Transcript of PNDR Versiunea VII Iulie 2011
2007 – 2013
Numr CCI: 2007RO06RPO001
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 2
Acronime
ACIS Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor
Structurale
ANCA Agenia Naional de Consultan Agricol
ANCFS Autoritatea Naional pentru Coordonarea Fondurilor
Structurale
ANIF Administraia Naional pentru mbuntiri Funciare
ANPA Agenia Naional pentru Pescuit i Acvacultur
ANCPI Agenia Naional de Cadastru i Publicitate
Imobiliar
ANZM Agenia Naional a Zonei Montane
APDRP Agenia de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit
APIA Agenia de Pli i Intervenii în Agricultur
ARS Autoritatea Român pentru Silvicultur
ASA Ancheta Structural în Agricultur
ASAS Academia de tiine Agricole i Silvice
ASN Anuarul Statistic Naional
BEI Banca European de Investiii
BIM Biroul Internaional al Muncii
BIRD Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare
CE Comunitatea European
CEFIDEC Centrul de Formare i Inovaie pentru Dezvoltare în
Carpai
CJ Centre judetene ale Ageniei de Pli i Intervenii în
Agricultur
CLC Corine Land Cover
CNC Comitet Naional de Coordonare
CRESC Comitete Regionale de Evaluare Strategic i
Corelare
CRPDRP Centrul Regional de Pli pentru Dezvoltare Rural i
Pescuit
DADR Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural
DCA Directiva Cadru pentru Ap
DGDR Direcia General Dezvoltare Rural
DGRSCDF Direcia General de Regim Silvic i Cinegetic i
Dezvoltare Forestier
DR7U Dezvoltarea Resurselor Umane
FC Fond de Coeziune FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare
Rural
FEDR Fondul European de Dezvoltare Regional
FEP Fondul European de Pescuit
FEGA Fondul European de Garantare Agricol
FIDA Fondul Internaional de Dezvoltare Agricol
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 3
FRDMR Federaia Român pentru Dezvoltare Montan i
Rural
FSE Fondul Social European
GAL Grup de Aciune Local
GES Gaze cu Efect de Ser
GIL Grupuri de Iniiativ Local
HACCP Analiza Pericolelor i punctelor Critice de Control
HNV Valoare Natural Ridicat
ICDA Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Economie
Agrar
ICPA Institutul de Cercetare pentru Pedologie i Agrochimie
IMM ntreprinderi Mici i Mijlocii
INS Institutul Naional de Statistic
IPSTA Indicatorul privind Psrile Specifice Terenurilor
Agricole
ISO Organizaia Internaional pentru Standardizare
ITRSV Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic i Vântoare
LDSC Linii Directoare Strategice Comune
LFA Zone defavorizate
MAB Omul i biosfera
MEF Ministerul Economiei i Finantelor
MIRA Ministerul Internelor i Reformei Administrative
MMDD Ministerul Mediului i Dezvoltarii Durabile
MMFES Ministerul Muncii, Familiei i Egalitii de anse
MMP Ministerul Mediului i Pdurilor
NUTS Nomenclatorul Unitilor Teritoriale de Statistic
OECD Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic
OJPDRP Oficiul Judeean de Pli pentru Dezvoltare Rural i
Pescuit
ONG Organizaie Non Guvernamental
OPCP Oficiul de Pli i Contractare PHARE
OS Obiective Strategice
PERE Planul European de Redresare Economic
PFA Persoan Fizic Autorizat
PNDR Programul Naional de Dezvoltare Rural
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 4
PNR Programul Naional de Reforme
PIB Produsul Intern Brut
PNS Plan Naional Strategic
PPS Puncte Procentuale Standard
RGA Recensmântul General Agricol
RNP Regia Naional a Pdurilor
RNAPR Reeaua Naional a Ariilor Protejate din România
SAC Arii Speciale de Conservare
SAPARD Programul SAPARD
SAU Suprafaa Agricol Utilizat
SOR Societatea Ornitologic Român
SPCDR Sistemul de Procesare a Cererilor de Dezvoltare
Rural
SSPA Sistemul SAPARD de Procesare a Aplicaiilor
TEP Tone Echivalent Petrol
UAT Uniti Administrativ Teritoriale
UE Uniunea European
UE-15 15 state membre ale UE anterior aderrii din 1995
UE-25 25 state membre ale UE dup aderarea din 2004
UE-27 27 state membre ale UE dup aderarea din 2007
UM Uniti Munc
USAMV Universitatea de tiine Agricole i
Medicin Veterinar
USR Unitate de Sprijin a Reelei
USDA-FAS Departamentul Statelor Unite pentru Agricultur –
Serviciul Strin pentru Agricultur
VAB Valoarea Adugat Brut
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 5
CUPRINS
2.1. Aria geografic de aplicabilitate
..................................................................................
9
2.2. Regiunile clasificate ca obiectiv “Convergen”
.......................................................... 9
Capitolul 3 Analiza situaiei actuale, caracterizat prin puncte
tari i puncte slabe, strategia aleas pe baza acesteia i
evaluarea ex-ante
........................................................ 9
3.1. Analiza situaiei din perspectiva punctelor forte i a punctelor
slabe ........................ 9
3.1.1. Contextul socio-economic general din zona
rural ............................................ 9
3.1.1.1. Situa ia
economic general .............................................................................
9
3.1.1.2. Situa ia demografic a zonei rurale –
privire de ansamblu ..............................
11
3.1.1.3. Pia a muncii
....................................................................................................
13
3.1.1.4. Veniturile i nivelul de
sr cie ........................................................................
15
3.1.1.5. Situa ia actual a creditului
rural....................................................................
17
3.1.1.6. Utilizarea
terenurilor ......................................................................................
18
3.1.2.1. Competitivitatea agriculturii, silviculturii i
industriei alimentare ................... 20
3.1.2.2. Dezavantajele structurale ale agriculturii
....................................................... 24
3.1.2.3. Nevoile de restructurare din domeniul industriei i
comercializrii produselor
alimentare ...................................................................................................................
29
3.1.2.4.
Silvicultura ......................................................................................................
31
3.1.3.1. Caracteristici
principale..................................................................................
33
3.1.3.2. Conservarea biodiversit ii pe terenurile
agricole i forestiere .......................
35
3.1.3.3. Managementul resurselor naturale în
agricultur i
silvicultur ..................... 38
3.1.3.4. Agricultura
ecologic ......................................................................................
40
3.1.3.5. Schimbri
climatice .........................................................................................
40
3.1.4.1. Structura economiei rurale
..............................................................................
42
3.1.4.2. Dezvoltarea afacerilor i
turismului ................................................................
42
3.1.4.3. Descrierea i analiza disparit ilor cu
privire la furnizarea serviciilor în spa iul
rural ............................................................................................................................
45
3.1.5.
LEADER ...........................................................................................................
49
3.1.6. Dezvoltarea
local .............................................................................................
50
3.1.7. Analiza
SWOT ..................................................................................................
52
3.2. Prezentarea strategiei alese în concordan cu punctele
tari i slabe ....................... 62
3.2.1. Prioritizarea obiectivelor i msurilor aferente Axei
1.................................... 64
3.2.2. Prioritizarea obiectivelor i msurilor aferentei Axei
2 .................................. 69
3.2.3. Prioritizarea obiectivelor i msurilor aferente Axei
3.................................... 72
3.2.4. Prioritizarea obiectivelor i msurilor aferente Axei
4.................................... 76
3.3. Evaluarea ex-ante
.......................................................................................................
78
3.4. Impactul perioadei de programare anterioare i alte informaii
suplimentare ....... 92
Capitolul 4 Justificarea prioritilor propuse în raport cu Liniile
Directoare Strategice i Planul Naional Strategic, impactul ateptat
în conformitate cu evaluarea ex-ante . 107
4.1. Justificarea prioritilor propuse în raport cu Liniile
Directoare Strategice i Planul Naional Strategic
............................................................................................................
107
4.1.1. Justificarea prioritilor în raport cu Liniile Directoare
Strategice ale
Comunitii ...............................................................................................................
107
4.1.2. Justificarea cu privire la prioritile din Planul Naional
Strategic ............. 117
4.2. Impactul ateptat rezultat din evaluarea ex-ante inând cont de
prioritile alese 128
4.2.1. Rezumat administrativ al evalurii
ex-ante ...................................................
128
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 6
Capitolul 5 Informaii cu privire la axe i msurile propuse pentru
fiecare ax i descrierea lor
...................................................................................................................
158
5.1. Cerine generale
........................................................................................................
158
5.2. Cerinele specifice pentru anumite/toate msurile
.................................................. 161
5.2.1. Tranziia de la perioada de programare 2000-2006 la 2007-2013
................. 164
5.2.2. Compatibilitatea cu procedurile i cerinele referitoare la
ajutorul de stat . 165
5.2.3. Asigurarea conformitii cerinelor de eco-condiionalitate cu
Regulamentul Consiliului (CE) nr.
1782/2003 .................................................................................
166
5.2.4. Asigurarea direcionrii sprijinului pentru msurile de
investiii în funcie de nevoile teritoriale identificate i
dezavantajele
structurale .....................................
166
5.2.5. Criterii i reguli administrative pentru evitarea dublei
finanri ................. 170
5.2.6. Asigurarea corectitudinii
datelor ...................................................................
173
5.2.7. Sistemul de garantare cu finanare din
PNDR .............................................. 174
5.2.7.1. Obiectivul schemelor de garantare cofinan ate
de FEADR ............................ 176
5.2.7.2. Domeniul acoperit de schemele de garantare
................................................ 176
5.2.7.3. Managementul schemelor de garantare
......................................................... 177
5.2.7.4. Schema de garantare pentru sectorul agricol
................................................ 179
5.2.7.5. Schema de garantare pentru întreprinderi mici i
mijlocii ............................. 180
5.2.7.6. Indicatori aplicabili schemelor de
garantare .................................................
182
5.2.8 Finanarea noilor provocri în cadrul
PNDR ................................................. 182
5.3. Informaii necesare privind axele i msurile
.......................................................... 186
5.3.1. Axa 1: Creterea competitivitii sectoarelor agricol i
forestier .................. 186
5.3.1.1. M suri menite
s îmbunt easc cuno tin ele
i s consolideze poten ialul uman
..........................................................................................................................
186
5.3.1.2. M suri menite s restructureze i
s dezvolte capitalul fizic i s promoveze
inova ia......................................................................................................................
202
5.3.1.3. M suri de tranzi ie pentru
România ..............................................................
262
5.3.2. Axa 2: Îmbuntirea mediului i a spaiului
rural ....................................... 283
5.3.2.1. M suri privind utilizarea durabil a terenurilor
agricole .............................. 283
5.3.2.2. M suri privind utilizarea durabil a terenurilor
forestiere ............................ 307
5.3.3. Axa 3 Calitatea vieii în zonele rurale i diversificarea
economiei rurale ..... 319
5.3.3.1. M suri privind diversificarea economiei
rurale .............................................
319
5.3.3.2. M sur privind îmbunt irea
calit ii vie ii în zonele
rurale ........................ 338
5.3.4. Implementarea Axei LEADER
.......................................................................
354
5.3.4.1. Strategiile de Dezvoltare
Local....................................................................
368
5.3.5. Pli complementare
directe ...........................................................................
381
5.3.6 Lista tipurilor de operaiuni menionat la articolul 16(a)
aliniat (3) litera (a) din Regulamentul (CE) nr.1698/2005 care se
încadreaz în cuantumurile menionate la articolul 69 alineat
5(a)......................................................................
382
Capitolul 6 Planul de finanare
.......................................................................................
388
6.1. Contribuia anual din cadrul FEADR (în EURO)
................................................. 388
6.2. Planul financiar pe axe (în EURO, pentru întreaga perioad) -
alocare iniial .... 388
6.2.1 Sume suplimentare acordate în conformitate cu art. 69 (5a)
din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 – Regiuni de
convergen .........................................................
389
6.2.2 Planul financiar pe axe (în EURO, pentru întreaga perioad) –
suma total 389
6.3. Bugetul orientativ legat de operaiunile menionate la articolul
16(a) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 în perioada 1 ianuarie
2009-31 decembrie 2013 ..... 389
Capitolul 7 Alocare indicativ pentru msurile de dezvoltare
rural ........................... 391
Capitolul 8 Finanarea naional suplimentar pe
ax .................................................. 393
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 7
Capitolul 9 Concordana între elementele necesare evalurii i
regulile de concuren, lista schemelor de ajutor de stat autorizate
....................................................................
393
Capitolul 10 Complementaritatea cu msurile finanate de ctre alte
instrumente ale Politicii Agricole Comune (PAC), cu politica de
coeziune precum i cu Fondul European pentru Pescuit
..................................................................................................................
397
10.1. Evaluarea i mijloacele de asigurare a complementaritii
................................... 397
10.1.1. Evaluarea i mijloacele de asigurare a complementaritii cu
activitile, politicile i prioritile Comunitii, în special cu
obiectivele coeziunii economice i sociale i cu instrumentul de
sprijin al Comunitii pentru pescuit .......................
397
10.1.2. Evaluarea i mijloacele de asigurare a complementaritii cu
msurile finanate prin Fondul European de Garantare Agricol sau
prin alte instrumente
...................................................................................................................................
401
10.2. Conformitatea cu msurile Axelor 1, 2 i 3 ale PNDR
.......................................... 402
10.2.1. Demarcare FEADR – Instrumentele
structurale .........................................
402
10.2.2. Demarcare FEADR -
FEP ............................................................................
407
10.2.3. Demarcarea sprijinului FEADR i FSUE pentru infrastructura
afectat de inundaiile din anul
2010 ..........................................................................................
407
10.3. Conformitatea cu msurile Axei 4
..........................................................................
408
10.3.1. Demarcare
FEADR-FEP ..............................................................................
408
10.3.2. Demarcare FEADR - Programele de Cooperare finanate din
fonduri
europene ....................................................................................................................
408
10.4. Informaii privind complementaritatea cu alte instrumente
financiare ale Comunitii
......................................................................................................................
409
Capitolul 11 Desemnarea autoritilor responsabile privind
implementarea PNDR ... 413
11.1. Definirea autoritilor i a sarcinilor aferente
....................................................... 414
Direcia General Dezvoltare
Rural .............................................................................
414
11.2. Structura de Management i
Control.....................................................................
420
11.2.1. Sistemul electronic de suport al
managementului ....................................... 425
11.2.2. Sarcinile de
implementare ............................................................................
426
11.2.3. Sarcinile de plat ctre beneficiarii
finali ....................................................
427
11.2.4. Controlul calitii
managementului .............................................................
427
11.2.5. Control i
Antifraud ....................................................................................
428
11.2.6.
Sanciuni ........................................................................................................
430
12.1.1.
Obiective ........................................................................................................
431
12.1.2.
Raportarea ....................................................................................................
432
12.2. Comitetul de Monitorizare
.....................................................................................
433
12.3. Descrierea sistemului de evaluare
..........................................................................
435
12.3.1.
Obiective ........................................................................................................
435
12.3.3.
Raportarea ....................................................................................................
437
Capitolul 13 Aciuni de informare i publicitate pentru PNDR
.................................... 438
13.1. Msuri propuse pentru informarea potenialilor beneficiari i a
organismelor interesate de punerea în aplicare a programului
........................................................... 439
13.2. Msuri propuse pentru informarea beneficiarilor
PNDR..................................... 440
13.3. Aciuni prevzute s informeze publicul larg despre rolul
jucat de Comunitate în cadrul PNDR i despre rezultate
.....................................................................................
441
Capitolul 14 Desemnarea partenerilor procesului de consultare i
rezultatele consultrii asupra PNDR
...................................................................................................................
442
14.1. Desemnarea partenerilor pentru procesul de consultare
...................................... 445
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 8
14.2. Rezultatele procesului de consultare
......................................................................
452
Capitolul 15 Egalitatea dintre brbai i femei i nediscriminarea
.............................. 456
15.1. Promovarea egalitii de anse între brbai i femei în Programul
Naional de Dezvoltare
Rural ............................................................................................................
456
15.2. Prevenirea oricror forme de discriminare în diferitele stadii
ale implementrii PNDR
...............................................................................................................................
458
Capitolul 16 Operaiuni de
asisten tehnic..................................................................
460
16.1. Descrierea activitilor de pregtire, management, monitorizare,
evaluare, informare i control, din cadrul sprijinului pentru
programe finanate prin asistena
tehnic ..............................................................................................................................
460
16.2. Reeaua Naional de Dezvoltare
Rural ...............................................................
467
16.2.1. Baza
legal .....................................................................................................
467
16.2.3. Înfiinarea i funcionarea Reelei Naionale de Dezvoltare
Rural ........... 467
16.2.4. Planul de
aciune ...........................................................................................
467
16.2.5. Activitile Reelei Naionale de Dezvoltare
Rural .................................... 469
16.2.6. Structura necesar funcionrii Reelei Naionale de
Dezvoltare Rural ... 471
16.2.6.1. Diagrama rela iilor dintre elementele RNDR în
cadrul Programului ........... 476
16.2.7. Instrumente folosite de Reeaua Naional de Dezvoltare
Rural .............. 476
16.2.8. Necesarul de resurse umane i
tehnice .........................................................
477
16.2.9. Calendarul realizrii Reelei Naionale de Dezvoltare
Rural .................... 477
16.2.10. Finanarea Reelei Naionale de Dezvoltare
Rural .................................. 478
16.2.11. Ateptri din partea Reelei Naionale de Dezvoltare
Rural ................... 478
ANEXE
............................................................................................................................
481
ANEXA 1 A Estimarea indicatorilor de monitorizare i
evaluare .............................. 491
ANEXA 1 B Indicatori comuni de
impact ...................................................................
511
ANEXA 2 Harta teritoriilor selectate pentru instruirea
reprezentanilor parteneriatelor public - private
(LEADER) ............................................................
515
ANEXA 3A Raportul de Evaluare Ex
Ante ............................................................
516
ANEXA 3B Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategic de Mediu
a PNDR 632
ANEXA 4A Zonele
defavorizate ..............................................................................
737
ANEXA 4B Pli de
agro-mediu ..............................................................................
773
4B1. Cerin e minime relevante pentru M surile de
agro-mediu .................................. 773
4B2. Desemnarea zonelor eligibile în cadrul M surii 214
Pl i de agro-mediu .......... 783
ANEXA 5 Lista privind ajutoarele de stat existente în domeniul
agricol i forestier conform Anexei V, Capitol 3 „Agricultura din
tratatul de aderare” ..................... 805
ANEXA 6 Complementaritatea FEADR cu Fondurile Structurale
....................... 810
ANEXA 7 Procesul de consultare destinat elaborrii msurilor aferente
Axei I din cadrul
PNDR .............................................................................................................
817
ANEXA 8 Organizarea procesului de consultare la nivel tehnic
naional pentru Programul Naional de Dezvoltare
Rural 2007-2013 ............................................
823
ANEXA 8A Planificarea reuniunilor, constituirea grupurilor de
lucru, participan i, agenda (decembrie 2006 – februarie
2007)
................................................................
823
ANEXA 8 B Procesul de consultare la nivel teritorial pentru
Programul Na ional de Dezvoltare
Rural 2007-2013 (11-15 iunie
2007) ......................................................
853
ANEXA 9 Procesul de consultare pentru Programul Naional de
Dezvoltare Rural 2007 – 2013 Reeaua Naional de
Dezvoltare Rural ...........................................
854
ANEXA 10a Lista cu membrii Reelei Naionale de Dezvoltare
Rural ................ 855
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 al
României
Capitolul 2 Statul membru i regiunea administrativ
2.1. Aria geografic de aplicabilitate
Programul este unic i acoper întregul teritoriu al
României.
2.2. Regiunile clasificate ca obiectiv “Convergen”
Întreg teritoriul României este clasificat ca Obiectiv de
“Convergen”.
Capitolul 3 Analiza situaiei actuale1, caracterizat prin
puncte tari i puncte slabe,
strategia aleas pe baza acesteia i evaluarea ex-ante
3.1. Analiza situaiei din perspectiva punctelor forte i a punctelor
slabe
3.1.1. Contextul socio-economic general din zona rural
3.1.1.1. Situa ia
economic general
România se bucur de un potenial de dezvoltare important,
îns nefolosit. Cu o suprafa total de 238 mii
km2 i o populaie de peste 21 milioane de locuitori, România,
este ca mrime, cel de-al doilea nou stat- membru al Uniunii
Europene, dup Polonia. Ea reprezint 6% din suprafaa
total a Uniunii Europene i 4% din populaia acesteia.
Investiiile i competitivitatea din România constituie înc
elemente care trebuie îmbuntite, pentru a se reui o accelerare a
creterii economice i asigurarea unei convergene a veniturilor cu
cele din UE. În anul 2005, România deinea mai puin de 1% din PIB-ul
Comunitii Europene,
înregistrând o cretere rapid a PIB-ului pe cap de
locuitor, dar rmânând la 34% din media Uniunii celor 25 ( INS
– Anuarul Statistic al României, 2006 ). Aceste discrepane
sunt în curs de diminuare, în
1 Indicatorii afereni situaiei curente i comparaiile cu
statele UE sunt redai în Anexa 1 -“ Indicatori de baz”
Convergena venituri lor: România, comparativ cu U (PIB/cap de locu
itor în România, ca pondere în UE15
i UE 25, 2000-2005)
2000 2001 2002 2003 2004
2005
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 10
urma integrrii în Uniunea European. Economia româneasc se
dezvolt într-un ritm rapid, comparativ cu economia din UE,
iar nivelul PIB începe s creasc. Dup înregistrarea unui
declin important, ctre sfâritul anilor 1990, economia
româneasc i-a reluat creterea începând cu anul 2000 i a
înregistrat o rat anual medie de cretere de 5%. Vârful
acestei evoluii a fost atins în 2004,
înregistrând o rat de cretere a PIB de 8,5% fa de
anul anterior.
Zonele rurale dispun de un potenial de cretere substanial i au un
rol social vital. Conform definiiei2 din legislaia naional,
zonele rurale din România acoper 87,1% din teritoriul rii,
cuprinzând 45,1% din populaie (la 1 iulie 2005, conform
indicatorilor Institutului Naional de Statistic3), i anume, 9,7
milioane de locuitori. Densitatea medie a populaiei din zonele
rurale a rmas relativ constant de-a lungul anilor (la circa
45,1 locuitori/km2). Definiia OCDE pentru noiunea de
ruralitate4 conduce la cifre uor diferite, îns permite
comparaiile pe plan internaional. Dei asemntoare din punctul de
vedere al distribuiei în teritoriu, populaia României are un nivel
de ruralitate mult mai pronunat, ponderea populaiei rurale din
România reflect incidena mai mare a acesteia fa de alte
ri din UE, unde aezrile rurale sunt mai puin populate i la
scar mai redus, ca alternativ fa de concentrrile
urbane. Multe dintre aceste comuniti rurale contribuie, într-o
mic msur, la creterea economic, îns î i
pstreaz structura social i modul tradiional de via.
Distribuia populaiei, pe regiuni OCDE
(%, 2003)
(%, 2003)
0%
20 %
Predominant rurale Intermediare Predominant
urbane
Populaia rural nu este distribuit uniform.
Exist diferene semnificative din punctul de vedere al densitii
populaiei, pe tot teritoriul României. Majoritatea comunelor cu mai
puin de 50 locuitori/km2 sunt grupate în partea de vest a
rii, comparativ cu zonele din est i din sud, unde predomin
comunele, cu densiti ale populaiei de 50-100 locuitori/km2. Cele
mai populate zone rurale sunt cele din nord-estul rii, unde rata
natalitii este ridicat, i în regiunile din sud, puternic
industrializate în perioada comunist. Exist mari dispariti,
determinate în special de influena reliefului la nivel regional i
judeean. În acest context, se remarc cele 24 de comune i orae
care se suprapun în totalitate sau parial cu Rezervaia Biosferei
Delta Dunrii unde densitatea medie a populaiei este de 28,7
locuitori/km2.
Restructurarea agriculturii i revitalizarea economiei rurale pot
constitui pârghii importante de dezvoltare. Contribuia agriculturii
la PIB a fost întotdeauna ridicat. Valoarea
adugat brut (VAB) a agriculturii a reprezentat 12,1% din
PIB i 13,6% din totalul VAB (INS, 2006). Cu toate acestea, ea
rmâne sczut, având în vedere resursele neutilizate. Populaia
angajat în agricultur i silvicultur,
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 11
de exemplu, are o pondere mult mai mare (32%), reflectând omajul i
o productivitate redus a muncii. Restructurarea agriculturii
va avea un impact deosebit asupra economiei rurale în general,
având în vedere c agricultura
continu s rmân cea mai important activitate din
spaiul rural i o surs esenial de venit pentru
gospodrii.
Restructurarea activitilor la nivelul fermelor i intensificarea
capitalului pentru fermele comerciale va duce inevitabil la
utilizarea unei fore de munc mai sczute, pentru îmbuntirea
competitivitii. Experiena din alte sisteme agricole, din statele
membre sau din alte ri, reprezint o dovad
important în acest sens.
Populaia activ reprezint 46,3% din totalul locuitorilor
din spaiul rural i poate contribui la susinerea creterii economice
din zonele rurale, dac vor exista mijloace de stimulare
adecvate.
3.1.1.2. Situa ia demografic a zonei rurale –
privire de ansamblu
Declinul populaiei din România, mai pronunat în zonele rurale,
constituie o problem care va trebui rezolvat
dac se dorete dezvoltarea economic a acestor
regiuni.
De la vârful atins în 1989, populaia total a României a
înregistrat o scdere rapid. Aceast tendin este foarte
pronunat în zonele rurale. Numrul locuitorilor din zonele
urbane a depit numrul locuitorilor din zonele rurale pe la jumtatea
anilor 1980, ca urmare a problemelor economice cu care se
confrunt România în acea perioad. Odat cu explozia
economic din ultimii ani, populaia urban a crescut
într-o
oarecare msur, în timp ce numrul locuitorilor din zonele rurale a
continuat s scad.
Procesul de îmbtrânire i scderea natural a populaiei, care
decurge din aceast situaie, constituie principalii factori ai
declinului populaiei rurale. Între 1998 i 2005, se constat
urmtoarele: (1) ponderea categoriei de vârst 0-14 ani din
totalul populaiei rurale a sczut; (2) ponderea categoriei de
vârst 15-64 ani a rmas relativ stabil; (3) ponderea categoriei
de peste 65 ani a înregistrat o tendin ascendent, ajungând,
în 2005, la 19% din totalul populaiei rurale (fa de 11% în
zona urban). Scderea natural a populaiei rurale s-a accelerat
semnificativ în ultimii cinci ani, ajungând la rate de aproape –
4/1.000 de locuitori iar a populaiei din zonele urbane a fost mult
mai sczut, situându-se în jurul valorii de –1, înainte de a atinge
valoarea 0 i ulterior devenind pozitiv în 2005.
Dei pozitiv, procentul de migrare intern - dinspre urban spre
rural - nu poate compensa acest declin. La începutul anilor ’90, a
avut loc o migrare masiv din zonele rurale ctre cele urbane.
Tendina s-a inversat pe parcursul anilor ’90, pe msur ce
restructurarea economic i restituirea terenurilor au
determinat creterea atractivitii zonelor rurale, astfel încât ctre
sfâritul anilor ’90, rata net a migraiei urban-rural a devenit
pozitiv, dei a înregistrat unele fluctuaii în valori absolute. Cu
toate acestea, migraia urban-rural rmâne insuficient pentru a
compensa declinul populaiei rurale.
Rata de migrare intern, înspre zona rural, în România (ani selectai
din intervalul 1990-2005)
1990 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2004 2005
-521.422 -105.789 -48.910 -12.500 12.588 26.620 9.490 23.485 39.554
20.537
Situaia populaiei pe zone (urban/rural) (mi li oane locu itori;
1960-2005)
0
5
10
15
20
25
1960 1965 1970 1975 1980 1985
1990 1995 2000 2005
Total Urban Rural
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 12
Migranii cu vârste mai înaintate înlocuiesc treptat populaia mai
tânr din spaiul rural. La începutul anilor `90, migranii
ctre zonele urbane proveneau din toate categoriile de vârst.
Tendina s-a modificat în cea de-a doua jumtate a decadei, tinerii
începând s plece din zonele rurale, iar persoanele mai în
vârst migrând în zona rural. Spaiul rural a devenit din ce în
ce mai atractiv pentru populaia de peste 35 ani i mai cu
seam pentru cei de 45-54 ani, care sunt, de obicei, mai
vulnerabili pe piaa muncii din spaiul urban i care se
îndreapt ctre zonele rurale, unde încep s desf oare
activitatea de subzisten. Cu toate acestea, pentru unele persoane,
traiul în spaiul rural este o preferin fa de aglomerarea
urban. Populaia activ tânr migreaz în zonele urbane,
în cutarea unor locuri de munc mai bune i a unui mod de
via mai atractiv.
Rata net de migrare interna ional este,
de asemenea, semnificativ i este legat în principal de
categoria de vârst mai tânr, din spaiul rural. Migrarea
extern a devenit un aspect cu o amploare
semnificativ pentru România, în special în ultimii câiva ani.
Dei nu exist date oficiale complete în acest sens5, estimrile
indic faptul c peste 2 milioane de români – sau circa 10%
din totalul populaiei lucreaz în strintate (în ri ca Spania,
Italia, Grecia i Germania; sursa: Open Society Foundation,
noiembrie 2006 ). Majoritatea lor opteaz numai pentru
angajri temporare. Potrivit aceluiai studiu, incidena migrrii în
strintate pare s fie mai mare în rândul brbailor decât în
rândul femeilor i mai ridicat în rândul populaiei tinere,
fa de aduli i vârstnici. Femeile din zona
rural înclin mai mult spre migrarea
internaional temporar la vârste mai tinere (18-29),
fa de femeile din zona urban.
Rata migraiei fluctueaz astfel: în Centrul rii (19,8%), în
regiunea Nord-Est (17% din numrul total al emigranilor români.)
( INS, Anuarul Statistic al României, 2006 )
Pentru urmtoarea decad, se estimeaz c numrul
lucrtorilor emigrani va înregistra o scdere sigur, deoarece
economia României dezvolt i ofer, progresiv i sigur, mai multe
oportuniti de ocupare i
performan personal indivizilor.
Migrarea în strintate are implicaii economice i sociale majore,
îndeosebi în zonele rurale. Sumele de bani trimise în
ar de ctre cei care lucreaz în
str intate, creeaz fluxuri financiare importante în
economia rural. Alturi de modificrile de atitudine în ce
privete migrarea în strintate, aceti bani pregtesc calea pentru
modernizarea i dezvoltarea spaiului rural. Cea mai mare parte a
acestor sume sunt investite în tranzaciile imobiliare (locuine i
terenuri), în încercarea de a se ridica nivelul calitativ al vieii
i de a se asigura un mijloc de protecie în cazul eventualelor
probleme financiare. Spiritul antreprenorial constituie i el
un element care se dezvolt în rândul celor care au lucrat în
strintate (7% sunt dispui s înceap o activitate
agricol comercial, în timp ce 24% î i deschid afaceri în
sectorul non-agricol). Cu toate acestea, migrarea în strintate
atrage dup sine costuri sociale. Dinamica intens a
migrrii nu compenseaz capacitatea de reacie a sistemului de
asisten social. Au loc separri ale membrilor familiilor,
copiii rmânând în grija rudelor din ar.
Un studiu efectuat de Fundaia SOROS indic faptul c
aproximativ 170.000 copii din ciclul gimnazial au cel puin un
printe care lucreaz în strintate. Dintre acetia, 80.000 au
doar tatl plecat, 55.000 doar mama, iar în cazul a 35.000 dintre
ei, atât mama, cât i tatl sunt la lucru peste grani. Cele mai
afectate regiuni sunt vestul (Banatul, Criana, Maramureul), unde
27% din prinii copiilor din ciclul gimnazial lucreaz în
strintate i estul (Moldova), cu 25%.
Diversitatea etnic din România este mai degrab redus.
Populaia total este predominant româneasc (89,48%,
conform Recensmântului populaiei din 2002). Ponderea românilor
a
înregistrat o uoar cretere de-a lungul anilor (85,64%
în 1956 i 88,12% în 1977). Minoritile etnice principale sunt
maghiarii (6,60%), romii (2,47%) i germanii (0,28%). Totui, unele
minoriti etnice tind s fie mai rurale decât altele. Incidena
populaiei rome din spaiul rural este de 61%, un procent mult mai
ridicat decât incidena populaiei rurale de origine
german (30%). Pe plan regional, cea mai mare diversitate
etnic se poate observa în Transilvania, Banat, Bucovina i
Dobrogea.
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 13
Ratedeparticipareiocupare,Ratedeparticipareiocupare,Ratedeparticipareiocupare,Ratedeparticipareiocupare,
peregiuniperegiuniperegiuniperegiuni
(%,2002(%,2002(%,2002(%,2002----2005)2005)2005)2005)
2002 2003 2004 2005
3.1.1.3. Pia a muncii
Urbanizarea crescut a populaiei active. Creterea
economic recent, concentrat în mare parte în sectoarele
urbane, non-agricole ale economiei, atrage populaia activ în
zonele urbane. Migrarea în exterior a populaiei rurale tinere,
alturi de îmbtrânirea populaiei rurale, conduce la un declin al
forei de munc disponibile din spaiul rural. Populaia
rural activ a sczut cu aproape 7% în perioada 2002-
20056, ajungând la circa 4,5 milioane, în timp ce populaia
activ urban a crescut cu 3%. În cifre absolute, rata de
ocupare a urmat îndeaproape aceast tendin, aproximativ 4,2
milioane de persoane având locuri de munc în zona rural.
Rata de ocupare a populaiei din mediul rural, raportat la
totalul populaiei active rurale, cu vârsta cuprins între 15 i
64 de ani a sczut cu 6,8%, în perioada 1998 - 2005, atingând
procentul de 61,6% în anul 2005.
Ratele de participare i ocupare crescute din zonele rurale
mascheaz omajul ascuns. Rata de participare din zonele rurale
depete cu 5-10% nivelul din zonele urbane în perioada 2002-2005,
dei se înscrie pe o curb descendent. Convergena dintre ratele
de participare rural i urban a fost o consecin
a
îmbtrânirii constante a populaiei rurale i a atractivitii
crescute a pieei muncii din spaiul urban. Rata de ocupare din zona
rural depete i ea, cu un procent semnificativ, pe cea din zona
urban, rezultatul fiind o rat a omajului rural mult mai
sczut (5,2%) decât cel urban (8,8%). Numrul actual al
omerilor din spaiul rural este 232.000, ceea ce
reprezint 33% din numrul total de omeri din România. În loc
s reflecte existena unor ocazii de angajare mai bune, rata de
ocupare ridicat din zona rural indic o ocupare
insuficient – persistent – a forei de munc din
aceast zon. Majoritatea locuitorilor din spaiul rural
lucreaz pe cont propriu, în special în agricultur, unde
productivitatea i veniturile medii
continu s rmân sczute, aa cum le indic ponderea
ridicat a ocuprii (32,2%) fa de contribuia acestui sector
la PIB (14%).
În profil regional, tendinele privind gradul de ocupare a populaiei
din totalul populaiei active, se reflect diferit, în funcie de
specificitatea socio-economic zonal i de transformrile
complexe ce au avut loc în cadrul economiei naionale, ca urmare a
procesului de restructurare.
6 Din cauza unor modificri ale metodologiei statistice, datele
nu sunt comparabile cu anii anteriori.
Populaia activ i rata de ocupare, pe regiuni
(mii persoane, 2000-2005)
2002 2003 2004 2005
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 14
Caracteristicile regionale ale acestui fenomen sunt:
- Reducerea ponderii agriculturii, ca domeniu de activitate
pentru locuitorii mediului rural, din regiunile Vest, Nord-Vest,
Centru i Bucureti i orientarea spre sectorul industriei i al
serviciilor în aceste regiuni;
- Meninerea interesului pentru sectorul agricol în regiunile
Nord-Est, Sud-Est, Sud i Sud- Vest, unde populaia
ocupat înregistreaz fie stagnri, fie creteri ;
- Reorientarea populaiei spre sectorul serviciilor, în
detrimentul sectorului industrial în regiunile Nord-Est, Sud-Est,
Sud i Sud-Vest, evoluie generat, pe de o parte de dinamica
ascendent a sectorului serviciilor, iar pe de alt parte
a recesiunii resimit de sectorul industrial.
Situaia structurii populaiei active, pe grupe de vârst i
regiuni de dezvoltare prezint aspecte importante din punctul
de vedere al potenialului forei de munc în rural, i
anume:
• Nivelul maxim al populaiei active este reprezentat de
categoria de vârst cuprins
între 35-49 de ani, aspect valabil pentru toate regiunile de
dezvoltare, cu excepia municipiului Bucureti; urmat de grupa 25-34
de ani, cu valori foarte apropiate de grupa 35-49 de ani;
• Grupa 50-64 ani prezint un nivel comparabil cu cel al
primelor dou grupe,
îns, în unele situaii, diferenele sunt semnificative;
• Grupele 15-24 ani i peste 65 de ani ocup ultimele
poziii.
Exist anumite diferene între regiunile de dezvoltare în cadrul
aceleiai grupe de vârst; acestea sunt mai evidente în cazul
grupelor marginale, de 15-24 ani i peste 65 de ani i mai mici
pentru celelalte grupe de vârst.
Astfel, la nivel naional, dup statutul profesional, populaia
este reprezentat de 37.000 femei-patron fa de 117.000
brbai-patron. În ceea ce privete lucrtorii pe cont propriu, s-a
înregistrat un numr de 521.000 femei, comparativ cu 1.274.000 brbai
precum i un numr de 878.000 femei cu statut de lucrtor familial
neremunerat, fa de 389.000 brbai, fapt ce conduce la
concluzia c prezena femeilor în toate aceste activiti este
mult mai redus comparativ cu participarea brbailor (INS,
2005).
De asemenea, tinerii din mediul rural, cu vârste cuprinse între
15-34 ani sunt reprezentai dup statutul profesional, astfel:
patroni 23,3% din totalul de 33.000, lucrtori pe cont propriu, 21%
din totalul de 1.553.000 i 46% lucrtori familiali neremunerai din
1.198, statistic ce arat c segmentul tinerilor este
slab reprezentat în mediul de afaceri (INS, 2005).
Pân de curând, sectorul primar a constituit principalul
furnizor de locuri de munc din economia rii. În 2005,
agricultura, silvicultura i piscicultura (clasificare CAEN) au
angajat 2,9 milioane de persoane, reprezentând 32,2% din totalul
locurilor de munc (fa de 30,3% în industrie i construcii
i 37,5% în sectorul servicii). Cu toate acestea, odat cu
creterea economic început în 2000, agricultura a pierdut
din fora de munc, aceasta migrând ctre sectoarele secundar i
teriar. Totui, sectorului primar prezint importan în
ceea ce privete furnizarea locurilor de munc în spaiul
rural.
Majoritatea locuitorilor rurali sunt ocupai în agricultur,
silvicultur i piscicultur (64,2%), în timp ce doar 18,7%
muncesc în sectorul secundar, iar 17,1% în sectorul teriar.
Structura ocupaional, pe activiti economice (1998-2005)
0% 20% 40% 60% 80%
100%
agricultur industrie i construcii servicii
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 15
Agricultura are un rol important pentru asigurarea unui venit, prin
propria angajare, în timp ce diversificarea activitilor din zona
rural rmâne o problema care trebuie rezolvat. Majoritatea
celor care lucreaz în agricultur sunt proprii lor
angajai, iar agricultura reprezint doar 3,2% din numrul total
de angajai din economia rii. Economia
rural non-agricol utilizeaz numai 24,5% din populaia
rural activ. Numrul locurilor de munc din sectorul
non-agricol rural s-a diminuat în intervalul 1998-2005. Acest
declin se explic prin micorarea sau restructurarea
sectoarelor rurale non-agricole, creterea migrrii în exterior, în
rândul populaiei active i veniturile medii sczute din zona rural,
care genereaz mai puin ocupare i mai puine oportuniti
de diversificare. Diversificarea activitilor din zona rural
rmâne o problem care trebuie rezolvat; numai 457.000
locuitori rurali (10% din totalul locurilor de munc din
rural) lucrau în sectorul meteugresc.
Statisticile referitoare privind gradul de ocupare al forei de
munc subestimeaz numrul de persoane implicate în activiti
agricole.O anchet structural a sectorului agricol
indic faptul c
în 2005, nu mai puin de 8,5 milioane de persoane au
contribuit la producia agricol. Aceast cifr cuprinde
persoanele pentru care agricultura reprezint activitatea
principal, dar i cele pentru care agricultura este o activitate
secundar, dar care nu sunt cuprinse în statisticile oficiale ale
foei de munc. Majoritatea acestora muncesc în exploataii
individuale (8,4 milioane de persoane), în timp ce un procent
minoritar lucreaz în ferme cu personalitate juridic
(78.366 de persoane). În medie, persoanele implicate în activiti
agricole au o performan de numai 30% din potenialul unui
angajat cu norm întreag, fie din cauz c agricultura
constituie o ocupaie secundar, fie din cauza slabei productiviti
obinute din numeroasele exploataii individuale, de mici
dimensiuni.
Restructurarea activitilor la nivelul fermelor i intensificarea
capitalului pentru fermele comerciale va conduce inevitabil, la
utilizarea unei fore de munc mai reduse pentru îmbuntirea
competitivitii. Experiena din alte sisteme agricole, din Statele
Membre sau din alte ri, reprezint o dovad
important în acest sens. Aceste schimbri cu impact negativ
asupra omajului arat înc o dat nevoia de creare de
locuri de munc în sectoarele non-agricole, pentru a putea
absorbi fora de munc eliberat din agricultur.
Pe piaa muncii din zona rural se observ diferene
regionale. Agricultura ca principal activitate
ocupaional a sczut în importan în vestul, nord-vestul i
centrul rii. Fora de munc rural din aceste regiuni s-a
orientat din ce în ce mai mult ctre sectorul industriei i cel al
serviciilor. Totui, ponderea agriculturii în totalul gradului de
ocupare s-a meninut sau chiar a crescut în restul regiunilor. La
rândul su, omajul rural înregistreaz nivelele cele mai
ridicate în sudul rii i cele mai sczute în vestul i sud-vestul
rii.
La nivel regional, se observ c cea mai mare pondere de
ocupare în sectorul non-agricol din mediul rural se
înregistreaz în Regiunea de Centru, cu un procent de 30,8% în
sectorul secundar i 24,6% în sectorul teriar, în timp ce în
Regiunea de Sud-Vest se înregistreaz cea mai
sczut pondere (10,9%, respectiv 10,3%)(INS, 2005).
Totui, economia rural este slab diversificat i
înc dependent de activitile agricole, ceea ce are drept
consecin venituri reduse pentru întreprinztorii din mediul
rural.
3.1.1.4. Veniturile i nivelul de s r cie
Veniturile rurale sunt relativ sczute, iar discrepana fa de
zonele urbane se mrete din ce în ce mai mult.
Referitor la venitul gospodriilor, acesta difer de la o
gospodrie la alta, astfel c în zonele rurale media
venitului/persoan /lun este de aproximativ 95 Euro, în
timp ce în zonele urbane este stabilit în
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 16
în anul 2005, de aproximativ 12 Euro/lun reprezentând,
doar 4,1% din venitul net („Tendin e sociale” – INS
2005).
Veniturile rurale se diversific, îndeprtându- se de predominanta
agriculturii de subzisten. Ponderea veniturilor (atât în numerar,
cât i în natur) din agricultur înc depesc 40% din
venitul total brut din zona rural, în timp ce salariile se
situeaz în prezent
în jurul procentului de 25%. Mai mult, veniturile din
agricultur provin în principal (77%) din surse în
natur – cum ar fi alimentele produse în gospodrii, pentru
autoconsum, fapt care subliniaz caracterul subzistent al
agriculturii.
Tendinele aprute în compoziia veniturilor rurale indic totui
faptul c are loc o diversificare a activitilor, veniturile
provenite atât din pensii cât i din salarii crescând în termeni
reali, dar i ca pondere din totalul veniturilor rurale i depete
importana veniturilor agricole în natur, care
înregistreaz o oarecare scdere.
Veniturile lunare din gospodriile agricultorilor sunt de
regul mai mici decât cele din gospodriile rurale
obinuite (283 RON pe cap de locuitor, fa de 376 RON, în
2006). În plus, gospodriile agricultorilor depind mult de sursele
de venit nemonetar. Ponderea veniturilor agricole în natur ale
gospodriilor agricultorilor este mare, în detrimentul veniturilor
în numerar.
Incidena srciei este considerabil mai mare în zonele rurale i în
rândul angajailor din agricultur. În ultimii ani, economia
româneasc s- a îmbuntit, iar gradul de srcie a sczut i el. Dei
s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privete
reducerea srciei absolute, beneficiile noului val de cretere nu
ajung la toate segmentele populaiei. În România, srcia7
predomin în mediul rural, peste 70% din oamenii sraci se
gsesc în zonele rurale. Grupurile expuse fenomenului de
srcie sunt persoanele care lucreaz în agricultur pe cont
propriu (32%), omerii (27%), persoanele care lucreaz pe cont
propriu în afara agriculturii i casnicele (23%). Prin prisma
vârstei, incidena srciei este cea mai mare în rândul tinerilor (în
special în categoria de vârsta 15-24) (Raportul
INS&BM de monitorizare a sr ciei, bazat pe Ancheta
bugetelor gospod riilor; date din 2006).
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
pân la 6 7 -14 15-24 25-34 35-44 45-54 55 -64 65i
peste
(%, 2006)
7 Utilizând limita naional a srciei absolute, conform
Ordonanei Guvernului nr. 488/26 mai 2005.
Venituri rurale pe cap de locuitor, la preuri constante în
2006
0.0 50.0
2001 2002 2003 2004 2005
2006
RON
agricultur asigurri sociale (inclusiv pensii)
venituri în natur, din agricultur
(autoconsum)
0
500
1.000
1.500
2.000
2.500
3.000
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 17
Între regiuni exist diferene substaniale de inciden a
srciei. Zonele rurale din estul i sud- vestul rii sunt cele mai
srace, în timp ce populaia rural din jurul capitalei i din
partea de vest a rii au o situaie material mai bun.
3.1.1.5. Situa ia actual a creditului
rural
Disponibilitatea creditelor la nivel naional a luat amploare în
ultimii 4-5 ani, inclusiv în zonele rurale.
Nivelul de lichiditate din sectorul bancar este foarte ridicat,
datorit fluxului de investiii strine i încrederii din
ce în ce mai crescute în sectorul bancar, determinate de
privatizarea i programul de reform desf urate în
sectorul financiar. Totalul creditelor pentru agricultur
acordate de sistemul bancar a urmat curba creditelor totale de
investiii din România, ajungând s fie mai mult decât dublu
fa de 2004 (nu sunt disponibile date statistice oficiale
pentru creditele rurale din afara agriculturii).
Volumul total al creditelor acordate în România pentru
agricultur , silvicultur i piscicultur (sursa:
BNR)
În ciuda multor îmbuntiri semnificative din sistemul financiar
rural, gradul de ptrundere al acestuia în spaiul rural rmâne redus.
Sistemul financiar a fost restructurat, privatizat i modernizat în
mare msur i nu prezint problemele de lichiditate.
Dup o restrângere accentuat la sfâritul anilor `90 i
începutul anilor 2000, activitatea de furnizare a serviciilor
financiare în zonele rurale i în agricultur a crescut,
îns gradul de acoperire rmâne redus, fiind îndreptat în
special ctre exploataiile agricole mari, corporatiste,
întreprinderile mai mari i creditele de consum. Ptrunderea
în spaiul rural prin segmentul exploataiilor agricole medii i
prin IMM-uri rmâne în mare msur dificil, din cauza riscurilor
i taxelor de tranzacionare percepute de bncile comerciale, a unei
slabe baze de garantare bancar i a unor instituii de
microfinanare aflate în stadiu incipient.
Accesul limitat la credite de ctre segmentele cele mai dense al
agricultorilor i a populaiei din mediul rural reduce capacitatea de
a investi i îngreuneaz foarte mult absorbia fondurilor UE
(precum fondurile SAPARD), care impun o cerin de prefinanare
din partea beneficiarilor.
Chiar dac s-a îmbuntit activitatea i situaia lichiditii din
sistemul financiar, inclusiv în zonele rurale, o mare parte din
credite se îndreapt ctre segmentele „mai puin riscante” i mai
rentabile de pe piaa financiar. Cardurile de credit, sistemele de
leasing, creditele de consum, inclusiv creditele pentru locuine i
împrumuturile pentru societile corporatiste absorb cea mai mare
parte a creditelor. În România, este înc greu de obinut un
împrumut de ctre o mic firm start-up sau de ctre un
agricultor.
Riscul i percepia riscului, mai degrab decât aspectul
lichiditii sau ratele dobânzilor par s fie principalul aspect
de care se lovesc segmentele insuficient deservite de pe piaa
financiar atunci când doresc s acceseze un credit, în
special exploataiile agricole mai mici i IMM-urile. Pe de o parte,
bncile sunt obligate s gestioneze riscul i au tendina
s evite segmentele de pia pe care le percep ca fiind
riscante, iar pe de alt parte, un factor limitativ major
pentru împrumuturi este faptul c agricultorilor sau
IMM-urilor fie le lipsesc garaniile (cum ar fi terenurile,
construciile, locuina), fie nu sunt dispui s le angajeze
(având în vedere veniturile lor sczute i instabile). Deseori,
agricultorii i IMM-urile se folosesc de sumele primite din
strintate sau de veniturile obinute din salarii pentru a-i finana
investiiile.
În faa accesului înc dificil la credite – pentru marea
majoritate a populaiei rurale din România – este important s
se creeze instrumentele i mecanismele prin care s se
poat reduce impactul riscurilor.
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 18
îmbuntite i prin ameliorarea materialului sditor, a
sistemelor de irigaii etc. Riscurile de pia pot fi i ele
gestionate prin crearea i dezvoltarea unor burse de produse
agricole, a unor sisteme de informare de pia i prin îmbuntirea
canalelor de comercializare i coordonrii dintre procesatorii de
produse agricole/lanurile de supermarket-uri i agricultori, prin
intermediul grupurilor de productori, încheierea de contracte cu
fermele sau prin tranzacii financiare structurate. Riscurile legate
de eficiena activitii pot fi i ele abordate prin îmbuntirea bazei
de garanii bancare din zonele rurale, prin continuarea înregistrrii
sistematice a terenurilor intravilane i extravilane, aa cum s-a i
iniiat prin programul naional aplicat de Agenia Naional de
Cadastru i Publicitate Imobiliar (ANCPI). Facilitile de
garantare formal pot oferi la rândul lor alternative de
reducere a riscurilor percepute de sectorul bancar.
Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) a fost înfiinat în
1994 prin finanare PHARE, pentru a facilita accesul la credite i la
alte instrumente financiare în zonele rurale, prin acoperirea unei
pri din garaniile solicitate de bncile comerciale i de ali
furnizori de fonduri. Fondul garanteaz credite pe termen
scurt, mediu i lung, iar suma garantat acoper pân la
100% din credit.
Au fost înfiinate i alte faciliti de garantare a creditelor, precum
Fondul Naional de Garantare pentru împrumuturile angajate de
IMM-uri, sau Fondul Român de Garantare pentru Creditele IMM. Având
în vedere faptul c nu toi cei interesai î i vor putea
satisface nevoia de credite apelând la bnci, se mai pot face multe
lucruri pentru a consolida considerabil sectorul financiar
non-bancar, prin entiti precum cooperativele de credit, societile
de leasing, instituiile de microfinanare, care pot deservi oameni
care, în prezent, rmân în afara sectorului bancar formal.
Ministerul Agriculturii a lansat mai multe mecanisme de facilitare
a accesului la credite pentru agricultur, cum este Legea 150/2003
i, mai recent, programul „Fermierul”, lansat în 2005 i având ca
scop încurajarea investiiilor pe termen lung în agricultur i
în sectorul agroindustrial, precum i accelerarea absorbiei
fondurilor SAPARD, derulate prin Fondul de Credite pentru Investiii
Agricole. Prin programul „Fermierul” s-au oferit lichiditi
suplimentare bncilor comerciale participante, cu dobânzi
subvenionate (5%) i s-a permis garantarea cu utilajele achiziionate
prin credit.
3.1.1.6. Utilizarea terenurilor
Suprafee mari ale fondului funciar românesc pot fi utilizate pentru
practicarea agriculturii
Având o suprafa agricol de 14.741,2 mii ha (sau 61,8% din
suprafaa total a rii) în anul 2005, România dispune de resurse
agricole importante în Europa Central i de Est. Dei zone
semnificative din suprafaa agricol utilizat sunt
clasificate ca fiind zone defavorizate, condiiile pedologice sunt
deosebit de favorabile activitilor agricole de producie în
regiunile de sud i de vest ale rii. Cea mai mare parte a suprafeei
agricole este arabil (63,9%) iar punile i fâneele dein de
asemenea ponderi importante (22,8% i respectiv 10,2%). Podgoriile i
livezile, inclusiv pepinierele, reprezint restul de 1,5% i
respectiv, 1,4% din suprafaa arabil a rii ( INS – Anuarul
Statistic al României, 2006 ).
Suprafaa agricol a României a sczut uor de la un an la altul.
Transferul suprafeelor de teren ctre sectorul forestier i al
construciilor a constituit cauza principal a reducerii
suprafaei agricole în ultimii douzeci de ani. Reducerea suprafeelor
de teren, prin includerea acestora în zona urban, reprezint un
fenomen întâlnit în zonele cu productivitate mai mare, în timp ce
schimbarea categoriei de folosin a terenului agricol în cel
forestier apare, în special, în zonele defavorizate.
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 19
Ponderea suprafeelor împdurite în totalul suprafeei României se
situeaz sub media european i cu mult sub nivelul pe care
cercettorii îl consider ca fiind un prag minim posibil, având
în vedere condiiile naturale ale rii (32-35%).
Aproape toat suprafaa agricol i peste o treime din
fondul forestier au fost privatizate. Retrocedarea i redistribuirea
suprafeelor de teren agricol i forestier a
început în anul 1991, desf urându-se în mai multe etape
succesive. Ca urmare, pân în anul 2005, 95,6% din suprafaa
agricol a rii i circa 33% din cea împdurit au fost
retrocedate fotilor proprietari sau motenitorilor legali ai
acestora. Totui, titlurile de proprietate au fost emise
f r o verificare corespunztoare a terenurilor din punct
de vedere cadastral i f r înscriere în Cartea funciar.
Identificarea i delimitarea parcelelor retrocedate nu au fost
întotdeauna corect realizate, f când astfel obiectul multor
litigii i dispute.
Terenurile aflate în proprietatea public a statului au în
prezent o pondere de numai 0,5% din suprafaa
total arabil (367,2 mii ha), 0,7% din suprafaa
total puni (231,2 mii ha) i 0,2% din suprafaa total de
fânee (32,4 mii ha) ( INS, 2004).
Distribuia exploataiilor agricole are un pronunat caracter dual. În
2005, din totalul de 4.256.152 exploataii, 4.121.247 utilizau o
suprafa agricol de 13.906,7 mii ha. Suprafaa
agricol medie a unei exploataii agricole din România este de
3,37 ha i este divizat în aproximativ 3,73 parcele, fapt care
o situeaz cu mult sub dimensiunea medie a unei ferme europene.
Aceast medie sczut mascheaz disparitatea dintre
exploataiile agricole în ce privete dimensiunea acestora,
remarcându-se o distribuie bipolar sau dual. Aproape 80% din
suprafaa agricol utilizat (SAU) este împrit
aproximativ egal între dou categorii: un grup foarte numeros
(80% din totalul exploataiilor), format din exploataii de mici
dimensiuni, sub 5 ha i un grup foarte mic, de exploataii cu
dimensiuni de peste 50 ha (13.830, care exploateaz 40% din
SAU). Restul de 20% din SAU este exploatat de ctre un segment
intermediar, reprezentat de exploataii cu dimensiuni între 5 i 50
ha, segment care este redus comparativ cu alte ri din UE i care
necesit a fi dezvoltat ( INS –
Anuarul Statistic al Romaniei, 2006).
Fermele mici sunt reprezentate în principal de exploataiile
individuale. Din cele 4.121.247, exploataiile individuale
lucreaz 65,45% (sau 9.102.018,22 ha) din SAU, în timp ce
18.263 exploataii cu personalitate
juridic exploateaz diferena de 34,55% (4.804.683,06 ha).
Exploataiile individuale au, în medie, 2,15 ha, împrite în 3,7
parcele, în timp ce exploataiile cu personalitate
juridic exploateaz în medie 269 ha, divizate în
circa 9 parcele. Majoritatea exploataiilor cu personalitate
juridic sunt ferme mari: 43% din ele exploateaz mai mult
de 50 ha, în timp ce numai 30% exploateaz sub 5 ha ( INS
– Anuarul Statistic al României, 2006).
Cea mai mare parte a suprafeei agricole a exploataiilor cu
personalitate juridic aparine administraiei publice, i anume,
municipiilor i comunelor (44,2%). Restul este împrit între
societile comerciale cu capital majoritar privat (35,81%), unitile
agricole private (15,44%), societile comerciale cu capital
majoritar de stat (1,25%), cooperative (0,08%) i alte tipuri (3,2%)
( INS – Anuarul Statistic al României, 2006).
Asociaiile familiale i persoanele fizice autorizate reprezint
un tip particular de exploataii, f r personalitate
juridic. Ele sunt, totui, incluse în Registrul Comerului.
Exist 3.863 asociaii familiale
înregistrate i 9.935 persoane fizice autorizate. Majoritatea
celor din a doua categorie cultiv cereale (1.449), altele se
ocup cu cultivarea sau ameliorarea legumelor, cu horticultura
i obinerea produselor de ser (743), fructelor (235), creterea
animalelor pentru lapte (498), creterea ovinelor, caprinelor i
ecvinelor (368), porcinelor (68) i psrilor (109), în timp ce restul
sunt furnizori de servicii agricole (Oficiul Na ional al
Registrului Comer ului - 2007).
Distributia ex ploatatiilor agricole si a suprafetelor agricole
utilizate, pe grupuri de dimensiuni fizice ale exploatatiilor (%,
2005)
0
20
40
60
80
100
0-5 ha 5-20 ha 20-50 ha peste 50 h a
ferme suprafata agricola utilizata
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 20
Proprietatea reprezint principalul mod de deinere al unui
teren agricol. Fragmentarea excesiv a proprietii i lipsa
asocierii între agricultori diminueaz competitivitatea
sectoru- lui agricol. În anul 2005, trei sferturi din SAU a fost
exploatat de proprietari (sursa: Ancheta Structural a
Exploata iilor Agricole, 2005) în timp ce doar 14% a
fost arendat. Dei aflat în curs de dezvoltare, piaa arendrii
rmâne limita- t i beneficiaz de aceasta mai ales
exploataiile mai mari. Ponderea terenurilor arendate din totalul
suprafeei agricole devine relativ important numai în
exploataiile mai mari de 50 ha, unde terenurile arendate
reprezint circa o treime din dimensiunea total a
fermei.
3.1.2. Performana sectoarelor agricol, forestier i alimentar
Performana în agricultur a fost sczut i a devenit tot mai
instabil. Acest lucru este rezultatul (i) unei structuri duale i
„învechite” a exploataiilor agricole, (ii) lipsei pieelor care
s sprijine restructu- rarea i modernizarea sectorului agricol
i (iii) a industriei alimentare care nu i-a încheiat
înc proce- sul de restructurare i modernizare.
Analiza de mai jos va oferi mai întâi o privire de ansamblu asupra
performanei generale la nivel de sector, apoi va examina aspecte
legate de dezavantajele structurale din agricultur i industria
alimen-
tar, precum i cauzele care împiedic creterea performanei i
competitivitii acestor sectoare.
3.1.2.1. Competitivitatea agriculturii, silviculturii i
industriei alimentare
Performana sectorului agricol a înregistrat un nivel sczut. Lipsa
competitivitii este reflectat de productivitatea sczut, de
creterea economic sczut i de un deficit al balanelor
comerciale agroalimentare, având în vedere c agricultura i
industria alimentar nu reuesc s in pasul cu
creterea cererii de produse alimentare, determinat de
creterea economic general rapid i neputând face
fa competiiei strine, în special celei din UE.
Ca ramur a economiei naionale, agricultura înregistreaz
un declin. În ciuda acestui fapt, România a fost una dintre rile
Europei Centrale i de Est în care s-a înregistrat cea mai
mic scdere a produciei agricole de la începutul perioadei de
tranziie. Nivelul produciei agricole (cuantificat prin PAB -
producia agricol brut), a rmas relativ constant dup 1980.
Situaia a fost deosebit de nefavorabil în 1992, odat cu
desfiinarea cooperativelor agricole de producie, precum i în
ultimii ani, când sectorul a avut de suferit în urma condiiilor
meteorologice precare. În primul an de tranziie, VAB din
agricultur a înregistrat o scdere inferioar celei din
industrie. Îns din anul 2000, sectorul industrial s-a bucurat
de o cretere continu, în timp ce sectorul agricol a înregistrat
fluctuaii semnificative, din cauza vulnerabilitii în faa condiiilor
de secet. Agricultura a contribuit cu 13,6% din totalul VAB în 2004
(sczând de la 20% în 1990), în timp ce sectorul primar
(agricultura, silvicultura i piscicultura) a contribuit cu 14,1%,
înregistrând o scdere de la 16,2% în 1998 (INS –
Anuarul Statistic al României, 2006).
M ijloace de dobandire a terenurilor agricole
( % SA U, pe categorii de dimensiuni ale exploatatiilor, 2
005)
0% 20% 40% 60% 80% 100%
0-1 ha 1-2 ha 2-5 ha
5-20 ha 20-50 ha
proprii inchiriate altele
60 70 80 90
100 110
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Total VAB VAB în industrie VAB în agricultur
PAB
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 21
Deficitul din ce în ce mai mare al balanei comerciale
agroalimentare reflect scderea competitivitii. Schimbrile
structurale care au intervenit în perioada de tranziie au
transformat România într-un importator net de produse
agroalimentare. Deficitul balanei comerciale în sectorul
agro-alimentar a atins 1,3 miliarde Euro în 2005, nivelul
exporturilor fiind de 673,3 milioane Euro i al importurilor de
2.021,9 milioane Euro.
Deficitul balanei comerciale agroalimentare este determinat în mare
parte de o industrie alimentar neperformant. În anul 2005,
produsele/sectoarele care au înregistrat o balan
comercial pozitiv (totalizând 430 milioane Euro) au fost:
orzul, grâul, porumbul, eptelul (bovine, ovine, cabaline), uleiul
de floarea-soarelui i uleiul de soia, vinul, brânzeturile, mierea,
conservele i produsele din carne, roturile de floarea soarelui i
nucile. În ceea ce privete produsele cu balana
comercial negativ, însumând 1.779 milioane Euro, peste jumtate
(1.041 milioane Euro) a provenit din sectoare pentru care producia
intern nu a acoperit necesarul de consum, precum: efectivele
de porcine (carnea de porc), florile, legumele proaspete în afara
sezonului, fructele, zahrul, malul, slnina, fructele i legumele
conservate, hameiul, tutunul.
Pentru principalele culturi, producia nu este constant i se
situeaz cu mult sub potenial. Aproximativ dou treimi
(69%) din suprafaa cultivat ( INS, 2006 ) este
destinat cerealelor i mai ales culturilor de grâu i
porumb. Suprafaa ambelor culturi a fluctuat mult pe parcursul
perioadei de tranziie, ajungând în prezent la niveluri care se
situeaz cu puin peste cele de la sfaritul anilor `80. În
perioada 2000-2005, producia medie la grâu a fost de 2.508 kg/ha,
în timp ce la porumb a fost de 3.150 kg/ha. Aceste niveluri s-au
situat sub cele din perioada anterioar tranziiei, specialitii
apreciind c nu reflect decât 40% din potenialul agricol
al grâului i, respectiv, 39,4 % din cel al porumbului.
Culturile industriale, în special oleaginoasele, sunt pe
locul doi ca pondere din suprafaa cultivat (14,4 % în 2005),
dup cereale. Producia de oleaginoase a înregistrat i ea
variaii mari pe parcursul perioadei de tranziie. Dup un declin
înregistrat la începutul anilor `90, sectorul i-a revenit i
s-a
înscris pe o curb ascendent ctre sfâritul
decadei, datorit creterii preurilor internaionale i
îmbuntirilor din sectorul de procesare. O relaie mai
bun între agricultorii individuali i fabricile de prelucrare a
seminelor oleaginoase a permis creterea produciei de semine de
floarea-soarelui în rândul micilor productori. Totui, ultimii ani
au fost marcai de o instabilitate crescând în ceea ce privete
produsele i nivelul recoltelor.
Piaa biocombustibililor, aflat în plin dezvoltare, are
potenialul de a modifica structura actual a culturilor
agricole. Dei, în prezent, România nu are o producie
semnificativ de biocombustibil, statutul de membru al UE
aduce cu el reglementri comunitare referitoare la o minim
utilizare a biocombustibililor pe plan intern. Având un potenial de
cretere a produciei interne de rapi i soia i date fiind
capacitile actuale de prelucrare, România atrage din ce în ce mai
mult interesul investitorilor strini în acest domeniu. Surse din
sector indic faptul c România are potenialul de a
produce, pân în anul 2010, circa 2 milioane tone de bioetanol
i 400.000 tone de biodiesel ( Raportul GAIN RO6020).
Valorificarea surselor de energie
regenerabil reprezint un obiectiv major în cadrul
politicii UE, înscriindu-se în contextul renunrii treptate la
folosirea combustibililor convenionali i al obinerii independenei
energetice fa de sursele externe de energie. România dispune
de un potenial deosebit al surselor de energie regenerabil,
datorit poziiei geografice, astfel:
• energia solar - potenialul exploatabil al producerii
de energie electric prin sisteme fotovoltaice este de
aproximativ 1.200 GWh/an, reprezentative fiind zonele Câmpia de Sud
i Dobrogea;
• energia eolian - potenialul energetic eolian este
ridicat în zona litoralului Mrii Negre, podiurile din Moldova i
Dobrogea i în zonele montane. În aceste zone se pot amplasa
instalaii eoliene cu o putere total de pân la 14.000
MW;
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 22
• energia geotermal - în prezent, se afl în
funciune circa 70 sonde pentru ap cald (cu temperatura
de peste 60°C), în diferite zone geografice. Rezerva de energie
geotermal cu posibiliti de exploatare curent în România
este de circa 167 mii tep (7 PJ/an), zonele reprezentative fiind
Câmpia de Vest i Câmpia de Sud.
În ceea ce privete podgoriile, suprafeele cultivate cu
vi nobil în perioada 1998-2005 au sczut cu 16%.
Randamentul soiurilor de vi nobil este de numai 30 hl
de vin/ha, cu mult sub media european, de 50 hl/ha. Suprafaa
cultivat cu soiuri hibride în gospodriile individuale a sczut
i ea cu 20% în aceeai perioad.
Suprafaa acoperit de livezi a urmat i ea o
tendin descendent, sczând cu 15% în perioada 1998- 2005. Muli
cultivatori de fructe se confrunt cu lipsa mijloacelor
financiare pentru reîntinerirea plantaiilor de pomi fructiferi,
achiziionarea îngrmintelor, pesticidelor i utilajelor, reabilitarea
sistemelor de irigaii i construirea unor capaciti de depozitare
adecvate. Toi aceti factori influeneaz atât calitatea, cât i
cantitatea produciei interne de fructe.
În medie, suprafaa cultivat cu legume a depit 260.000 ha în
perioada 2000-2005, înregistrând un vârf de 380.000 ha în 2004. În
ciuda fluctuaiilor determinate de factorii climatici, tendina
general a acestei suprafee a fost una ascendent. Producia a
urmat îndeaproape aceast tendin, atingând un nivel maxim de
4.773 mii tone în 2004 (sau 220,3 kg/cap de locuitor). Anul urmtor,
2005, a fost mai puin favorabil, producia sczând la 3.624 mii tone
(sau 113,7 kg/cap de locuitor). Totui, s-a
înregistrat o cretere semnificativ fa de anul
2000, când producia a fost de 112,7 kg/cap de locuitor.
Efectivele de animale au sczut drastic pe parcursul perioadei de
tranziie. Desfiinarea sau privatizarea cooperativelor agricole de
producie i a fermelor de stat au avut drept rezultat apariia unor
modificri structurale semnificative. Efectivele de animale au sczut
pân la nivelul unitilor care au aprut ulterior. Neputând
utiliza spaiile i dotrile tehnice din fostele uniti de producie
intensiv, micii agricultori s-au bazat pe creterea animalelor, în
principal pentru autoconsum.
Cu toate acestea, în ultimii ani, efectivele de animale au fost
relativ stabile, putându-se observa i semne de revigorare în acest
sector. Dup o scdere pronunat la începutul decadei,
efectivele de bovine, porcine i ovine s-au stabilizat, dei au
înregistrat anumite fluctuaii anuale. Preul tot mai ridicat al
furajelor a avut i el un impact asupra acestor modificri.
Eforturile publice din sectorul bovinelor se îndreapt în
prezent ctre introducerea în producie a unor rase de carne, în
detrimentul celor de lapte, ctre îmbuntirea practicilor de furajare
de la nivelul fermelor i introducerea unor tehnici avansate de
ameliorare zootehnic. Efectivele de porcine au sczut uor, în
special datorit reducerii efectivului de reproducie în 2003 i
2004. Cu toate acestea, efectivele de psri i familiile de albine au
crescut semnificativ în perioada 1998-2005, cu 24,5% i, respectiv,
43,2%.
Producia animalier tinde s creasc, îns unitaile
de mici dimensiuni limiteaz acest potenial. În perioada
2000-2005, producia total de carne, în mii tone greutate în
viu, a crescut cu 4,2%, cu urmtoarele diferenieri între specii: 23%
– pasre; 16% – carne de vit; 1,8% – carne de oaie. Totui, producia
de carne de porc a sczut cu 9,8% în aceeai perioad. Producia
total de ou a crescut cu 37,5%, iar producia de
ou de gin, cu 41%. În fine, producia de miere a crescut cu 77%
în aceeai perioad.
Sectorul de prelucrare a crnii de porc se confrunt înc cu
costuri interne ridicate, în ciuda produciei de porumb relativ
abundente i a forei de munc ieftine. În plus, calitatea crnii
de porc furnizat industriei procesatoare constituie o
problem care va trebui rezolvat. Majoritatea efectivelor de
porcine se afl în gospodrii private, furajarea i practicile
zootehnice de care beneficiaz fiind deficitare, iar
materialul genetic este, în general, de slab calitate
( Raportul GAIN RO6018).
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 – versiunea
a VII-a, Iulie 2011 23
sectorul produciei laptelui, rmân a fi rezolvate o serie de
prioriti, precum: îmbuntirea practicilor de furajare de la nivelul
fermelor, pentru rasele specializate în producia laptelui,
adoptarea unor tehnici avansate de reproducie etc.
Produsele agricole obinute în fermele vegetale, i mai ales în cele
zootehnice, prezint un nivel calitativ sczut, determinat în
parte de lipsa de conformitate cu normele europene. În ultimii ani,
performana în agricultur pare s fie din ce în ce mai
instabil. Acest lucru este determinat atât de frecvena, cât i de
severitatea crescut a calamitilor naturale (secet, inundaii),
precum i de incidena bolilor la animale (gripa aviar, pesta
porcin). Primul motiv reflect impactul schimbrilor climatice
asupra agriculturii româneti i infrastructura inadecvat în
vederea contracarrii riscurilor conexe. Atât frecvena, cât i
intensitatea inundaiilor, în perioada de primvar i a
secetelor, în perioada de var, au crescut în ultimul timp. În 2007,
recolta de grâu s-a situat la doar 55% din nivelul
produciei anului 2006, în timp ce producia de porumb i cea de
floarea-soarelui abia au atins o treime din nivelul aceluiai an
( Raportul GAIN RO7006, 2007 ). La rândul ei, pesta
porcin clasic a constituit o problem endemic în
România. Pentru a respecta cerinele UE, în ianuarie 2003 România a
stopat vaccinarea în gospodriile individuale, iar în ianuarie 2006
a procedat la acelai lucru în fermele comerciale. Cu toate acestea,
epidemia nu a fost eradicat, apariia bolii fiind semnalat în
continuare în exploataiile individuale. Drept urmare, a fost
necesar reluarea vaccinrii în toate exploataiile (inclusiv în
cele comerciale), România ratând piaa UE, care este debueul ei de
export cel mai important. Gripa aviar a avut i ea un impact
puternic asupra pieei crnii de pasre în perioada 2005-2006. Datele
furnizate de Asociaia Român a Cresctorilor de Psri
( Raportul GAIN
RO6018) indic o reducere atât la efectivele de psri,
cât i la producia de broiler din unitile industriale, în anul
2006.
Aspectele de mai sus se reflect i în sistemul de producie
mixt. Date fiind condiiile ei naturale, România dispune de o
producie mixt relativ echilibrat, în care producia
vegetal reprezint circa 60%, iar producia zootehnic,
circa 40%. Serviciile agricole sunt înc slab dezvoltate,
deinând doar o pondere sczut în totalul produciei agricole
(sub 1%). Cu toate acestea, s-au înregistrat fluctuaii anuale,
determinate în special de modificrile climatice. De e