Post on 12-Jul-2015
5/12/2018 Project - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 1/18
Academia de Studii Economice, București
Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori
Proiect Marketing:
STUDIUL PIEȚEI IAURTURILOR DIN ROMÂNIA
(2007 – 2009)
Coordonator: Studenți:
Caescu Ștefan Bogdan CorinaCeaușu Maria Mădălina
Grupa 1502
București, 2011
5/12/2018 Project - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 2/18
Categoria iaurturilor este una din marile beneficiare ale reorientării consumatorilor către
o alimentație "sănătoasa". Este vorba de preferințele tot mai multor per soane pentru produse mai
puțin prelucrate, bogate în ingrediente naturale, fără zahăr, conservanți, coloranți, arome etc.
Piaţa iaurturilor a avut un trend ascendent în ultimii ani, iar acest lucru se datorează puterii de
cumpărare mai ridicate şi a diversificării produselor lactate. În primele şase luni din 2008 a urcat
la peste 227 milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de primele şase luni din 2007 şi cu 11% ca
volume vândute, și în 2009 piața iaurtului a cunoscut o ușoară creștere, aceasta fiind dată, în
principal, de numărul mare de promoții derulate, de intensificarea concurenței pe acest segment
și de lansările de produse.
Cum bătălia se duce la raft, majoritatea producătorilor de iaurt au țintit, în 2009, creșterea
sau consolidarea cotei de piață, furnizorii renunțând la profitabilitate în favoarea volumelor de
vânzări.
În prezent, piaţa iaurturilor, estimată la aproximativ 300 de milioane de euro, este
disputată de cinci mari producători, printre care se află o singură companie locală, Albalact. Cei
cinci (Danone, Friesland, Tnuva, Campina şi Albalact) deţineau, în primele şase luni ale acestui
an, o cotă de piaţă cumulată de 82,13%, în valoare, şi de 75,1% în volum, potrivit datelor
Nielsen.
5/12/2018 Project - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 3/18
Din punctul de vedere al distribuției, producătorii de iaurt
înregistrează cele mai mari vânzări în comerțul tradițional.
Reprezentanta Almera International spune că principalele
canale de distribuție sunt rețelele de supermarketuri,
hipermarketuri și cash&carry.
În cazul Covalact, conform declarațiilor lui Valentin
Silescu, vânzările cele mai mari de iaurt sunt derulate în
comerțul modern. Reprezentantul Muller declară, la rândul
său, că orașele mari sunt acoperite prin distribuția din
depozitele de la București, Timișoara si Cluj, iar restul
teritoriului, prin intermediul distribuitorilor și aproximativ
70% din produsele Muller sunt distribuite în comerțulmodern și intenționează ca în perioada următoare să se
ajungă la un raport de 55%-45%, ponderea mai mare fiind
deținută de retailul tradițional.
Structura Pieței
Datorită beneficiilor sale multiple asupra sănătății, iaurtul poate fi consumat de cătreoricine, neexistând restricții de consum. Pe piață există foarte multe sortimente de iaurturi:
alături de cel tradițional putem găsi iaurturi degresate, tot mai mult întâlnite în ultimii ani, o dată
cu creșterea numărului de persoane supraponderale care vor sad ea jos kilogramele în plus și
iaurturile înghetate, care câștigă teren în defavoarea înghețatei tradiționale. Tipurile de segmente
folosite sunt vârsta, sex, mediul de proveniență, gospodărie. Astfel iaurturile pe piață se
adresează unor segmente de consumatori diferite.
După locul de cumpărare pe primul loc se menține segmentul de consumatori care achiziționeazăiaurtul din magazinele cu raion de lactate, grupul care cumpără acest produs din supermarketuri a
crescut de-a lungul timpului de la 10.4%la 20.1%. În schimb interesul pentru magazinele de
lactate scade, deoarece consumatorul preferă să economisească timp și să-și facă cumpărăturile
într-un singur loc.
5/12/2018 Project - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 4/18
Alt criteriu după care se segmentează Piața Iaurturilor din România ar fi vârsta și componența
familiei. În funcție de vârstă, avem următoarele segmente de piață: copii (2-12 ani), adolescenți
(13-23 ani), adulți (24-50 ani) și vârsta a treia peste 50 de ani.
Copii preferă în general iaurtul cu fructe, vanilie, ciocolată sau pe cele înghețate care câștigă din
ce în ce mai multă notorietate, tinerii preferă iaurtul cu fructe, și pe cel simplu, iaurtul cu cereale,
cel dietetic se generează în general adulților, bătrânii consumă iaurt simplu.
În privința consumului de iaurt o pondere mai ridicată o dețin persoanele de sex feminin, acestea
preferând iaurturile dietetic sau
pe cele cu fructe. În rândul
bărbaților se observă o cerere în
creștere pentru iaurtul cu
cereale, care ajută la o mai bunădigestie, fiind consumat de
către persoanele cu o viață
socială activă, care nu au timp
să își prepare o masă sănătoasă.
5/12/2018 Project - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 5/18
Potrivit datelor BrandExpress - studiu continuu realizat lunar de compania Eurodata
Management, membra a Daedalus Group -, tinerii sunt mai mult orientați către iaurtul de fructe,
58% dintre persoanele cu vârste intre 14 si 34 de ani consumând acest tip de produs. De
asemenea, femeile aleg iaurtul cu fructe într-o măsura mai mare (63,5%) decât bărbații (36,5%).
În schimb, persoanele care au între 35 si 65 de ani optează într-o mai mare masură pentru iaurtul
simplu (59%).
Frecvența de consum crește în cazul iaurtului simplu, în timp ce categoria de consumatori
ocazionali este mai mare în cazul celui cu fructe. Astfel, peste 40% din consumatorii de iaurt
simplu si peste 30% din cei care optează pentru varianta cu fructe recurg la aceste produse cel
puțin o data pe zi, după cum reiese din studiul BrandExpress.
Produsul este consumat cu precădere de către persoanele din mediul urban, cele din mediul rural
consumă, in mod general, iaurt produs în gospodărie.
Formarea unei familii (gospodării)
va influența consumul de iaurt prin
creșterea cantității deoarece sedorește o alimentație sănătoasă. În
cazul persoanelor singure,
necăsătorite, consumul de iaurt este
mai redus.
5/12/2018 Project - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 6/18
"În ceea ce privește nivelul veniturilor, nu sunt diferențe semnificative între consumatori, ceea ce
înseamnă ca atât iaurtul simplu, cât și cel cu fructe fac parte din produsele de bază, iar piața a
atins stadiul de maturitate pe curba ciclului de viață (Product Life Cycle)", afirmă Daniel Enescu,
partner, Daedalus Group.
Capacitatea Pieței
Chiar dacă piaţa de lactate proaspete este în creştere, romånii rămån în urma europenilor
din punctul de vedere al consumului acestor produse. În Romånia, consumul mediu de lactate
proaspete pe cap de locuitor este de circa 5,4 kilograme pe an, în timp ce în Germania este de33,6 kilograme, în Franţa, de 33,7 kilograme, iar în Bulgaria, de 16,2 kilograme.
Potrivit panelului de gospodării realizat de GfK Romania, în perioada ianuarie-noiembrie 2009,
consumul casnic de iaurt a cunoscut o creștere de peste 10% ca volum al vânzărilor, comparativ
cu aceeași perioadă a anului trecut, cu un număr relativ constant de gospodării cumpărătoare.
Contribuția la creșterea valorii cheltuite revine astfel mai ales cantității cumpărate, și nu prețului
mediu plătit, care crește ușor.
Conform Institutului Național de Statistică producția anuală de lapte acidulat (iaurt) a fost:
2007 129951 tone
2008 143577 tone
2009 143274 tone
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate
/lapte/a09/lapte12r09.pdf
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate
/lapte/a08/lapte12r08.pdf
5/12/2018 Project - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 7/18
Dinamica Pieței
Anul Consumul
(tone)
Nr. de unități
vândute (100g)
Prețul mediu per
100 g (RON)
Cifra de afaceri
(RON)
2007 129951 1.29951 mld 1.573 2.0441 mld
2008 143577 1.43577 mld 1.696 2.43506 mld
2009 143274 1.43274 mld 1.748 2.5044 mld
Ritmul mediu de variație al vânzărilor pordusului în perioada 2007-2009:
R= (1.088-1)*100=7%
Ritmul calculat este de 7%, sugerând o creștere ușoară, dar sigură în intervalul 2007-2009, piaţa
analizată neavând o tendinţă de creştere puternică.
Dezvoltarea Pieței
Iaurtul continuă să fie produsul cu cea mai importantă dinamică din categoria lactatelor,
iar producătorii nu ezita să lanseze produse noi sau să extindă gamele deja existente, ceea ce face
ca oferta să fie foarte diversificată pe această piață. Cum bătălia se duce la raft, majoritatea
producătorilor de iaurt au țintit, în 2009, creșterea sau consolidarea cotei de piață, furnizoriirenunțând la profitabilitate în favoarea volumelor de vânzari. . În primele şase luni din 2008 a
urcat la peste 227 milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de primele şase luni din 2007 şi cu
11% ca volume vândute, și în 2009 piața iaurtului a cunoscut o ușoară creștere, aceasta fiind
dată, în principal, de numărul mare de promoții derulate, de intensificarea concurenței pe acest
segment și de lansările de produse. Tonul a fost dat de liderul pieței, Danone, care, beneficiind de
o distribuție foarte bună atât in retailul modern, cât și în cel tradițional, a derulat activități
promoționale susținute, rezultatele fiind reflectate în volumele de vânzări. Asemenea companiei
Danone, mulți furnizori de iaurt au apelat la acest mecanism al reducerilor de pre ț, pentru
intensificarea vânzărilor.
În ultimul an, România a atras trei dintre cei mai mari investitori internaţionali de profil, Lactalis,
grup francez ce a preluat compania LaDorna, Tnuva, producător israelian intrat pe piaţa
5/12/2018 Project - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 8/18
românească printr -o investiție greenfield, şi Muller, grup german, prezent în 11 state europene,
ale cărui venituri s-au ridicat anul trecut la 2,3 miliarde de euro.
Planurile ultimilor doi vizează sectorul iaurturilor, cel mai dinamic din piaţa de lactate
românească, unde în acest an sunt aşteptate creşteri de minimum 20%. „Ne dorim ca, până la
sfârşitul anului viitor, să fim printre primii trei jucători de pe piaţa lactatelor din România.
Deocamdată, lucrăm la construirea imaginii de brand“, spune Jacob Katz, preşedintele Muller
Dairy România.
În anul 2009 piața iaurturilor a cunoscut o creștere intensivă, ce a avut ca scop creșterea
cumpărărilor medii efectuate de o unitate de consum. Conform Institutului Național de Statistică
s-a observat sporirea cantităților consumate de iaurt ce a crescut din perioada anului 2007 până-n
2009 cu 13323 tone.
Conjunctura Pieței
Anul 2007 2008 2009
PIB (mld RON) 404.7 503.9 491.3
Anul 2007 2008 2009Rata inflației 5.59% 7.85% 4.74%
Anul 2007 2008 2009Rata șomajului 4.1% 6.3% 7.8%
Anul 2007 2008 2009Cursul de schimbleu/euro
3.3373 3.6827 4.2373
În 2009 economia României a înregistrat un declin de peste 7%, ceea ce a determinat o influență
nefavorabilă (-1) asupra consumului de pe piața iaurturilor care a înregistrat o scadere în consum
de 303 tone.
Rata inflației de 5.59% în 2009 mai mică decât cea din 2008 a reprezentat un factor nici
favorabil, nici nefavorabila (0) pentru că a determinat și o scadere nesemnificativă a prețurilor
față de anul precedent.
5/12/2018 Project - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 9/18
Rata șomajului a influențat foarte nefavorabil (-2) piața iaurtului deoarece a scăzut și gradul de
utilizare a capacităților de prodcuție.
Cursul mediu de schimb a înregistrat o creștere în perioada 2007-2009, ceea ce determină
scăderea importului produselor de pe piața iaurturilor, reprezentând un factor nefavorabil ( -1).
Scorul mediu, corespunzător conjuncturii pieței = (-1+0+-2+-1)/4=-1
Asadar, conjunctura pietei in intervalul 2007-2009 a fost una nefavorabila, cu toate ca in anul
2008 s-au manifestat cresteri semnificative.
Cererea și oferta
Chiar dacă piaţa de lactate proaspete este în creştere, românii rămân în urma europenilor din punctul de vedere al consumului acestor produse. În România, consumul mediu de lactate
proaspete pe cap de locuitor este de circa 5,4 kilograme pe an, în timp ce în Germania este de
33,6 kilograme, în Franţa, de 33,7 kilograme, iar în Bulgaria, de 16,2 kilograme.
Sezonalitatea cererii poate fi analizată astfel:În timpul anului: cererea pentru iaurt este mai ridicată vara deoarece este un produs care se
consuma rece si mai scazută iarna ;
În timpul zilei: iaurtul se consumă cu predilecție dimineața.
Conform unui studiu GfK, jumătate din cantitatea de iaurt natural comercializat în
România este de casă, 75% din aceasta provenind din mediul urban. Piața de iaurt natural simplu
a crescut din punct de vedere cantitativ cu 10%, iar cea de iaurt de fructe cu 66%. Frecvența
medie de achiziție a iaurtului a crescut de la 6,8 ori/luna la 8,3 ori/luna ceea ce demonstrează
faptul ca un consumator a cheltuit o sumă mai mică la o achiziție, preferând să cumpere mai
frecvent produsul, fenomen care are drept cauza scăderea puterii de cumpărare. Cele mai mariconsumatoare de iaurt natural și cu f ructe au fost in ultima perioadă gospodăriile formate din trei
persoane, 28% la iaurt natural și 30% la iaurt cu fructe, acestea reprezentând 21% din totalul
gospodăriilor din România. Totuși, o creștere semnificativă s-a înregistrat la consumul de iaurt
cu fructe, de la 25% la 37%.
5/12/2018 Project - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 10/18
Conștientizarea pro blemei este instantanee, declanșată de o insatisfacție față de starea
actuală. Această stare de tensiune care se declanșează activează procesul decizional. În general,
conștientizarea nevoii este instantanee, datorată poftei de iaurt,a senzației de foame sau epuizării
stocului din gospodărie. Printre factorii ce contribuie cel mai frecvent la conștientizarea nevoii de
a consuma o anumită marcă de iaurt se numără:
Disponibilitatea produsului.
Din aceasta categorie fac parte consumatorii care nu sunt fideli dar care, odat ă ajunși in fața
raftului unde se găsește iaurtul, vor cumpăra produsul. Acest fapt se datorează, într -o oarecare
măsură, disponibilității produsului în aproape toate magazinele de profil cât și a promovării
produsului într-un mod agresiv ( reclama tv, bannere stradale, promovare intensă în magazin).
Grupurile de referință
De obicei, persoanele tind să imite colectivul din care fac parte, consumând aceleași
produse cu cele ale majorității.
Eforturile de marketing ale ofertanților.
Cei care lucrează în departamentul de marketing al unei companii încearcă să înregistreze
o imagine pozitivă a produsului, prin reclamă, calitate, ei fiind conștienți de impactul deosebit deputernic asupra comportamentului consumatorilor.
Factori situaționali.
Atunci când o persoană merge într -un magazin și acolo nu se găsește decât o anumită
marcă de iaurt, va cumpăra acea marcă din lipsa alternativelor. Un alt factor situațional este
atunci când mai multe persoane urmăresc un spot publicitar și fac comentarii cu privire la marca
de iaurt respectivă, ei pot influența percepțiile celorlați. Un alt factor situațional care ar putea
determina conștientizarea nevoii este reprezentată de starea sănătății consumatorului care poate fi
nevoit să țină regim.
5/12/2018 Project - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 11/18
În comparație cu alte produse lactate iaurtul este un produs relativ nou pentru
consumatorul local, și de aceea cererea crește rapid și permanent. Cel mai solicitat iaurt este cel
din fructe.
Factorii decizionali la cumpărarea iaurtului sunt: calitatea, prețul, termenul de valabilitate,
marcă, ambalaj, ingrediente.
Trebuie menționat că nu există un proces unic de evaluare care să fie utilizat de toți
consumatorii și nici de un singur consumator, în toate situațiile de cumpărare. Există două
categorii de consumatori: cei care se hotărăsc in fața raftului ce produs vor cumpara (aici fiind
incluși si cei care se hotărăsc acasă ce produs vor cumpăra dar se răzgândesc în magazin
deoarece produsul nu este disponibil sau au găsit ceva mai bun) și cei care au luat decizia
anterior.Persoanele din prima categorie petrec mult timp analizând produsele (citesc datele înscrise pe
ambalaj, verifică consistența prin agitarea cutiei, compară produse, prețuri și ingrediente). Cei
din a doua categorie merg direct la produsul dorit verificând doar termenul de valabilitate.Un rol
important în luarea deciziilor îl are și factorul geografic. Se cumpăra cu precădere iaurtul produs
pe plan local decât cel distribuit pe plan național.
Analiza OferteiDin punct de vedere a provenienței iaurtul existent pe piață este: produs în România de firme
românești, produs in România sub licență (cazul Danone) și importate. Mărcile existente pe piața
românească sunt: Brenac, Covalact, Danone, Fruchtegut, Frutis, Fruttegurt, Jogobela, Liegeois,
LaDorna, Mili, Multilacta, Napolact, Napoca, Oke, Prim, Prodlacta, VranLact, Yoginos.
Oferta de iaurt pe piata romaneasca Procent
Romanesti 70
Romanesti sub licenta 10
Straine 20
5/12/2018 Project - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 12/18
Modalitatea cea mai uzuală de distribuție a produselor lactate este următoarea: Producători /
importatori - magazine – consumatori
Magazinele mari( Metro, Billa, Carrefour etc) semnează contracte de vânzare-cumpărare cu
producătorii, de obicei pe o perioadă de un an. Majoritatea întreprinderilor livrează mărfurile la
magazine cu condiţia ca plata să se facă imediat după comercializarea produselor. Termenii de
plată sunt stipulaţi în contract şi de obicei sunt limitaţi la două săptămâni din momentul livrării
produselor. Întreprinderile pot cere plata în avans, însă foarte rar şi în cazul când au de a face cu
clienţi noi sau ne- permanenţi.
Prețurile și tarifele
Indicii prețurilor de consum (pentru mărfurile alimentare) calculate în raport cu luna
precedentă, conform Institutului Naţional de Statistică (Buletin Statistic de Preţuri – nr.12/2009):
Indicii lunari ai prețurilor de consum (pentru marfurile alimentare), față de perioada de referință
– Aprilie 2010, conform INS:
5/12/2018 Project - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 13/18
Prețurile medii în intervalul 2007 – 2009:
2007 2008 2009
1,76 1,76 1,76
Ianuarie 1,506591 1,652893 1,750895
Februarie 1,506076 1,659125 1,756487
Martie 1,505303 1,668246 1,763174
Aprilie 1,512807 1,685824 1,763704
Mai 1,516196 1,694752 1,762821
Iunie 1,521044 1,700155 1,759648
Iulie 1,529637 1,688573 1,750895
August 1,55532 1,691982 1,732283
Septembrie 1,585443 1,697695 1,72956
Octombrie 1,605986 1,716906 1,732113
Noiembrie 1,624665 1,72939 1,73913
Decembrie 1,63965 1,738443 1,744993
Pe baza acestor date, calculăm următoarele:
Preţul mediu de vânzare al produsului (2007) = 1,573 RON Preţul mediu de vânzare al produsului (2008) = 1,696 RON Preţul mediu de vânzare al produsului (2009) = 1,748 RON Preţul minim (2007) = 1,505 RON Preţul minim (2008) = 1,653 RON Preţul minim (2009) = 1,730 RON Preţul maxim (2007) = 1,640 RON Preţul maxim (2008) = 1,738 RON Preţul maxim (2009) = 1,764 RON
5/12/2018 Project - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 14/18
Evolutia prețului mediu al iaurtului î n anul 2007
Evoluția prețului mediu al iaurtului în anul 2008
Evoluția prețului mediu al iaurtului în anul 2009
1.4
1.45
1.5
1.55
1.6
1.65
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Series1
1.6
1.62
1.64
1.66
1.68
1.7
1.72
1.74
1.76
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Series1
1.71
1.72
1.73
1.74
1.75
1.76
1.77
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Series1
5/12/2018 Project - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 15/18
Pentru calcularea preţurilor medii din 2006, 2007, respectiv 2008 vom folosi indicii preţurilor
calculaţi pentru categoria lapte si produse lactate, extrasi din Anuarul Statistic al României:
I2007=106,5
Preţul mediu de vânzare al produsului (2006) = Preţul mediu de vânzare al produsului (2007) /
I2007 = 1,479 RON
I2008=111,62
Preţul mediu de vânzare al produsului (2007) = Preţul mediu de vânzare al produsului (2008) /
I2008 = 1,519 RON
I2009=101,11
Preţul mediu de vânzare al produsului (2008) = Preţul mediu de vânzare al produsului (2009) /
I2009 = 1,728 RON
Dinamica prețului mediu de vânzare al iaurturilor în intervalul 2006-2008
1.35
1.4
1.45
1.5
1.55
1.6
1.65
1.7
1.75
1 2 3
Series1
5/12/2018 Project - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 16/18
Importurile si exporturile
Müller aduce în România iaurturi importate din Germania, pe care le depozitează în
spațiile deținute în București, Timișoara, Cluj și Iași. Ultimele sortimente lansate sunt: iaurtul cu
fructe Froop și iaurtul simplu Bianco. Produsele vor avea în scurt timp o aco perire totală.
Compania planuiește ca în următorul an să construiască o fabrică de lactate printr-un proiect de
tip greenfield sau să achiziționeze un producător local.
Müller este o afacere de familie cu o istorie de peste 110 ani, condusă astăzi de Theo Müller,
reprezentantul celei de-a treia generații. La nivel de grup, compania este al doilea producător
european de lactate, cu 5000 de angajați și o cifră de afaceri de 2,3 miliarde de euro în 2007.
Danone
1999 – Primul lot de iaurt Danone fabricat în România. Danone Natural și Delicios sunt primele
mărci fabricate local. În același an se lansează Natural de baut și Savoarea fructelor. Vor urma,
în scurt timp, noi mărci de produse: Cremoso, Smantana, Vitalinea.
2001 – Se lansează și în România iaurtul Activia, fabricat la Bucuresti.
2004 – Fabrica Danone România este agreeată pentru export in țări ale Uniunii Europene.
5/12/2018 Project - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 17/18
2007 – După intrarea României în Uniunea Europeană, fabrica Danone este una dintre puținele
care iși păstrează autorizarea pentru comercializarea produselor pe piața intracomunitară.
DANO NE ramâne lider de piața în România.
Danone fabrică circa 95% din produsele comercializate în România în fabrica sa din București.
Celelalte produse sunt importate din Franța, Germania, Spania, Polonia, Ungaria, Bulgaria.
În același timp, exportăm produse în Bulgaria, Republica Moldova, țările din zona Adriaticii.
Tnuva
Compania Tnuva a construit o fabrică de lactate la 20km de București, în localitatea Popești
Leordeni, fiind proiectată și realizată astfel încât să asigure cel mai exigent nivel de calitate
pentru produsele sale. Proiectul a fost finalizat în iunie 2007 și a necesitat până în prezent o
investiție de peste 55 milioane euro.
5/12/2018 Project - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 18/18
Bibliografie:
http://www.modernbuyer.ro/analize/3-analize/200-evolutia-preurilor-la-produsele-aflate-in-
promotie-nr8 http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/lapte/a09/lapte12r09.pdf
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/lapte/a08/lapte12r08.pdf
http://www.infoaliment.ro/stire_1465-
romania+are+cel+mai+scazut+consum+de+iaurt+in+cadrul+tarilor+din+europa+centrala+si+de
+est.html
http://www.capitalul.ro/macro-economie/romania-inregistreaza-cel-mai-scazut-consum-de-iaurt-
in-cadrul-tarilor-din-europa-centrala-si-de-est.html http://www.cugetliber.ro/1222117200/articol/26564/romania-cel-mai-scazut-consum-de-iaurt-
din-ue/
http://www.wall-street.ro/articol/Companii/48761/Consumul-de-iaurt-a-crescut-fata-de-anul-
trecut.html
http://www.revista-piata.ro/Piata_iaurtului_in_2009__promotii__samplinguri__produse_noi-
id3950.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei#Indicatori_statistici
http://www.consiliulconcurentei.ro/documente/Raport_18431ro.pdf
http://www.revista-piata.ro/Romanii_consuma_in_medie_5_kg_de_iaurt_an-id1353.html
http://www.zf.ro/companii/romania-in-top-zece-la-productia-de-lapte-in-ue-insa-doar-unu-din-
cinci-litri-ajunge-in-fabrici-7467177
http://www.danone.ro
http://essaysforstudent.com/essay/Analiza-Pietei-Iaurtului/60520.html
http://www.insse.ro