arta esutului i cusutului, strduindu-se s realizeze piese ct mai frumoase cu care s se mndreasc n sat. Din 11

numrul mare al meterilor ce stpnesc arta esutului i cusutului la Tabra de Creaie "Vara pe uli" au fost prezeni 7 creatori care au fcut dovada miestriei lor: Adela Petre din Buzu, s-a remarcat, ca de fiecare dat, prin geometrismul rafintat al carpetelor din pr de capr. Vrancea a fost reprezentat prin Domnica Ghe din Rucreni, ale crei tristue i bete au fost apreciate de vizitatori. n gospodria de la Tilica s-au reunit, ca la o adevrat eztoare, meterii populari: Elena Orza din Avrig, Constantin Niu, Ionu Preda i Liviu Dumitru din Proboru - jud. Olt i Bernadeta Butacu, Luizi Clugra - jud. Bacu.

Ou ncondeiate

Dintre toate obiceiurile romneti, cel al ncondeierii oulor de Pati este de departe cel mai ginga i mai cald. Nicieri ca n Bucovina, oul nu este privit cu att de mult dragoste i nici obiceiul scrierii lui nu este ridicat la nivel de art ca aici. Femeile din aceast zon - adevrate creatoare de frumos, tiu mai bine ca oricine s scrie povetile minunate ale acestui trm de basm pe coaja fragilului i delicatului ou. La ediia Taberei de creaie din 1998 au participat ca invitai civa meteri cu mini de aur i grai dulce - Filoteea Drajmici, Nicolae Drajmici, Aurica Aneci i Valeria Fercal - Paltinu jud. Suceava. Pe lng modele noi, create de ei sau vzute la ali meteri, acetia pstreaz, aproape cu religiozitate, motivele btrneti. Fiecare ou ncondeiat care iese din mna lor este diferit, fiecare are propria personalitate, propria frumusete. Motivele folclorice sunt cele care se gsesc n ntreaga simbolistic romneasc: spicul, soarele, frunza i mai presus de toate, ca o reconfirmare a cretintii noastre: Crucea. Aceste dou adevrate meterie ne-au oferit pe parcursul ediiei din acest an o revrsare de frumos, o ncntare pentru ochi i inim.

Icoane Icoana a reprezentat dintotdeauna o parte component a sufletului ranului romn. Toate

activitile pe care el le desfoar trebuie s se afle sub semnul binecuvntrii dumnezeieti. Icoana este nelipsit din casa tradiional, fiind folosit ca obiect de cult, sau cu scopul decorativ i religios, cum este cazul icoanelor pictate pe sticl de pe cuprinsul ntregii Transilvanii. ntre meterii iconari participani la ediia din 1998 a Taberei de creaie s-a aflat i C-tin Niu din Poboru - jud. Olt nsoit de nvceii care bat la porile afirmrii. Din cetatea Braovului un alt iconar uimete prin acurateea creaiilor sale - Mircea Purcrea. Devenit un obinuit al 12

manifestrilor organizate n cadrul Muzeului Satului, creatorul s-a impus n arta picturii icoanelor pe sticl, dovedindu-i an de an valoarea incontestabil.

Arta lemnului Lemnul a constituit dintotdeauna un material sensibil n care meterul popular a pus att

ndemnare ct i sim artistic. Lemnul, s-a supus minii pricepute a omului, dnd natere unei cuprinztoare game de obiecte, de la cele mici, de uz personal, ustensile casnice i unelte de lucru, obiecte de cult, pn la piese mari de interior i cele utilizate n construcii. Dintre obiectele prezentate de tinerii meteri vrnceni se disting tiparele i ppuarele destinate decorrii caului. Alturi de acestea au bucurat ochii vizitatorilor: linguri, cruci i icoane, toate impodobite cu crestturi rafinate conferindu-le valoare artistic. Transmiterea meteugului n familie se recunoate n realizrile lui Ion Pavel din Negreti - jud. Vrancea, tot aa cum acurateea lemnului i pstrarea tradiiei n prelucrarea lemnului se regsete n arta tnrului, dar deja experimentatului, talentatului meter Ene Vasile din Rmnicu Vlcea. De o incontestabil valoarea sunt i piesele confecionate de vestitul meter Nicolar Purcrea. Lingurile, lingurarele, blidarele, tiparele de ca, troiele ori pistornicele sale sunt delicat filigranate i decorate adeseori cu motivul calului stilizat, ori al mpletiturii romboidale. Din frumosul inut al Sucevei a venit Ctin Cramariuc, un tnr, dar experimentat meter ale crui lucrri de sculptur reflect ntr-o varietate de forme arta popular specific Bucovinei. Toi meterii ne-au bucurat ochii i sufletele cu obiecte confecionate, fie de ei, fie de tinerii lor nvcei: linguri, lingurare, cruci i furci de tors, elegante prin linie i decor, bogat ornamentate prin sculpturi miestre.

Mti populare Omul a inventat un instrument magic, menit s-l protejeze: masca . n cadrul obiceiurilor

de iarn, masca ocup un rol primordial. La ediia din 1998 a Taberei de creaie "Vara pe uli", Muzeul Satului a avut ca invitai trei meteri, creatori de mti, toi venind din Moldova binecunoscuta zon pstrtoare a jocurilor cu mti. Oraul Hrlu - judeul Iai, a fost reprezentat prin profesorul Bogdan Brzu, creatorul unor mti extrem de expresive realizate n diverse tehnici :scultur, colorare, modelaj prin folosirea unei game largi de materiale :blan de capr, oaie, nutrie, iasc, lemn, tabl de aram . Prof. Bogdan Brzu a organizat un reusit spectacol cu ppui intitulat "Dnil Prepeleac". Venit din comuna Nereju, din inutul de legend al Vrancei, Tudorita Lupac a surprins prin varietatea mtilor de cap i a mtilorcostum

Instrumente Muzica este parte organic a existenei ranului romn. Sensibilitatea la frumuseea

sunetului s-a transmis i n formele i ornamentele bogate ce mpodobesc instrumentele muzicale create de meterii populari. Seciunea consacrat creatorilor de instrumente n cadrul actualei 13

ediii a Taberei de creaie "Vara pe uli" a pus laolalt trei adevrai artiti ai sunetului i formelor: - meterul Ion Arsene din Jugur - Arge, secondat de ginerele su Mihaiu Constantin din Cmpulung Muscel, cruia i-a transmis dragostea pentru acest meteug cu minunatele fluiere i ocarine din lemn de prun, bogat ornamentate cu inele de alam incizate; - Cosma Popescu, nvtor pensionat din Trepezia - Dolj, care transmite i acum copiilor, aa cum o face de peste 40 ani, dragostea pentru forma i sunetul deosebit al ocarinelor de lut. Meterii de instrumente muzicale, prezeni la actuala ediiei a Taberei de creaie, au fcut deopotriv demonstraie de frumusee a instrumentelor construite i de talent n ce privete extinderea gamei de posibiliti interpretative a melodiilor populare, "perle n sine", cum le considera George Enescu. II.3. MANIFESTARI ETNOFOLCLORICE Folclorul romnesc reprezint totalitatea creaiilor culturii spirituale romneti. Urmrind firul istoriei, folclorul din Romnilor include i creaiile atribuite etniilor premergtoare populaiei romneti (traco-daci i presupuii proto-romni, n situaia n care nu exist izvoare istorice care s ateste o populaie la nord de Dunre n Evul mediu timpuriu, pn n mileniul doi al erei cretine). Folclorul pe teritoriul Romniei a fost mprit n numeroase zone folclorice, n funcie de regiuni, vi ale rurilor mai importante, judee sau subregiuni ale unui jude. Folclorul ajunge s fie divizat chiar i n funcie de sate sau comune. Acest sistem de diviziuni, aparent exagerat, evideniaz multitudinea de obiceiuri, tradiii, datini, care, nsumate, relev identitatea romnilor, existena lor strveche. Principalele zone folclorice romneti sunt urmtoarele: Criana, Banat, ara Moilor, ara Oaului, Dobrogea, Moldova, Bucovina, Oltenia, Arge, inutul Mehedini, zona Harghitei, care sunt n continuare subdivizate n zone mai mici, delimitate de un grad mai mare de particularitate n privina produciilor folclorice. Arta populara romaneasca prezinta forma si moduri diferite de manifestare, care difera prin trasaturi specifice de la o vatra folclorica la alta

14

CAPITOLUL III ANALIZA COMPONENTELOR ACTIVITATII DE TURISM

III.1 INFRASTRUCTURA TURISTICA Turismul nu se poate dezvolta in mod satisfacator decat in conditiile in care se ofera suficiente posibilitati de cazare, masa, agrement etc., in pas cu cerintele pietei. Principalele obstacole ale dezvoltarii turismului sunt generate de o oferta insuficienta ca volum, structura sau nivel calitativ al serviciilor, datorita faptului ca dezvoltarea bazei tehnico-materiale turistice nu urmeaza din punct de vedere calitativ si cantitativ ritmurile de crestere a cererii de servicii turistice. Transformarea cu success a potentialului turistic al tarii noastre in produse turistice nu se poate realiza decat pe baza dezvoltarii planificate a industriei turismului. Planificarea constituie singura metoda stiintifica prin care se poate da viata in mod sistematic complexului de masuri destinate sa asigure valorificarea optima a patrimoniului turistic al tarii noastre Paralel cu dezvoltarea dinamica a economiei nationale si ca rezultat al acestei dezvoltari, n Romnia s-au alocat fonduri importante de investitii pentru dezvoltarea si diversificarea bazei tehnico-materiale turistice, ceea ce a permis valorificarea mai buna, in scopuri turistice, a conditiilor naturale si a valorilor cultural-istorice, artistice, create pe pamantul tarii noastre de-a lungul vremii, reprezentand elemente de mare valoare ale patrimoniului nostru turistic. Dezvoltarea bazei tehnico-materiale turistice a avut in vedere urmatoarele obiective majore: -Corelarea planurilor anuale de dezvoltare a bazei tehnico-materiale turistice cu sarcinile de dezvoltare a circulatiei turistice pe intreg teritoriul tarii pentru aceleasi perioade. -In functie de necesitatile dezvoltarii complexe a bazei tehnico-materiale turistice s-a urmat concentrarea fondurilor de investitii pe un numar mai redus de statiuni turistice, urman ca in cadrul investitiilor noice se vor aloca acestor statiuni sa se realizeze cu prioritate capacitatii noi de cazare, de alimentatie publica si dotari de agreement -Modernizarea bazei tehnico-materiale de cazare si de alimentatie publica existente si punerea de acord a capacitatilor de cazare cu necesarul de capacitati de alimentatie publica. -Completarea bazei tehnico-materiale existente cu toate dotarile de agrement si de sporturi de iarna, in vederea asigurarii folosirii agreabile a timpului liber al turistilor, indiferent de starea 15

vremii

si

perioadele

de

sezon

in

care

se

solicita

serviciile

turistice.

-Valorificarea resurselor naturale ale principalelor statiuni balneoclimaterice si dezvoltarea bazelor de tratament balneo-medical, precum si a principalelor statiuni de munte pentru turismul de sejur si pentru sporturile de iarna. -Valorificarea mai intense din punct de vedere turistic a oraselor si localitatilor situate pe principalele trasee turistice pentru turismul automobilistic si pentru turismul de sfarsit de saptamana, care inregistreaza tendinte de crestere continua a fluxurilor de vizitatori pe plan mondial. -Dezvoltarea si modernizarea statiunilor turistice va urmari crearea unor zone turistice integral dotate, care sa poata functiona independent de realizarea si a altor obiective de dezvoltare economica viitoare a zonelor respective. -Alegerea cu prioritate pentru obiectivele turistice noi a unor amplasamente valoroase din punct de vedere turistic, economic, social, cultural, educativ etc., care sa aiba asigurate retelele publice de utilitati (retele energetice, de apa, canalizare, telecomunicatii, accese rutiere commode etc.) sau respective sa necesite cele mai mici cheltuieli in acest scop.

III. 2 SERVICII TURISTICE SPECIFIC RURALE

In toate zonele rii, cei care practic turismul rural se ntrec n a oferi turitilor servicii, precum: cazare, cazare i mic dejun, demipensiune (cazare, mic dejun i prnz sau cin), pensiune complet (cazare i toate mesele incluse). La acestea se mai adaug excursii, transport, tratament balnear, participarea la diverse festivaluri i srbtori tradiionale. Alegerea unei destinaii turistice nu este deloc uoar, datorit existenei multitudinilor de oferte, a unor nevoi i preferine diverse. Un rol important n alegerea destinaiei turistice o au urmtoarele elemente: factori naturali: aezare geografic, relieful, hidrografia, vegetaia, fauna i clima; factori culturali: limb, folclor, politic, religie, art, tiin; elementul uman: mentalitatea i ospitalitatea reflectate n atitudinea populaiei locale, a prestatorilor fa de turiti; infrastructura general: telecomunicaii, mijloace de transport, aprovizionare cu ap, sisteme de canalizare, structura i aspectul satelor, etc; faciliti turistice: transporturile turistice, mijloacele de cazare, de alimentaie, activiti sportive, distracii, posibiliti de informare etc. 16

Dup cum am amintit, pe lng noiunea de turism rural apare i noiunea de agroturism. Agroturismul a aprut din dorina de a crete veniturile gospodriilor rurale, prin valorificarea potenialului economic al acestora. Pentru a caracteriza agroturismul pe segmente specializate, se formuleaz o mulime de definiii derivate. Din punct de vedere a spaiului de cazare, al asigurrii bazei materiale, agroturismul poate fi definit ca o activitate capabil s valorifice excedentul de cazare existent n gospodria rneasc, pregtit i amenajat special pentru primirea de oaspei, care poate deveni o ofert ferm pentru dezvoltarea turismului. Din punct de vedere al activitilor care graviteaz n jurul gospodriei rneti, agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri i servicii oferite de gospodria rneasc, spre consumul persoanelor care, pe o perioad determinat de timp, vin n mediul rural pentru relaxare, odihn i agrement, cure terapeutice, tranzacii sau afaceri, pentru satisfacerea unui hobby, iniiere n arta meteugurilor tradiionale, pentru studii i documentare, precum i alte multe alte activiti. Produsele agroturistice oferite turitilor sunt foarte diversificate i pot crea multe faciliti: posibilitatea pregtirii mesei de ctre turiti din produse proaspete, obinute n gospodria rural; posibilitatea oferit turitilor de a participa sau de a asista la o serie de obiceiuri tradiionale din gospodrie, localitate sau zon, precum: nuni, spectacole folclorice, trguri steti, hore, eztori, etc.. Fie c este vorba de turism rural sau de agroturism, coninutul activitii se circumscrie coordonatelor: spaiul rural cu aspecte referitoare la aezare din punct de vedere al mrimii, densitii populaiei, structurii sociale, modului de utilizare a terenului, dar i la mijloacele de gzduire: tip, confort, poziie. locuitori populaia pstrtoare a unor tradiii, obiceiuri, dar i deintoare a terenurilor, a echipamentelor de gzduire i chiar ofertant de servicii. Produse - pe de o parte, produse agroalimentare consumate de turiti cu prilejul ederii n gospodria rneasc i, pe de alt parte, produse turistice atracii ce motiveaz deplasarea turitilor. Dintre structurile de primire ale turismului rural, care se dezvolt n spaiul rural fac parte: pensiuni turistice rurale, moteluri, campinguri, tabere colare, tabere de creaie artistic, sate de vacan, tabere pentru activiti ecologice i alte forme organizatorice create n scopul dezvoltrii turismului rural. 17

Pensiunea turistic rural este o unitate cu activitate hotelier, cu capacitate de pn la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri, funcionnd ntr-o cldire independent sau n locuina unui cetean (spaiu familial), care n spaii special amenajate, asigur cazarea turitilor, precum i pregtirea i servirea mesei la preuri moderate. Cererea pentru turismul rural ar putea fi structurat pe mai multe segmente: - tinerii care i-au prsit satele n care s-au nscut, pentru a-i continua studiile sau pentru a gsi un loc de munc mai bun la orae, i care vin aici pentru a-i vizita rudele i pentru a arta propriilor copii locurile natale, obiceiurile tradiionale, preocuprile i ndeletnicirile stenilor. - copii i tinerii, dornici s cunoasc cteva activiti legate de cretere i ngrijirea animalelor. - oreanul, care dorete s scape de stresul cotidian, s-i petreac vacana ntr-un mediu curat i s aib un regim alimentar sntos. -persoanele cu venituri mari, care doresc s ncerce ceva nou i, de obicei, sunt persoanele care au copii, dorind s le ofere un mediu atractiv i mai curat de petrecere a vacanelor. - persoanele cu venituri mai mici, care nu-i permit s-i petreac concediul ntr-o pensiune clasic. Orice persoan care dorete s se relaxeze, s practice activiti sportive ntr-un cadru natural i agreabil, precum i acele persoane, care doresc s nvee cte ceva din tainele meteugurilor (olrit, pictat icoane pe sticl, cojocrit, dogrit, etc,). Dintre motivaiile turitilor, care formeaz cererea pentru vacanele n mediul rural se pot enumera urmtoarele: Rentoarcerea la natur, rezultat al necesitii de relaxare, sntate; Dobndirea unor cunotine. Petrecndu-i vacanele la ar, turitii vor asimila cunotine noi i vor dobndi i anumite deprinderi ce dau turitilor satisfacii. Plcerea de a-i petrece vacana n locuri pitoreti. Turitii se consider privilegiai pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul i farmecul lor. Dorina de cunoatere a tradiiilor i obiceiurilor. Turitii doresc s cunoasc la faa locului obiceiuri gastronomice, obiceiurile artizanatului i ritualurilor steti. Odihna, cura de aer, consumul de alimente proaspete. Sportul (precum golf), vntoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile, drumeiile pedestre, fluviale, pe biciclet, echitaie turistic. 18

Concluzionnd, putem spune c turismul rural i agroturismul reprezint activiti multifactoriale i nu reprezint numai sejururi ntr-o gospodrie rural, nu reprezint numai repaos. Turismul rural se adreseaz n primul rnd oamenilor dinamici, celor ce iubesc natura i turismul ecologic, celor ce profit de orice ocazie pentru a se plimba, pentru a practica ciclismul, drumeiile montane, alpinismul, pentru a admira natura, iubitorilor de sport i aventur, vntorilor i pescarilor, ct i celor care consider c vacana petrecut n mijlocul naturii este o adevrat surs de energie i de sntate. Turismul rural este o form de turism accesibil unei mari categorii de clientel datorit preurilor reduse. Deoarece este o form de turism, ce se poate practica n toate anotimpurile anului, turismul rural contribuie la evitarea aglomeraiei specifice sezoanelor de vrf.

CIRCULATIA TURISTICA Numarul de innoptari a crescut, anul trecut, cu 3,4% la un grad de ocupare de 33,6% Numarul de innoptari in structuri de cazare a fost de aproape 19 milioane, anul trecut, cu 3,4% mai mult fata de 2005, iar indicele de utilizare neta a locurilor de cazare a fost de 33,6%, fata de anul anterior, a anuntat Institutul National de Statistica (INS). In 2006, cresteri insemnate ale numarului de innoptari, fata de 2005, s-au inregistrat la urmatoarele tipuri de structuri de cazare turistica: hoteluri pentru tineret (+73,1%), pensiuni turistice rurale (+25,5%), pensiuni turistice urbane (+22,5%), hanuri (+22,4%). Comparativ cu anul precedent, scaderi mai importante s-au inregistrat la spatiile de cazare pe nave si casute (23,9%), potrivit comunicatului INS. Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare in 2006 a fost de 33,6%, nivel relativ constant cu cel inregistrat in anul anterior, cresteri mai mari inregistrandu-se la spatii de cazare pe navele de croaziera (67,8%), hoteluri (41,0%) si hoteluri pentru tineret (27,1%). Numarul de sosiri in structuri de cazare a crescut cu 7,1% in 2006, fata de 2005 In ceea ce priveste numarul de sosiri, in structuri de cazare turistica, acesta a fost, anul trecut, de 6,216 milioane, cu 7,1% mai mult decat in 2005, cea mai mare crestere inregistranduse la hoteluri pentru tineret (55,5%), iar cea mai mare scadere, la casute turistice (41,2%). "Cresteri insemnate s-au inregistrat la urmatoarele tipuri de structuri de cazare turistica: hoteluri pentru tineret (+ 55,5%), hanuri (+34,7%), pensiuni turistice rurale (+27,5%) si campinguri (+22,3%)", informeaza Institutului National de Statistica (INS). In anul 2006, fata de anul anterior, s-au inregistrat scaderi importante ale numarului de sosiri la casute turistice (-41,2%), bungalouri (-36,6%) si spatii de cazare pe nave (-10,6%). Numarul de iesiri in strainatate ale romanilor a crescut, in 2006, cu 24,7% 19

Si plecarile vizitatorilor romani in strainatate, in anul 2006, care au fost in numar de 8,905 milioane, au consemnat o crestere cu 24,7% fata de 2005, 83,3% din numarul total de deplasari in strainatate efectuandu-se cu mijloace de transport rutier, se mai spune in comunicat. Numarul de straini care au vizitat Romania, in 2006, a crescut cu 3,4% fata de 2005 Sosirile vizitatorilor straini in Romania, in anul 2006, in numar de 6,037 milioane, au fost in crestere cu 3,4% fata de anul precedent, 94,2% dintre acestia provenind din Europa, iar 46,4%, din statele Uniunii Europene (UE).

AGROTURISMUL SI DEZVOLTAREA COMUNITATILOR LOCALE

Se poate porni de la premisa c turistul are nevoie de turism rural, dar i satul are nevoie de turism rural. Dup viaa agitat i stresul marilor orae, turistul romn sau strin i dorete o vacan linitit n contact cu natura, cu tradiionalul (un european din patru i petrece vacana la ara). Pe de alt parte, satul are nevoie de turism rural. Viitorul spaiului rural e o problem pe care Uniunea European a contientizat-o de mai bine de zece ani. Problemele create de situaia zonelor rurale ( reducerea veniturilor din agricultur, exodul rural, pierderea tradiiilor ) recomand dezvoltarea turismului rural ca stimulator al economiei rurale. Acest tip de turism prezint o serie de avantaje: valorific spaiile agricole, resursele naturale, patrimoniul cultural, tradiiile steti, produsele agricole, realizeaz schimburi ntre veniturile urbane i cele rurale, creaz direct i indirect locuri de munc, mbuntete infrastructura. Exist o serie de motive economice, sociale i culturale care recomand dezvoltarea iniiativelor turistice n zone rurale ca i stimulator al economiei rurale. Turismul rural nu s-a nscut ntr-o form spontan, ci a fost creat n urma cercetrilor i proiectat de ctre Guvernele i Ministerele Agriculturii i Turismului din rile Comunitaii Europene pentru a da rspunsuri la o serie de probleme create de situaia zonelor rurale i anume: reducerea puternic a veniturilor agrare mbtrnirea i abandonarea agriculturii 20

noua cerere privind mcdiul stabilitatca populaiei Motivaiile principale ale turismului rural sunt cele de ordin social, cultural i economic, putnd fi sintetizate astfel: Motive sociale criza agriculturii: noile condiii economice i legislative din Europa determin tendina de dispariie pe care o manifest gospodriile mici i tradiionale abandonarea pmnturilor de cultur, precum i a sarcinilor cu specific rural creterea omajului n rndul tinerilor exodul rural: familiile ranilor pleac la ora pentru a-i cuta de lucru Motive culturale creterea numrului de case din spaiul rural care nu sunt ocupate sau ntreinute slaba folosire a clidirilor tradiionale dispariia meteugurilor distrugerea motenirii de art local pierderea tradiiilor abandonarea grijii i preocuprii fa de locurile frumoase din natur care sunt oferite de spaiul rural Motive economice veniturile foarte mici provenite din agricultur dificulti n comercializarea produselor agricole furnizate de gospodriile rneti evoluia preurilor surplusul de produse agricole ns, motivaiile nu se opresc aici, dintre factorii care stimuleaz afirmarea tot mai susinut a turismului rural, remarcndu-se: Creterea duratei timpului afectat pentru recreere Creterea timpului afectat pentru recreere reprezint n general un factor important al dezvoltarii turismului rural. Un aspect particular care are consecine asupra turismului rural este multiplicarea perioadelor scurte de timp alocate recreerii. La acestea se adaug i posibilitatea efectuarii ealonate a concediilor de odihn. Corelnd acest fapt cu ali factori, precum durata perioadei de transport, costul sejurului, deficitul de soluii turistice de scurt durat, rezult c perspectivele selectrii mediului rural ca spaiu de vacan sunt tot mai mari, cel puin pentru perioadele scurte de timp. 21

Creterea interesului pentru meninerea sntii Creterea interesului pentru meninerea sntii nregistreaz o cretere spectaculoas. Chiar dac n prezent, n ara noastr, modul de obinere a alimentelor este, din fericire mai puin artificializat comparativ cu rile puternic industrializate, nu este mai puin adevrat c factorii de stres generai de precaritatea economic, hipertrofierea, disfuncionalitatea i poluarea marilor orae, afecteaz tot mai evident starea de sntate a populaiei. Orientarea tot mai vdit a scopului sejurului spre activiti de recreere, sportive, de decuplare de la tensiunea cotidian este fireasc i se nscrie ntr-o strategie mai mult sau mai puin deliberat de meninere a sntii . Zone rurale sunt excelent plasate pentru a oferi satisfacii celor mai diverse i sofisticate opiuni, de la promenadele pedestre sau cicliste n aer curat la escalade sau excursii temerare, de la partidele linitite de pescuit, la satisfaciile oferite de degustarea buturilor i mncrurilor tradiionale. Autenticitatea Este o calitate din ce in ce mai solicitat. Provenind n majoritatea cazurilor dintr-un mediu saturat de audiovizual, dominat de produse puternic industrializate, cartiere de blocuri anoste, relaii colective impersonale, turistul apreciaz tot mai mult autenticitatea, naturaleea vieii de la ar, cldura sufleteasc specific micilor comuniti rurale. Anchetele efectuate de ctre Oficiul Britanic de Turism, relev c aceast calitate se plaseaz pe locul secund dup calitatea peisajelor, ntre motivaiile care stau la baza opiunii pentru sejurul la ar. Linitea i confortul psihic Linitea i confortul psihic sunt elemente tot mai cutate de numeroi turiti, fapt deloc surprinztor, dat fiind nivelul de stres, specific majoritaii lucrtorilor. Mecanismele care stau la originea deplasrii sunt diverse i adeseori subtile. Survine frecvent aspiraia voluntar de a prsi cadrul de viaa citadin. Ideea de evadare n natur se regsete aproape unanim ntre dorinele citadinului de azi, iar materializarea ei se produce adeseori n mediul rural. Omul dorete de obicei 0 alternare a tririlor calme cu cele animate i, ca atare, nu este surprinztor abandonul domiciliului n favoarea posibilitii de a se putea regsi cu plcere ntr-un mediu linitit, nepoluat, departe de constrngerile activitilor citadine, mediul rural fiind cel care i poate rspunde la toate aceste dorine.

22

Afirmarea individualismului pe pia Promovarea sistematic i insistena a unor anumite produse pentru ctigarea unui segment stabil de consumatori, este 0 practic utilizat in mod curent, pentru impunerea diverselor produse pe pieele de consum. n pofida caracterului difuz i a dimensiunilor reduse ale activitilor turistice, turismul rural este apt s valorifice aceast oportunitate care poate fi deosebit de benefic 'n condiiile n care exist motivaie i competen pentru popularizarea i vnzarea ofertei, respectiv primirea turitilor. Teoretic, nu exist aezare rural care s nu poat oferi cel puin un produs de marc de natur s suscite interesul turistului. Condiia prealabil .este ca marca s fie autentic, original, iar eforturile depuse pentru impunerea ei s fac posibile cunoatere a i ulterior recunoaterea i cutarea ei. Extrapolnd acest aspect la satul romnesc, este evident c, la nivelul majoritaii aezrilor rurale, emblematica definitorie a acestora este multipl : calitatea peisajului i cldura sufleteasc a locuitorilor, operele de art i de tehnic popular, ndeletnicirile tradiionale, portul popular, obiceiurile, gastronomia, resursele locului fac corp comun. Cheia const n perpetuarea acestei diversiti, dar i decelarea elementelor care confer un plus de specificitate local i care pot deveni n consecin produse de marc, a cror unicitate le poate asigura consacrarea n circuitul turistic. Turismul rural Este un tip de servicii turistice n zone rurale, de cazare i servire a mesei, caracterizat printr-o ofert de servicii localizate n mici centre rurale. Cldirile au capacitate redus, de obicei prezint interes arhitectonic, fiind decorate ntr-un stil rustic care amintete de locuinele tradiionale. Se acord o atenie deosebit gastronomiei locale tradiionale i de cele mai multe ori sunt conduse ntr-un sistem familial. Practicarea turismului rural se face ntr-un spaiu rural bine pstrat, cu specificul su rustic dar nu necesit neaprat activiti n sectorul primar. Se detaeaz aici cteva forme de turism rural ce pot fi luate n considerare: de tip familial, situatie care presupune ca gospodria gazd s pun la dispoziia turitilor familiti bucatria proprie, urmnd ca turitii sa-i asigure singuri prepararea prnzului i a cinei i procurarea majoritati alimentelor prin reeaua comercial local, pregtit la rndul ei s fac fa unor asemenea solicitri 23

prin gospodriile pensiune, destinate unui grup de 10 - 20 de gospodrii apropiate care practic turismul rural n soluia limitat de cazare i mic dejun turismul spontan, care se refer la circulaia turistic intern, ocazional, nedirijat, cu rmneri solitare sau n grupuri restrnse n gospodriile rneti pentru scurt timp i fr pretenii deosebite, pentru confortul cazrii, prepararea mesei sau alte servicii

Agroturismul Se desfoar n zone naturale puternic modificate de om, n care sectorul primar este cel foarte evident. Include cazare, servicii pentru servirea mesei, oferite de ctre agricultorii implicai n aceast form de turism considerat ca o activitate secundar. La fel ca i turismul rural, agroturismul este o activitate economica complex, cu o larg sfer de cuprindere, care pune n eviden printr-un mecanism propriu circulaia turistic rural. Prin dezvoltarea serviciilor de gzduire i valorificare a produselor proprii i locale, agroturismul ofer o soluie de viitor pentru gospodriile rurale. Agroturismul este capabil s valorifice excedentul de cazare existent n gospodria raneasc, pregtit i amenajat special pentru primirea de oaspei i s ofere o serie de activiti care graviteaza n jurul gospodriei rneti. Agroturismul se realizeaz prin valorificarea cadrului natural, a ofertei i a diverselor servicii agroturistice n scopul obinerii de venituri complementare, veniturile de baz provenind din activitatea agricol. n ultimii ani, pe scar tot mai larg se practic turismul rural tematic, in cruia se delimiteaz urmtoarele tipuri: Turismul ecologic, turism n natur Este turismul care se desfoar n zone naturale cu o ridicat valoare ecologic. n mod normal, implic faptul c turistul s aib un interes enorm pentru acest aspect. Cele mai atragtoare din acest punct de vedere sunt marile zone naturale Turismul cultural Implic cele mai diverse catcgorii sociale i de varst i const n vizitarea siturilor rurale a cror destinaie se datoreaz existenei monumentelor istorice, caselor memoriale, 24 cadrul

muzeelor .a. sau participarea la desfurarea unor srbatori sau datini tradiionale (pelerinaje religioase, practici legate de calendarul agricol) sau evenimente sociale din viaa comunitaii (hramuri, nuni).

O pondere mai mare a acestui tip de turism se remarc la categoriile tinere, n special elevi i studeni, sub forma turismului colar de nvaare sau descoperire. Din pcate, dei este o form frecvent de turism rural, infrastructura turistic precar a habitatului rural i absena unor oferte turistice adecvate fac ca acest tip de turism s fie aproape exclusiv de pasaj, impactul economic asupra deintorilor patrimoniului turistic fiind practic insignifiant. Turismul curativ Dezvoltarea sa este favorizat de existena unor condiii climatice favorabile (absena polurii, predominarea calmului atmosferic, aeroionizarea negativ), prezena izvoarelor de ape minerale cu proprietai terapeutice, a apelor termale, a salinelor, toate asociate eventual cu posibilitile de aplicare a remediilor consacrate n medicina popular (fitoterapia, apiterapia, hidroterapia).Existena disponibilitilor de acest fel pot conduce la elaborarea unor oferte turistice care pot rivaliza cu cele din staiunile balneare i climaterice consacrate. Turismul sportiv, turismul de aventur Mediul rural poate constitui un spaiu important pentru susinerea activitilor sportive de proximitate: cicloturism, pescuit sportiv, alpinism, sporturi nautice, speleoturism, sporturi de iarn, orientare turistic. n anumite situaii, turismul sportiv capt accente de turism de aventur, atunci cnd obiectivul l constituie practicarea unor activiti, desemnate n limbajul de specialitate prin sintagma de sport extrem (precum escaladele alpine, schiul acrobatic, zbor fr motor .a.). Practicarea unora dintre aceste sporturi necesit 0 anumit politic managerial a produsului turistic (sporturile nautice, cicloturismul, echitaia). Altele n schimb, pot atrage turitii printr-o amenajare tehnic minim, dublat desigur de favorabilitatea mediului natural i mai ales de calitatea primirii (sporturile de iarn, pescuitul sportiv, alpinismul, orientarea turistic, speleoturismul). Turismul religios Poate avea de asemenea un impact deosebit n dezvoltarea turismului rural prin conturarea unor destinaii certe. Sunt bine cunoscute efectele benefice, n acest sens, exercitate de pelerinajele religioase de amploare, de exemplu Lourdes n Frana i Stonehenge n Marea Britanie. 25

n ara noastr se remarc creterea prestigiului Bisericii, rentoarcerea unei pri semnificative a populaiei la practicile vieii spirituale tradiionale i apariia unor focare de misionarat, n special aezmintele monahale, care polarizeaz interesul unui numr apreciabil de credincioi. Este cunoscut n acest sens atracia exercitat de unele mnstiri precum cele de la Rohia i Brsana (Maramure), Nicula (Cluj), Smbta de Jos (Braov), Poaga (Alba), Izbuc (Bihor). Aezmintele religioase, depozitarele unor valori artistice i spiritua1e remarcabile, au intrat de mult timp n sfera atraciei turistice: Putna, Moldovia, Sucevia, Vorone, Humor, Agapia, Neam, Tismana i multe altele. Turismul de agrement Se practic sub form neorganizat i const n petrecerea parial sau integral a concediului individual sau cu familia, ntr-un siu de cazare (cas, camer mobilat) existent n mediul rural, obinut prin diverse modaliti: motenire familial, nchiriere pe durate de timp variabile, cazare la prieteni sau rude. n linii generale, mbin caracteristicilc turismului pentru natur cu cele ale turismului de sntate. Turistul este tentat s observe natura, s o cunoasc i chiar s se integreze n ea prin diferite activiti: observarea psrilor, identificatea speciilor de plante, culesul plantelor medicinale, a fructelor de pdure, ciupercilor, plimbri i altele. El poate beneficia de cldura i de atenia acordat de ctre comunitatea local, cu sprijinul creia obine facilitile necesare adoptrii, chiar i temporare unei alimentaii naturale, neindustrializate, nelegerii tradiiilor i mentalitilor locului respectiv.

CONCLUZII1. Nu

exista

o

sigura

Romanie

Exista mai multe Romanii, evident cu linii comune si cu o limba comuna, insa traiul in fiecare zona este diferit si inca mai curge intr-o cu totul alta viteza decat la oras. Chiar si orasele mari din provincie sunt mult ramase in urma Bucurestiului ca viteza de dezvoltare, chiar daca de multe ori sunt de 2-3 ori mai frumoase cu centrul lor istoric redat pietonilor. Suntem o tara cu mai multe viteze, asta e clar.

26

Dar si de frumusetea traditiilor diferite ale unor populatii locale despartite de multe ori doar de un munte, precum si de greutatile enorme la care au fost supusi inaintasii nostri intr-o zona tampon intre marile imperii.

2. Avem o tara de o frumusete inexprimabila Natura este foarte bogata in Romania. Odata iesit din praful Baraganului mergi sute de kilometri pe dealuri si prin vai marginite de munti, dand peste tot cu ochii de verdeata, de paduri, de fanete verzi, de rauri nenumarate. N-o fi chiar Elvetia, insa orisicat. Plimbarea pe Riviera Romaniei de la Cazanele Dunarii iti lasa un sant adanc in minte si in inima, trebuind sa te ciupesti ca sa iti dai seama ca nu visezi si ca esti in Romania. Doar starea jalnica a asfaltului te trezeste la realitate. 3. Nu ne cunoastem istoria Din aceasta cauza suntem condamnati sa repetam greselile trecutului. Habar n-aveam de marimea si splendoarea Cetatii Neamtului. Il tineam minte pe Stefan cel Mare doar ca pe un om mic de stat si iute la manie care mai trantea cate o manastire imediat dupa ce mai omora niste turci sau iubea o ibovnica. Un general de osti priceput si cam atat. Stiu mai bine istoria occidentala decat cea a Romaniei, si asta dintr-un protest subconstient la adresa indoctrinarii nationalist-comuniste practicate in scoala. 4. Am putea avea foarte mult cu un efort foarte mic Daca nu am mai arunca gunoaie in jurul nostru, nu ar trebui sa mai dam bani pentru curatenie si ne-am bucura de padurile si poienile si apele la fel de frumoase ca in Elvetia. Daca am matura in fata curtii si daca am strange praful si molozul de pe urma constructiilor nu am mai suferi de astm. Daca am secera miristea si am folosi paiele ramase ca ingrasamant nu am mai sta in nori de fum. Daca nu am mai creste porcul in batatura ci ne-am uni fortele si pamanturile in ferme agricole am iesi din agricultura de subzistenta si am exporta produse bio, cu mai multi bani pentru acelasi efort.

27

BIBLIOGRAFIE

1. *** EuroBarometrul rural. n: Economie si administratie locala, 2006, v. 11, nr. 3, p. 52-64; 2. *** Promovarea potentialului local. In: Tribuna economica, 2007, v. 18, nr. 31, p. 33-35; 3. Bold, Ion; Buciuman, Eugen. Spatiul rural: definire, organizare, dezvoltare. Timisoara: Mirton, 2003; 4. Bran, Florina ; Marin, Dinu. Turismul rural: modelul European. Bucuresti: Editura Economica, 1997; 5. Budurca, Delia. Turismul rural, un brand pentru Romania. In: Adevarul economic, 2005, nr. 27, p. 24; 6. Butler, Richard, ed. Tourism and recreation in rural areas. Chichester: John Wiley & Sons, 1998; 7. Ekins, Paul. Economic growth and environmental sustainability : the prospects for green growth. London: Routledge, 2000; 8. Garcia Henche, Blanca. Marketing in turismul rural. Bucuresti: IRECSON, 2004; 9. Glavan, Vasile. Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism. Bucuresti: Editura Economica, 2003; 10.Istudor, Nicolae. Dezvoltarea rurala si regionala a Romaniei in perspectiva integrarii 28

in Uniunea Europeana. Bucuresti: Editura ASE, 2006; 11.Mitea, Neluta. Factorii ce determina dezvoltarea turismului si a agroturismului. In: Tribuna economica, 2005, v. 16, nr. 13, p. 56-57;

29