Post on 12-Jul-2016
description
INTRODUCERE
Contabilitatea, în filosofia ştiinţei , se apreciază că a apărut, s-a dezvoltat şi
progresează continuu „în năzuinţa omului de a inventa sau descoperi lucruri utile vieţii,care
să-i creeze un mediu material, intelectual sau moral tot mai ridicat” (Voina&Rusu,1991) .
Din perspectiva macroeconomică veniturile şi cheltuielile sunt privite ca nişte
indicatori agregaţi, luaţi în calcul la analiza proceselor economice. Politicile sociale au însă
un interes deosebit în observarea rezultatelor financiare ale entităţii, a căror analiză
determină adesea direcţiile de acţiune. În mod curent, aceşti termeni fac referire la
resursele monetare, dar într-o accepţiune mai largă se includ aici şi resursele nonmonetare
pe care acestea le pot utiliza.
În practica economică din ţara noastră, bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă
principalul instrument de programare atât a rezultatelor financiare cât şi a fondurilor
necesare. Cu ajutorul lui, entităţile îşi previzioneaza pe o anumită perioadă de timp, de
obicei un an şi defalcat pe trimestre, veniturile şi cheltuielile financiare, urmărind
realizarea echilibrului financiar al entităţii.
Actualitatea temei investigate a proiectului decurge din importanţa rezultatelor
financiare asupra societăţii în particular şi a economiei în ansamblu, studiul cărora cuprind
analiza celor mai importanţi indicatori ce reflectă nivelul realităţii financiare şi de
performanţă a societăţii, astfel cu ajutorul cărora se poate determina multitudinea influenţei
factorilor raspunzători de rezultatele entităţii. Principalele impedimente strategice constau
în caracterul inadecvat şi în lipsa de coordonare a bazei financiar-legislative cu condiţiile
economice reale, care în practică, conduc la înrăutăţirea structurii activelor, scăderea
eficienţei operaţiunilor şi a siguranţei financiare şi, în ultimă instanţă, la insolvabilitatea
entităţii. Acest concurs de împrejurări, în condiţiile actuale, confirmă cu certitudine
actualitatea lucrării date.
Scopul principal al acestei lucrări îl constituie cercetarea şi studierea detaliată a
organizării contabilităţii şi veniturilor şi cheltuielilor pe care le obţine pe parcursul
perioadei de gestiune SRL „Maconis-Com”, precum şi eficacitatea folosirii patrimoniului,
ca rezultat al analizei stării efective a sistemului economico-financiar al societăţii în
conjunctura economică actuală din Republica Moldova, în scopul obţinerii unor concluzii
şi recomandări în vederea soluţionării problemelor ivite şi perfecţionării sistemului
financiar existent.
Pentru realizarea scopului propus au fost trasate următoarele sarcini:
1
- analiza concepţiilor fundamentale ale procesului de calcul şi de evidenţă a rezultatelor
financiare ale societăţii şi a procesului de gestionare a acestora;
- studierea componentelor veniturilor şi cheltuielilor, precum şi evaluarea acţiunilor
întreprinse de managementul intreprinderii Maconis-Com” SRL. în vederea obţinerii unor
rezultate financiare bune şi a factorilor care influenţează gestionarea eficientă a veniturilor
şi cheltuielilor entităţii;
- identificarea şi definirea unor concluzii cu privire la rezultatele obţinute de către entitate
în cauză în baza rezultatelor din bilanţul contabil şi din alte documente contabile ale
entităţii;
- elaborarea recomandărilor privind perfecţionarea sistemului economico-financiar al
entitatii.
Subiectul cercetării îl constituie evidenţa contabilă a veniturilor şi cheltuielilor a SRL
„ Maconis-Com”.
Proiectul dat cuprinde analiza activitatii economice contabile in cadrul unei
intreprinderi ce desfasoara o activitate de comert cu amanuntul si anume SRL Maconis
Com , tot odata modalitatea de evidenta si principiile contabilitatii la obtinerea rezultatului
financiar.
SC Maconis-Com SRL , este o societate comerciala fondata la 14.07.2005 conform
certificatului de inregistrare nr MD0020990 (ANEXA 1) avind de trei asociati , insa
majoritate cotei de participatie o are Victor Gutanu 49%.
Timp de 7 ani intreprinderea a reusit sa aiba succese in obtinerea profitului , pietii de
desfacere vaste, clientilor permanenti si ajungind pe locul II in activitatea de comert cu
amanuntul in Raionul Nispreni obtinind diploma de merit.
Genurile de activitate conform Extarului din Registru de stat al intreprinderilor si
organizatiilor (anexa 2)
1. Comertul cu ridicata al materialelor lemnoase , al materialelor de constructie si
echipamentului sanitar
2. Comertul cu amanuntul al articolelor si aparatelor electrice de uz casnic si aparatelor
radio
2
3. Constructii generale de cladiri
4. Constructii de autostrazi, drumuri, aeroporturi si consructii destinate sportului
5. Comertul cu amanuntul al produselor de curatat , al tapetelor si produselor pentru podea,
inclusiv placi din pluta
SC Maconis-Com SRL are autorizatie din partea Primariei Nisporeni pentru
comercializarea cu amanuntul al materialelor de constructie si industriale pe strada MAN
or.Nisporeni (anexa 3).
Pentru aprecierea generală a activităţii entităţii, autorul va analiza un şir de indicatori în baza Raportului Financiar pe anul 2011.
Raportul de profit si pierderi De la 01.01.11 pina la 31.12.11
(Anexa 4)
Indicii Показатели
Cod. rând Код стр.
Perioada raportată Отчетный
период
Perioada corespunzatoare a anului precedent
Соответствующий период предыдущего года
Venituri din vinzari (611) 010 10085666 7775077Costu vinzarilor (711) 020 9357827 6630775 Profitul brut (pierdere globală) (rd.010-020) Валовая прибыль (убыток) (стр.010-020) 030 727839 1144299Alte venituri operaţionale (612) Другие операционные доходы (612) 040 3643 3054 Cheltueili comerciale (712) Коммерческие расходы (712) 050 161013 141486 Cheltuieli generale şi administrative (713) Общие и административные расходы (713) 060 158263 190815Alte cheltuieli operaţionale (714) Другие операционные расходы (714) 070 91474 20550 Rezultatul din activitatea operaţionala: profit (pierdere) Результат от операционной деятельности: прибыль (убыток) rd., стр. 030+040-050-060-070)
080 320732 794505Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) (621-721) Результат от инвестиционной деятельности: прибыль (убыток) (621-721)
090 Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) (622-722) Результат от финансовой деятельности: прибыль (убыток) (622-722)
100 Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere) Результат от финансово-хозяйственной деятельности: прибыль (убыток) (rd., стр. 080+090+100)
110 320732 794505Rezultatul excepţional: profit (pierdere) (623-723) Чрезвычайный результат: прибыль (убыток) (623-723) 120 Profitul (pierderea) perioadei raportate până la impozitare (rd.110+120) Прибыль (убыток) отчетного периода до налогооблажения (стр.110+120)
130 320732 794505
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit (731) Расходы (экономия) по подоходному налогу (731) 140 Profitul net (pierderea netă) (rd.130-140) Чистая прибыль (убыток) (стр.130-140) 150 320732 794505
•
Analizind raportul de profit si pierderi pu ultimii doi ani observam o micsorare a
profitului net 473773lei cu ceea ce influenteaza negativ asupra intreprinderii , insa
3
totodata avem crestere de venit din vizari , si alte venituri operationale avind o infuenta
directa pozitiva asupra indicatorului rezultativ cu 2310589 lei si respectiv cu 589 lei. Insa
datorita majorarii considerabil a cheltuelilor intreprinderii ce influenteaza indirect asupra
profitului net ce sa micsorat cu (2727052+19527-32552+70924=2784951) cea mai mare
influenta negativa a avut-o costul vinzarilor, ce ne demonstreaza ca pe viitor
intreprinderea trebuie sa atraga atentie la pretulile de aprovizionare a marfurilor facind noi
contracte cu furnizori ce vor oferi preturi mai mici.
Verificare:794505+2310589+589-2784951=320732
Aspecte generale ale evidentei contabile in unitatile de comert cu amanuntul
Unităţile de comerţ au un statut de intermediere între producători şi consumatorii de
bunuri materiale. Comerţul ca parte componentă principală a sectorului terţiar al
economiei se poate defini ca ansamblu de activităţi prin care se stabilesc legături
permanente între producători şi consumatori. În esenţă, el se defineşte ca o activitate
continuă de cumpărare a mărfurilor şi revînzare a lor, în scopul obţinerii de profit.
Comertul are trei etape:
Aprovizionare – Stocare – Vînzare
Aprovizionarea se defineşte ca fiind actul comercial de trecere a mărfurilor din
proprietatea vînzătorului în proprietatea cumpărătorului, cu acordul expres sau tacit (pe
TL) de încredere al ambilor partenere.
Momentul intrării mărfurilor în proprietatea cumpărătorului poate coincide cu:
•Primirea facturii şi recepţia mărfurilor, urmată de achitarea contravalorii lor.
•Primirea facturii furnizorilor, situaţie în care apare un decalaj între momentul cumpărării şi
cel al recepţiei mărfurilor, decalaj care determină apariţia mărfurilor facturate dar
neprimite (mărfuri facturate, dar neprimite încă - lipsuri).
•Recepţia mărfurilor în lipsa facturii, ceea ce determină apariţia mărfurilor recepţionate dar
nefacturate (plusuri acceptate).
După modalităţile de plată a contravalorii mărfurilor, aprovizionarea poate fi:
•cu plata imediată (în numerar)
•cu plata ulterioară şi anterioară (transfer bancar).
4
Stocarea – operaţie de formare a rezervelor de mărfuri destinate vînzării. Din punct de
vedere contabil stocul de marfă reprezintă:
•elementul principal al patrimoniului unui comerciant
•element al calculaţiei costului de achiziţie al mărfurilor vîndute.
Vînzarea mărfurilor – reprezintă din punct de vedere juridic, trecerea în proprietatea
clientului (cumpărătorului) a unor mărfuri pe baza acordului între parteneri cu privire la
obiectul vînzării şi a preţului de vînzare. Ca şi la aprovizionare apar decalaje între vînzare
şi expediere care determină existenţa:
•mărfurilor livrat, dar nefacturate
•mărfurilor vîndute, dar nelivrate.
Activitatea întreprinderii de comerţ se poate desfăşura în funcţie de profilul ei printr-o
varietate de unităţi şi anume:
Depozite, care la rîndul lor pot fi:
•cu ridicata – comercializarea mărfii în volum mare sau partizi mari
•de repartizare – organizate pe lîngă magazinele sau unităţile de alimentaţie publică şi care
la rîndul lor au rolul aprovizionării ritmice a acestora.
Magazine, chioşcuri prin care se vînd mărfuri consumatorilor direcţi în cantităţi mici, cu
amănuntul.
Unităţi de alimentaţie publică, care în funcţie de activitatea desfăşurată pot fi:
•unităţi mixte (de producţie şi desfacere: restaurante, cafenele, piţării)
•unităţi de desfacere (baruri, bufete)
•unităţi de producţie (laboratoare de cofetărie şi patiserie, laboratoare de preparate şi
legume).
5
1. Contabilitatea veniturilor la SRL Maconis-Com
Venitul reprezinta cresterea avantajelor econimice in decursul perioadei de gestiune
sub forma de aflux sau majorare a activelor , sau diminuare a datoriilor care conduc la
cresterea capitalului propriu, cu exceptia sporurilor din contul contributiilor proprietarilor
intreprinderii (paragraful 6 lit.a din Bazele conceptual ale pregatirii si prezentarii
rapoartelor financiare)
Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice incasate sau care
urmeaza a fi incasate de intreprindere. In component veniturilor nu se include sumele
incasate in numele tertelor persoane , cum sint, de ex. , taxa pe valoarea adaugata, accizele,
incasarile globale obtinute de întreprindere din insarcinarea tertilor din comercializarae
produselor sau marfurilor acestora , deoarece aceste sume nu reprezinta un avantaj
economic al intreprinderii si nu influanteaza capitalul propriu al acestora (paragraful 7 din
SNC 18).
Venitul se evalueaza la valoarea venala primita sau care urmeaza a fi primita
cu minusul rabaturilor si reducerilor comerciale admise de întreprindere (paragraful 8 din
SNC 18) .
Valoarea venala reprezinta suma la care poate fi schimbat un activ sau stinsa o
datorie intre partile independente informate, interesate si care au consimtit tranzactia
(paragraful din SNC 18).
In unele cazuri suma venitului poate fi mai mica sau mai mare decit valoarea venala
a produselor , marfurilor si serviciilor vindute. De ex. la vinzarea marfurilor cu reduceri
de pret ,venitul este considerat la sumac ea mai mica , dar nu la pretul obisnuit .
6
La vinzarea marfurilor si serviciilor in credit suma nominal a incasarilor viitoare de
mijloace banesti, prin urmare , si suma venitului constatat, va fi mai mare decit valoarea
venala(paragraful 10 SNC10).
Venitul se constata in baza metodei calcularii in perioada de gestiune in care a fost
obtinut , indifferent de momentul efectival inxasarii mijloacelor banesti sau altei forme de
compensare (paragraful 13 din SNC 18) .
Pentru generalizarea informatiei privind venituriel intreprinderii sin destinate Conturile
din clasa 6 "Venituri" care se clasifica in venituri obţinute din activităţile operaţională,
de investiţii şi financiară ale întreprinderii, precum şi din evenimentele excepţionale.
Conturile din această clasă sînt conturi de pasiv. În creditul acestor conturi se
înregistrează în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului
sumele veniturilor constatate în conformitate cu prevederile standardelor naţionale de
contabilitate (S.N.C.) corespunzătoare, iar în debit - trecerea la finele anului de gestiune a
veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare. La întocmirea rapoartelor
financiare trimestriale rulajele creditoare ale conturilor de venituri se înregistrează în
Raportul privind rezultatele financiare pe rîndurile corespunzătoare. Rezultatele financiare
pe fiecare trimestru se determină prin calcul, fără întocmirea formulelor contabile. La
finele anului de gestiune conturile acestei clase se închid prin trecerea veniturilor
acumulate la contul 351 "Rezultat financiar total", întocmind formule contabile.
Clasa 6 "Venituri" cuprinde următoarele grupe de conturi:
61"Venituri din activitatea operaţională",
62 "Venituri din activitatea neoperaţională".
Grupa 61 "Venituri din activitatea operaţională" conţine următoarele
conturi sintetice: 611 "Venituri din vînzări", 612 "Alte venituri operaţionale".
Contul 611 "Venituri din vînzări" este destinat generalizării informaţiei privind
veniturile obţinute din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor,
operaţiile de barter şi din contractele de construcţie. Componenţa veniturilor din
vînzări, modul de constatare şi evaluare a acestora sînt reglementate de prevederileS.N.C.
18 "Venitul" şi S.N.C.11 "Contractele de construcţie".
La contul 611 "Venituri din vînzări" pot fi deschise următoarele subconturi:
6111 "Venituri din vînzarea produselor",
6112 "Venituri din vînzarea mărfurilor",
6113 "Venituri din servicii prestate",
6114 "Venituri din contracte de construcţie",
7
6115 "Venituri din operaţiuni de arendă (leasing)"
Contul 612 "Alte venituri operaţionale" este destinat generalizării informaţiei privind
veniturile obţinute din ieşirea (vînzarea, schimbul) activelor curente (cu excepţia
produselor finite şi mărfurilor), arendei curente, precum şi sub formă de amenzi,
penalităţi, despăgubiri, recuperări ale daunei materiale, ca rezultat al modificării metodelor
de evaluare a activelor curente. Componenţa, modul de constatare şi evaluare a altor
venituri operaţionale sînt reglementate de prevederile S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri si
materiale", S.N.C. 10 "Even-tualităţi şi evenimente ale activităţii economice care survin
după data de întocmire a bilanţului" şi S.N.C. 17 "Contabilitatea chiriei".
La contul 612 "Alte venituri operaţionale" pot fi deschise următoarele
subconturi: 6121 "Venituri din realizarea altor active curente",
6122 "Venituri din arenda curentă",
6123 "Venituri din amenzi, penalităţi şi despăgubiri",
6124 "Venituri din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente",
6125 "Venituri din recuperarea daunei materiale",
6126 "Alte venituri operaţionale".
Grupa 62 "Venituri din activitatea neoperaţională" cuprinde
următoarele conturi sintetice: 621 "Venituri din activitatea de investiţii", 622
"Venituri din activitatea financiară" şi 623 "Venituri excepţionale".
Contul 621 "Venituri din activitatea de investiţii" este destinat generalizării
informaţiei privind veniturile obţinute din ieşirea activelor pe termen lung, sub formă
de dividende, dobînzi, ecart de reevaluare a activelor pe termen lung ieşite, din
participaţiile în alte întreprinderi, din operaţiile cu părţile legate. Componenţa, modul de
constatare şi evaluare a veniturilor din activitatea de investiţii sînt reglementate de
prevederile S.N.C. 13 "Contabilitatea activelor nemateriale (imobilizărilor
necorporale)", S.N.C. 18 "Venitul", S.N.C. 24 "Publicitatea informaţiei privind părţile
legate", S.N.C. 25 "Contabilitatea investiţiilor", S.N.C. 28 "Contabilitatea
investiţiilor în întreprinderile asociate", S.N.C. 32 "Instrumentele financiare".
La contul 621 "Venituri din activitatea de investiţii" pot fi deschise următoarele
subconturi:
6211 "Venituri din ieşirea activelor nemateriale",
6212 "Venituri din ieşirea activelor materiale pe termen lung", 8
6213 "Venituri din ieşirea activelor financiare pe termen lung",
6214 "Venituri din dividende", 6215 "Venituri din dobînzi",
6216 "Venituri din ecartul de reevaluare a activelor pe termen lung ieşite",
6217 "Venituri din participaţiile în alte întreprinderi",
6218 "Venituri din operaţiile cu părţile legate",
6219 "Alte venituri din activitatea de investiţii".
Contul 622 "Venituri din activitatea financiară" este destinat generalizării
informaţiei privind veniturile obţinute din transmiterea pentru utilizare către terţi a
activelor nemateriale şi activelor materiale pe termen lung, pe un termen mai mare
de un an, din diferenţele de curs valutar, activelor intrate cu titlu gratuit, sub formă de
subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate, în baza contractelor de neantrenare în
concurenţă etc. Componenţa, modul de constatare şi evaluare a veniturilor din
activitatea financiară sînt reglementate de prevederileS.N.C. 10 "Eventualităţi şi
evenimente ale activităţii economice care survin după data de întocmire a bilanţului",
S.N.C. 17 "Contabilitatea chiriei", S.N.C. 18 "Venitul", S.N.C. 20 "Contabilitatea
subvenţiilor de stat şi publicitatea asistenţei de stat", S.N.C. 21 "Efectele variaţiilor
cursurilor valutare".
La contul 622 "Venituri din activitatea financiară" pot fi deschise următoarele
subconturi:
6221 "Venituri din redevenţe",
6222 "Venituri din arenda finanţată a activelor materiale pe termen lung",
6223 "Venituri din diferenţe de curs valutar",
6224 "Venituri din active intrate cu titlu gratuit",
6225 "Venituri din subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate",
6226 "Venituri din contracte de neantrenare în concurenţă",
6227 "Alte venituri din activitatea financiară".
Contul 623 "Venituri excepţionale" este destinat generalizării informaţiei
privind veniturile obţinute sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi
naturale, perturbări politice şi alte evenimente excepţionale.
La contul 623 "Venituri excepţionale" pot fi deschise următoarele subconturi:
6231 "Compensaţii primite pentru recuperarea pierderilor din calamităţi naturale",
6232 "Alte venituri excepţionale".
9
Modul de contabilizare a veniturilor
Veniturile se constată şi se reflectată în contabilitate în perioada în care au fost livrate
produsele şi prestate serviciile, indiferent de momentul efectiv al încasării mijloacelor
băneşti. Acestea se înregistrează în baza documentelor justificative în Registrul încasărilor
(veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) sau în Registrul menţionat şi
Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii.
Mijloacele băneşti sau altă formă de compensare pot fi primite (încasate) de agentul
economic atît în momentul constatării venitului, cît şi în perioadele de pînă/după
constatarea acestuia. Astfel, sunt posibile următoarele cazuri:
a. momentele încasării mijloacelor băneşti şi constatării veniturilor coincid. Suma
mijloacelor băneşti primite va fi înregistrată concomitent la încasări şi la venituri în
Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor).
b. încasarea mijloacelor băneşti a avut loc (au fost primite în avans), însă
veniturile nu s-au constatat (produsele, mărfurile şi serviciile n-au fost livrate). Suma
mijloacelor băneşti primite se reflectă ca încasări în Registrul încasărilor (veniturilor) şi
plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) şi ca datorii faţă de alţi agenţi economici în
Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii. La livrarea produselor şi
mărfurilor şi prestarea serviciilor în Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi
creditorii se înregistrează achitarea datoriilor faţă de alţi agenţi economici la valoarea
produselor, mărfurilor efectiv transmise, precum şi a serviciilor prestate şi concomitent cu
această sumă se constată în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi
cheltuielilor) ca venituri din activitatea operaţională.
c. veniturile au fost constatate (produsele, mărfurile şi serviciile au fost livrate),
însă mijloacele băneşti nu au fost încasate. Suma veniturilor constatate se reflectă în
Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) ca venituri
obţinute din activitatea operaţională şi această sumă se înregistrează în Borderoul de
evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii ca mijloace băneşti ce trebuie încasate de la
alţi agenţi economici. La încasarea mijloacelor băneşti suma specificată se înregistrează în
Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii ca stingere a datoriei şi în
Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) - ca încasări.
Veniturile şi cheltuielile anticipate pe termen lung se scad la sfîrşitul perioadei de
gestiune, cu ocazia efectuării inventarierii, din celelalte venituri şi cheltuieli ale perioadei
de gestiune şi nu se iau în considerare la calcularea venitului. La începutul următoarei
perioade de gestiune veniturile anticipate se trec la venituri, iar cheltuielile anticipate - la
10
cheltuieli şi se înregistrează în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi
cheltuielilor).
Conform anexei 5, jurnalul order al vinarilor cont 6111 pu luna ianuarie 2012 in
intreprindere au avut loc vinzari in suma de 254669.09 lei dintre care 182342.43 sunt
vinzari cu amanuntul , inregistrate in registru de casa a entitatii. .
2. Contabilitatea Cheltuelior la SC Maconis-Com SRL
Cheltuielile reprezinta diminuarea avnatajelor economice in decursul perioadei de
gestiune sub forma de reflux sau utilizare a activelor , fie aparitie a datoriilor care conduc
la micsorarea capitalului propriu , cu exceptia diminuarior rezultate din repartizarea
capitalului intre proprietarii intreprinderii (paragraful 66 lit.b din bazele conceptual ale
pregatirii si prezentarii rapoartelor financiare)
In contabilitatea financiara cheltuielile se divizeaza in urmatoarele grupe:
• Cheltuieli din activitatea operationala
• Cheltuieli din activitatea neoperationala
• Cheltuieli privind impozitul pe venit
La contabilitatea cheltuielilor apar doua probleme pricipale:
11
1)Evaluarea cheltuielilor , adica calcularea sumelor acestora , care trebuie sa fie
reflectate in contabilitate si rapoartele financiare.
2)Recunoasterea cheltuielilor , adica stabilirea perioadei de gestiune in care acestea
trebuie sa fie reflectate in contabilitate si rapoartele financiare.
Cheltuielile se evaluiaza la valoarea de bilant a activelor pe termen lung si curente
iesite, la sumele efective ale salariilor si contributiilor de asigurari sociale si medicale
calculate, uzurii mijloacelor fixe si OMVSD, amortizarii activelor nemateriale ,
provizioanele pu cheltuieli si plati preliminare constituite , corectii la creantele
compromise
Cheltuielile activităţii operaţionale – costul producţiei, mărfurilor vîndute
(schimbate); costul serviciilor prestate aferente desfăşurării activităţii de bază a agentului
economic; cheltuieli comerciale; impozite şi taxe prevăzute de legislaţia în vigoare (cu
excepţia impozitelor care ulterior urmează a fi restituite agentului economic); sumele
cheltuielilor privind ieşirea (vînzarea, schimbul) altor active curente; cheltuieli privind
arenda curentă; cheltuieli sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri; cheltuieli aferente
dobînzilor pentru împrumuturile acordate; consumuri indirecte de producţie nerepartizate;
lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor; cheltuieli aferente producţiei rebutate, precum
şi sumele cheltuielilor aferente anulării comenzilor de producţie etc.
Cheltuielile activităţii neoperaţionale - cheltuieli şi pierderi rezultate din ieşirea
activelor pe termen lung (activelor nemateriale, activelor materiale în curs de execuţie,
terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale, activelor financiare pe termen lung);
sumele reducerii valorii activelor pe termen lung ieşite; cheltuieli privind operaţiunile
aferente plăţii redevenţelor şi arendei finanţate a activelor materiale pe termen lung;
cheltuieli privind diferenţele nefavorabile de curs valutar, precum şi cheltuieli ce rezultă
din evenimentele sau operaţiunile rare şi netipice, nelegate de activitatea economico-
financiară (ordinară) a întreprinderii (daune provocate de calamităţile naturale, pierderi
provocate de perturbările politice, modificarea legislaţiei ţării etc.).
Petru generalizarea informatiei privind cheltuielile intreprinderii sint destinate
conturile din clasa 7 <<Cheltuieli>> a Planului de Conturi.
Conturile de evidenta a cheltuielilor sunt conturi de activ. In debitul acestor conturi
pe parcursul perioadei de gestiune se erflecta cu total cumulativ de la inceputul anului
suma cheltuielilor recunoscute in conformitate cu prevederile S.N.C. respective , iar in
credit-decontarea la finele anului de gestiune a cheltuielilor acumulate la rezultatul
financiar total.
12
La finele fiecarui trimestru rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli se iau la
calcul la determinarea indicatorilor respectivi din Raportul privind rezultatele fianciare.
Conturile de cheltuieli se inchid la finele anului de gestiune cu contul 351 „Rezultat
financiar total” si la inceputul anului urmator nu au sold.
Cheltuielile privind impozitul pe venit includ suma totala a cheltuielilor privind
impozitul pe vent luate in considerare la calcularea profitului (pierderii ) net al perioadei de
gestiune (paragraful 5 din S.N.C. 12)
Cheltuielile efective privind impozitul pe venit se determina la finele anului de gestiune ,
tinind cont de diferentele permanente si temporare care apar intre venitul contabil si cel
impozabil.
Pentru generalizarea informatiei despre cheltuielile privind impozitul pe venit este
destinat contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”
In debitul contului 731 se reflecta :
• Sumele impozitului pe venit platit in rate pe parcursul anului de gestiune
• Datoriile curente si aminate privind impozitul pe venit la finele anului de gestiune
• Anularea activelor aminate privind impozitul pe venit la finele anului de gestiune
• Stornarea la finele anului a sumelor impozitului pe venit platit in rate
In Creditul contului 731 se reflecta la finele anului de gestiune
• Activele aminate privind impozitul pe venit
• Anularea datoriilor aminate privind impozitul pe venit
• Decontarea cheltuielilor acumulate privind impozitul pe venit la rezultatul financiar
total
3Particularități privind modul de calculare și achitare în
rate a impozitului pe venit pentru anul 2012
Mărimea impozitului pe venit, ce urmează a fi achitat în rate, este egal cu suma
impozitului din venitul impozabil prognozat, adică presupus spre obţinere în anul fiscal
2012 (art.84 din CF).
Mărimea venitului impozabil prognozat se determină de sine stătător de către
contribuabil la începutul anului fiscal sau dacă contribuabilul şi-a început activitatea pe
parcursul anului fiscal 2012 – la începutul activităţii, reieşind din veniturile şi cheltuielile
prognozate şi prevederile
Codului fiscal în partea ce ţine de determinarea obiectului impozabil.
13
La determinarea impozitului pe venit în rate reieşind din indicatorii prognozaţi ai
anului fiscal curent, se admite o eroare de pînă la 20% faţă de suma obligaţiunii fiscale
efective, de la care nu se vor aplica sancţiuni pentru neplata impozitului pe venit în rate.
La apariţia unor factori ce pot avea influenţă asupra micşorării sau majorării obligaţiei
fiscale efective privind impozitul pe venit, contribuabilul poate să revadă mărimea
prognozată a
impozitului pe venit către fiecare termen de achitare a impozitului pe venit în rate.
Contribuabilii care au subdiviziuni în afara UAT în care se află sediul central urmează
să transfere impozitul pe venit în rate la BUAT de la sediul subdiviziunilor acestora.
În cazul în care contribuabilul pe parcursul perioadei fiscale deschide o subdiviziune,
acesta nu va transfera impozitul pe venit în rate la BUAT de la sediul subdiviziunii nou
create, deoarece indicatorul de la care este necesar de a calcula repartizarea impozitului pe
venit lipseşte.
În cazul în care contribuabilul pe parcursul perioadei fiscale lichidează o subdiviziune,
acesta va transfera impozitul pe venit în rate la BUAT de la sediul subdiviziunii pentru
trimestrele în care subdiviziunea respectivă a activat pe parcurs şi nu va transfera impozitul
pe venit în rate la BUAT începînd cu trimestrul în care este lichidată subdiviziunea.
Regimul fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului
întreprinderilor mici şi mijlocii (art.54
Subiecţii impunerii Obiectul impunerii Cota impozitului
agenţii economici care
nu sînt înregistraţi ca
plătitori de TVA pe
parcursul perioadei
fiscale declarate, cu
excepţia gospodăriilor
ţărăneşti (de fermier) şi
întreprinzătorilor
individuali.
venitul din
activitatea
operaţională obţinut
în perioada fiscală
declarată.
3%
Agenţii economici care, pe parcursul perioadei fiscale declarate, nu sunt
înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA (cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)
şi întreprinzătorilor individuali), iar venitul acestora din activitatea operaţională, la situaţia
din 31 decembrie a
perioadei precedente perioadei fiscale de declarare, este:
• de pînă la 100 mii lei - au obligaţia aplicării regimului fiscal pentru ÎMM (3%).
14
• de la 100 mii la 600 mii lei - pot alege regimul de
• impozitare pentru ÎMM (3%) sau modul general stabilit (12%).
Veniturile din activitatea operaţională sunt înregistrate în grupa de conturi 611 şi
612 din Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a agenţilor
economici.
Calcularea impozitului se efectuează trimestrial.
Achitarea se efectuează în termen de o lună de la încheierea trimestrului corespunzător.
Darea de seamă privind impozitul pe venit pentru ÎMM (3%) se întocmeşte pe un
formular oficial aprobat de către Ministerul Finanţelor, care se prezintă o dată pe an la IFS
teritorial în a cărui rază îşi are sediul contribuabilul, nu mai tîrziu de 31 martie a anului
următor perioadei de gestiune.
Modul de contabilizare a cheltuielilor
Cheltuielile se constată în momentul primirii valorilor materiale achiziţionate
(prestării serviciilor) de la terţi, indiferent de momentul plăţii efective a acestora. Acestea
se înregistrează în baza documentelor justificative în Registrul încasărilor (veniturilor) şi
plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor), Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii
şi creditorii sau Borderoul de evidenţă a producţiei proprii, în cazul ieşirii producţiei
proprii.
Mijloacele băneşti sau altă formă de compensare pot fi plătite de agentul
economic atît în momentul constatării cheltuielilor, cît şi în perioadele de pînă/după
constatarea acestora. Astfel sunt posibile următoarele cazuri:
a. momentele plăţii mijloacelor băneşti şi constatării consumurilor şi cheltuielilor
coincid. Suma mijloacelor băneşti plătite se înregistrează concomitent la plăţi şi la
consumurile şi cheltuielile activităţii operaţionale în Registrul încasărilor (veniturilor) şi
plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor).
b. plata mijloacelor băneşti s-a produs (au fost transferate în avans), însă
consumurile şi cheltuielile nu au fost constatate (materialele şi mărfurile n-au fost primite).
Suma mijloacelor băneşti plătite se reflectă la plăţi în Registrul încasărilor (veniturilor) şi
plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) şi totodată ca datorii ale altor agenţi economici în
Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii. La primirea materialelor şi
mărfurilor în Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii se înregistrează
achitarea datoriei de către alţi agenţi economici, la valoarea materialelor şi mărfurilor
efectiv primite şi concomitent această sumă se constată în Registrul încasărilor (veniturilor)
şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) ca consumuri şi cheltuieli ale activităţii de bază.15
c. consumurile şi cheltuielile au fost constatate (materialele şi mărfurile au fost
primite), însă mijloacele băneşti n-au fost plătite. Suma consumurilor şi cheltuielilor
constatate se reflectă în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi
cheltuielilor) ca consumuri şi cheltuieli obţinute din activitatea de bază şi se înregistrează
concomitent în Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii ca datorii faţă
de alţi agenţi economici. La achitarea datoriei această sumă se înregistrează în Borderoul
de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii şi în Registrul încasărilor (veniturilor) şi
plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) - ca plăţi.
Conform anexei 6 , jurnalul order al contului 711 „Costul vinzarilor” pentru luna ianuarie
este de 238352.82 lei dinte care 177569.08 din vinzarea cu amanuntul. Costul vinzarilor se
calculeaza in baza adaosului mediu .
Calcul 182342.43 lei vinzari cu amanuntul (anexa 5)
2.69% adaosul comercial
182342.43lei -2.69% =177569.08 costul vinzarolor (anexa 6)
Conform anexei 7 cheltuielile generale si administraive contul 713 pentru luna ianuarie
2012 sunt de 29480.2 lei. Conform anexei 8 factura fiscala TM0786739 din 31.03.12 sunt
inreistrate cheltuieli de 250 lei pu servicii a accesului la internet
DT 713 250 lei
DT 5342 50 lei
CT 521 300 lei
Conform anexei 8 registru order contului 714 pentru luna ianuarie au fost inregistrate
10128.45 alte cheltuieli operationale. Dintre care
Dt 714 Ct 5393 3000lei arenda incaperii
Dt 714 Ct 242 7128.45 lei dobinda calculata a creditului avut
3. Circulaţia mărfurilor prin unităţile (secţiile) de consignaţie,
16
Aaceastă formă de comerţ, comparativ cu circulaţia obişnuită a mărfurilor cu
amănuntul, prezintă anumite particularităţi care influenţează organizarea contabilităţii
dintre care se amintesc cele mai semnificative:
•intrarea mărfurilor în consignaţie se consemnează în acordul consignaţional, în baza
facturii de expediţie, la preţul de evaluare negociat cu comitentul şi la preţul de vânzare,
inclusiv TVA;
•mărfurile primite în consignaţie se înregistrează în debitul contului 923 „Mărfuri primite în
consignaţie”, la preţul de evaluare;
•vânzarea mărfurilor se înregistrează în mod obişnuit;
•descărcarea gestiunii unităţii de consignaţie pentru mărfurile vândute sau retrase de către
comitenţi se reflectă în creditul contului 923 „Mărfuri primite în consignaţie”;
Complexitatea activităţii comerciale impune să se acorde atenţie şi relaţiilor economice
specifice cu partenerii, cum ar fi vânzările în consignaţie, tratamentul juridic al căror este
reglementat de prevederile capitolului XV al Codului civil al Republicii Moldova. Ele
privesc procedura de folosire a contractului de comision, executarea obligaţiilor şi actului
juridic încheiat de comisionar, remuneraţia şi compensarea cheltuielilor comisionarului,
precum ţi modul de reziliere a contractului de comision.
Articolul 1061 al Codului civil defineşte contractul de comision ca „contract în
baza cărui o parte (comisionar) se obligă să încheie acte juridice în nume propriu, dar pe
contul celeilalte părţi (comitent), iar acesta să plătească o remuneraţie (comision)”.
Ansamblul operaţiilor aferente comerţului în consignaţie, precum şi modalitatea
concretă de documentare şi efectuare a acestora sunt stipulate în Regulile comerţului de
consignaţie nr. 1010 din 31.10.97, MO nr. 79-80/814 din 02.12.97.. Circulaţia mărfurilor
prin unităţi de consignaţie, specializate pentru această formă de comerţ, comparativ cu
circulaţia obişnuită a mărfurilor cu amănuntul, prezintă anumite particularităţi care
influenţează organizarea contabilităţii, şi anume:
•primirea mărfurilor în consignaţie se consemnează în contractul de consignaţie (acord
consignaţional), la preţul de evaluare negociat cu comitentul;
Precizare: În baza prevederilor legale în vigoare, mărfurile destinate vânzării în
consignaţie primite de la comitenţi – agenţi economici sunt consemnate şi în documentele
care însoţesc transportul (factura de expediţie, factura fiscală, avizul de însoţire a
17
mărfurilor), etc.. De la această regulă fac excepţie mărfurile ce se primesc în gestiuni de la
comitenţi - persoane fizice, neînregistraţi ca agenţi economici.
•în conformitate cu p. 27 al Regulilor;
Referitor la principala particularitate, întocmirea contractului de consignaţie se pot
evidenţia următoarele:
1. Serveşte ca:
a) dovadă de primire/predare a mărfurilor spre vânzare în consignaţie;
b) act de plată către comitent;
c) document de înregistrare în contabilitate.
2. Se întocmeşte de comisionar în două exemplare. La primirea mărfii se face descrierea
caracteristicilor mărfii (în eticheta mărfii) şi se stabileşte preţul de vânzare în funcţie de
preţul de evaluare, mărimea comisionului şi taxa pe valoarea adăugată.
Ambele exemplare precum şi eticheta mărfii sunt semnate de comitent şi comisionar, din
care primul exemplar este predat comitentului drept dovadă de predare a mărfii pentru
vânzare in regim de consignaţie.
Reducerile de preţ se calculează pe baza unei declaraţii semnate de comitent, în care se
specifică termenele şi mărimea relativă a reevaluării, rezultatele căreia se reflectă ulterior
în actul de reevaluare, eticheta mărfii şi rubricile destinate acestei operaţii în contractul de
consignaţie.
Restituirile (retragerile) se fac la cererea comitentului, recuperând comisionarului
cheltuielile aferente păstrării mărfurilor.
Comitentul încasează valoarea mărfurilor vândute în consignaţie pe baza contractului pe
care semnează pentru aceasta în rubrica destinată acestei operaţii, conţinută în Fişa din
exemplarul doi al contractului. Acest exemplar constituie documentul justificativ pentru
efectuarea înregistrărilor în contabilitatea unităţii de consignaţie.
3. Circulă la:
a) comitent pentru confirmarea de predare a mărfii spre vânzare în consignaţie (exemplarul
1);
b) la casierie pentru plata sumei (exemplarul 1);18
c) la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).
4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil (exemplarele 1 şi 2).
Mecanismul şi metodologia contabilă de reflectare în conturi a operaţiilor economico-
financiare generate de vânzările în consignaţie sunt reglementate de normele şi principiile
S.N.C. Raţionamentul folosirii funcţiei contului 923 „Mărfuri primite în consignaţie ”
deriva din art. 1065 al Codului civil, p. 4 al Regulilor, precum şi din capitolul I al Planului
de conturi. De asemenea în funcţie de prevederile acestora unitatea de consignaţie
elaborează politica de contabilitate în care stipulează şi modul de reflectare în contabilitate
a tuturor operaţiilor generate de vânzarea mărfurilor în consignaţie. În cele ce urmează se
prezintă înregistrările contabile efectuate în mod curent de comisionar.
Firesc, ca activitatea de consignaţie poate genera şi alte operaţii decât cele menţionate,
Astfel potrivit art. 1072 al Codului civil comitentul este în drept să rezilieze contractul în
orice moment totodată fiind obligat să achite comisionarului cheltuielile pentru păstrarea
mărfurilor.
Retragerea mărfurilor la cererea comitentului presupune o plată în mărime de 1% de la
preţul iniţial, p. 39 al Regulilor, care în contabilitate se reflectă în modul următor:
a) suma calculată şi plătită comisionarului pentru păstrarea mărfurilor
D 241 „Casa”
C 612 „Alte venituri operaţionale”
b) taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor pentru păstrar4e
D 241 „Casa”
C 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, 5342 „Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată”.
După cum s-a menţionat anterior pentru veniturile din vânzările de mărfuri în consignaţie,
primite de la comitenţi-persoane fizice, se calculează şi reţine impozitul pe venit în
mărimea stabilită de legislaţia în vigoare, respectiv suma datorată comitentului se
diminuează cu suma respectivă şi se reflectă în contabilitate astfel:
D 539 „Alte datorii pe termen scurt”, 5393 „Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori”
19
C 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, 5347 „Datorii privind impozitul pe venit al
persoanelor fizice”.
Punctul 3.3. al Regulilor stipulează, că în cazul reţinerii achitării cu comitentul,
comisionarul plăteşte comitentului o despăgubire, mărimea căreia se specifică în contractul
de consignaţie şi poate fi de exemplu, de cel puţin 0,5% din suma ce i se cuvine, pentru
fiecare zi de reţinere. În contabilitate suma în cauză se trece la cheltuieli şi se înregistrează
după cum urmează:
a) calcularea despăgubirii
D 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
C 539„Alte datorii pe termen scurt”, 5393„Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori”
b) plata sumei datorate comitentului
D 539„Alte datorii pe termen scurt”, 5393„Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori”
C 242 „Conturi curente în valută naţională” sau 241 „Casa”
Modul de documentare a operaţiunilor legate de vânzarea mărfurilor în consignaţie şi
de determinare a obligaţiilor fiscale este stabilit în Comunicatul Informativ al I.F.P.S.,
privind unele aspecte ce ţin de aplicarea TVA, eliberarea facturilor fiscale şi modalitatea de
completare a Registrelor de procurări şi vânzări la efectuarea livrărilor de mărfuri şi
servicii în cadrul contractelor de comision sau administrare fiduciară nr. (26-2/2-
02/1/880) 15 din 18.02.2010, intrată în vigoare la data de 26.03.2010 (Monitorul Oficial
nr.41-43/176).
20
Concluzii şi propuneri
Din calculele efectuate în baza datelor Societăţii cu raspundere limitata ”SC
Maconis-Com SRL” pe perioada 2005-2012 se observă că întreprinderea în cauză obţine
profit stabil în creştere uşoară, ceea ce se răsfrînge pozitiv asupra procesului de producţie
şi de desfacere.
În vederea obţinerii şi prezentării informaţiei privind starea patrimoniului
întreprinderii şi rezultatele financiare ale acesteia activitatea în cadrul SC Maconis-Com
SRL se bazează pe principiile speciale care se utilizează în toate ţările cu economie de
piaţă. În conformitate cu principiul continuităţii în întreprindere, de regulă, se derulează
un proces neîntrerupt al activităţii, ceea ce înseamnă continuarea funcţionării şi în viitorul
previzibil. Întreprinderea SC Maconis-Com SRL nu are intenţia sau necesitatea să se
autolichideze sau să-şi reducă considerabil activitatea sa de aceea managementul şi
contabilitatea în cadrul întreprinderii ocupă un loc esenţial în cadrul derulării procesului
contabil complex. Dacă conducerea decide că există situaţii sau condiţii care pot să
influenţeze asupra continuării activităţii întreprinderii, este necesar ca acestea să fie aduse la
cunoştinţa utilizatorilor.
Pe viitor intreprinderea planifica sa-si largeasca orizontul de desfacere.Isi propune sa
cumpere utilaj pentru a fabrica plăci de beton, termopan. , mijloace de transport pu importul
si exportul marfurilor etc.
Pentru a putea să reuşească, întreprinderea studiază în permanenţă piaţa, consumatorul,
în scopul cunoaşterii apte de a satisface nevoile care se manifestă, şi face des campanii de
publicitate. Prin publicitate se urmăreşte atragerea atenţiei consumatorilor, incitarea
intereselor acestuia, promovarea vînzărilor, care este acţiunea la locul de vînzare şi care are
drept scop influenţarea cererii.
Realizarea produselor intreprinderii SC Maconis-Com SRL se face la parametri
calitativi superiori, deoarece în cadrul ei sînt antrenate compartimentele importante dintr-o
întreprindere industrială modernă:
1. serviciul de marketing determină necesităţile beneficiarilor şi stabileşte cerinţele
de calitate ale produselor ca rezultat între nevoile şi dorinţele beneficiarilor şi
economicitatea producţiei în condiţii de competitivitate ridicată pe piaţa de desfacere;
21
2. productivitatea concepe produsele corespunzător cerinţelor calitative stabilite,
alege materiale, stabileste caracteristicile de calitate;
3. compartimentul tehnologic alege utilajele şi echipamentul potrivit pentru
fabricarea în condiţii de calitate şi prevede în documentaţia tehnică toate condiţiile de
lucru, inclusiv pe cele de control necesare asigurării calităţii.
Cu toate ca in luna ianuarie a anului 2012 are un rezultat negativ , din motivul
perioadei nesezonere intreprinderea are o crestere a venitrilor fata de perioada precedenta
sip e parcursul anului opteaza la un rezultat mai mare
Astfel, pot sa mentionez că activitatea economica a intreprinderii SC Maconis-Com
SRL are o situaţie foarte bună la moment, şi pe viitor se prevede imbunătăţirea ei pînă la
maximum.
22
Bibliografie
Bibliografia trebuie sa corespunda cerintelor indicatiilor
metodice
23