Post on 08-Mar-2018
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
1. Informaţii generale
Date de recunoaştere ale titularului
● Numele companiei : Comuna Nuşfalău
● Adresa poştală : localitatea Nuşfalău, strada Arany Janos, nr. 1,judeţul Sălaj ;
● Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail : 0260/660510
● Numele persoanei de contact: ing. Alexandru Imre
Director/manager/administrator: ing. Alexandru Imre
Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra
mediului şi al raportului la acest studiu:
- numele : S.C. ACORMED S.R.L.
- adresa : Oradea, strada Jean Calvin nr. 5, Judeţul Bihor;
- numele persoanei de contact : Olimpia Mintaş,Gabriela Vicaş
- telefon şi email: 0723711419,0723711930
- denumirea proiectului: Canalizare menajeră şi staţie de epurare în comuna Nuşfalău
localităţile Nuşfalău şi Bilghez, judeţul Sălaj;
Valoarea estimativa a lucrarilor: 10.916,920 mii lei
Perioada de executie propusa: 12 luni de la data demarării proiectului
Obiectul prezentului Raport la Studiu de Impact asupra Mediului îl constituie
prezentarea impactului lucrărilor de realizare a reţelei de canalizare şi a staţiei de
epurare aferente localităţii Nuşfalău, asupra factorilor de mediu.
Canalizarea menajeră şi staţia de epurare, amplasată în localitatea Nuşfalău
constituie proiectul pe care comuna Nuşfalău intenţionează sa-l promoveze în cadrul
Planului de Dezvoltare Judeţean Sălaj pe perioada 2007-2013, din fonduri POS
MEDIU.
In prima etapa se are in vedere realizarea reţelei de canalizare la nivelul localităţii
Nuşfalău şi realizarea unei staţii de epurare, astfel dimensionate incât investiţia să
poată fi extinsă ulterior dacă este necesar.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 1
Terenurile ce urmeaza a fi ocupate sunt terenuri aparţinand domeniului public.
Proiectantul general al lucrărilor este S.C. Proedil S.R.L. Zalău, Str. C. Coposu, nr. 6.
Documentaţia tehnică întocmită în vederea obţinerii Certificatului de Urbanism,
din partea Consiliului judeţean Sălaj a fost acceptată obţinîndu-se avizul favorabil al
acestuia.
Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia :
Lucrările de alimentare cu apă şi canalizare realizate în mediul rural, se
încadrează conform STAS 4273-83 în categoria 4 şi în clasa de importanţă IV. Aceste
lucrări sunt de importanţă " normală" conform HG nr.766/1997.
Obiectul lucrării îl constituie proiectarea lucrărilor de canalizare pentru localităţi
din mediul rural, conform ghidului GP106-2004, care se aplică la realizarea, exploatarea
şi întreţinerea lucrărilor de alimentare cu apă şi a lucrărilor de canalizare în mediul rural
(comune şi sate).
Prevederile ghidului au fost făcute în concordanţă cu actele normative existente
pe secvenţe, astfel:
- Directiva europeană nr. 98/83 a fost preluată prin Legea nr. 458/2002 privind
calitatea apei potabile şi prin NTPA 013/2002 privind calitatea apei la sursa de
suprafaţă pentru apa ce poate fi transformată în apă potabilă.
- Directiva europeană nr. 91/271 privind epurarea apelor uzate a fost preluată prin
HG nr. 352/2005 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 188/2002
pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor
uzate, care cuprinde normativele/normele tehnice de protecţia apelor NTPA 001/2002,
NTPA 002/2002 şi NTPA 011/2002.
Pentru dezvoltarea în bune condiţii a lucrărilor la baza proiectării au stat
următoarele studii:
- un studiu de necesitate a lucrării, studiu din care să rezulte avantajul realizării
lucrărilor pentru locuitori; un asemenea studiu trebuie să dea un tarif de furnizare a apei
si tratare a apei uzate menajere;
- un studiu de suportabilitate din care să rezulte că populaţia poate acoperi costul
lucrărilor pe durata de rambursare şi costurile de întreţinere a lucrărilor (toate cumulate
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 2
în tariful apei); balanţa (suma încasată egală cu suma datorată) duce la viabilitatea
existenţei sistemului;
- studiu de dezvoltare a localităţii în perioada previzibilă (numeric, economic,
dezvoltare tehnico-edilitară, etc.); de regulă această perioadă se consideră 20-25 ani;
- un studiu, sau rezultatul analizei dezvoltării localităţii, conform Planului
Urbanistic de dezvoltare, asupra dezvoltării procesului social în zona (dezvoltare
industrială, turism rural, etc.) şi asupra echipării cu lucrări tehnico-edilitare;
- estimarea influenţei tradiţiei zonale, a modificării şi implicării acesteia în
dezvoltarea localităţii;
- studii şi cercetări necesare pentru proiectarea efectivă a lucrărilor: studiu
hidrologic, studiu hidrogeologic, studiu hidrochimic, studiu topografic, studiu geotehnic
etc.; amploarea şi mărimea acestor studii vor depinde de mărimea şi dificultăţile locale
în ceea ce priveşte resursele de apă.
Având în vedere gradul de reprezentare extrem de redus în mediul rural al
sectorului industrial sau chiar absenţa acestuia, natura apelor uzate provenite de la
localităţile sau colectivităţile mici şi foarte mici este exclusiv menajeră.
Sistemul de canalizare al unui obiectiv reprezintă totalitatea construcţiilor şi
instalaţiilor care colectează, transportă, epurează şi evacuează într-un receptor natural
apele de canalizare epurate sau nu, respectându-se condiţiile de calitate impuse de
reglementările legale în vigoare din acest domeniu.
Cu referire la mediul rural, prin "obiectiv" se înţeleg: colectivităţi cu un număr
redus de locuitori (comune, sate, grup de locuinţe, moteluri, locuinţe individuale şi case
de vacanţă, etc.), mici unităţi industriale şi agrozootehnice, mici societăţi comerciale
care deservesc colectivitatea respectivă, ş.a.
Scopul lucrărilor proiectate este realizarea unui sistem centralizat de canalizare
menajeră care să colecteze apele uzate provenite de la consumatori şi o staţie de
epurare mecano-biologică, amplasată în intravilanul localităţii Nuşfalău, la o distanţă de
aproximativ 600 m, aval faţă de ultima gospodărie aparţinând localităţii Nuşfalău.
Amplasamentul pe care se va realiza investiţia face parte din domeniul public al
statului, aflat în administrarea Primăriei Nuşfalău.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 3
Traseul reţelei de canalizare proiectate este situat în intravilanul/extravilanul
localităţii Nuşfalău.
Folosinţa actuală a terenului pe care se va construi staţia de epurare este de
teren agricol în intravilan.
Perimetrul construibil poate fi extins, datorită faptului că beneficiarul a prevăzut în
PUG Nuşfalău teren domeniu public, trup intravilan, special destinat acestui obiectiv.
Prin lucrările propuse nu vor fi ocupate suprafeţe suplimentare de teren dinafara
amprizei actuale a drumului existent.
Investiţia propusă a fost proiectată astfel încat să corespundă cerinţelor
tehnologice moderne, la nivel european, coroborate cu normele interne, privind
protecţia apelor de de suprafaţă.
Reţeaua de canalizare menajera se va realiza de-a lungul reţelelor stradale din
localitatea Nuşfalău, înafara părtii carosabile a drumului.
Reţeaua de canalizare se va amplasa pe o parte a drumului, pe cealaltă fiind
amplasată reţeaua de alimentare cu apa.
Amplasamentul staţiei de epurarea se va face la ieşirea din localitatea Nuşfalău
spre localitatea Surduc, cu asigurarea distanţelor impuse de normele sanitare de
protecţie, conform planului de situaţie.
Suprafaţa ocupată temporar (nu simultan, ci treptat,) pe tronsoanele executate
conform cu graficul de desfăşurare a lucrărilor de execuţie, cu excavarea şi montarea
canalelor de-a lungul drumurilor şi a străzilor respective va fi de:
S tot = 25.600,00 mp.
(18750+3250)x4=88.000,00 mp
Suprafaţa ocupată definitiv:
S SE= 805,00 mp - staţia de epurare
S SP = 11x3,14x1,52 +11x2x2 = 121,715 mp - staţii de pompare şi căminul anexat
S CV = (535+24) buc x 1,5x1,5 =1257,75 mp – cămine de vizitare
S tot = 2184,465 mp.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 4
Schema de epurare adoptată corespunde debitelor caracteristice de ape uzate şi
concentraţiilor indicatorilor avuţi în vedere pentru aceasta. Urmăreşte în mod special
reţinerea materiilor în suspensie, a substanţelor flotante, reducerea substanţelor
organice, exprimate prin CBO5, nitrificare şi denitrificare prin epurare biologică şi
dezinfecţia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete.
S-a prevăzut o staţie de epurare mecano-biologică de capacitate de 4000 LE.
Tehnologia de epurare prevăzută va asigura eficienţa epurării apelor uzate datorita
procesului de epurare mecano-biologica, al randamentului ridicat al utilajelor şi fiabilităţii lor şi
economicitate datorita consumului redus de energie electrică.
Staţia de epurare mecanico-biologica a fost dimensionată pentru un nr. de 3277 de
locuitori, număr ce a fost evaluat pentru o etapă de perspectivă de 25 de ani,de capacitate
maximă de 600mc/zi (6,93 l/s).
Apele epurate vor fi deversate în Barcău printr-o conductă cu lungimea de
aproximativ 80 m.
INFORMATII PRIVIND PRODUCTIE SI NECESARUL RESURSELOR
ENERGETICEPRODUCTIA RESURSE FOLOSITE IN SCOPUL ASIGURARII PRODUCTIEI
Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate anuala Furnizor
Tratare apa uzata 219000 mc/an Energie electrica 103669 kwh/an S.C. ELECTRICA S.A.
Informaţii despre materiile prime şi despre substantele sau preparatele chimiceTABELUL 1.1
─────────────────────────────────────────────────────
Denumirea materiei Cantitatea anuala/ Clasificarea şi etichetarea
prime, a substanţei existenta în stoc substanţelor sau a preparatelor
sau a preparatului chimice*)
chimic
─────────────────────────────────────────────────────
Categorie Periculozitate**)
Fraze de risc*)
- Periculoase/
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 5
Nepericuloase
(P/N) -
─────────────────────────────────────────────────────
Sorturi de beton C12/15,C16/20,C18/22,5,C20/25 N -
Sorturi de balast 0,3,3-7,7-15,15-30 N -
Fier beton N -
Piatră brută N -
Tub PVC N -
Coagulanţi chimici N -
Apa uzata N -
TABELUL 1.2
Tabelul numărul 1.2 conţine informaţii despre poluarea fizica şi biologica generata de
activitate
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 6
Tipul
poluă
rii
Sursa de
poluare
Nr.
Surse
de
poluare
Poluare maxim
admisă (limita
maxim admisă
pentru om şi
mediu)
Polu
are
de
fond
Poluare calculată
produsă de
activitate şi
măsuri de
eliminare/reducer
e
Măsuri de eliminare/
reducere a poluării
Pe zona obiectivu
lui
Pe zone
de
protecţie
/restricţi
e
aferente
obiectivu
lui
Pe zone
rezidenţiale,de
recreere sau alte
zone
protejate,luând în
considerare
poluarea de fond
Fără măsuri de
eliminare /reducere a
poluării
Miros Nămol
provenit din
staţia de
epurare
1 necuantificabil Imposibil de
cuantificat
Plantarea de cordon vegetal
limitrof zonei staţiei de
epurare
zgom
ot
Deplasarea
vehiculelor
în perioada
de
execuţie,
funcţionare
a utilajelor
20
unităţi
fizice
preconi
zate
pentru
perioad
a de
realizar
e
55dB ziua
45 dB
noaptea
- nivelul de zgomot
maxim datorat
traficului auto 85
dB
nivelul de zgomot
datorat
funcţionării
utilajelor
65-102,4 dB
Se va lucra doar ziua
Atmo
sferic
e
Procesul
de
combustie
20
unităţi
fizice
-CO
-SO2
-NOX
80
850
180-
*
C NOx=0,003
mg/mc
Limitarea la maxim a
perioadei de lucru
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 7
al
carburanţil
or,
Deplasarea
vehiculelor
în perioada
de execuţie
-Pulberi totale
-Substanţe
organice
(exprimate in
carbon total
Pb
350
20
50
C so 2 =0,00034
mg/mc
C poluannţi organici
persistenţi =
0,000002 mg/mc
C Cd =0,00034
mg/mc
Ape
de
supra
faţă,s
ubter
ane
şi sol
Pierderi
accidentale
de
combustibil
Imposi
bil de
cuantifi
cat
- În ape de
suprafaţă
- în ape subterane
- în sol
5
mg/l
5
mg/l
<100
ppm
-
Staţi
a de
epur
are
Ape uzate
menajer
Suspen
sii
CBO5
CCOCr
N total
P total
60 mg/l
25 mgO/l
125 mg/l
15 mg/l
2 mg/l
49 mg/l
24 mg/l
125 mg/l
15 mg/l
0,35 mg/l
Monitorizarea funcţionării
staţiei
* calculele s-au realizat utilizand factorii de emisie Corinaire,numărul de maşini estimat
în prognoza de trafic pe categorii de maşini,iar consumul mediu de combustibil s-a
considerat 9 l/100 km.Raportul volumului de combustibil/volumul de aer utilizat la
arderea combustibilului 1 : 12.
2. Proces tehnologic 2.1. Proces tehnologic de producţie
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 8
Stabilirea soluţiei generale de canalizare menajeră pentru localitate sau un grup
de localităţi se face pe baza unor calcule tehnico-economice, urmărind realizarea unor
costuri minime de investiţii şi exploatare pentru o perioadă de calcul de 25 ani.
La rezolvarea acestor probleme s-au avut în vedere următoarele principii:
1. soluţionarea canalizării apelor se rezolvă în sistem divizor(cu două canale
separate), sistem care prezintă următoarele avantaje:
➢ apele meteorice pot fi evacuate pe distanţe foarte scurte în emisari, cu
dimensiunile reduse de tuburi de canalizare sau şanţuri.
➢ apele uzate menajere pot fi adunate printr-un sistem de canale(principale,
secundare şi terţiare) de dimensiuni de asemenea relativ mici – canalizare
gravitaţională.
➢ debitul apelor sosite în staţia de epurare sunt mici şi în special
constante(eliminându-se pe parcurs apele provenite din precipitaţii care au un
caracter nepermanent)
2. staţia de epurare s-a conceput în mod unitar, propunându-se o singură unitate
de epurare pentru întregul sistem.
Schema de epurare propusă corespunde debitelor caracteristice de ape uzate şi
concentraţiilor indicatorilor avuţi în vedere pentru acestea, şi urmăreşte în mod special
reţinerea materiilor în suspensie (MS), a substanţelor flotante, eliminarea substanţelor
organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) şi eliminarea compuşilor azotului şi
fosforului.
Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare şi ale celor
de calitate pentru deversarea în emisar sunt redate în tabelul nr. 2.1.1:
Tabel nr. 2.1.1
nr.
crt.
indicator conc. în apa uzată, mg/l CMA, mg/l eficienţa epurării, %
1 CBO5 300 25 92,00
2 materii în
suspensie
350 60 86,00
3 CCO-Cr 500 125 75,00
4 N-NH4 52 15 50,00
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 9
5 fosfor total 12 2 93,00
Investiţia propusă a fost proiectată astfel încat să corespundă cerinţelor
tehnologice moderne, la nivel european, coroborate cu normele interne, privind
protecţia apelor de de suprafaţă.
Reţeaua de canalizare menajera se va realiza de-a lungul reţelelor stradale din
localitatea Nuşfalău, înafara părtii carosabile a drumului.
Reţeaua de canalizare se va amplasa pe o parte a drumului, pe cealaltă fiind
amplasată reţeaua de alimentare cu apa.
Amplasamentul staţiei de epurarea se va face la ieşirea din localitatea Nuşfalău
spre localitatea Surduc, cu asigurarea distanţelor impuse de normele sanitare de
protecţie, conform planului de situaţie.
Suprafaţa ocupată temporar (nu simultan, ci treptat,) pe tronsoanele executate
conform cu graficul de desfăşurare a lucrărilor de execuţie, cu excavarea şi montarea
canalelor de-a lungul drumurilor şi a străzilor respective va fi de:
S tot = 25.600,00 mp.
(18750+3250)x4=88.000,00 mp
Suprafaţa ocupată definitiv:
S SE= 805,00 mp - staţia de epurare
S SP = 11x3,14x1,52 +11x2x2 = 121,715 mp - staţii de pompare şi căminul anexat
S CV = (535+24) buc x 1,5x1,5 =1257,75 mp – cămine de vizitare
S tot = 2184,465 mp
Pozarea conductelor va fi la minim 1,00 m adâncime, adică sub limita de îngheţ,cu o
pantă de 0,25 % care să asigure viteza de autocurăţire optimă pe întreaga reţea. Panta
longitudinală a reţelei urmăreşte, în general panta terenului natural. Pozarea conductelor în
săpătură se va face obligatoriu pe un strat de nisip de 15 cm. De asemenea se prevede nisip
atât lateral cat si un strat minim 30 cm de umplutura peste conductă.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 10
Reţeaua de canalizare proiectată va fi din conducte de PVC greu folosite la
canalizări exterioare.
Conform STAS 8591-97, distanţa minimă dintre reţelele de alimentare cu apă şi
reţeaua de canalizare proiectată va fi de 3,0 m.
Pentru asigurarea în exploatare a unei funcţionări optime, pe traseul reţelelor de
canalizare s-au prevăzut cămine de vizitare în aliniament la distanţa maxima de 60 m
unul de altul din PVC şi la intersecţii cu alte canale laterale sau la orice schimbare de
direcţie în plan din beton conform STAS 3051-91.
Debitele caracteristice de ape menajere au fost calculate conform STAS 1846/90
„Determinarea debitelor de canalizare".
Sistemul de canalizare menajeră
Lungimea totala a reţelei de canalizare cuprinsă in cadrul investiţiei însumează
22.000 ml si cuprinde:
a). reţeaua de canalizare gravitaţionala, realizată din conducta PVC-100, SN4,
Dn 250 mm, L=18.750 ml;
b). reţeaua de canalizare menajera sub presiune, realizată din conducte PEHD,
PE 100, Pn 4 bar, ø 90 - 110 mm, de la staţiile de pompare, pe o lungime de 3250ml.
Pe traseul reţelei de canalizare au fost prevăzute un număr de 559 (535+18+6)
cămine de vizitare pentru conductele din PVC-Dn 250 mm, cămine realizate din tuburi
de beton, respectiv 11 staţii de pompare.
Sistemul de canalizare a apelor uzate menajere din localitatea Nuşfalău se va
realiza într-o singură etapă, fluxul tehnologic propus pentru sistemul de canalizare
menajeră, ţinând cont de condiţiile locale de teren, fiind următorul:
- reţele de canalizare menajeră gravitaţională şi sub presiune, amplasate pe
trama stradală din localitatea Nuşfalău;
- 11 staţii de pompare a apelor uzate menajere în zonele cu cote topografice mai
joase ca radierul canalului colector principal;
- staţie de epurare la capacitatea finală necesară pentru localitatea Nuşfalău,
staţie amplasată aval de localitatea Nuşfalău, pe malul stâng al râului Barcău;
- racord de apă la staţia de epurare;
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 11
- alimentare cu energie electrică a staţiilor de pompare ape uzate menajere şi a
staţiei de epurare.
Lungimea totală a reţelei de canalizare cuprinsă în cadrul investiţiei însumează
9.999 ml, astfel:
- reţea de canalizare menajeră gravitaţională – din conducte PVC– 100, Dn 250
mm, SN4, L=18.750,00 ml, pe traseul căreia se vor executa:
3 bucăţi de subtraversări de văi cu lungimea de 10 ml fiecare, având câte un
cămin de vizitare pe cele două maluri;
3 bucăţi de subtraversări de văi cu lungimea de 20 ml fiecare, având câte un
cămin de vizitare pe cele două maluri;
3 bucăţi de subtraversări de drum naţional prin forare orizontală, cu lungimea
de 10 ml fiecare, având câte un cămin de vizitare pe cele două maluri;
pe traseul canalizării menajere colectoare s-au prevăzut 535 de cămine din
tuburi de beton cu Dn 1000 mm, cu capac şi ramă din fontă.
- reţea canalizare menajeră sub presiune (conducte de refulare) în lungime
totală L=3250 ml, realizată din conducte din polietilenă de înaltă densitate, Pn 4 bar, PE
100, SDR 17,6, cu ø 90-110 mm, de la staţiile de pompare, la colectoarele principale .
Pe canalizarea menajeră sub presiune se prevăd 3 bucăţi de supratraversări de
văi şi 6 bucăţi de cămine de vane echipate cu armături de trecere, golire şi aerisire
corespunzătoare cu diametrul conductelor sub presiune.
Canalizarea menajeră gravitaţională se va executa începând din aval, de la
staţiile de pompare propuse, spre amonte, din ţevi PVC cu Dn=250mm, în şanţ săpat
manual şi mecanizat, cu şi fără sprijiniri, la adâncime variabilă cuprinsă între 1,50 m şi
4,50 m.
Pe traseul canalizării menajere gravitaţionale se prevăd cămine de vizitare STAS
2448/82 cu capace STAS 2308/81, la intersecţii de conducte, la schimbări de direcţie, la
schimbări de pantă şi cămine de rupere de pantă la ruperi de pantă.
Se prevăd un număr de 535 bucăţi cămine de vizitare + 18 cămine de vizitare la
cele 9 subtraversări de vale şi drum naţional.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 12
Căminele de vizitare vor fi cu fundaţie din beton simplu monolit, cu cameră de
lucru din tuburi de beton prefabricate cu Dn 1000 mm, cu piese de trecere din PVC
pentru ţevi PVC, acoperite cu capac şi ramă din fontă turnat în placă din beton armat,
placă carosabilă.
Adâncimea căminelor va fi de H=1,50-4,50 m faţă de nivelul terenului din zona
de amplasament.
Tevile din PVC se vor poza în strat de nisip cu grosimea minimă de 10 cm faţă
de generatoarea conductei.
Canalizarea menajeră sub presiune se amplasează pe trama stradală existentă
în intravilan, pe teren domeniu public, subtraversează drumuri sau supratraversează văi,
care sunt întâlnite pe traseu.
Traseul canalizării menajere sub presiune se propune în lungul străzilor în
conformitate cu prevederile normelor şi normativelor privind amplasarea reţelelor
subterane în localităţi.
Canalizarea menajeră sub presiune s-a proiectat la capacitatea de a prelua
debitul de ape menajere din staţiile de pompare propuse şi de a le transporta la staţia
de epurare propusă. Canalizarea menajeră sub presiune se propune a se executa din
ţevi din PEHD, îmbinate prin sudare cap la cap sau prin electrofuziune, având diametrul
de 90mm - 110 mm, Pnmin 4 bar, pozate la adâncime de până la 1,50 m.
Pe traseul canalizării menajere se prevăd cămine de vane de linie, de aerisire şi
de golire.
Căminele de vane vor fi cu fundaţie din beton şi cu cameră de lucru din beton
simplu şi armat monolit, acoperite cu capac şi ramă din fontă turnat în placă din beton
armat, placă carosabilă.
Adâncimea căminelor va fi de H=1,50-2,50 m faţă de nivelul terenului de
amplasament.
Tevile din PEHD se vor poza în strat de nisip, cu grosimea minimă de 10 cm faţă
de generatoarea conductei.
Amplasarea retelei de canalizare, in plan si pe verticala se face conform SR
8591 si SR4163/1, al caietului de sarcini al furnizorului de tevi si a normativului I 22.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 13
Adancimea minima de pozare a conductei se va face sub cota de îngheţ (0.90-
1.00m)
Staţii de pompare de ape uzate
Se prevăd 11 staţii de pompare, SP1–SP11, în localitatea Nuşfalău,comuna
Nuşfalău, judeţul Sălaj.
Amplasamentele staţiilor de pompare a apelor uzate menajere sunt indicate în
planurile de situaţie anexate.
Construcţia staţiilor de pompare a fost concepută ca un cheson circular având
diametrul interior de 2,00 m şi o adâncime interioară de 4,00 – 7,90 m. Această
construcţie a fost împărţită în două tronsoane, ce se vor executa treptat odată cu
coborârea chesonului în teren.
Săpătura se va executa în cheson deschis, cu evacuarea pământului din
săpătură cu ajutorului unei macarale Pionier.
Chesonul se va executa din beton armat monolit C16/20 armat cu bare OB37
şi PC 52.
Se va acorda o deosebită atenţie la poziţionarea pieselor metalice înglobate
pentru trecerea conductelor şi pentru fixarea scării de acces în staţie.
Construcţia se va proteja la interior cu o hidroizolaţie pe baza de ciment aplicata
in minim două straturi, iar la exterior cu o protecţie pe bază de bitum aditivat. Acestea
prezintă rezistenţe la componentele chimice ale lichidului vehiculat precum şi rezistenţă
la presiune şi contrapresiune.
Construcţia este acoperită cu un planşeu din beton armat monolit prevăzut cu gol
de acces de 0,60 x 0,60 m acoperit cu capac metalic şi un gol tehnologic de 0,80 x
0,80 m acoperit cu capac din inox. Golurile din planşeu se vor borda cu bare de oţel
PC52, 216 pe latură şi cu cornier la partea superioară de care se vor suda ramele
capacelor metalice. Cota planşeului va fi la + 0,30 m faţă de cota teren amenajat.
În dreptul golului de acces se prevăd piese metalice înglobate în beton pentru
prinderea scării metalice cu coş.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 14
Staţiile de pompare vor fi echipate cu electropompe submersibile pentru ape
uzate menajere, livrate cu tablou electric pentru alimentarea cu energie electrică, de
automatizare şi siguranţă în exploatare şi cablu de alimentare cu L=10 ml.
Caracteristicile electropompelor submersibile din staţiile de pompare vor fi
următoarele:
o la SP1,2+1electropompe submersibile, fiecare pompă având Q=15mc/h, Hmax=
25 mCA, P=4,00 KW
o la SP2,1+1electropompe submersibile, fiecare pompă având Q=20mc/h, Hmax=
15 mCA, P=4,00 KW
o la SP3,1+1electropompe submersibile, fiecare pompă având Q=15mc/h, Hmax=
10 mCA, P=2,00 KW
o la SP4,1+1electropompe submersibile, fiecare pompă având Q=15mc/h, Hmax=
10 mCA, P=2,00 KW
o la SP5,1+1electropompe submersibile, fiecare pompă având Q=15mc/h, Hmax=
10 mCA, P=2,00 KW
o la SP6,2+1electropompe submersibile, fiecare pompă având Q=20mc/h, Hmax=
15 mCA, P=4,00 KW
o la SP7,2+1electropompe submersibile, fiecare pompă având Q=15mc/h, Hmax=
25 mCA, P=4,00 KW
o la SP8,1+1electropompe submersibile, fiecare pompă având Q=20mc/h, Hmax=
15 mCA, P=4,00 KW
o la SP9,1+1electropompe submersibile, fiecare pompă având Q=10mc/h, Hmax=
10 mCA, P=2,00 KW
o la SP10,1+1electropompe submersibile,fiecare pompă având Q=10mc/h, Hmax=
10 mCA, P=2,00 KW
o la SP11,1+1electropompe submersibile,fiecare pompă având Q=10mc/h, Hmax=
10 mCA, P=2,00 KW
Alimentarea cu energie electrică
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 15
Staţiile de pompare din localitatea Nuşfalău, SP1 – SP11, se vor alimenta din
sistemul local de distribuţie a energiei electrice, prin racordare directă la cel mai
apropiat post trafo sau la reţeaua stradală existentă.
La fiecare staţie de pompare se prevede câte un tablou electric de branşament
echipat cu aparate de măsură şi control a energiei electrice furnizate către consumator.
De asemenea la fiecare staţie de pompare se prevede câte un tablou de
distribuţie, de automatizare, de siguranţă şi control pentru buna funcţionare a pompelor
submersibile.
Tabloul se prevede de tip etanş montat pe planşeul construcţiei staţiei de
pompare, pe un suport din profile metalice.
Statia de epurare
S-a perevăzut o staţie de epurare mecano-biologică de capacitate de 4000 LE.
Tehnologia de epurare prevăzută va asigura eficienţa epurării apelor uzate datorita
procesului de epurare mecano-biologica, al randamentului ridicat al utilajelor şi fiabilităţii lor
şi economicitate datorita consumului redus de energie electrică.
Staţia de epurare mecanico-biologica a fost dimensionată pentru un nr. de 3277 de
locuitori, număr ce a fost evaluat pentru o etapă de perspectivă de 25 de ani,de capacitate
maximă de 600mc/zi (6,93 l/s).
Apele epurate vor fi deversate în Barcău printr-o conductă cu lungimea de aproximativ
80 m.
Condiţiile de descărcare au fost stabilite de AN APELE ROMANE,Direcţia Apelor Crisuri.
Apele epurate, evacuate in emisar,conform STAS 4706-88 "Categorii şi condiţii
tehnice de calitate" NTPA -001/2005 si NTPA 011/2005,limitele de încărcare cu poluanţi a
apelor epurate, maxime, admise la evacuarea în emisar, vor avea următoarele caracteristici :
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 16
Nr.
Crt.
Indicatori/
parametri de calitate
CMA
1 Materii totale în suspesii(MTS) mg/dm3 35
2 Consum biochimic de oxigen(CB05) mgO/l 25
3 Consumul chimic de oxigen(CCO-Cr) mgO/l 125
4 Azot amoniacal mg/l 3
5 Azotati mg/l 37
6 pH mg/l 6,5-8,5
7 Oxigen dizolvat în apă(02} mgO/l 6
8 Fosfor total mg/l 2
În conformitate cu calculele făcute pentru determinarea cerinţei de apă şi a
apelor menajere evacuate s-a ales o staţie de epurare cu Qmax=600 mc/zi.
Staţia de epurare se amplasează aval de localitate, la distanţa de 600 m de
ultima gospodărie existentă, ţinând cont de faptul că perimetrul construibil poate fi
extins şi pentru că beneficiarul a prevăzut în PUG Nuşfalău teren domeniu public, trup
intravilan, special pentru acest obiectiv.
Caracteristicile principale ale staţiei de epurare, 4000 LE sunt :
Capacitate 4000 LE
Debit maxim epurat Q=600,00 mc/zi
Putere instalată P=56,00 KW
Dimensiunile modulului mecano-biologic 12500x2450x3000 mm
Dimensiunile modulului tehnologic de echipamente 8000x2450x3000 mm
Masa echipamente de epurare fără încărcătura de apă 34500 kg
Masa echipamente de epurare cu încărcătura de apă 429500 kg
Sarcina de încărcare pe radirul de beton 4000 daN/mp
Dimensiunile minime, în plan a radierului de beton
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 17
necesar pentru echipamentul de epurare 246,50 mp
suprafaţa minimă necesară pentru staţia de epurare 805,0 mp
Staţia de epurare compacta pentru 4000 LE are în componenţă următoarele :
a).Platformă de beton armat cu suprafaţa minimă de 675,00 mp;
b).Bazin de omogenizare apă uzată (Vutil min 60 mc)-stocare nămol(Vutil min 10
mc) şi staţie automată de pompare apa uzată, care se dotează cu :
- sistem de curăţire grosieră - grătar rar cu curăţire manuală tip coş;
- mixer pentru omogenizarea apei menajere montat în bazinul de
omogenizare;
-staţie de pompare apă uzată - echipamente pentru staţia
de pompare ape uzate;
c).Echipamentul de epurare pentru 4000 LE care este compus din:
instalaţie de sitare cu curăţire automată ;
instalaţie de dozare precipitant ;
suflante ;
instalaţie de dezinfecţie apa epurată cu ultraviolete;
bazin de stocare nămol primar şi în exces ;
d). Sistem de epurare mecano-biologică, compus din :
-decantor primar cu separare de grăsimi ;
bazin cu nămol activ ;
decantor secundar lamelar.
e). Aparatele de măsură, control, precum şi înstrumentele de prelevare sunt :
spectrometru ;
debitmetru electromagnetic ;
sonda de oxigen dizolvat ;
sonda materiale în suspensie ;
controller pentru senzori.
e).Modulul de comandă şi automatizare cuprinde :
dulapul de comandă şi automatizare cu următoarele funcţii :
-alimentarea cu energie electrică a echipamentelor staţiei de epurare ;
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 18
-selectarea regimului de funcţionare al staţiei de epurare : stop, manual,
automat ;
-comanda şi controlul funcţionării diferitelor componente ale staţiei de
epurare în regim automat în conformitate cu fluxul tehnologic al staţiei ;
-semnalizarea optică, acustică a situaţiilor de alarmă sau avarie apărute în
timpul funcţionării;
-sistem de reglaj automat cu conectivitate locală şi la distanţă.
automatul programabil PLC : comandă elementele de execuţie după un
program predefinit sau în regim manual, înregistrarea starea utilajelor şi
alarmele provenite de la acestea precum şi protejează utilajele în cazul în
care condiţiile de funcţionare sunt încălcate ;
sistemul SCADA (control de supervizare şi achiziţie de date) care are o
aplicaţie locală (pentru supervizare şi control în staţie din camera de
comandă) şi o aplicaţie în sistem centralizat pentru salvarea datelor într-o
bază de date pe server-ul de la sediu.
Descrierea procedeului de epurare:Apa uzată trece printr-un grătar cu curăţire manuală şi este preluată de
echipamentul de pompare apă uzată. Acesta are în componenţă pompe submersibile
cu tocător care vehiculeaza apele uzate cu materiale solide de dimensiunea maximă 3-
6 mm, în echipamentul de epurare. Intrarea apei uzate în echipamentul de epurare se face prin radierul de beton al
staţiei în pardoseala modulului
Apa uzată intră în instalaţia de sitare unde materialele solide sunt reţinute de o
sită fină cu fante de 1-3mm şi deversate direct în saci sau container.
Apa sitată se adună gravitaţional într-un bazin de stocare. De aici este preluată
de un echipament de pompare cu pompe submersibile şi dirijată spre modulul mecano-
biologic.
În apa sitată se injectează coagulant pentru reducerea fosforului şi o
sedimentare mai rapidă.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 19
Apa sitată şi tratată chimic este evacuată gravitaţional în decantorul primar unde
are loc separarea suspensiilor grosiere şi a grăsimilor.
Nămolul colectat în partea inferioară a decantorului este evacuat ciclic prin
pompare în bazinul de stocare şi îngroşare nămol primar şi nămol în exces.
Grăsimile se evacuează prin deversare în bazinul de stocare grăsimi de unde se
pot vidanja periodic.
Apa epurată mecanic curge gravitaţional în bazinul de nămol activat.
În acest bazin are loc nitrificarea –denitrificarea. Aerarea se realizează cu
panouri de aerare cu bule fine, sursa de aer comprimat fiind asigurată de suflante
comandate de senzorul de O2 dizolvat.
Amestecul de apa cu nămol activ curge gravitaţional în decantorul secundar
unde are loc separarea solid-lichid prin sedimentare.
Înainte de evacuarea spre emisar apa epurată se tratează pentru dezinfecţie cu
ultraviolete.
Aceasta realizează dezinfecţia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete. Se
montează suprateran, imediat după blocul de epurare biologică.
Apa limpezită este dirijată spre unitatea de dezinfecţie cu ultraviolete, după care
efluentul epurat şi dezinfectat, ce respectă condiţiile de calitate impuse, este evacuat în
emisar.
Instalaţia de dezinfecţie cu ultraviolete, montată imediat după treapta biologică
este din oţel inox şi funcţionează cu lămpi neimersate. Razele ultraviolete cu o lungime
de undă λ = 253,7 nm penetrează masa de lichid, producând moartea
microorganismelor patogene. Eficienţa dezinfecţiei este de 95% - 99%
Apa epurată este evacuată gravitaţional în emisar .
Nămolul sedimentat este recirculat parţial în bazinul cu nămol activ, iar nămolul
în exces este evacuat automat în instalaţia de deshidratare nămol, unde prin
intermediul unei pompe cu şurub, este pompat într-o presă cu melc, unde are loc
deshidratarea propriu-zisă.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 20
Apa rezultată este colectată prin rigole şi reintrodusă în fluxul de epurare iar
nămolul, a cărui umiditate un depăşeşte 15% este colectat în containere din PVC sau în
saci, după care este transportat la groapa de gunoi a localităţii.
Parametrii apei epurate se pot controla automat cu senzori speciali de proces.
La iesirea din staţie pe conducta de deversare se montează un debitmetru
electromagnetic.
Intreaga staţie este comandată de la un modul de comandă şi deservire care
asigură funcţionarea în regim automat .
Avantajele staţiei de epurare propuse constau din:
construcţie robusta din materiale anticorozive ( oţel inox, PVC, PP, etc. )
echipamente fiabile de la producători bine cunoscuţi.
este modulară poate fi executată în etape ;
este unitară, rezolvă problemele tehnologice într-un mod sigur care este
verificat în diverse aplicaţii;
are un grad înalt de automatizare
timp de montaj pe şantier foarte scurt ;
necesită personal puţin pentru exploatare;
se asigură piese de schimb şi service în mod unitar pe întregul
echipament;
Epurarea apelor uzate cu echipamentul de epurare pentru 4000 LE se
încadrează în normele impuse prin NTPA001/2005 cu costuri minime de exploatare.
Montajul si punerea in funcţiune a staţiei de epurare, precum si funcţionarea
ulterioară a acesteia, impune realizarea următoarelor racorduri:
- branşament electric trifazat 380V/0.4kw de la reţeaua electrica de joasă
tensiune a furnizorului, subteran sau aerian, in condiţiile avizului de racordare
pentru staţiile de pompare şi pentru staţia de epurare;
- branşament la reţeaua de apă, prin cămin de apometru complet echipat cu
contor de apă si robineţi sferici pentru staţia de epurare.
Staţia de epurare mai cuprinde iluminatul din incintă, împrejmuirea, amenajarea
accesului auto şi pietonal, conducte de legătură şi racorduri la utilităţi.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 21
În categoria conducte de legătură şi racorduri la utilităţi sunt cuprinse :
conductele de apă potabilă, ieşire apă epurată, ieşire nămol primar, nămol în exces, de
spumă, intrare apă uzată omogenizată, conducte by-pass, racordul de alimentare cu
apă potabilă alimentare cu energie electrică (inclusiv cabluri pentru alimentare),
conducte de protecţie pentru cablurile de alimentare şi comandă a echipamentelor
staţiei de epurare.
Alimentarea cu energie electrică a staţiei de epurare din localitatea Nuşfalău, se
va face din sistemul local de distribuţie a energiei electrice, prin prevederea unui post
trafo propriu de la care se prevede un branşament pentru staţia de epurare.
La racordul staţiei de epurare se prevede un tablou electric de branşament
echipat cu aparate de măsură şi control a energiei electrice furnizate către consumator.
De asemenea la staţia de epurare se prevede un tablou de distribuţie, de
automatizare, de siguranţă şi control pentru buna funcţionare a echipamentelor.
Tabloul se prevede de tip etanş montat în incinta staţiei de epurare, pe un suport
din profile de metal.
Puterea instalată la staţia de epurare din localitatea Nuşfalău, comuna Nuşfalău
este P=56,00 KW.
Pentru situaţia căderii alimentării cu energie electrică a staţiei de epurare
mecano–biologice compacte containerizate (situaţie de avarie), pentru a evita
inundarea necontrolată a zonei se prevede o conductă cu rol de preaplin şi by-pass a
platformei staţiei de epurare cu Dn 250, care ţine cont de debitul maxim posibil.
In prima fază, după căderea alimentării cu energie electrică, apa menajeră
afluentă se înmagazinează în bazinul de omogenizare, egalizare şi pompare şi în
reţeaua de canalizare până la nivelul preaplinului (-0,80 m), după care deversează, în
situaţia în care nu s-a remediat defecţiunea electrică, prin conducta de by-pass.
ConcluziiStaţia de epurare a apelor uzate provenite de la utilizatorii comunei Nuşfalău, judeţul
Sălaj, se caracterizează printr-o tehnologie simplă, dar modernă şi de eficienţă
ridicată.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 22
Prevederea de utilaje şi echipamente performante este obligatorie în vederea
realizării eficienţelor de epurare dorite. Astfel, soluţia tehnologică propusă cuprinde
instalaţii performante, ce implică consum energetic redus, operaţiuni de exploatare
simple prin aplicarea unei automatizări specifice procesului tehnologic.
Aplicarea soluţiei de epurare cu staţia de epurare compactă, containerizată,
supraterană prezintă următoarele avantaje:
l Soluţia de epurare apă uzată este modulară permiţând o extindere ulterioară a
capacităţii de epurare prin simpla adăugare de noi module;
l asigură gradul de epurare necesar, fiind respectate la evacuare condiţiile de
calitate stipulate în HG 188/2002, modificată şi completată cu HG 352/2005-
Normativul NTPA001/2005;
l datorită procesului tehnologic performant nu se evacuează nămol în exces, ceea
ce conduce la eliminarea costurilor privind tratarea acestuia;
l consum energetic redus, atât compresoarele cât şi electropompele de proces
fiind de înaltă fiabilitate şi randament;
l toate echipamentele sunt din oţel inox, neexistând probleme generate de
acţiunea apei sau sedimentului asupra componentelor;
l realizarea dezinfecţiei cu ultraviolete în instalaţia de tip UV prezintă avantaj faţă
de soluţia clorinării, cea din urmă variantă conducând la producerea de compuşi
toxici în mediul acvatic receptor. Instalaţia de dezinfecţie asigură o eficienţă de
până la 99% privind reducerea coliformilor totali;
l prin forma compactă se obţine o suprafaţă redusă a staţiei de epurare, astfel
suprafaţa platformei staţiei este de 675 m2 din care suprafaţa ocupată cu
obiectele şi reţelele tehnologice este de cca. 50 %;
l amorsare rapidă a procesului de epurare biologică; Unitatea ajunge în câteva zile
la condiţii optime de funcţionare, chiar şi în cazul unor întreruperi mai îndelungate
în ceea ce priveşte alimentarea cu apă uzată;
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 23
l automatizarea instalaţiei conduce la siguranţă în exploatare, personal de
întreţinere redus, nefiind obligatorie supravegherea permanentă (o inspecţie pe
zi);
Pentru realizarea gradului de epurare necesar, se impune ca electropompele din
dotarea obiectelor tehnologice să fie performante, fiabile, cu randament energetic
ridicat, şi cu durata îndelungata de funcţionare.
Valorile limită ale parametrilor relevanti (consum apa si energie, poluanti in aer si
apa, generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici
disponibile : Tabel nr.
2.1.2
Parametru
(unitate de
masura)
Valori limita
Tehnici alternative propuse de titular Prin cele mai bune
tehnici disponibile
Conform celor mai
bune practici de mediu
1 n...
CBO5 24 mg/l - 25 mg/l 25 mg/l
MTS 49 mg/l - 60 mg/l 60 mg/l
CCO Cr 125 mg/l - 125 mg/l 125 mg/l
N total 15 mg/l - 15 mg/l 15 mg/l
P total 0,35 mg/l - 2 mg/l 2 mg/l
2.2. Activităţi de dezafectare
Titularul activitatii va intocmi, un Plan de refacere a terenului în cazul în care
varianta de modernizare propusă ar fi sau ar trebui sa fie dezafectată, care va cuprinde
cel putin urmatoarele informatii:
- modul de lichidare a stocurilor de materiale de intretinere;
- modul de golire a sistemului de canalizare şi al staţiei de epurare;
- metode de demolare a constructiilor si a altor structuri, cu garantarea protectiei
mediului;
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 24
- realizarea analizelor de apa freatica, apa de suprafata, sol;
- modul de consemnare a tuturor actiunilor desfasurate la incetarea activitatii intr-un
registru special.
Toate activitatile cuprinse in planul de inchidere vor avea drept scop
reconstructia ecologica a amplasamentului. Se vor mentiona resursele necesare pentru
punerea in practica a planului de inchidere, indiferent de situatia financiara a titularului
autorizatiei.
3. Deşeuri Tabelul numărul 3.1 conţine aspecte legate de generarea deşeurilor, managementul
deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor – în perioada de execuţie.
Tabelul numărul 3.1
Denumire deşeu Cantitate
prevăzută
Starea
fizică
Codul Codul privind
principala
proprietate
periculoasă
Managementul deşeurilor
t/an
valorificat eliminat In
stoc
Pământ cu strat vegetal-deşeuri biodegradabile
4368 mc solidă 20 02 01 4368 mc
Deşeuri municipale
amestecate
2 t/an solidă 20 03 01 -- - 2 t/an -
Pământ şi pietre 3255 mc 17 05 04 3255 mc
Deşeuri metalice16 01 07
500 (kg/an) solidă 16 01 07 - 500 (kg/an) - -
Deşeurile generate în timpul perioadei de execuţie sunt reprezentate de sol
vegetal, pământ şi pietriş ce va fi excavat, aproximativ 7623 mc, care va fi haldat
temporar, în perimetrul locaţiilor şantierelor de lucru.
După finalizarea investiţiei va fi utilizat în parte pentru umplerea şanţurilor,în
parte pentru aducerea unor terenuri la cotă în scopul obţinerii planeităţii platformelor.
Facem menţiunea că în locaţiile propuse ca şi şantiere nu se vor realiza lucrări
de întreţinere a utilajelor şi a parcului auto.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 25
Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele, care vor fi golite periodic de către
operatorul autorizat din zonă.
Piesele metalice uzate vor fi transportate la sediul central al firmei constructoare,
unde vor fi depozitate temporar, urmân să fie valorificate prin firme autorizate.
Tabelul numărul 3.2 conţine aspecte legate de generarea deşeurilor, managementul
deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor – în perioada de funcţionare:
Tabelul numărul 3.2
Denumiredeşeu Cantitate
prevăzută
Starea
fizică
Codul Codul privind
principala
proprietate
periculoasă
Managementul deşeurilor
t/an
valorificat eliminat In
stoc
Deşeuri municipale
amestecate
0,2 t/an solidă 20 03 01 - - 0,2 t/an -
Ambalaje tip PET-mase plastice
50 kg/an solidă 15 01 02 50 kg/an
Namol deshidratat 50 to/an solidă 19.06.06 50 t/an
Materii solide de la gratar 3 to/an solidă 19.08.01 3 t/an
Fluxul tehnologic de tratare a apei uzate produce cca.140 kg namol
deshidratat/zi (50 t/an) si cca. 3 t/an materii solide colectate la gratarul cu curatire
manuala.
Ambele tipuri de deşeuri vor fi colectate în recipienţi din PVC sau în saci, după
care vor fi transportate la groapa de gunoi a localităţii.
Nămolul deshidratat, a cărui umiditate nu depăşeşte 15% poate fi folosit pentru
fertilizarea terenurilor agricole in perioadele extravegetale, în condiţiile respectării
cerinţelor legale.
Deşeurile mejere vor fi colectate în pubele şi eliminate la groapa de gunoi a
localităţii.
Pet-urile vor fi colectate selectiv, după care vor fi valorificate prin firme autorizate
în domeniu.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 26
4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora
Principala caracteristica a retelei hidrografice a Salajului este relativa uniformitate
a repartitiei raurilor pe intregul teritoriu, cu o foarte slaba prezenta a retelei lacustre
naturale, dar cu aparitia din ce in ce mai des a lacurilor artificiale.
Raurile Somes, Crasna, Barcau, Almas, Agrij si Salaj reprezinta principalele ape
curgatoare din judet. De asemenea, pe raza judetului se afla si Lacul de acumulare
Varsolt de pe cursul raului Crasna. Apele acopera 57,8 km2 , reprezentand 1,5% din
suprafata totala a judetului.
Debitul în medie multianuală a Barcăului este de 6,8 m3/s.Regimul hidrologic se
caracterizează printr-o creştere a apelor în februarie – martie şi o scădere în august –
septembrie,deci este un regim hidrologic tipic pluvio –nival ,dar care suferă şi influenţa
elementului oceanic sud –vestic,mai ales iarna când survin încălziri şi ploi.
Prin secţiunea Boghiş se monitorizează râul Barcău pe un tronson de 20 km,
între sectorul Tusa şi sectorul Boghiş.
Încadrarea secţiunilor de monitorizare a apelor de suprafaţă în clase de calitate,
în anul 2009, după indicatori fizico-chimici(conform ordinului 161/2006), este redată în
tabelul nr. 4.1.1:
Tabelul nr. 4.1.1
Cursul de apă Secţiunea de
supraveghere
Clasa de calitate
Barcău Boghiş RO Nutri
enţi
Salini
tate
Poluanţi
toxici
specifici
de
origine
naturală
Alţi
indicatori
chimici
relevanţi
Caract.
globală
II I I I I II
Conform caracterizării globale, se încadrează în clasa a II-a de calitate, după
grupa regim de oxigen iar după celelalte grupe se încadrează în clasa I.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 27
Starea ecologică se încadrează tot în clasa a II-a, atât după calitatea fizico-
chimică, cât şi după cea biologică.
Secţiunea Nuşfalău caracterizează tronsonul Boghiş-Nuşfalău, în lungime de
aproximativ 4 km, după programul de potabilizare.
Încadrarea acestei secţiuni de monitorizare, în clase de calitate, după indicatori
fizco-chimici, în anul 2010, este redată în tabelul nr. 4.1.2:
Tabelul nr. 4.1.2
Cursul de apă Secţiunea de
supraveghere
Clasa de calitate
Barcău amonte
Nuşfalău
RO Nutri
enţi
salini
tate
Poluanţi
toxici
specifici
de
origine
naturală
Alţi
indicatori
chimici
relevanţi
Caracterizare
globală
I I I - I I
Indicatorii monitorizaţi conform programului, îndeplinesc condiţiile impuse prin
HG 100/2002, normativul NTPA 013-normele de calitate pe care trebuie să le
îndeplinească apele de suprafaţă, utilizate pentru potabilizare-categoria A2.
Alimentarea cu apă a populaţiei se face în prezent din puţuri săpate de mică
adâncime, care captează apa din stratul freatic.
Impactul produs in perioada de executiePentru realizarea obiectivului propus, se vor executa urmatoarele lucrari de
constructii:
- bazin de omogenizare si pompare a apei uzate
- montare modul de epurare mecano-biologica
- bazin de colectare si pompare namol
- retele de legatura
- platforma betonata de depozitare a sacilor/recipienţilor cu namol
deshidratat si a containerului de gunoi ;
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 28
- sistematizare pe verticală ;
- imprejmuiri.
Deoarece volumul lucrarilor necesare pentru realizarea obiectivului nu este mare,
iar amplasamentul este situat intr-o zonă izolată, la distanta mare de zone protejate,
afectarea mediului inconjurator in timpul executiei va fi minima.
În timpul perioadei de execuţie va fi necesar consum de apă pentru producerea
betonului utilizat la turnarea fundaţiilor. Betonul va fi prelucrat în staţiile de betoane şi
adus la punctul de lucru cu ajutorul autotransportoarelor speciale tip CIFA.
Apa necesară consumului personalului muncitor pe parcursul perioadei de
realizare a lucrărilor de modernizare va fi adusă la punctele de lucru în butelii tip PET.
Şantierele organizate vor fi dotate obligatoriu cu WC-uri ecologice.
Tabelul numărul 4.1.3 conţine date despre Bilanţul consumului de apa (mc/zi;
mc/an): Tabelul 4.1.3
Proces
tehnologic
Sursa de
apă
Consum
total de
apă
Apa prelevată din sursă Recirculată/
reutilizată
Com
en-
tariiTotal Consum
menajer
Consum industrial
Apă
sub
terană
Apă
supra
terană
Pentru
pierderile în
sistemele cu
circuit închis
Apă
sub
terană
Apă
supr
a
tera
nă
Consum
menajer
Flacoane
tip PET
50 l/zi
(conside-
rand un
număr
mediu de
muncitori
de 10)
50 l/zi 50 l/zi - - - - - -
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 29
Consum
tehnologic
Pentru betoanele din ciment consumul de apă revine unităţii care va realiza betoanele
Singura sursă de poluare a apelor freatice ar putea-o constitui scurgerile
accidentale de carburanţi de la utilajele vehiculele folosite.
Pentru a se evita aceste situaţii se vor folosi doar utilaje performante şi fiabile,
toate operaţiile de întreţinere a utilajelor şi a parcului auto urmând a se realiza doar în
locaţii special destinate acestiu scop.
În perioada de realizare a obiectivului s-a prevăzut amplasarea şantierelor de
lucru cat mai departe de cursurile de apă (Barcău), pentru a se exclude riscul oricărei
poluări accidentale.
În condiţiile organizării de şantier la parametrii menţionaţi, impactul lucrărilor
asupra calităţii apelor este nesemnificativ.
Impactul produs de fucţionarea sistemului de canalizare şi a staţiei de epurare
Nu vor intra in statia de epurare decit ape uzate menajere, pentru care a fost
dimensionata, alte genuri de ape provenite de la unitati economice urmând a fi
pretratate pentru a se incadra in limitele normativului NTPA 002/2002 cu modificările şi
completarile ulterioare, inainte de deversarea în staţia de epurare comunală.
Sursele de poluanti pentru ape, de suprafata sau freatice, sunt evacuarile de apa
uzata provenite de la gospodariile populatiei si de la agentii economici care isi
desfasoara activitatea in localitate, care ar urma sa fie preluate de statia de
epurare(descrisă anterior).
Debitul proiectat de apa menajera uzata evacuata, va fi:
Qu zi med = 160 mc/zi = 1,85 l/s
Qu zi max = 600 mc/zi = 6,93 l/s
Qu o max = 50,01 mc/h = 13,89 l/s
Concentratiile maxime ale poluantilor din apele uzate evacuate, conform NTPA
002/2002 vor fi urmatoarele:
- suspensii 350 mg/l
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 30
- CBO5 300 mg/l
- CCOCr 500 mg/l
- Azot total 30 mg/l
- P total 5 mg/l
Debitele masice maxime ale poluantilor colectati, vor fi:
- suspensii 600 mc/zi x 350 mg/l = 2100000 mg/zi = 21 kg/zi
- CBO5 600 mc/zi x 300 mg/l = 1800000 mg/zi = 18 kg/zi
- CCOCr 600 mc/zi x 500 mg/l = 3.000.000 mg/zi = 30 kg/zi
- Azot total 600 mc/zi x 30 mg/l = 180000 mg/zi = 1,8 kg/zi
- P total 600 mc/zi x 5 mg/l = 3.000mg/zi = 0,003 kg/zi
Apele menajere uzate, vor fi colectate prin sistemul de canalizare fiind
transportate la statia de epurare mecano-biologica proiectata, descrisa mai sus.
Pentru efluentul epurat, indicatorii de calitate conform prevederilor normativului
NTPA 001-2005 sunt:
35 mg/I - Materii in suspensie (MSS)
25 mg/I - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (C BC5).
15 mg/I - Azot total (Nt)
2,0 mg/I - Fosfor total (Pt)
125 mg/I -Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu, CCO-Cr
20 mg/I - Materii extractibile cu solventi organici
6,5-8,5 -Unitati pH
Pentru atingerea valorilor impuse de NTPA 001-2005, producătorul staţiei de
epurare, garantează următoarele grade de epurare:
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 31
Gradele de epurare realizate in statia de epurare vor fi urmatoarele:
- pentru suspensii 86 %
- pentru CBO5 92 %
- pentru CCOCr 75 %
- pentru Azot total 50 %
- pentru P total 93 %
Rezulta debitele masice si concentratiile de poluanti evacuate de la statia de
epurare:
- suspensii
Qm suspensii = 600 mc/zi x 350 mg/l(1-0,86) = 3,57 kg/zi = 0,042 g/s
Cs = 350 mg/l x (1-0,86) = 49 mg/l
- CBO5
Qm CBO5 = 600 mc/zi x 300 mg/l (1-0,92) = 1,44 kg/zi = 0,002 g/s
CCBO5 = 300 mg/l x (1-0,92) = 24 mg/l
- CCOCr
Qm CCOCr = 600 mc/zi x 500 mg/l (1-0,75) = 7,5 kg/zi = 0,09 g/s
CCCOCr = 500 mg/l x (1-0,75) = 125 mg/l
- Azot total
Qm Ntotal = 600 mc/zi x 30 mg/l (1-0,50) = 0,9 kg/zi = 0,009 g/s
CNtotal = 30 mg/l x (1-0,50) = 15 mg/l
- P total
Qm Ptotal = 600 mc/zi x 5 mg/l (1-0,93) = 0,00021 kg/zi = 0,00006 g/s
CPtotal = 5 mg/l x (1-0,93) = 0,35 mg/l.
Comparaţia între valorile maxime ale concentraţiilor poluanţilor în efluentul epurat
şi CMA este redată în tabelul nr. 4.1.4:
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 32
Tabel nr. 4.1.4
Indicator Debit masic Concentratii
- mg/l -
CMA NTPA-001
- mg/l -
kg/zi g/s
Suspensii 3,57 0,042 49 60
CBO5 1,44 0,002 24 25
CCOCr 7,5 0,09 125 125
N total 0,9 0,009 15 15
P total 21x10-5 6x10-5 0,35 2
Bilanţul apelor uzate Tabel 4.1.5
Sursa apelor uzate, proces
tehnologic
Totalul apelor uzate generate
Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare /
recirculare
Menajere Industriale
Pluviale In acest obiectiv
Catre alte
obiective
mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi
mc/an
mc/zi
mc/an
mc/zi
mc/an
mc/zi
mc/an
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Grup sanitar 0,05 17,5 0,05 17,5 - - - - - - - -
Efluent(apa u
zata epurata)
480 175200 480 175200 - - - - - - - -
Total 480,05 175218 480,05 175218 - - - - - - - -
Tabelul cu numărul 4.1.6 conţine cantităţi şi caracteristici fizico-chimice ale
apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale etc.)
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 33
Tabelul numărul 4.1.6
Sursa
apelor
uzate
Totalul cantităţii
medii a apelor
uzate generate
Ape uzate evacuate Ape direcţionate
spre
recirculare/reutilizare
Comen-
tarii
mc/zi mc/an Menajere-
mediu
Industriale-
mediu
Pluviale In acest
obiectiv
Către
alte
obiective
mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an
Precipitaţii
ce pot
antrena
suspensii
480,05
mc/zi
175218
mc/an
480,05 175218 - - 5,36 1600 - - -
În perioada de realizare a obiectivului, s-a prevăzut amplasarea şantierelor de
lucru cat mai departe de cursurile de apă pentru a se exclude riscul oricărei poluări
accidentale.
Indicii de poluare pentru apa, vor fi urmatorii:
IP suspensii = 49/60 = 0,82
IP CBO5 = 24/25 = 0,96
IP CCO Cr = 125/125 = 1
IP N = 15/15 = 1
IP P = 0,35/2 = 0,175
Indicele de poluare pentru apa va fi:IP apa = 0,79 < 1.
În concluzie, impactul investiţiei asupra calităţii apelor de suprafaţă este unul
foarte redus şi deci sustenabil.
Poluarea apelor subterane nu se poate produce decât în mod accidental, în
condiţiile fisurării conductelor de canalizare.
Nu se vor modifica condiţiile de calitate ale apelor Barcăului pe secţiunile
menţionate anterior.
Procesul de epurare a apelor uzate menajere provenite de la consumatorii locali
nu va afecta conditiile hidrologice si hidrogeologice locale, datorita tehnologiei avansate
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 34
utilizate pentru retehnologizarea statiei de epurare si a faptului ca in apropierea
amplasamentului nu exista alte folosinte de apa.
Nu va exista impact transfrontiera datorita distantei mari fata de frontiera de vest
si datorita faptului ca nu vor fi afectate sursele de apa subterana sau de suprafaţă;
Trebuie menţionat impactul pozitiv al investiţiei asupra calităţii apelor de
suprafaţă, deoarece realizarea lucrarilor de canalizare si a statiei de epurare va
contribui la stoparea poluării Barcăului, datorită evacuării necontrolate a apelor
menajere.
Nu vor intra in statia de epurare decit ape uzate menajere, pentru care a fost
dimensionata, alte genuri de ape provenite de la unitati economice urmind a fi pretratate
pentru a se incadra in limitele normativului NTPA 002.
Pentru monitorizarea calităţii apelor subterane, se vor efectua puţuri de
hidroobservaţie, amplsate în amonte şi în aval de staţia de epurare.
4.2. AerulCaracteristicile climei sunt influenţate în general de circulaţia atmosferei,a
maselor de aer,de poziţia geografică şi de particularităţile reliefului.
Dupa expozitia lui, judetul Salaj se afla sub directa influenta a maselor de aer din
est, dar si din vest (mai umede), incadrandu-se in sectorul cu clima continentala
moderata. Circulatia maselor de aer de inaltime, precum si relieful, prin aspectul si
altitudinea lui creeaza diferentieri climatice, pe de o parte intre vestul si estul judetului,
iar pe de alta parte, intre principalele unitati geo-morfologice. Temperaturile medii
anuale sunt cuprinse intre 80C si 90C , in cea mai mare parte a judetului, exceptie
facand culmile mai inalte ale muntilor Meses si Plopis, precum si zona dealurilor inalte
Simisna – Girbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 60C si 80C.
Precipitatiile atmosferice medii anuale prezinta valori cuprinse intre 700 mm si 800 mm,
valori mai mari, 1600 mm, inregistrandu-se in muntii Meseş si Plopiş, iar mai mici in
Depresiunea Almaş – Agrij si pe valea Somesului.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 35
Impactul produs asupra calităţii aerului atmosferic, pe perioada realizării investiţiei
Substanţele pasibile de a infesta atmosfera, ca urmare a desfăşurării lucrărilor de
realizare a investiţiei sunt gazele de ardere, provenite de la motoarele utilajelor care vor
fi utilizate pentru realizarea lucrărilor propuse, precum şi de la mijloacele auto, care vor
fi folosite pentru transportul materialelor.
Perioada de realizare a investiţiei va fi marcată de o creştere a concentraţiei de
gaze de ardere (CO2,CO,N0x,SOx,COV) şi pulberi în suspensie şi sedimentabile.
Evaluarea debitelor masice de poluanţi rezultaţi din arderea carburantilor in
motoarele utilajelor si ale mijloacelor de transport s-a realizat conform prevederilor
Ordinului 578/2006, cu un consum mediu preconizat de 120 l motorină/zi, timp de 10
h/zi.
Rezultatele evaluării sunt redate în tabelul nr. 4.2.1:Tabel nr. 4.2.1
Natura poluantului Emisii zilnice, kg/zi Emisii orare, kg/oră
NOx 1,584 0,1584
SO2 0,072 0,0072
Pulberi 0,756 0,0756
COV 0,00034 0,000034
Cd 0,0000009 0,00000009
Degajarile de pulberi in atmosfera sunt variabile, depinzand de nivelul activitatii,
de specificul operaţiilor si de conditiile meteorologice.
Pentru evaluarea emisiilor de pulberi rezultate din circulaţia mijloacelor de
transport in perioada de constructie, s-a folosit metodologia U.S. EPA PART5.
S-a considerat că se vor folosi zilnic pentru transport 2 autovehicule de mare
tonaj, care vor parcurge o distanţă de 20 km, din care 10 km, drumuri pavate, respectiv
10 km, drumuri nepavate.
1. Drumuri pavate
Emisia de pulberi datorată traficului se calculează conform formulei
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 36
E = k* (SL/2)0,65 (W/3)1,5 ((365-n)/365) [g/vkmt ]
unde:
k = 4.6 pentru PM 10, respectiv 1.1 pentru PM 2,5 ;
n= nr. de zile în care drumurile sunt acoperite cu zăpadă;
SL= particule umede, în g/m2 ;
W= greutatea vehiculelor, în tone;
g/vkmt= cantitatea de pulberi, în grame, antrenate în atmosferă datorită
deplasării a 10 vehicule/zi/km.
1.a). Emisia de PM10, pe 10 km de drumuri pavate
E= 4,6 x (20 g2/m)0,65 x (25/3)1,5 x ((365-45)/365)= 674 g/10 vehicule/zi/km=
135 g/2 vehicule/zi/km= 1350 g/2 vehicule/zi/10 km
1.b). Emisia de PM2,5, pe 10 km de drumuri pavate:
E= 1,1 x (20 g2/m)0,65 x (25/3)1,5 x ((365-45)/365)=161,2g/10 vehicule/zi/km=
32,24 g/2 autovehicule/zi/km= 322,4 g/zi.
2. Drumuri nepavate
Emisia de pulberi datorată traficului se calculează conform formulei
E = k x 1,7x(s/2) x (S/48) x (W/2,7)0,7 x (w/4)0,5 x ((365-(p+n))/365) (g/vkmt)
unde:
k = 0,36 pentru PM 10, respectiv 0,095 pentru PM 2,5 ;
n= nr. de zile în care drumurile sunt acoperite cu zăpadă;
p= nr. zile lipsite de pricipitaţii ;
s= conţinut procentual de particule umede;
S = viteza de deplasare, km/h ;
W= greutatea vehiculelor, în tone;
w = nr. de roţi
g/vkmt= cantitatea de pulberi, în grame, antrenate în atmosferă datorită
deplasării a 10 vehicule/zi/km.
2.a). Emisia de PM10, pe 10 km de drumuri nepavate
E= 0,36 x 1,7x (25/2) x (10/48) x ( 25/2,7)0,7 x (6/4)0,5 x ((365-175)/365)=
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 37
23,24 g/10 vehicule/zi/km=4,65 g/2 autovehicule/zi/km=
46,5 g/2 autovehicule/10 km.
2.b). Emisia de PM2,5, pe 10 km de drumuri nepavate:
E= 0,095 x 1,7x (25/2) x (10/48) x ( 25/2,7)0,7 x (6/4)0,5 x ((365-175)/365)=
6,1 g/10 vehicule/zi/km= 1,22 g/2 autovehicule/zi/km=
12,2 g/ 2 autovehicule/zi/10 km.
Emisia zilnică totală de PM10, în condiţiile deplasării a 2 autovehicule/zi şi a
parcurgerii unei distanţe zilnice de 20 km (10 km drum pavat şi 10 km drum nepavat)
este: E= 1396,5 g.
Emisia zilnică totală de PM2,5, în condiţiile deplasării a 2 autovehicule/zi şi a
parcurgerii unei distanţe zilnice de 20 km (10 km drum pavat şi 10 km drum nepavat)
este: E= 335 g.
Emisia zilnică totală de pulberi, în urma derulării tuturor activităţilor propuse prin
proiect este de 1457 g.
Conform aprecierilor US - EPA/AP - 42, particulele cu diametrul d > 100 µm se
depun in timp redus, zona de depunere nedepasind 10 m de la marginea drumului sau
frontului de lucru.
Particulele cu dimensiunile cuprinse intre 30 µm si 100 µm se depun pana la
cca. 100 m lateral drumului.
Particulele cu dimensiuni mai mici de 30 µm, in special particulele respirabile (IP -
inhalable particulate) cu dimensiunile mai mici de 15 µm si particulele fine (FP), cu
diametrul mai mic de 2,5 µm se depun la distante mai mari de 100 m.
Se apreciaza ca la distante mai mari de 100 m, concentratia de PM in aer va fi
de 2 - 5 ori mai mica decat cea din perimetrul statiilor/bazelor de productie iar
dimensiunile particulelor mai mici de 30 µm (particule in suspensie).
Valorile concentraţiilor poluanţilor gazoşi, generaţi în aerul ambiental, ca urmare
a desfăşurării proiectului se vor încadra în limitele impuse prin Ordinul 592/2002.
Valorile limită sunt redate în tabelul nr. 4.2.2:
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 38
Tabel nr. 4.2.2
poluant CMA(μg/l)
val. limită
orară pt.
protecţia
sănătăţii
umane
val. limită
zilnică pt.
protecţia
sănătăţii
umane
val. limită
anuală pt.
protecţia
sănătăţii
umane
val. limită
anuală pt.
protecţia
vegetaţiei
val. limită
anuală pt.
protecţia
ecosistemelor
SO2 350 125 - - 20
NOx 200 - 40 30 -
PM10 50 - 20 - -
Pb - - 0,5 - -
CO - 10000 - - -
Impactul produs asupra calităţii aerului atmosferic, pe perioada fucţionării staţiei de epurare
Din analiza procesului tehnologic care se va desfasura in cadrul statiei de
epurare corelata cu studii de impact sau bilanturi de mediu intocmite la statii de epurare
rezulta ca sursa de poluare atmosferica o constituie procesul de fermentare si
deshidratare a namolului.
In cadrul statiei vor mai exista si alte surse, dar nesemnificative in raport cu
procesul de fermentare - deshidratare.
Sistemul de canalizare a localitatii va reprezenta si el o sursa de poluare
atmosferica, dar fara efecte cuantificabile si cu influenta nesemnificativa asupra calitatii
factorului de mediu " AER ".
Emisiile de poluanti datorate functionarii statiei de epurare provin de la procesul
de fermentare mixta: aeroba la suprafata bazinului de colectare a namolului si a
instalatiei de deshidratare a acestuia, aflata in contact cu atmosfera si anaeroba in
profunzimea stratului de namol.
Acest proces este complex si dependent de temperatura mediului exterior.
S-a considerat situatia cea mai defavorabila din punct de vedere a intensitatii de
manifestare a sursei si anume cea din sezonul de vara cand procesul de fermentare -
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 39
deshidratare este intensificat de temperatura mediului ambiant, iar debitele de noxe sint
maxime (literatura de specialitate recomanda temperatura de calcul a mediului ambiant
de 30 grade C).
Gazul rezultat in urma fermentarii namolului, denumit " gaz de namol " contine
aproximativ 70 % metan (CH4 - rezultat in urma fermentarii metanice), 25 % dioxid de
carbon - CO2 si 5 % azot-N2, oxigen O2, hidrogen sulfurat – H2S, vapori de apa .
O alta noxă este mirosul specific al acestui gaz, care apare in special datorita
prezentei hidrogenului sulfurat, metanul si dioxidul de carbon fiind inodore.
In studiul poluarii atmosferice s-au luat în considerare doar gazele care produc
efecte negative asupra mediului si a populatiei din zona si anume metanul -CH4 (70 %-
masice din gaz) si hidrogenul sulfurat - H2S (0,15 % -masic din gaz ).
Gazul metan nu are miros, de aceea este dificil de decelat si la concentii
cuprinse intre anumite limite poate produce explozii. Consideram ca in cazul analizat
(bazinul de colectare a namolului avind suprafata in contact cu atmosfera), datorita
faptului ca densitatea relativa a metanului in raport cu aerul este de 0,553 este exclusa
acumularea metanului, dar s-au studiat concentratiile sursei si cele care vor aparea la
nivelul solului, in raport cu cele admise .
Hidrogenul sulfurat continut in gazul de namol este foarte toxic; in cantitati destul
de mici ( 0,001 % ) este sesizabil prin miros. La concentratii de 0,1 % ( in aer ) este
otravitor .
Pentru apele uzate menajere (cf. Mircea Negulescu - Epurarea apelor orasenesti
- la temperatura de 30°C luata in studiu - zona de temperaturi moderate in care
actioneaza organisme mezofile de fermentatie) cantitatea maxima de gaz de namol
care poate fi produsa, corespunzatoare schemei de tratare a apelor uzate adoptate,
este de 43,60 g/om zi. Aceasta valoare s-a luat in calcul, cu toate ca este cantitatea
maxima care se poate produce si se atinge foarte rar.
Cantitatea de gaz de namol specifica, volumica este de 3040 l/kg materii solide
totale organice (0,76 mc/kg).
Cu acest debit specific de gaz de namol, tinand cont de structura materialelor
solide totale in suspensie, de compozitia acestui gaz si de diferenta intre debitele
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 40
masice de suspensii care intra in statie si care se evacueaza din statie s-au stabilit
debitele zilnice maxime, medii lunare si medii anuale de noxe care se degaja în
atmosfera:
Debitul maxim de MTS intrate in statie: = 675 kg/zi
Debitul maxim de MTS iesite din statie: = 117,9 kg/zi
Debitul maxim de MTS ramas in instalatia de deshidratare = 170,4 kg/zi
Debit maxim de gaz de namol care se degaja :
0,70 x 170,4 Kg/zi x 0,76 mcN/kg = 90,45 mcN/zi
Debit mediu de gaz de namol care se degaja :
0,70 x 170,4 Kg/zi x 0,76 mcN/kg x 0,55 = 49,8 mcN/zi
0,55 - coeficient experimental de neuniformitate zilnica a producerii gazului, ca-
re cuantifica conditiile de temperaturi diferite si de neuniformitate a debitelor de ape
uzate.
Debit mediu de gaz de namol care se degaja lunar:
0,70 x 170,4 Kg/zi x 0,76 mcN/kg x 0,55 x 30 zile/luna x 0,75 = 1121,1 mcN/luna
0,75 - coeficient experimental de neuniformitate lunara a producerii gazului, care
cuantifica conditiile de temperaturi diferite si de neuniformitate a debitelor de ape uzate.
Pe baza unei relatii similare s-a stabilit si debitul mediu anual de gaz de namol
care se degaja in atmosfera:
0,70x170,4Kg/zix0,76mcN/kgx0,55x30 zile/lunax0,75x12 luni/anx0,65=8744,4 mcN/an
In functie de structura gazului, s-au stabilit debitele de noxe semnificative, cu
impact asupra factorului de mediu aer, medii zilnice, lunare si anuale : Tabel nr.4.2.2.
NOXA : Debit volumic
mediu zilnic [mcN/zi]
Debit volumic
mediu lunar [mcN/luna ]
Debit volumic
mediu anual [mcN/an ]
Gaz de namol : 49,8 1121,1 8744,4
CH4 34,86 784,8 6121
H2S
0,07 1,68 13,12
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 41
Pentru hidrogenul sulfurat, conform Ordinului M.A.P.P.M nr 462/93, se compara
debitul masic maxim degajat cu cel maxim admis de acest ordin.
Calculul debitului masic maxim pentru gazul de namol:
Q zi maxG.N. = 43,60 g/loc zi x 3277 loc = 142,9 kg/zi
= 11,9 kg/h = 11900 g/h = 3,3 g/s
Emisia de gaz s-a considerat pentru 12h/zi, deoarece degajarea de gaze este
mult mai intensa in regim diurn.
Debitele de calcul pentru sursa (emisii), respectiv pentru calcului celor doi
poluanti, vor fi :
Q calcul CH4 = 3,3 x 0,7 = 2,31 g/s = 8316 g/h
Q calcul H2S = 3,3 x 0,0015 = 0,005 g/s = 17,82 g/h < 50 g/h =DMA (debit
maxim admis conform Ord 462/93).
SURSE STATIONARE DIRIJATE
Tabel nr. 4.2.3
Denumirea sursei
Poluant Debit masic(g/h)
Debit gaze/aer
impurificat(Nmc/h)mc/h)
Prag de alerta
(mg/Nmc)(mg/mc)
Limita la emisie/prag de interventie
(mg/Nmc)(mg/mc)
1 2 3 4 5 7
Statie epurare CH4 8316 2,9 -
Statie epurare H2S 17,82 0,0006 -
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 42
SURSE STATIONARE de poluare a aerului, poluanti generati si emisi Tabel nr. 4.2.4
Denumi
rea acti-
vităţii
Surse generatoare de poluanti atmosferici Caracteristici fizice ale
surselor
Parametrii gazelor
evacuate
Denumi
re
Consu
m/
produc
tie
Timp
de
lucru
anual,
ore
Polu
anti
generati
Polu
anti,
coduri,
dupa
caz
Canti
tati de
polu
anti
gene
rati
(to/an)
Denumi
re
Inaltime Diamet
rul
interior
la virf al
cosului
(m)
Vitez
a
(m/s)
Tempe
ratura
(0C)
Debit
volumic/
debit
masic
g/s)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Tratare
apa uzata
menajera
Statie de
epurare
600 mc
apa
uzata/zi
8.760 Aerosoli
din pro-
cesul
tehn.
CH4
H2S
72,848
0,156
Inst.
epurare
1,5 1 3,5 30 2,31
0,005
Pentru studiul dispersiei atmosferice, a fost utilizat un program expert "Simularea
dispersiei gazelor si pulberilor in atmosfera - emisie si imisie". Cu acest program s-a
studiat sursa, asimilata cu o sursa de suprafata de 12,5 mp. Pentru calculul
concentratiei la sursă (emisii) si a celei la nivelul solului (imisii), s-a simulat o sursa
virtuala amplasata in centrul de greutate al degajarilor de gaz (care se suprapune cu
centrul geometric al acestei suprafete). Sursei i s-au atribuit urmatoarele caracteristici:
- debite: au fost expuse anterior
- inaltime sursa H = 1,50 m ( '' sursa joasa'')
- suprafaţa sursei 12,5 m2 (suprafaţa platformei de depozitare a nămolului)
- tg = 30 grade C
- ta = 32 grade C (sezonul de studiu, defavorabil - vara si nu apare efect
favorabil de termosifon- tiraj natural )
- vgaze = 3,50 m/s ( evaporare si degajare intensa )
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 43
Valorile concentraţiilor emisiilor de metan şi hidrogen sulfurat sunt redate în
tabelul nr. 4.2.5: Tabel nr. 4.2.5
poluant conc. la sursă, mg/mc CMA, cf. Ordin 462/1993
CH4 6,6 *
H2S 0,014 5
* In Ordin MAPPM nr.462/93 nu este normat explicit acest poluant
Concentratiile maxime atinse la nivelul solului sunt redate în tabelul nr. 4.2.6
Tabel nr. 4.2.6
poluant conc. la sursă, mg/mc CMA, cf. STAS 12547, mg/mc
H2S 0,003 0,015
Concentratiile poluanţilor la sursă au fost comparate cu cele maxim admise
conform Ordinului MAPPM nr.462/93 (emisii), iar cele la nivelul solului cu cele maxim
admise conform STAS 12574/86 (imisii).
- Deoarece factorul de mediu AER este afectat in limite admise, fara a se depasi
concentratiile maxim admise nici la emisii si nici la imisii nu s-au prevazut instalatii
pentru epurarea gazelor reziduale.
Calculul indicelui de poluare pentru aer:
La emisii:
IP H2S = 0,014/5 = 0,003
La imisii:
IP H2S = 0,003/0,015 = 0,2
In concluzie, factorul de mediu aer, va fi afectat in limitele admise - nivel 1 fara
efecte nocive, sau chiar fara efecte cuantificabile.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 44
Nu sint prevazute instalatii de epurare a gazelor (aerosolilor) provenite de la
instalatiile statiei de epurare. Pentru monitorizarea emisiilor se va apela periodic la un
laborator specializat, rezultatele masuratorilor furnizind date referitoare la necesitatea
prevederii unor instalatii de epurare a gazelor emise.
Concentratiile imisiilor fiind reduse, sanatatea locuitorilor din zona protejata
(locuita), nu va fi afectată deoarece:
- distanta dintre staţia de epurare si prima locuinţă aparţinând localităţii
Nuşfalău este 0,6 km, distanţă suficientă pentru a sigura dispersia optimă a
poluanţilor;
- staţia de epurare va fi amplasată pe direcţia V-NV, faţă de localitate iar
direcţia predominantă a vânturilor în zonă este V-NE, deci eventualele imisii
de hidrofen sulfurat, gaz toxic, generator de mirosuri neplăcute, nu vor fi
antrenate în direcţia zonelor locuite.
Nu va fi influenţată negativ calitatea aerului în zona transfrontiera datorita
distantei mari până la frontiera de vest.
4.3 Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilorPe perioada realizării investiţiei se va produce o creştere a nivelului de zgomot şi
vibraţii, datorită funcţionării utilajelor şi a deplasării mijloacelor auto.
Influenţa zgomotului asupra organismului uman depinde de o serie de factori, ca:
- intensitatea, frecvenţa, tipul de acţiune şi caracterul zgomotului;
- vârsta, activitatea, starea fizică, obişnuinţa şi sensibilitatea individuală;
- mediul în care are loc acţiunea: dimensiunea spaţiului, configuraţia
terenului, etc. Acţiunea zgomotului asupra organismului este
încadrată în mai multe zone:
- zona liniştită................................0-30 dB(A)
- zona efectelor psihice................30-60 dB(A)
- zona efectelor fiziologice............60- 90 dB(A)
- zona efectelor otologice............90-120 dB(A)
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 45
Influenţa vibraţiilor asupra organismului uman depinde de o serie de factori, ca:
- intensitatea, frecvenţa, tipul de acţiune şi caracterul vibraţiilor;
- vârsta, activitatea, starea fizică, obişnuinţa şi sensibilitatea individuală;
- mediul în care are loc acţiunea: dimensiunea spaţiului, configuraţia
terenului, etc.
Zgomotele rezultate în urma activităţii desfăşurate în cadrul obiectivului au un
efect local şi nu afectează semnificativ potenţialii receptori sensibili, datorită metodei şi
tehnologiilor de exploatare folosite.
Sursele de zgomot şi vibraţii vor fi active o perioadă de maximum 10 ore/zi.
Pentru reducerea nivelului de zgomot se vor lua următoarele măsuri:
- menţinerea caracteristicilor tuturor utilajelor la parametrii cât mai
apropiaţi de cei indicaţi în cărţile tehnice;
- reducerea la minim a timpilor de funcţionare a utilajelor;
- dotarea cu amortizoare de zgomot a utilajelor folosite.
La apariţia oricărui zgomot suspect şi deranjant, se vor lua măsurile necesare de
oprire a utilajelor şi de remediere a defecţiunilor şi a surselor de zgomot.
Informativ nivelele de zgomot produse de utilajele care vor funcţiona în carieră, sunt
redate în tabelul nr. 4.3.1 :
Sursa de zgomot Nivel echivalent de
zgomot dB(A)
Locul
determinării
Încărcător frontal 61 la 30 m de sursăAutobasculantă încărcată
(la 12 km/h)
58-65 la 30 m de sursă
Nivelul zgomotului la o anumită distanţă faţă de sursa producătoare se determină
cu formula:
L2 = L1 + 20 lg (r1/ r2 ) în care:
L1 = nivelul de zgomot maxim cunoscut, la distanţa r1 de sursă
r1 = 1 m (la sursă)
L1 = 65 dB (A) - mijloace de transport, încărcător frontal
L2 = nivelul zgomotului la distanţa r1 de sursă
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 46
r2 = distanţa medie până la limita perimetrului de exploatare
Prin aplicarea formulei prezentate şi luând r2 = 40 m rezultă un nivel de
zgomot calculat la limita incintei de 33 dB (A).
Pentru minimizarea efectului vibraţiilor cauzate de mijloacele de transport se vor
adopta următoarele măsuri:
- se va impune o limită de viteză de 5 km/oră;
- transportul materialului excavat se va realiza doar în timpul zilei, în perioada când
locuitorii satului Nuşfalău sunt angrenaţi în activităţi economico-sociale.
Sursele de zgomot in zona statiei de epurare sunt cele specifice acestei
activitati: functionarea electropompelor si a turbosuflantelor. Electropompele cu care
sint dotate statiile de pompare a apei uzate fiind submersibile si montate in interiorul
chesoanelor, nu vor produce zgomote sesizabile de receptori externi. Pompele pentru
recircularea
namolului fiind de putere mica si montate in compartimente subterane ale bazinului de
aerare, vor produce, de asemenea zgomote slab operceptibile in exterior.
Nivelul zgomotului produs de turbosuflante la 1 m distanta de agregat va fi de 86
db(A). Pentru atenuarea zgomotului produs de turbosuflante acestea vor fi prevazute cu
carcase fonoabsorbante, nivelul zgomotului scazind pina la 68 db(A). Turbosuflantele
fiind montate intr-o cladire inchisa, la 1 m in exteriorul acesteia, nivelul zgomotului nu va
depasi 60 db(A).Aceste zgomote se produc pe toata durata de functionare a statiei de
epurare.
Vibratiile sunt produse de partile mecanice in miscare ale instalatiilor din statia de
epurare si de circulatia vehiculelor in interiorul acesteia. Deoarece utilajele sunt montate
pe postamente izolate, dupa echilibrarea dinamica a motoarelor, vibratiile transmise in
exterior vor fi de foarte mica intensitate.
Ţinând cont de faptul ca amplasamentul staţiei se afla la periferia localitatii, la
mare distanta de zone locuite, nu este necesară adoptarea de masuri de protectie
impotriva zgomotului si vibratiilor.
Determinarea nivelului zgomotului la limita incintei :
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 47
Deoarece obiectivul de investitii studiat este situat intr-o zona periferica, la
determinarea nivelului zgomotului in incinta se va lua in calcul zgomotul produs de
instalatiile din statia de epurare.
L = L1 + 20 lg [dB(A)] nivelul zgomotului la limita incintei
L1 = 60 dB(A) nivelul zgomotului produs de turbosuflante
r1 = 1,0 m
r2 = 25,0 m distanta medie pina la limita incintei
L = 60 + 20 (-1,4) = 32 dB(A)
Valoarea determinata este mai mica decit cea impusa de STAS 10009-88 [65
dB(A)] la limita incintelor industriale.
4.4. Solul ; Geologia subsoluluiJudetul Salaj este asezat in partea de Nord-Vest a Romaniei respectiv in centrul
Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest si se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de
legatura dintre Carpatii Orientali si Muntii Apuseni, cunoscuta sub denumirea de
Platforma Somesana, care are o suprafata de 3864,48 km2, ceea ce reprezinta 1,6%
din suprafata tarii. Se invecineaza cu judetele Satu Mare si Maramures la Nord, Bihor la
vest si Sud-Vest si Cluj la Sud si Est.
Din punct de vedere geografic, judetul Salaj este o zona de dealuri si depresiuni
situate pe cursul vailor Almasului, Agrijului, Somesului, Crasnei si Barcaului. Zona
montana este reprezentata in partea de Sud-Vest prin doua ramificatii nordice ale
muntilor Apuseni: culmile Mesesului si Plopisului. Depresiunile au o larga raspandire pe
teritoriul judetului si reprezinta importante zone agricole de concentrare a asezarilor.
În spaţiul regional Nord-Vest şi în spaţiul judeţean, amplasamentul proiectului de
investiţie este dispus central şi spre vest, în bazinul hidrografic superior al Râului Barcău,
care face parte din Bazinul hidrografic Crişuri.
Comuna Nuşfalău este situată în partea de vest a judeţului, în depresiunea largă a
Şimleului şi în zona de contact a culoarului Barcăului cu Colinele Toglaciului şi este
alcătuită din două sate Nuşfalău şi Bilghez.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 48
Legătura carosabilă între satele comunei se face prin drumul naţional DN 1H, care
trece pe teritoriul satului Nuşfalău, de la est la vest, respectiv pe direcţia Şimleu
Silvaniei către Aleşd, judeţul Bihor, care are o îmbrăcăminte elastică asfaltată.
Localitatea Nuşfalău - sat reşedinţă de comună este situat la o distanţă de 39 km
faţă de municipiul Zalău, la 9 km de cel mai apropiat oraş Şimleu Silvaniei.
Conform normativului P100/92 caracteristicile geofizice ale terenului din
amplasament sunt:
- zona seismică de calcul ″F″;
- coeficientul Ks = 0,08;
- perioada de colţ TC = 0,7 sec., corespunzând zonei macroseismice de
gradul VI;
- adâncimea de îngheţ se apreciază conform STAS 6054/77 la 0,80 m faţă
de cota terenului.
Nu s-a semnalat nici un tip de poluare a terenului de pe amplasamentul
investiţiei.
Pe perioada realizării investiţiei morfologia solului va fi afectată datorită excavării
un volum de 7623 mc ce va fi utilizat în parte pentru umplerea şanţurilor,în parte pentru
aducerea unor terenuri la cotă în scopul obţinerii planeităţii platformelor.
În scopul evitării producerii unor poluări accidentale a solului datorită scurgerilor
de carburanţi sau uleiuri, în locaţiile propuse ca şi şantiere nu se vor realiza lucrări de
întreţinere a utilajelor şi a parcului auto.
Recomandăm ca la finalizarea lucrărilor de execuţie zonele amenajate ca şi
şantiere temporare de lucru să fie supuse unor lucrări de reecologizare astfel încat
terenul să aibă aceeaşi destinaţie ca şi cea iniţială.
Calitatea solului şi a subsolului nu va fi afectată semnificativ de lucrările de
realizare a investiţiei.
Sursele posibile de poluare a solului datorate funcţionării staţiei de epurare sunt
emisiile de poluanti proveniti din procesul de tratare a apei uzate, care pot ajunge
accidental la suprafata solului, in zona de evacuare a efluentului.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 49
Deoarece performantele instalatiilor care alcatuiesc fluxul tehnologic de tratare a
apei uzate sint ridicate, pericolul modificarii calitative a solului in zona statiei de epurare
este redus.
Nu vor avea loc fenomene de poluare chimica, microbiologica, parazitologica a
solului, datorita faptului ca efluentul se incadreaza in limitele normativului NTPA 001,
realizându-se inclusiv dezinfectarea cu UV.
Fluxul tehnologic de tratare a apei uzate va produce cca.140 kg namol
deshidratat/zi (50 t/an), si aproximativ 3 t/an materii solide, colectate la gratarul cu
curatire manuala, care vor fi evacuate la groapa de gunoi a localitatii.
Nămolul va fi gestionat în conformitate cu prevederile OUG 78/2000, aprobată
prin Legea 426/2001 şi Ord. MS nr. 344/2004.
În funcţie de compoziţia sa, nămolul deshidratat va putea fi folosit pentru
fertilizarea terenurilor agricole in perioadele extravegetale.
Vor fi utilizate ca fertilizanţi numai namolurile tratate, pentru care s-a emis
permisul de aplicare de către APM Sălaj, pe baza studiului agrochimic special elaborat
de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) şi aprobat de Direcţia pentru
agricultura şi dezvoltare rurală.
Operatorul staţiei de epurare va trebui sa furnizeze utilizatorilor de namol, cu
regularitate, informaţii privind disponibilul de namol şi caracteristicile namolului, conform
următorilor indicatori de caracterizare: pH, umiditate, pierdere la calcinare, carbon
organic total, azot, fosfor, potasiu, cadmiu, crom cupru, mercur, nichel, plumb, zinc.
Nu va exista un impact transfrontiera al factorului de mediu sol, datorita faptului
ca influentele asupra acestuia se pot manifesta doar pe suprafata limitata, in zona
statiei de epurare.
Nu se impune adoptarea de măsuri suplimentare pentru a limita influentele
negative asupra solului in zona statiei de epurare, deoarece nu se intrevad astfel de
influente ca urmare a desfăsurării activitatii acesteia la parametrii proiectaţi.
4.5. Biodiversitatea
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 50
Datorită situării geografice, judeţul Sălaj prezintă o varietate de habitate, ce
evoluează de la habitatele specifice zonelor de câmpie până la habitatele ce prezintă
unele caracteristici chiar alpine în zona Munţilor Meseş şi a Munţilor Plopişului.
Ecosistemele specifice zonei studiate prezintă o dispoziţie mozaicată, în care
alternează porţiuni antropizate şi ecosisteme naturale.
În zonă sunt răspândite porţiuni de pădure, fag sau amestec de fagacee cu
răşinoase, care provin din plantaţiile forestiere, existente în urmă cu 40-50 ani.
Acestea alternează cu ecosisteme tipice:
- pajişti, în care predomină specii de graminee;
- etajul tufărişului, în care se întâlnesc frecvent genurile Prunus sp., Rosa
canina(măcieş), Sowbucus nigro(soc), Conylus cvelona(ulm);
- zone joase, în care predomină genurile Salix sp(salcia) şi Alunus sp.(arin).
În ceea ce priveşte habitatele de interes comunitar, în judeţul Sălaj au fost
inventariate un număr de 5 habitate comunitare după cum urmează:
-Grote neexploatate turistic - cod 8310 - habitat identificat în cadrul Sitului de
Importanţă Comunitară Peştera Măgurici - ROSCI 0192;
-Păduri dacice de stejar şi carpen - cod 91Y0 - habitat existent pe teritoriul Sitului
de Importanţă Comunitară Racâş-Hida - ROSCI 0209;
-Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum - cod 9130 - habitat prezent în Situl de
Importanţă Comunitară Tusa-Barcău - ROSCI 0257;
- Păduri cu Castanea sativa- cod 9260 - habitat prezent în cadrul ariei naturale
protejate de interes naţional “Pădurea La Castani”, localitatea Rogna, comuna Ileanda;
- Păduri eurosiberiene cu Quercus robur – cod 91I0 - habitat prezent în cadrul
ariei naturale protejate de interes naţional “Pădurea Lapiş”, localitatea Nuşfalău.
Pe teritoriul judeţului Sălaj, în urma studiilor efectuate în teren şi a studiilor
ştiinţifice au fost identificate un număr de 286 de specii din flora sălbatică de interes
naţional.
Din aceste specii, un număr de 5 sunt cuprinse în anexa 5 a O.U.G. nr.
57/20.06.2007, cu modificările ulterioare, în categoria speciilor de interes comunitar , a
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 51
căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management. Aceste
specii sunt următoarele:
Sphagnum magellanicum, Sphagnum subsecundum, Sphagnum ambliphyllum -
muşchi de turbă, este localizat pe teritoriul ariei naturale protejate “Mlaştina de la
Iaz” aflată pe teritoriul localităţii Iaz, comuna Plopiş ;
Arnica montana- arnică, ce este localizată în zona Munţilor Meseş, a Văii
Almaşului, a Văii Someşului;
Gentiana lutea- genţiana, localizată ştiinţific pe păşunile împădurite din zona
Munţilor Meseş.
Fauna sălbatică, datorită varietăţii de habitate şi ecosisteme existente pe teritoriul
judeţului Sălaj, prezintă şi ea o varietate atât specifică cât şi ecologică sau sistematică.
În urma diferitelor studii efectuate în decursul timpului au fost determinate şi
inventariate un număr de 197 de specii de animale de interes naţional.
Din aceste specii faunistice un număr de 18 specii sunt cuprinse în anexa 3 a
O.U.G. nr. 57/20.06.2007, în categoria speciilor de animale a căror conservare necesită
determinarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială
avifaunistică: Tabel nr. 4.5.1
Nr. crt. Denumire ştiinţifică Denumire populară Localizare
1. Rhinolophus ferrumequinum liliac-mare-cu-nas-potcoavă Arie protejată-Peştera Măgurici
2. Rhinolophus hipposideros liliac-mic-cu-nas-potcoavă Arie protejată-Peştera Măgurici
3. Myotis myotis liliac-mare-cu-bot-ascuţit Arie protejată-Peştera Măgurici
4. Myotis blytii liliac-mic-cu-urechi-de-şoarece Arie protejată-Peştera Măgurici
5. Miniopterus schreibersii liliacul cu aripi lungi Arie protejată-Peştera Măgurici
6. Canis lupus lupTusa, Ileanda, Românaşi, Cormeniş, Cliţ, Carastelec
7. Gavia immer cufundar mareLacul Vârşolţ, Cehu Silvaniei, Cheud, Şimleul Silvaniei
8. Ixobrychus minutus Stârc pitic Aria naturală protejată Balta Cehei
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 52
9. Ciconia ciconia Barză albă Toată suprafaţa judeţului
10. Cygnus cygnus lebădă de iarnăRâul Someş, Lacul de acumulare Vârşolţ, Ferma Piscicolă Motiş
11. Dendrocopos medius ciocănitoare de stejar Arie protejată-Pădurea Lapiş, zona de deal
12. Ficedula albicollismuscar gulerat
Arie protejată-Pădurea Lapiş, zona de deal
13. Lanius collurio sfrâncioc roşiatic Arie protejată-Pădurea Lapiş, zona de deal
14.
Emys orbicularis broască ţestoasă de apă
Bizuşa -Băi, Brâglez, Buciumi, Fântânele-Rus, Fabrică, Gâlgău, Măleni, Mineu, Păuşa, Sălăţig, Şimişna, Solona
15. Bombina bombina buhai de baltă cu burtă roşie
Agrij, Bizusa-Băi, Bodia, Ciureni, Cizer, Şamşud, Surduc, Valea Cimenilor, Vârteasca, Zalha, Zăuan
16. Bombina variegata buhai de baltă cu burtă galbenă Toată suprafaţa judeţului
17. Triturus cristatus triton cu creastă Toată suprafaţa judeţului
18. Lucanus cervus rădaşcă Toată suprafaţa judeţului
Facem menţiunea că deşi pe teritoriul judetului exista un numar de 15 arii
protejate de interes national, care insumează o suprafata de 516,73 ha, investiţia
propusă nu se suprapune peste acestea, deci nu vor fi afectate specii de plante şi
animale care necesită adoptarea de măsuri de protecţie.
Realizarea investiţiei nu va afecta flora şi fauna locală, lucrările urmând să se
desfăşoare numai în intravilanul localităţii, cu afectarea temporară a unor suprafeţe de
teren, complet antropizate.
Menţionăm că prin proiect se prevede ca după finalizarea tuturor lucrărilor să se
realizeze înierbarea suprafeţelor afectate pe suport din strat vegetal.
Odată cu finalizarea investiţiei se vor crea condiţiile îmbunătăţirii stării de calitate
a apelor Barcăului(starea ecologică se încadrează în clasa a II-a, atât după calitatea
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 53
fizico-chimică, cât şi după cea biologică), datorită sistării evacuării necontrolate de ape
uzate.
Măsurile menţionate anterior referitor la reducerea poluării factorilor de mediu se
constituie ca şi măsuri de protecţie a biodiversităţii.
4.6. PeisajulSălajul, numit şi Ţara Silvaniei are un relief în care predomină formele deluroase-
Podişul Someşan şi dealurile piemontane ale Silvaniei dar sunt prezente şi cele
montane- ramificaţiile nordice ale Munţilor Apuseni-Culmile Meseşului şi Plopişului.
Se întinde pe o suprafaţă de 3864 km, din care mai mult de jumătate are
destinaţie agricolă(terenuri arabile, păşuni, fâneţe, vii şi livezi).
Restul suprafeţei este acoperită de păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră.
Localitatea Nuşfalău se găseşte la 10 km de Şimleu Silvaniei, la 40 de km de
Zalău şi Marghita, la 90 de km de Oradea.
Realizarea investiţiei propuse nu va afecta peisajul zonei.
4.7. Mediul social şi economic:Populaţia localităţii număra la ultimul recensământ 3277 locuitori. Din punct de
vedere etnic, populaţia comunei avea următoarea structură: 11,73% români, 75,68%
maghiari, 11,78% rromi, 0,65% slovaci si 0,26% alte naţionalităţi.
Economia comunei este una extrem de diversificată şi într-o continuă ascensiune în
comparatie cu alte comune ale judeţului Sălaj. Aici sunt bine reprezentate toate sectoarele
economice.
Realizarea lucrarilor aratate mai sus, pe linga oportunitatea ecologica, va fi utila
comunitatii locale, creând posibilitatea extinderii retelei de canalizare a localitatii si a
racordarii unui numar cit mai mare de consumatori la utilitatile tehnico-edilitare.
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural:
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 54
Comuna Nuşfalău este o asezare rurală mare care avea în perioada feudală rang
de târguşor, datorat în mare parte şi de prezenţa unei mănăstiri şi mai apoi de prezenţa
reşedintei nobiliare a familiei Banffy (se presupune că acest castel ar fi fost şi reşedinţa
principilor transilvaneni Rakoczi György si Thököly Imre).
Atestările documentare ale aşezărilor comunei datează încă de la începutul
secolului al XIII-lea. Asfel Nusfalăul este mentionat în anul 1213 sub denumirea de villa
Nog şi Bilghez la 1259.
Resedinta de comuna, a fost amintit pentru prima data in documente in anul
1227 sub denumirea de Bozia Gemelchen. Localitatea Iaz este mentionata in anul 1342
iar Fagetu este atestat documentar in anul 1830.
Populatia totala a comunei numara la ultimul recensamant 2765 locuitori din care
61,51% romani, 0,10% maghiari, 5,64% rromi, 32,58% slovaci si 0,17 % alte
nationalitati.
Realizarea investitiei nu va avea nici un impact asupra conditiilor etnice si
culturale.
Nu vor fi monumente istorice sau rezervatii naturale afectate de activitatea statiei
de epurare.
5. Analiza alternativelorVarianta 0
La nivelul localităţilor componente ale comunei există câteva reţele de alimentare
cu apă, realizate în mod impropriu, dispersate pe grupuri de gospodării, alimentarea
fiind constituită din captări în amonte, pornind de la care apa este condusă prin
intermediul unor reţele subterane din PVC către consumatori.
În prezent în nici una dintre localităţile comunei Nuşfalău nu există canalizare
menajeră centralizată, apele menajere uzate rezultate fiind deversate în condiţii
improprii, cu descărcare în reţeaua hidrografică locală.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 55
Adoptarea ″variantei 0″ ar conduce la perpetuarea situaţiei actuale, cu afectarea
severă a calităţii apelor, solului şi subsolului.
Varianta : sistem de canalizare menajeră în soluţie de colectare prin bazine de
vidanjare
Adoptarea acestei variante presupune realizarea de bazine vidanjabile, cu
capacitatea de 50 mc(câte unul la 5-10 gospodării), astfel încât să fie asigurată
capacitatea de colectare pentru o perioadă de cel puţin 7 zile sau de microstaţii de
epurare pentru grupuri de 10-20 gospodării, cu posibilitate de evacuare în emisarii din
zonă .
Bazinele de vidandajare sunt în soluţie de beton armat, subterane.
Microstaţiile de epurare de tip monobloc au rol de epurare mecanică şi biologică
a apelor uzate menajere colectate din gospodăriile racordate la acest sistem de
canalizare.
Racordarea gospodăriilor la bazine şi la miocrostaţiile de epurare se face prin
conducte de canalizare din PVC cu diametrul nominal de 160 mm – 200 mm.
Evacuarea apelor uzate menajere din bazinele de vidanjare se face cu
autovidanje, care transportă apele uzate la cea mai apropiată staţia de epurare din
zonă, în baza unor contracte de prestări servicii.
Evacuarea apelor uzate menajere din microstaţiile de epurare se poate face în
emisarul din zonă râul Barcău,apoi nămolul rezultat se va vidanja cu autovidanje, care
transportă apele uzate şi nămolul în exces la staţia de epurare din zonă, în baza unor
contracte de prestări servicii.
Varianta: Sistem de canalizare menajeră alcătuit din reţele de canalizare a apelor
uzate menajere gravitaţionale şi sub presiune, staţii de pompare a apelor uzate şi staţie
de epurare a apelor uzate
Principiile epurarii mecano-biologice fiind cunoscute, alternativele posibile se
referă la alegerea tehnologiilor.
Prin proiect a fost preferata utilizarea unei statii de epurare mecano-biologice
compacte, containerizata, dintre ale carei avantaje amintim:
- colectarea unitară a apelor uzate menajere de la consumatori;
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 56
- transportul apelor uzate menajere se face gravitaţional şi sub presiune, fiind
în permanenţă monitorizat;
- evacuarea apelor uzate menajere se face în staţia de epurare proprie;
- evacuarea apelor convenţional curate se face în emisarul natural râul Barcău,
ce face parte din bazinul hidrografic Crişuri;
- apele convenţional curate evacuate se monitorizează;
- spatiu ocupat redus
- exploatare facila, procese automatizate
- durata de realizare redusa
- consum de energie redus
- flux tehnololgic complex, incluzind procese de nitrificare - denitrificare
heterotrofa si heteroautotrofa
- posibilitate facila de extindere, prin adaugarea inca unui modul, in cazul
cresterii
debitelor de apa uzata preluata.
6. MonitorizareaIn timpul functionarii statiei de epurare vor fi monitorizate: debitele tratate,
calitatea efluentului, calitatea apelor subterane si imisiile de hidrogen sulfurat.
a). Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă se va realiza zilnic, de către
personalul staţiei, în cadrul laboratorului propriu şi periodic, la intervale stabilite de către
autoritatea în domeniu, de către laboratoare acreditate.
Punctul de prelevare îl va constitui evacuarea efluentului epurat în Barcău.
Tabel nr. 6.1
indicator de calitate U.M. CMA,
cf. NTPA 001/2005
metoda de analiză
materii în suspensie mg/l 60 STAS 6593/81
CBO5 mgO/l 20 STAS 6560/82
CCO-Cr mgO/l 125 SR ISO 6060/96
Ntotal mg/l 15 STAS 7312/83
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 57
Ptotal mg/l 2 SR EN 1189/99
b). Monitorizarea calităţii apelor subterane se va realiza la intervale stabilite de
către autoritatea în domeniu, de către laboratoare acreditate.
Punctele de prelevare ale probelor le vor constitui puţurile de hidroobservaţie,
care vor fi amplasate amonte şi aval, conform precizărilor din Avizul de gospodărire a
apelor, nr. C13/25.01.2010, emis de către A.N. Apele Române-Administraţia Bazinală
de Apă Crişuri.
Tabel nr. 6.2
indicator de calitate U.M. CMA,
cf. Legii 458/2002,
completată cu Legea
311/2004
metoda de analiză
pH - 6,5-9,5 STAS 6325/75
Sr ISO10523/97
oxidabilitate mgO/l 5,0 STAS 3002/85
SR ISO 6060/96
duritate totală grade germane 5 STAS 3326/76
NH4 mg/l 0,50 STAS 6328/85
Cloruri mg/l 250 STAS 3049/88 SR ISO 9297/98
c). Monitorizarea calităţii aerului ambiental se va realiza la intervale de timp,
stabilite de către autoritatea în domeniu.
Punctul de măsură îl va constitui împrejmuirea incintei staţiei de epurare.Tabel nr. 6.3
poluant CMA; cf. STAS 12574/87 Metoda de analiză
medie de 30 min. medie zilnică
H2S 0,015 0,008 STAS 10814/76
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 58
Monitorizarea şi raportarea deşeurilor
Tipurile şi cantităţile de deşeuri se vor raporta conform cerinţelor impuse de
legislaţia în domeniu (se va realiza fişa fiecărui deşeu, precum şi planul anual de
gestiune al deşeurilor).
Nămolul deshidratat poate fi eliminat, prin depunerea în deponii autorizate sau
poate fi utilizat ca şi fertilizant agricol, cu condiţia analizării prealabile a compoziţiei sale
şi a terenului pe care urmează să fie aplicat.
7. Situatii de riscAmplasamentul investitiei este situat in zona seismica E (conform normativului P
100-92), neinundabila, fara pericol de alunecari de teren.
Domeniul de activitate nu implica pericolul aparitiei unor accidente tehnice cu
impact semnificativ asupra mediului.
Pentru situaţia căderii alimentării cu energie electrică a staţiei de epurare
mecano–biologice compacte containerizate (situaţie de avarie), pentru a evita
inundarea necontrolată a zonei se prevede o conductă cu rol de preaplin şi by-pass a
platformei staţiei de epurare cu Dn 250, care ţine cont de debitul maxim posibil.
In prima fază după căderea alimentării cu energie electrică, apa menajeră
afluentă se înmagazinează în bazinul de omogenizare, egalizare şi pompare şi în
reţeaua de canalizare până la nivelul preaplinului (-0,80 m), după care deversează, în
situaţia în care nu s-a remediat defecţiunea electrică, prin conducta de by-pass.
8.Metodele de investigaţie folosite În scopul elaborării Raportului la Studiul de Impact asupra Mediului s-au realizat
următoarele :
- vizite în teren ;
- consultarea proiectului de investiţie ;
- consultarea studiilor de specialitate puse la dispoziţie de către beneficiar ;
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 59
- consultarea literaturii de specialitate ;
- consultarea actelor de reglementare deţinute de către beneficiar.
9. Descrierea dificultăţilor
Nu s-a putut face compararea valorilor limită a parametrilor relevanti, în
concordanţă, cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile
în Uniunea Europeană, deoarece nu există suficiente date de referinţă.
10. Rezumat fără caracter tehnic Obiectul prezentului Raport la Studiu de Impact asupra Mediului îl constituie
prezentarea impactului lucrărilor de realizare a reţelei de canalizare şi a staţiei de
epurare aferentă localităţii Nuşfalău, asupra factorilor de mediu.
Suprafaţa ocupata de Staţia de epurare, având in vedere obiectele tehnologice si
retelele necesare intre acestea, este de 675 m2, cu un grad de ocupare de cca.50%,
superior celorlalte tehnologii de epurare si aranjamente a obiectelor in teren.
Pentru construirea statiei de epurare s-a prevazut o unitate mecano-biologica,
monobloc, conteinerizata si o serie de obiecte adiacente, pe care le descriem in ordinea
fluxului tehnologic al apei.
Lucrarile de baza care alcatuiesc investitia sint urmatoarele:
Retele tehnologice
Camine de canalizare
Treapta de epurare mecanica primara
Bazin de egalizare, omogenizare apa menajera
Bazin de pompare apa menajera
Treapta de epurare mecanica finala
Treapta de epurare biologica
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 60
Unitate de dezinfecţie cu ultraviolete
Unitate de stocare si dozare coagulant
Bazin de pompare finala apa epurata si dezinfectata
Bazin colectare si pompare sediment
Unitate de deshidratare sediment
Platforma depozitare containere deseuri
Realizarea investiţiei :amenajare reşea canalizare şi staţie de epurare aferentă
pentru localitatea Nuşfalău.
Pentru realizarea obiectivului propus, se vor executa urmatoarele lucrari de constructii:
- bazin de omogenizare si pompare a apei uzate
- montare modul de epurare mecanobiologica
- bazin de colectare si pompare namol
- retele de legatura
- platforma betonata de depozitare a sacilor cu namol deshidratat si
conteinerului de gunoi
- sistematizare pe verticala
- imprejmuiri.
În timpul perioadei de execuţie va fi necesar consum de apă pentru producerea
betonului utilizat.Aceasta va fi prelucrat în staţiile de betoane şi adus la punctul de lucru
cu ajutorul autotransportoarelor speciale tip CIFA.
Apa necesară consumului personalului muncitor pe parcursul perioadei de
execuţie va fi adusă la punctele de lucru în butelii tip PET.
Şantierul organizat va avea latrine uscate.
Apa din precipitaţii va fi colectată în rigole triunghiulare pereate.Pe zonele de
debleu s-au prevăzut drenuri de fund de şanţ cu lăţimea de 70 cm şi adâncime de
2.30m.
În dreptul intersecţiilor pentru a se asigura continuitatea şanţurilor se vor
introduce rigole dreptunghiulare acoperite.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 61
În perioada de realizare a obiectivului s-a prevăzut amplasarea şantierelor de
lucru cat mai departe de cursurile de apă pentru a se exclude riscul oricărei poluări
accidentale în apa acestor văi.
Sursele de poluanti pentru ape, de suprafata sau freatice, sint evacuarile de apa
uzata provenite de la gospodariile populatiei si de la agentii economici care isi
desfasoara activitatea in localitate, care ar urma sa fie preluate de statia de epurare.
Concentratiile maxime ale poluantilor din apele epurate evacuate vor respecta
condiţiile impuse prin NTPA 001/2005.
Substanţele pasibile de a infesta atmosfera, ca urmare a desfăşurării lucrărilor de
realizare a investiţiei sunt gazele de ardere, provenite de la motoarele utilajelor care vor
fi utilizate pentru realizarea lucrărilor propuse, precum şi de la mijloacele auto, care vor
fi folosite pentru transportul materialelor.
Sistemul de canalizare a localitatii va reprezenta si el o sursa de poluare
atmosferica, dar fara efecte cuantificabile si cu influenta nesemnificativa asupra calitatii
factorului de mediu " AER ".
În perioada de execuţie a lucrărilor în scopul minimizării impactului asupra
factorilor de mediu sol şi ape subterane s-a prevăzut amenajarea de şantiere în care să
fie păstrate utilajele şi maşinile care vor fi utilizate.
Calitatea solului şi a subsolului nu va fi afectată semnificativ de către sistemul de
drumuri comunale.
Sursele posibile de poluare a solului datorate staţiei de epurare vor fi
reprezentate prin emisiile de poluanti proveniti din procesul de tratare a apei uzate, care
pot ajunge la suprafata solului, in zona de evacuare a efluentului.
Deoarece performantele instalatiilor care alcatuiesc fluxul tehnologic de tratare a
apei uzate sint ridicate, pericolul modificarii calitative a solului in zona statiei de epurare
este redus.
Nu vor avea loc fenomene de poluare chimica, microbiologica, parazitologica a
solului, datorita faptului ca efluentul se incadreaza in limitele normativului NTPA 001,
realizindu-se inclusiv dezinfectarea cu UV.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 62
Nu va exista un impact transfrontiera al factorului de mediu sol, datorita faptului
ca influentele asupra acestuia se pot manifesta doar pe suprafata limitata, in zona
statiei de epurare.
Nu sint necesare masuri speciale pentru a limita influentele negative asupra
solului in zona statiei de epurare, deoarece nu se intrevad astfel de influente ca urmare
a desfăsurarii activitatii statiei de epurare.
Nu va exista impact asupra subsolului.
Facem menţiunea că în locaţiile propuse ca şi şantiere nu se vor realiza lucrări
de întreţinere a utilajelor şi a parcului auto.
Recomandăm de asemenea ca la finalizarea lucrărilor de execuţie zonele
amenajate ca şi şantiere temporare de lucru să fie supuse unor lucrări de reecologizare
astfel încat terenul să aibă aceeaşi destinaţie ca şi cea iniţială.
Raport la Studiu de Impact asupra Mediului 63