Principi i

Post on 19-Dec-2015

213 views 1 download

description

CURS CIVIL

Transcript of Principi i

15. Principiul conversiuniiConversiunea actului juridic înseamnă, în esenţă, înlocuirea actului nul, cu un act

juridic valabil; în altă exprimare, conversiunea înseamnă considerarea manifestării de voinţă ca producătoare a efectelor unui anumit act juridic, chiar dacă nu este valabilă ca alt act juridic. în doctrină conversiunea este desemnată şi prin formula următoare: "principiul potrivit căruia manifestarea unei voinţe în cadrul unui act nul poate valora, independent de soarta acelui act, ca alt act juridic"0.

In doctrină, conversiunea actului juridic a primit justificări diferite2'. Considerăm că temeiul conversiunii îl reprezintă regula de interpretare logică statornicită de art. 978 C.civ.: actus interpretandus est potius ut valeat, quam ut pereat.

,Pentru a opera conversiunea, sunt necesare următoarele condiţii: 1) să existe un

element de diferenţă între actul nul şi actul valabil; 2) unul din acte să fie anulat efectiv şi total; 3) actul socotit valabil să întrunească toate condiţiile de valabilitate, iar aceste condiţii să se regăsească în chiar cuprinsul actului, anulat; 4) din manifestarea de voinţă a părţilor să nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii.

Din aplicarea acestor condiţii, rezultă că nu va fi conversiune: 1) cazul în care unele clauze sunt anulate, iar altele menţinute (aici fiind vorba de o nulitate parţială, iar nu de conversiune); 2) actul nu este încă anulat, bucurându-se de prezumţia de validitate; 3) actul apare ca nul numai datorită denumirii, greşite, date de părţi (aici este o problemă de calificare, iar nu de conversiune); 4) cazul novaţiei; 5) refacerea actului; 6) validarea actului prin confirmare sau prin îndeplinirea ulterioară a cerinţei legale nerespectate la încheierea actului juridic.Ca aplicaţii ale conversiunii actului juridic menţionăm: - cazul manifestării de voinţă, care, nulă ca şi vânzare-cumpărare valorează ca antecontract de vânzare-cumpărare;- cazul în care actul de înstrăinare este lovit de nulitate, dar este valabil ca revocare a legatului ce avea ca obiect bunul ce forma obiect şi al actului de înstrăinare anulat2'; acest caz este expres prevăzut de art. 923 C.civ. astfel: "Orice înstrăinare a obiectului legatului, făcută cu orice mod sau condiţie, revocă legatul pentru tot ce s-a înstrăinat, chiar când înstrăinarea va fi nulă, sau când obiectul legat va fi'reintrat în starea testatorului" (s.n.);- cazul în care moştenitorul înstrăinează un bun din masa succesorală; deşi actul de înstrăinare este nul, manifestarea de voinţă exprimată în el valorează ca acceptare a succesiunii; este cazul prevăzut de art. 689 C.civ.: "Acceptarea poate fi sau expresă sau tacită. Este expresă când se însuşeşte titlul sau calitatea de erede într-un act autentic sau privat; este tacită când eredele face un act, pe care n-ar putea să-l facă decât în calitatea sa de erede, şi care lasă a se presupune neapărat intenţia sa.de acceptare".

16. Principiul validită t ii aparen t ei în drept Acest principiu, înlătură nulitatea unui act încheiat într-o situaţie de eroare

comună, obştească.O aplicaţie a acestui principiu o găsim consacrată de art. 7 din Legea ' nr.

119/1996 cu privire la actele de stare civilă (M.Of. nr. 282/1996): "Actele de stare civilă întocmite de o.persoană care a exercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă, cu respectarea prevederilor prezentei legi,sunt valabile, chiar dacă acea persoană nu avea această calitate".

17. Principiul răspunderii civile delictualePrincipiul îl priveşte pe incapabilul minor; între principiul ocrotirii minorului -

consacrat de art. 1159 C.civ.: "Minorul ce face o simplă declaraţie că este fnajor are acţiunea în resciziune" - şi principiul răspunderii civile delictuale (nemini laedere), are câştig de cauză al doilea principiu, care echivalează, practic, cu menţinerea actului anulabil, ca cea mai- bună reparare a ' prejudiciului ce s-ar produce cocontractantului prin fapta ilicită a minorului; în acest sens, art. 1162 C.civ. dispune: "Minorul n-are acţiunea în resciziune contra obligaţiilor ce rezultă din delictele sau cvasi-delictele sale".