AnaliAnaliza pe baza za pe baza bilanţului financiarbilanţului financiar

AnaliAnaliza pe baza za pe baza bilanţului financiarbilanţului financiar

Analiza pe baza bilanţului financiar sau analiza patrimonială îşi propune identificarea stării de echilibru la nivelul firmei.

Scopul acestei analize este de stabili modul de realizare a echilibrului între resurse (pasive) şi nevoi (active) pe termen lung şi pe termen scurt.

Analiza pe baza bilanţului financiar

Pentru realizarea analizei are loc structurarea:

- activelor (nevoilor) în funcţie de lichiditate (în ordinea crescătoare a lichidităţii)

- pasivelor (resurselor) în funcţie de exigibilitate (în ordinea descrescătoare a exigibilităţii)

Analiza pe baza bilanţului financiar

Partea de activ a bilanţului va conţine:• active cu lichiditate peste 1 an;• active cu lichiditate mai mică de 1 an, iar în cazul lor se

vor evidenţia distinct activele de trezorerie (activele cele mai lichide, cu lichiditate imediată)

Partea de pasiv a bilanţului va cuprinde:• pasive cu exigibilitate mai mare de 1 an, unde se

cuprind capitalurile proprii si datoriile pe termen lung;• pasive cu exigibilitate mai mică de 1 an, iar în cazul

acestora, se vor evidenţia distinct pasivele de trezorerie (creditele bancare curente sau alte pasive cu scadenţă imediată).

Analiza pe baza bilanţului financiar

Realizarea echilibrului lichiditate-exigibilitate la nivelul întreprinderii presupune respectarea următoarelor relaţii:

• active cu lichiditate peste 1 an = pasive cu exigibilitate peste 1 an

• active cu lichiditate sub 1 an (mai puţin activele de trezorerie) = pasive cu exigibilitate mai mică de 1 an (mai puţin pasivele de trezorerie)

• active de trezorerie = pasive de trezorerie

Analiza pe baza bilanţului financiar

Fondul de rulment permanent

Fondul de rulment permanent (FR) = Capital propriu + Împrumuturi şi datorii cu exigibilitate între 1 şi 5 ani şi peste – Active imobilizate (Active cu lichiditate mai mare de 1 an).

Analiza pe baza bilanţului financiar

Fondul de rulment propriu

Fondul de rulment propriu = Capital propriu – Active imobilizate (Active cu lichiditate mai mare de 1 an).

Analiza pe baza bilanţului financiar

Necesarul de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment (NFR) = Active cu lichiditate mai mică de 1 an (mai puţin activele de trezorerie) – pasive cu exigibilitate mai mică de 1 an (mai puţin pasivele de trezorerie) = stocuri + creanţe + active de regularizare – datorii curente – pasive de regularizare

Analiza pe baza bilanţului financiar

Trezoreria netă

Trezoreria netă (TN) = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie

Sau

Trezoreria netă = FR – NFR

Analiza pe baza bilanţului financiar

Analiza pe baza bilanţului financiar

Rata de finanţare a stocurilor

stocuri

FRRFS

Lichiditatea curentă (generală)

Valori recomandate 2 – 2,5

curente_Datorii

circulante_ActiveLc

Analiza pe baza bilanţului financiar

Lichiditatea imediată

Valoarea recomandată 0,8

curente_Datorii

trezorerie_de_ActiveCreante

curente_Datorii

Stocuricirculante_ActiveLi

Analiza pe baza bilanţului financiar

Lichiditatea la vedere

Nivelul recomandat 0,2

curente_Datorii

trezorerie_de_ActiveLv

Analiza pe baza bilanţului financiar

Rata solvabilităţii generale

curenteDatorii

totaleActiveRs

_

_

Analiza pe baza bilanţului financiar

Situaţia netă

SN = Activ – Datorii totale = capitaluri proprii

Analiza pe baza bilanţului financiar

Rata autonomiei financiare

Recomadabil este ca valoarea sa să fie cât mai apropiată de 1, caz în care indică autonomie financiară maximă.

perm C

CPRR af

Analiza pe baza bilanţului financiar

Rata datoriilor

Se recomandă o valoare mai mică de 0,5 pentru ca firma să fie apreciată ca sigură.

A totale

totaleDATR dat

Analiza pe baza bilanţului financiar

Analiza pe baza Analiza pe baza contului de rezultatecontului de rezultate

Analiza pe baza Analiza pe baza contului de rezultatecontului de rezultate

Soldurile intermediare de Soldurile intermediare de gestiunegestiune

Marja comercială (MC)

Cuantifică nivelul de performanţă financiară înregistrat din activitatea comercială

Marja comercială = Venituri din vânzarea mărfurilor – Costul mărfurilor vândute

Valoarea adăugată (VA)

Cuantifică plusul de valoare adăugat de firmă prin activitatea desfăşurată.

Valoarea adăugată = Marja comercială + Producţia vândută + Venituri din producţia stocată + Venituri din producţia de imobilizări – Cheltuieli cu materiile prime – Cheltuieli cu materiale consumabile – Cheltuieli cu energia şi apa – Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi

Excedentul brut de exploatare (EBE)

Scoate în evidenţă fluxurile de numerar implicate în activitatea de exploatare a întreprinderii, mărimea sa fiind dată de diferenţa dintre acestea.

Excedentul brut de exploatare = Valoarea adăugată + Venituri din subvenţii de exploatare – Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate – Cheltuieli cu remuneraţiile personalului – Cheltuieli privind asigurările sociale şi protecţia socială

Rezultatul din exploatare (RE)

Reprezintă diferenţa existentă între veniturile şi cheltuielile totale implicate de activitatea de exploatare.

Rezultatul din exploatare =EBE + Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare + Alte venituri de exploatare – Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele de exploatare – Alte cheltuieli de exploatare

Rezultatul financiar Reprezintă diferenţa între veniturile

şi cheltuielile financiare.

Rezultatul financiar = venituri financiare – cheltuieli financiare

Rezultatul curent Este rezultatul activităţii de

expoatare şi financiară

Rezultatul curent = rezultatul din exploatare + rezultatul financiar

Rezultatul brut

Rezultatul brut = rezultatul curent + venituri excepţionale – cheltuieli excepţionale

Rezultatul net

Rezultatul net = rezultatul brut – impozitul pe profit

Capacitatea de Capacitatea de autofinantareautofinantare

Capacitatea de Capacitatea de autofinantareautofinantare

Capacitatea de autofinantare

Capacitatea de autofinanţare exprimă capacitatea firmei de a îşi putea asigura dezvoltarea prin proprii mijloace financiare, în termeni monetari (de încasări şi de plăţi).

Capacitatea de autofinantare

Metode de calcul:

- metoda substractivă- metoda adiţională.

Capacitatea de autofinantare

Metoda substractivă (a scăderii)

CAF = Venituri încasabile – Cheltuieli plătibile

Sau

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli din exploatare + Venituri financiare[1] - Cheltuieli financiare[2] + Venituri excepţionale[3] - Cheltuieli

excepţionale[4] – Impozit pe profit

[1] cu excepţia veniturilor din provizioane.• [2] cu excepţia cheltuielilor financiare de natura amortizărilor şi provizioanelor.• [3] cu excepţia: veniturilor excepţionale din vânzarea imobilizărilor; cotei-părţi

a subvenţiilor pentru investiţii virate la venituri; venituri excepţionale din provizioane.

• [4] cu excepţia: valorii nete contabile a imobilizărilor cedate; cheltuieli excepţionale privind amortizările şi provizioanele.

Capacitatea de autofinantare

Metoda adiţională

CAF = Profit net – Venituri calculate + Cheltuieli calculate

sau

CAF = Rezultatul exerciţiului + Cheltuielile cu amortizările + Cheltuielile cu provizioanele (din exploatare, financiare şi excepţionale) – Venituri din provizioane (din exploatare, financiare şi excepţionale) + Valoarea netă contabilă a imobilizărilor cedate – Venituri excepţionale din vânzarea imobilizărilor – Cota-parte a subvenţiilor pentru investiţii virate la venituri

Capacitatea de autofinantare

Autofinanţarea = CAF – Dividende – Cota managerului – Participarea salariaţilor la profit

Pragul de Pragul de rentabilitaterentabilitatePragul de Pragul de

rentabilitaterentabilitate

Pragul de rentabilitatePragul de rentabilitate reprezintă cantitatea de

produse ce trebuie realizată de întreprindere astfel încât încasările obţinute din vânzarea lor să acopere atât cheltuielile variabile implicate de procesul de producţie, cât şi cheltuielile fixe ale acestuia.

La nivelul pragului de rentabilitate profitul obţinut de întreprindere este nul.

Pragul de rentabilitate

CAPR = cifra de afaceri ce trebuie realizată astfel încât întreprinderea să obţină un profit nul;

Ch.F = mărimea cheltuielilor fixe implicate de procesul de producţie al întreprinderii;

v = ponderea cheltuielilor variabile (CV) în cifra de afaceri (= CV/CA).

v1

F.ChCAPR

Pragul de rentabilitate

pu = preţul mediu unitar de vânzare al produselor firmei;

cvu = cheltuiala variabilă unitară pentru produselor realizate.

uuPR cvp

F.ChQ

Pragul de rentabilitateAnaliza pragului de rentabilitate se poate

realiza:

- la nivelul activităţii de exploatare (când se iau în calcul cheltuielile fixe de exploatare)

- la nivelul activităţii curente (când se iau în calcul cheltuielile fixe de exploatare şi cele financiare).

Pragul de rentabilitateAnaliza pragului de rentabilitate poate fi

completată cu studiul variabilităţii nivelului profitului întreprinderii determinat de evoluţia producţiei sau cifrei de afaceri realizate.

Astfel se face analiza efectului de levier al exploatării, concretizat prin existenţa:

- levierului operaţional- levierului financiar

Pragul de rentabilitateLevierul operaţional

CA0 = cifra de afaceri iniţială (sau anterioară creşterii înregistrate);

RE0 = rezultatul din exploatare corespunzător nivelulului CA0;

CA = variaţia absolută a mărimii cifrei de afaceri;

RE = variaţia absolută a rezultatului din exploatare ca efect al modificării cifrei de afaceri;

CAPR = cifra de afaceri pentru care rezultatul din exploatare realizat de întreprindere este nul.

PR0

0

0

0o CACA

CA

CA

CARE

RE

l

Pragul de rentabilitateLevierul financiar

CA0 = cifra de afaceri iniţială (sau anterioară creşterii înregistrate);

RC0 = rezultatul din exploatare corespunzător lui CA0;

CA = variaţia absolută a mărimii cifrei de afaceri;

RC = variaţia absolută a rezultatului din exploatare ca efect al modificării cifrei de afaceri;

CAPR’ = cifra de afaceri pentru care rezultatul curent realizat de întreprindere este nul;

PR0

0

0

0f ACCA

CA

CA

CARC

RC

l

Diagnosticul Diagnosticul rrentabilitentabilităţiiăţiiDiagnosticul Diagnosticul rrentabilitentabilităţiiăţii

Urmăreşte compararea capitalurilor investite cu rezultatul investirii acestor capitaluri.

- Capitalurile investite de acţionari- Capitalurile investite de creditori

Rate de rentabilitate:

- Rata de rentabilitate globală a ansamblului capitalurilor investite

- Rata de rentabilitate a capitalurlor investite de proprietari (rentabilitatea financiară)

- Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori

Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de proprietari

Rentabilitatea financiară = profitul ce revine acţionarilor / capitalurile investite de acţionari

Rfin = PN / CPR

Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori

Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori = cheltuieli privind dobânzile / datorii financiare

Rd = DOB / DATfin

Rata de rentabilitate globală

Rentabilitatea economică = rezultatul din exploatare net de impozit / activul economic

Rentabilitatea economică = (profit net + dobânzi) / (capitaluri proprii + datorii financiare)

Rentabilitatea economică

Determinată ca medie ponderată a rentabilităţii capitalurilor investite

Rec = Rfin x (CPR / AE) + Rd x (DATfin / AE)

Efectul de levier

Rfin = Rec + (Rec - Rd) x (DATfin / CPR)

Efectul de levier - (Rec - Rd) x (DATfin / CPR)

AnaAnaliza fluxurilor liza fluxurilor de numerarde numerar

AnaAnaliza fluxurilor liza fluxurilor de numerarde numerar

Căi de transformare a numerarului în cadrul întreprinderii:

- circuitul capitalului de lucru- circuitul activelor imobilizate

Căi de atragere/realocare a numerarului în cadrul întreprinderii:

- circuitul atragerii/realocării numerarului (politica de finanţare)

Circuitul capitalului de lucru

Materii prime

ServiciiNumerar Stocuri Creante Numerar

Salarii de produse finite

Impozite, taxe

Circuitul activelor imobilizate

Numerar Mijloace fixe Stocuri Creante Numerar de produse finite

Circuitul de atragere/realocare a numerarului

Emisiune de actiuni Rascumparare de actiuni

Numerar Rambursare datorii financiare

Contractare de datorii Achitare datorii de exploatare

Determinarea CF-ului prin metoda indirecta (formule simplificate)

CF = ΔTN = CFop + CFinv + CF fin

CFop fluxul de numerar din activitatea de exploatare

CFinv fluxul de numerar din activitatea de investitii

CF fin fluxul de numerar din activitatea de finantare

CFop = PN – Rezultatul financiar + AMO – ΔNFR

CFinv = (IMO0 – AMO) – IMO1 + Rezultatul aferent vanzarii activelor imobilizate

CFfin = ΔCPR + ΔDATfin – Dividende + rezultat financiar

Analiza fluxurilor de numerar din perspectiva evaluarii

intreprinderii

CDF – fluxul de numerar ramas la dispozitia societatii comerciale pentru remunerarea investitorilor in capitalurile intreprinderii: actionari si creditorii

CFD = EBE x (1 - τ) + Dob x τ – ΔInv – ΔACRnete

CFD – cash-flowul disponibilEBE – excedentul brut de exploatareΤ – cota de impozitare a profituluiDob – cheltuielile cu dobanzileInv – investitii in active imobilizateACRnete activele circulante nete

Determinarea CFD in cascada:

- Daca majoritatea intrarilor si iesirilor de numerar sunt mplicate de activitatea de exploatare:

CFexpl = RE + Amo – Imp pe profit

- Daca si activitatea de finantare sau de investitii genereaza fluxuri de numerar importante:

CFgest = PN + Dob + Amo

CFD = CFgest – ΔIMO – ΔACR nete

Din perspectiva actionarilor si creditorilor:

CFD = CFDact + CFDcr

CFDact = Dividende – ΔCPR

CFDcr = Dob - ΔDATfin

Valoarea actuala a capitalului investit

- Pentru actionari

- Pentru creditori

kDATCFDDATV

d

fin1crfin0 1

kCPRCFDCPRVc

1act0 1

Elemente Elemente financiare ale unei financiare ale unei investitii in mediu investitii in mediu

certcert

Elemente Elemente financiare ale unei financiare ale unei investitii in mediu investitii in mediu

certcert

Investiţiile pot fi privite ca “un schimb între o cheltuială monetară prezentă, certă şi o speranţă de încasare în viitor a unui flux de sume”. (I Stancu, Finante, Ed. Economica, 2000)

I0 = investiţia iniţială;CFDt = cash flow-ul disponibil generat de investiţie la

momentul t;VRn = valoarea reziduală a proiectului de investiţii la

momentul n;n = durata de funcţionare a proiectului de investiţii;k = rata de actualizare.

n

1tn

nt

t0

k1

VR

k1

CFDI)investitie(VA)CFD(VAVAN

I0

Cheltuielile de investiţie

- reprezintă suma costurilor legate de darea în funcţiune a proiectului

CFDCash flow-urile disponibile

CrEc- DOB AMO PN CFD

IP - DOB - AMO - CF - CV -CA PN

CFDObservatii

1. În toate calculele nu se va ţine cont decât de variabilele conectate cu proiectul de investiţii analizat.

2. Previziunile trebuie să fie coerente în ceea ce priveşte comparabilitatea indicatorilor; astfel, se va opta fie pentru exprimarea indicatorilor în termeni reali, fie în termeni nominali

3. În cazul în care în evoluţia viitoare a firmei se pot identifica elemente ce vor modifica nivelul încasărilor şi al plăţilor ce pot fi atribuite proiectului de investiţii analizat, acestea vor fi incluse în calculele de previziune (de ex, eventuale subventii).

CFD4. Exprimarea cheltuielilor cheltuielilor fixe, variabile si semivariabile in

cheltuieli fixe si cheltuieli variabile

cheltuieli fixe, ce evoluează independent de cifra de afaceri:CF1 = a1, CF2 = a2 , …, CFn=an, cu a1, a2,…, an constante (nu depind de CA).

cheltuieli variabile, ce se modifică în acelaşi ritm cu cifra de afaceri, deci evoluează după o lege de forma:CV1 = b1 CA, CV2 = b2 CA, …, CVn = bn CA, cu b1, b2,…, bn constante.

cheltuieli semi-variabile, ce evoluează după o lege de forma:CSV1 = c1 + d1 CA, …, CSVn = cn + dn CA, cu c1, ..., cn, d1, …, dn constante.

CFDCheltuielile implicate de adoptarea proiectului

de investiţii vor putea fi formalizate printr-o relaţie de forma:

unde:A = a1 + a2 + … + an + c1 + c2 + … + cn;B = b1 + b2 + … + bn + d1 + d2 + … + dn.

CABAChtotale

CFDÎn previziunea amortizării se va ţine

cont în primul rând de regimul de calcul al amortizării – respectiv liniară, degresivă sau accelerată.

În previziunea cheltuielilor cu dobânzile, trebuie să se ţină cont numai de dobânzile aferente creditelor contractate pentru finanţarea proiectului de investiţii analizat.

CFDPreviziunea impozitului pe profit se va realiza pe baza ratei de impozitare

(actuală sau prognozată) şi de profitul impozabil previzionat

În ceea ce priveşte determinarea impozitului pe profit aferent unui rezultat impozabil negativ (pierdere), există două posibilităţi:

• aplicarea cotei de impozitare asupra pierderii, ceea ce va genera un impozit negativ – reprezentând o economie de impozit prezentă – în cadrul acestei abordări se presupune că proiectul de investiţii este parte componentă a portofoliului de investiţii al firmei, astfel încât pierderea va genera, la nivel global, un profit impozabil mai mic, deci şi un impozit pe profit mai scăzut în raport cu impozitul care s-ar fi plătit dacă nu s-ar fi realizat investiţia;

• considerarea impozitului pe profit egal cu zero, dar reportarea pierderii actuale în anul următor, astfel încât impozitul pe profit viitor va fi mai scăzut – echivalent cu o economie de impozit viitoare; această variantă presupune că proiectul de investiţii este considerat independent de activitatea firmei sau că firma are portofoliul de investiţii format doar din acest proiect.

CFD

CFDCreşterea economică generată de proiectul de

investiţii cuprinde investiţiile adiţionale, precum şi modificarea nivelului activelor circulante nete de exploatare implicate de adoptarea acestuia.

În previziunea tuturor indicatorilor trebuie să se ţină cont de fluxurile reale de intrări şi, respectiv, ieşiri de cash generate de proiectul de investiţii respectiv.

VR

Valoarea reziduală reprezintă fluxul net generat de operaţiunea de dezinvestire (scoaterea din exploatare a investiţiei în anul n).

k

Rata de actualizare reprezintă rata de rentabilitate cerută de investitori

k

Tehnici de determinare a ratei de actualizare a proiectelor de investiţii, care au în vedere factori diferiţi:

• costul de oportunitate;• rata fără risc şi o serie de prime de risc;• costul mediu ponderat al capitalului.

Criterii de evaluare a Criterii de evaluare a proiectelor de proiectelor de

investiţii în mediul investiţii în mediul certcert

Criterii de evaluare a Criterii de evaluare a proiectelor de proiectelor de

investiţii în mediul investiţii în mediul certcert

Criteriul valorii actualizate nete

(VAN)

0

1110

n

tn

ntt

k

VR

k

CFDIVAN

Criteriul ratei interne de

rentabilitate (RIR)

RIR este soluţia ecuaţiei VAN = 0 cu necunoscuta k

Rezolvarea ecuaţiei

- în Excell – funcţia IRR- prin interpolare

Figura nr.16.2. VAN=f(k)

-2 0 0 .0 0

-1 0 0 .0 0

0 .0 0

1 0 0 .0 0

2 0 0 .0 0

3 0 0 .0 0

4 0 0 .0 0

0 % 5 % 1 0 % 1 5 % 2 0 % 2 5 % 3 0 % 3 5 % 4 0 % 4 5 %k

VA

N

kmin

RIR

VAN(kmin)

VAN(kmax)

kmax

Dacă RIR este superioară ratei de rentabilitate cerute de investitorul ce decide să finanţeze proiectul de investiţii, proiectul poate fi adoptat

minmaxmaxmin

minmin kk

)k(VAN)k(VAN

)k(VANkRIR

Rata interne de rentabilitate modificată (RIRM)

Conform RIR

Conform RIRM se presupune că toate cash flow-urile disponibile degajate de investiţie sunt fructificate la rata de rentabilitate caracteristică firmei (care reprezintă rentabilitatea medie a portofoliului de investiţii al firmei, rata de rentabilitate economică)

n

1t

tnt

n0 VRRIR1CFDRIR1I

n

1tn

tnt

n0 VR1CFDRIRM1I

1

I

VR1CFDRIRM

n

0

n

1tn

tnt

Termenul de recuperare (TR)

durata în care se recuperează fondurile investite

Indicele de profitabilitate

00

0

I

VAN1

I

IVANIP

Criterii de evaluare a Criterii de evaluare a proiectelor de proiectelor de

investiţii în mediul investiţii în mediul inincertcert

ANALIZA DE ANALIZA DE SENZITIVITATESENZITIVITATE

Criterii de evaluare a Criterii de evaluare a proiectelor de proiectelor de

investiţii în mediul investiţii în mediul inincertcert

ANALIZA DE ANALIZA DE SENZITIVITATESENZITIVITATE

Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate ia în considerare faptul că valoarea indicatorilor de performanţă ai unui proiect de investiţii este determinată de mai mulţi factori

n

tn

ntt

k

VR

k

CFDIVAN

10

11

)VR,CFD,k,n,I(VANVAN nn...1t,t0

)VR,IP,DOB,AMO,CF,CV,CA,k,n,I(VANVAN nn...1t,tn...1t,tn...1t,tn...1t,tn...1t,tn...1t,t0

Analiza de senzitivitate constă în parcurgerea etapelor:

• previziunea factorilor determinanţi ai performanţelor proiectului într-un scenariu normal (situaţie considerată de bază) – considerându-se ca fiind “cea mai probabilă” situaţie;

• identificarea factorilor care s-ar putea modifica, stabilindu-se intervalul de variaţie;

• construirea a două scenarii posibile pentru fiecare dintre factori – scenariul favorabil (optimist) şi nefavorabil (pesimist);

• analiza impactului fiecărui factor prin recalcularea indicatorilor de performanţă aferenţi proiectului în condiţiile în care respectivul factor se află în scenariul favorabil / nefavorabil, toţi ceilalţi factori menţinându-se la nivelul din scenariul scenariul normal;

• construirea unei matrici pentru fiecare din indicatorii de performanţă folosiţi drept criteriu de apreciere a investiţiei, în care se vor trece valorile obţinute prin modificarea fiecărui factor;

• se poate apela, pentru a evidenţia impactul factorilor de influenţă, la calcularea unor coeficienţi de elasticitate ai indicatorilor de performanţă în funcţie de factorii analizaţi.

baza de scenariul inbaza de cenariul insi iabilavar/indicator i iabilavar

i iabilavar

indicator

indicator teelasticita

În funcţie de valoarea elasticităţii, se poate analiza influenţa modificării variabilei i asupra indicatorului respectiv:

• dacă elasticitatea este pozitivă (negativă), înseamnă că modificarea variabilei determină o modificare în acelaşi sens (în sens invers) a indicatorului;

• dacă elasticitatea este supraunitară (subunitară), semnifică o amplitudine a modificării indicatorului mai mare (mică) faţă de amplitudinea modificării variabilei.

Criterii de evaluare a Criterii de evaluare a proiectelor de proiectelor de

investiţii în mediul investiţii în mediul inincertcert

ARBORELE DE ARBORELE DE DECIZIEDECIZIE

Criterii de evaluare a Criterii de evaluare a proiectelor de proiectelor de

investiţii în mediul investiţii în mediul inincertcert

ARBORELE DE ARBORELE DE DECIZIEDECIZIE

Arborele de decizie constituie o metodă de management care ţine cont atât de impactul factorilor de risc asupra proiectului de investiţii, cât şi de reacţiile de răspuns la acestea ce pot fi avute în vedere de managerii firmei.

În principiu, pentru fiecare dintre evenimentele viitoare se pot asocia diferite probabilităţi de apariţie.

Procesul de decizie referitor la modul de evoluţie a proiectului de investiţii este analizat ca o succesiune de decizii, apărute ca răspuns la diferite scenarii de evoluţie viitoare a fenomenelor

Suportul de curs a fost realizat pe baza:

- V. Dragotă şi colectiv, Management financiar, vol I şi vol II, Ed. Economică, 2003