8/19/2019 Personalitatea preșcolarului

1/3

Personalitatea pre colaruluiș

Spre deosebire de antepre colaritate care a fost perioada debutului personalită ii, a apari ieiș ț țunor elemente componente ale ei, fără ca între acestea să se stabilească încă rela ii,ținterdependen e, pre colaritatea este perioada formării ini iale a personalită ii, perioadaț ș ț țapari iei primelor rela ii i atitudini ce constituie un nivel superior de organizare a vie iiț ț ș ț

 psihice a copilului. În locul dependen ei copilului de impresiile externe, dominării lui deț,,câmpul său perceptiv’’, în locul instabilită ii i fluctua iei emo ionale, în pre colaritate vomț ș ț ț șîntâlni deta area, desprinderea copilului de câmpul perceptiv, o mai mare organizare iș șstabilizare a comportamentelor.

Lucrul acesta este posibil, după cum arăta . !. Leontiev, datorită modificărilor esen iale carețse produc în structura activită ii psihice. "lementele cele mai semnificative ale activită ii, careț țsuferă modificări importante la această vârstă, le constituie motivele # ca factori stimulatori aiactivită ii. La antepre colar motivele sunt mai ales de natură biologică, legăturile dintre eleț șfiind stabilite din afară, de către adult în chiar cursul desfă urării comportamentului$ ele nușsunt ierarhizate, copilul ne tiind care sunt esen iale i care neesen iale. La vârstaș ț ș ț

 pre colarită ii ,,tabloul’’ copilului este total modificat fa ă de antepre colar. Locul motivelorș ț ț ș biologice este luat treptat de motivele i trebuin ele sociale ale acestuia$ legăturile dintreș țmotive sunt generate nu de interven ia din afară a adultului, ci de propria interioritate ațcopilului$ motivele se supun unui proces treptat de ierarhizare, subordonându%se unele altora.&a urmare, comportamentele copilului încep să devină unitare, coerente. 're colarul devineșcapabil de a se întrista atunci când este recompensat pe nedrept, apari ia conduiteiț,,bomboanei amare’’, la care ne%am referit mai înainte, fiind semnificativă în acest sens. (easemenea, el poate efectua o activitate neinteresantă prin sine însu i la gândul că după aceea ișse va permite să folosească o )ucărie nouă. Îndeplinirea unei ac iuni de dragul alteia sețrealizează însă nu oricum, nu în orice condi ii. &ercetările experimentale au demonstrat cățapari ia unei asemenea conduite este posibilă numai atunci când elementul pentru care sețefectuează ac iunea neinteresantă, în cazul nostru )ucăria nouă, nu se află în câmpul perceptivțal copilului. *n pre colar va fi capabil să a eze ni te cuburi, după mărime, culoare în cutia lor,ș ș șla gândul că se va )uca cu o ma inu ă nouă doar atunci când ma inu a nu se află în fa a sa.ș ț ș ț ț'rezen a ei împiedică să facă abstrac ie de ea$ absen a ei îl face să ac ioneze pentru ea, deț ț ț ț

dragul ei. (at fiind faptul că activitatea copilului este stimulată nu de motive izolate, care seînlocuiesc unele pe altele sau chiar se contrazic reciproc, ci de motive corelate, stabile, care seîntăresc reciproc se pun bazele formării personalită ii # ca structură psihică relativ stabilă,ținvariabilă. adar, ierarhizarea i stabilizarea motivelor constituie condi ia esen ială aș ș ț țformării personalită ii pre colarului, în lipsa lor, copilul regresând spre comportamenteleț șreactive. (e un real folos în formarea personalită ii este )ocul, mai ales cel bazat pe roluri, înțcare copilul asimilându% i rolul î i asimilează implicit i rela iile interioare de comportamentș ș ș țincluse în rolul respectiv.&ele mai importante achizi ii la nivelul personalită ii pre colarului sunt+ existen a ,,eului’’$ț ț ș țformarea con tiin ei morale$ socializarea conduitei.ș ț"-S"! ,,"*L*-’’ În pre colaritate, procesele elaborării ontogenetice a ,,eului’’ continuăȚ ș

să se perfec ioneze+ sim ul corporal devine mai fin /toate păr ile corpului sunt personale i auț ț ț șimportan ă pentru copil0$ separarea de al ii capătă consisten ă ca urmare a unor firaveț ț ț

http://www.gradinapovestilor.ro/blog/?p=22http://www.gradinapovestilor.ro/blog/?p=22http://www.gradinapovestilor.ro/blog/?p=22

8/19/2019 Personalitatea preșcolarului

2/3

începuturi de reciprocitate care îi dau copilului posibilitatea să în eleagă punctele de vederețale celorlal i, etc. La această vârstă se adaugă încă două aspecte importante care sporescțindividualitatea copilului. "ste vorba de ceea ce llport nume te ,,existen a eului’’ iș ț ș,,imaginea eului’’. 'rimul aspect este legat de apari ia sim ului de proprietate. &opilulț țconsideră multe bucurii ca fiind ale sale, apar inându%i. "l vorbe te despre tatăl meu, frateleț ș

meu, câinele meu, mingea mea, triciclete mea, etc. "xisten a eului echivalează cu lărgireațsferei sale de cuprindere i devine un criteriu important al determinării gradului de dezvoltareșa personalită ii copilului. &unoscând ce anume cuprinde eul extins, putem cunoa te mai bineț șînsă i personalitatea. &el de%al doilea aspect se caracterizează printr%un început rudimentar deșcon tiin ă a copilului care începe să% i dea seama ce a teaptă părin ii de la el. &opilul nu tieș ț ș ș ț șîncă ce este, cum vrea să fie sau cum ar trebui să fie, dar faptul că aceste elemente suntgermene, va facilita evolu ia ulterioară.ț&1! --! 213L4 pari ia con tiin ei morale a copilului este străns legată deȘ Ț ț ș țimaginea de sine a acestuia. &opilul î i formează imaginea de sine prin preluarea ei de laș

 părin i a a încât în aceasta intră, de fapt, atitudinile, exigen ele, interdic iile i expecta iileț ș ț ț ș ț părin ilor. "vident, este vorba despre toate acestea a a cum le în elege copilul, cum leț ș ț

,,traduce’’ el, de cele mai multe ori deformate de propriile sale sentimente. (ar chiar i a a,ș șimaginile parentale interiorizate constituie pentru copil un mi)loc de autocontrol care îi oferăsiguran ă i îi spore te independen a. Se formează, totodată, încrederea copilului în sine i înț ș ș ț șal ii. cesta este procesul prin care se instalează con tiin a morală a copilului, ca una dintreț ș țachizi iile importante ale acestei vârste, deoarece permite copilului să se conformezețexigen elor sociale ce%i sunt impuse.ț&on tiin a morală a pre colarilor include unele elemente psihice relativ mai simpleș ț ș/reprezentări, no iuni, )udecă i morale0, dar i altele ceva mai complexe /sentimente, atitudini,ț ț șobi nuin e morale0 care se formează treptat. Specific pentru con tiin a morală a pre colaruluiș ț ș ț șsunt următoarele particularită i+ )udecă ile lui morale au un caracter situativ /,,este cura)os celț țcare nu se teme de întuneric’’0, fără a dispune încă de capacitatea generalizării faptelor social%morale dintre oameni$ condi iile morale pozitive sunt mult mai apreciate decât cele moralțnegative$ conduitele morale ale altora sunt apreciate mai bine decât cele proprii$ aprecierilemorale sunt organizate dihotomic într%o morală alb%negru, bun%rău$ adeziunea la normelemorale este mult mai afectivă decât ra ională. ceastă ultimă caracteristică arată că una dintrețcăile formării con tiin ei morale este cea a dezvoltării sentimentelor de dragoste, ata ament,ș ț șadmira ie fa ă de adul i, pentru că astfel se a)unge implicit i la acceptarea unor cerin eț ț ț ș ținterne.&a o caracterizare generală, putem spune că la pre colari întălnim o con tiin ă moralăș ș ț

 primitivă, controlată mai ales de sentimente i nu de ra iune, de sisteme de valori împrumutateș țde la adul i i nu de sisteme de valori personale i nici colective. &on tiin a morală autenticăț ș ș ș ț

va fi o achizi ie morală mult mai târzie, a adolescentului.țS1&-L-53" &1!(*-"- &ontextul în care are loc socializarea conduitei pre colaruluișeste contextul social, rela ionar. 're colarul din grădini ă, dar i cel rămas în familie, intră înț ș ț școntacte cu al ii mai mari decât el, sau cu cei de o seamă cu el, trăie te noi experien e sociale,ț ș țexperimentează direct un mare număr de conduite interrela ionare. În aceste condi ii el esteț țfor at să facă saltul de la existen a solitară, la existen a colectivă, de la atitudinea ,,fiecareț ț ț

 pentru sine’’, la atitudinea ,,fiecare i pentru al ii’’, deci la interac iunile sociale active. La 6ș ț țani se poate vorbi încă de o organizare comună a activită ii, care va opera la 7 ani cândțactivită ile se vor desfă ura pe bază de reguli, conven ii, norme ce trebuie respectate.ț ș țLa începutul pre colarită ii adultul este perceput ca o amenin are, ca pe cineva care îl poateș ț țderan)a, perturba, îi poate lua )ucăriile, răsturna construc iile. (e aici certurile i conflicteleț ș

între copii. 8recven a conflictelor scade o dată cu vârsta, în schimb durata se prelunge teț ș/copiii plâng, ipă, fac apel la adult mai mult timp0$ la băie i conflictele sunt mult mai deseț ț

8/19/2019 Personalitatea preșcolarului

3/3

decât la fete$ conflictele cu partenerii obi nui i sunt mai dese decât cele cu parteneriș țocazionali$ cu cât în )oc sunt implicate obiecte personale, cu atât conflictele sunt mai violente.'u in înainte de 9 ani, celălalt devine obiect de identificere, copilul dorind să fie i săț șac ioneze a a cum este i a a cum ac ionează acesta. Se constată că el este uneori atât deț ș ș ș țabsorbit de pertener, încât uită de propriile sale activită i. Începând cu vârsta de 9 ani, adultulț

este perceput ca rival, ca o persoană care stimulează dorin a de a fi întrecut. &ompeti ia poartăț țvaloare motiva ională la această vârstă i va fi mult mai exploatată la vârsta colarită ii. biaț ș ș ț pe la 7 ani ,,altul’’ este perceput ca partener de activitate, dorin ele acestuia fiind luate înțconsiderare. &ooperarea, ca un comportament interrela ionar evoluat, ce implică o accentuatățmaturitate intelectuală i socială, este însă slab prefigurată la pre colar, confuză, abia înș șstadiul următor devenind mai clar constituită i nuan ată.ș ț'e acest fond interrela ionar încep să se formeze i unele trăsături caracteriale. 8actorul care leț șgenerează îl constituie nu atât contradic iile care se manifestă la această vârstă, ci modul lorțde solu ionare. (e o mare importan ă este inten ia educativă încorporată în modalită ile deț ț ț țsatisfacere a contradic iilor. !u trebuie pierdut din vedere nici faptul că dezvoltareațtrăsăturilor caracteriale i a caracterului, ca structură psihică unitară, coerentă, este necesară iș ș

dintr%un alt considerent. &u cât un copil va dispune de un caracter mai educat, mai puternic cuatât el va fi capabil să% i coordoneze mai bine trăsăturile comportamentale i să% i valorificeș ș șmai deplin aptitudinile care se dezvoltă la această vârstă.Socializarea conduitelor copiilor, apari ia unor trăsături caracteriale are loc în contextulț

 )ocului i al activită ilor obligatorii, când rela iile interpersonale i cele de grup suntș ț ț ș principalele modalită i de rele ionareț ț