Post on 27-Feb-2018
7/25/2019 Notite Atkinson
1/32
Notite Atkinson
An
I
ZI
Partea I-Capitolul I (Natura Psihologiei)1
7/25/2019 Notite Atkinson
2/32
Obiectivele Psihologiei
Psihologia ar putea f defnita ca stiinta comportamentului si a proceselor
fzice.
Teama conditionata
eama conditionata de un stimul ino!ensi" ( daca un copil este supus in
mod repetat a#uzurilor fzice sau psihice de catre o persoana$ dupa un
anumit numar de e%periente dureroase$ simpla auzire a "ocii respecti"ei
persoane "a declansa copilului o reactie de !rica).
Amnezia copilariei
Nimeni nu isi poate aminti prea multe e"enimente intamplate inainte de
"arsta de & ani.(e%ista posi#ilitatea de a ne aminti cate ce"a dar nu si
impre'urarile in care s-a petrecut un e"eniment important).
enomenul de amnezie in!antila descoperit de catre reud$ are o
importanta remarca#ila$ deoarece primii & ani de "iata reprezinta o
perioada !oarte #ogata in e%periente.
Perspective in psihologie
Cele perspecti"e psihologiece reprezentati"e sunt*
1. Perspecti"a #iologica+. Perspecti"a comportamentala&. Perspecti"a cogniti"a,. Perspecti"a psihanalitica. Perspecti"a !enomenologica
Originile diferitelor conceptii psihologice:
riginile Psihologiei moderne se regasesc in secolele I- i./r. 0arii
flosof greci$ ocrate$ Platon si Aristotel si-au pus intre#ari !undamentale
despre "iata psihica.
2oua milenii mai tarziu$ la s!arsitul secolului al 3I3-lea$ ia nastere
psihologia ca stiinta si ideea !undamentala era aceea ca psihicul si
comportamentul pot f su#iecte de analiza stiintifca.
Perspective moderne:
1. PERSPECT!A "O#O$CA:
oate e"enimentele psihice sunt in4uentate$ intr-un !el sau altul$de
acti"itatea ceierului si a sistemului ner"os.
Aceasta a#ordare isi propune sa prezinte procesele neuro-#iologice care
stau la #aza comportamentului si a proceselor psihice
A inregistrat progrese in domeniul de studiu al in"atarii si memoriei.Neuro#iologii sunt cei care au propus mecanismul de in"atare din-
aproape-in-aproape al in"atarii prin conditionare.
+
7/25/2019 Notite Atkinson
3/32
%. PERSPECT!A CO&PORTA&E'TA#A
Acti"itati ale organismului direct o#ser"a#ile.
5atson constata ca introspectia are o caracterostica distincta !ata de
o#ser"atie$ ca metoda utilizata in alte domenii stiintifce.rice om de
stiinta poate !olosi o#ser"atia in stiintele naturale$insa o#ser"atia
introspecti"a este realizata numai de catre o#ser"atorul insusu$ in timp
ce comportamentul declansat de perceptii sau sentimente(inclusi"
comportamentul "er#al) poate f insa o#ser"at de catre o alta persoana.
5atson sustine ca doar comportamentul oamenilor este un o#iect posi#il
de studiat stiintifc in cadrul psihologiei.
"ehaviorism ( denumirea su# care a de"enit cunoscuta conceptia lui
5atson$ a contri#uit semnifcati" la dez"oltarea psihologiei in prima
'umatate a acestui secol.
6na din orientarile promo"ate de #eha"iorism 78 Psihologia stim)l*
rasp)ns
Pespecti"a 9eha"iorista nu ia in considerare procesele
mentale.9eha"ioristii au pre!eat sa !aca a#stractie de procesele mentale
care au loc inte si : (stimul-8raspuns).
+. PERSPECT!A CO$'T!A
:eactie la #eha"iorism.
:eintoarcere la radacinile cogniti"e ale psihologiei.
pecifca secolului al 3I3-lea.
tudiaza procesele mentale(perceptia$ 'udecatile$ deciziile si rezol"area
de pro#leme)$ !ara a se #aza pe introspectie.
tudiul cognitiei porneste de la ipoteza ca* Numai prin studierea
proceselor mentale se pot intelege actiunile umane si procesele mentale
pot f studiate stiintifc prin analizarea comportamentului(principiu
#eha"iorist)insotita de interpretarea acestor comportamente in termeni
de procese mentale.
,. PERSPECT!A PS-A'A#TCA
;la#orata de igmund reud in ;uropa $apro%imati" in aceeasi perioadacu 9eha"iorismul din .6.A.
eoria psihanalitica reprezinta un amestec de fziologie si psihologie
cogniti"a.
Principiul de #aza* cea mai mare parte a comprtamentului uman este
determinat de procese inconstiente.
mul este condus ca si animalele$ de instinct( in special instinctul se%ual
si agresi"itatea).
. PERSPECT!A /E'O&E'O#O$CA0manism)l2
&
7/25/2019 Notite Atkinson
4/32
Are ca punct principal de interes trairea su#iecti"a a e%perientei$
ocupandu-se deci de parerea su#iectilor in legatura cu anumite
e"enimente.
-a dez"oltat ca reactie la caracerumecanicist al altor conceptii
psihologice.
Psihologii de orientare !enomenologica nu accepta ipoteza con!orm
careia stimulii e%terni detin controlul comportamentului(#eha"iorismul)$
ideea de procesare a in!ormatiei in cadrul perceptiei si
memoriei(cogniti"ismul) sau de orientae inconstienta(psihanaliza).
6nele teorii !enomenologice sunt denumite
7/25/2019 Notite Atkinson
5/32
O vaiabila > un indicator care poate lua "alori di!erite
Aceasta metoda o!era posi#ilitatea unui control riguros al "aria#ilelor
!ariabila independenta:"aloarea ei nu depinde de su#iect(su#iectul
este sta#ilit de e%perimentator)
!ariabila dependenta:"aloarea ei depinde de cea a "aria#ilei
independente$ masoara comportamentul su#iectului
Proiect)l e5perimental
>procedura !olosita pentru colectarea datelor
;%perimentatorul manipuleaza "aria#ila independenta si ii studiaza
e!ectele asupra "aria#ilei dependente
e re!era la gr)p)l e5perimentalin care "aria#ila independenta
este prezentata si la gr)p)l de contol6in care "aria#ila
independenta este a#senta.
C)anti7carea
aria#ilele tre#uie masurate in asa !el incat sa poata f ordonate pe o
anumita scala de "alori
cala cu ni"ele*-niciodata
-rar
-uneori
-adesea
-totdeauna
In scopul unei #une comunicari$ "aria#ilele sunt inlocuite cu numere$
procedeul este numit c)anti7care.
&etoda corelatiei
e poate !olosi pentru a realiza o corelatie e"entuala a unor "aria#ile
pe care nu le a"em su# control$ cu alte cu"inte$ o corelare a acestora
cu alte "aria#ile care ne intereseza.
Coe7cient)l de corelatie
>o estimare a gadului in care e%ista o relatie intre doua "aria#ile si
este cuprins intr-un numar cuprins intre ? si 1
7/25/2019 Notite Atkinson
6/32
Testele
Constau in prezentarea unei situatii #ine determinate unui grup de
su#iecti care "ariaza prin anumite caracteristici.
2i!erenta intre scorurile o#tinute la test poate f corelata cu "ariatiile
altei "aria#ile.
&ETO3A O"SER!ATE
Observatia directa
#ser"area cu atentie a comportamentului unui animal sau al unui
om$ este punctul de plecare pentru cea mai mare parte a cercetarilor
psihologice.
&etoda anchetei
Pro#lemele difcil de studiat cu a'utorul o#ser"atiei directe pot f
studiate prin intermediul o#ser"atiei indirecte$ respecti" prin !olosirea
chestionarelor si a inter"iurilor.
"ioga7a psihologica
9iografile !olosite in scop stiintifc
Ram)rile psihologiei
"iopsihologia
pecializare specifca pro!esionistilor din domeniul psihologiei care au
adoptat perspecti"a #iologica.
9IPI/@II au ca o#iect de studiu sta#ilirea relatiilor e%istente
intre procesele #iologice si comportament
Psihologia e5perimentala
PI/@II ;3P;:I0;NA@II sunt de o#icei de orientare#eha"iorista si cogniti"a.
olosesc aceasta metoda pentru a studia su#iecti umani sau animale.
Psihologia dezvoltarii6psihologia sociala si psihologia
personalitatii
Psihologia dezvoltarii
Au ca o#iect de studiu dez"oltarea umana si !actorii determinanti ai
comportamentului de la nastere pana la #atranete.
pecialistii studiaza di!erite a#ilitati psihice$ cum ar f dez"oltarealim#a'ului in di!erite perioade ale "ietii
B
7/25/2019 Notite Atkinson
7/32
2ez"oltarea psihologica are loc in conte%tul relationarii cu alte
persoane
PI/CI@IIsunt interesati de in4uenta e%ercitata de
interactiunile cu alte persoane$ asupra atitudinilorsi comportamentului
6n alt punct de interes il reprezinta comportamentul de grup$ opinia
pu#lica si cercetarile de marketing.
Personalitatea> produs al dez"oltarii si al in4uentelor sociale
Psihologia personalitatii studiaza in principal di!erentele
interindi"iduale a"and drept preocupari principale ela#orarea de
clasifcari care sa ai#a utilitate in domeniu practic$ cat si in ceea ce
pri"este studierea caracteristicilor particulare ale indi"idului.
Psihologia clinica si consilierea
PI/@II C@INICI;NI sunt interesati de aplicarea principiilor
psihologice in diagnosticarea si tatamentul tul#uarilor emotionale si
de compotament(tul#urari mentale$ dependenta de droguri$ retardaremintala$ con4icte !amiliale si maritale$ tul#urari de adaptare)
2esi multi dintre clinicieni adopta o orientare psihanalitica $ nu lipsesc
a#ordarile #eha"ioriste$ cogniti"iste si !enomenologice.
CNI@I;:II 2; :I;NA:; se ocupa in principiu de aceleasi categorii
de pro#leme$ insa mai putin ga"e.
Psihologia scolara si ed)cationala
PI/@II C@A:I des!asoara acti"itati indi"iduale $ in "ederea
e"aluarii ni"elului de in"atare si a emotionalitatii ele"ilor.
PI/@II ;26CAINA@I specialisti in domeniul in"atare$predare.
Psiholohia ind)striala si psihologie inginereasca
PI/@II IN26:IA@I(:ANIZAINA@I) !ac selectie de personal$
a'uta la dez"oltarea programelor de pregatire pro!esionala si
identifcarea !actorilor care in4uenteaza consumul.
:eprezentantii PI/@I;I ININ;:;I au ca o#iecti" ameliorarearelatiilor om-masina$ conti#uie la proiectarea unor utila'e care sa
micsoreze numarul de erori umane.
7/25/2019 Notite Atkinson
8/32
Capitolul ,(Procesele senzoriale)
Pocesele senzoriale> asocieri dintre organele de simt si eta'ele
peri!erice ale sistemului ner"os
Procesele percept)ale> asocieri care au loc la eta'ele superioare ale
NC(sistemului ner"os central)
Simt)rile om)l)i:-"edere *auz *miros *gust *tact
Sensibilitatea
imturile noastre sunt deose#it de sensi#ile in detectarea schim#arilor
sur"enite in mediul incon'urator.Prag)ri absol)te:
D
7/25/2019 Notite Atkinson
9/32
Cel mai simplu mod de in"estigare al sensi#ilitatii unui simt consta in
sta#ilirea magnitudinii minime a stimulului ce poate f discriminat dintre
alti stimuli.!az)l:lacara unei lumanari poate f o#ser"ata de la ,D de km intr-o
noapte senina.A)z)l:icaitul ceasului poate f auzit de la o departare de cca B m in
conditii de liniste.$)st)l: linguita de zahar poate f simtita intr-un "olum de &$,l de apa.&iros)l: picatura de par!um di!uzata poate f simtita in "olumul intern
a B camere.Atingerea:Aripioara unei insecte poate f simtita pe o#raz de la o
distanta de 1cm.
0etodele de determinare ale acestor praguri a#solute se numesc
metode psiho7zice.
Psihologii defnesc pragul a#solut ca find "aloarea stimulului detectat
intr-un procent de ?E din numarul raspunsurilor.
3etectarea schimbarilor de intensitate:
2i!erenta minima de magnitudine necesara pentu a spune ca doi stimuli
sunt di!eriti se numeste prag de diferenta saudiferenta abea
perceptibila.
;rnst 5e#er a ela#orat una din cele mai importante legi din psihologie. ;l
a descoperit ca stimulul de"ine mai intens atunci cand su#iectul percepe
o schim#are mai mare. A masurat di!erenta a#ea percepti#ila pentru
di!erite simturi si a constatat ca di!erenta a#ea percepti#ila sporeste o
data cu intensitatea stimulului standard.
3e la receptori la creier
iecare simt raspunde unui tip de stimul.
imtul "izual -8 la energia luminiiimtul auditi" si cel tactil -8 la energia mecanicaimtul gustati" si cel ol!acti" -8la energia chimica
iecare modalitate senzoriala$ traduce mai intai energia fzica in semnale
electrice$ semnale care sa poata e!ectua un traseu spre creier. Acest
proces de translatie se numeste si transd)ctie.
F
7/25/2019 Notite Atkinson
10/32
Transd)ctiaeste indeplinita de catre celulele specializate din organele
de simt$ numite receptori.
Receptor)l(celula ne"oasa specializata>ne)ron)l
2aca e%perimentam o atingere aceasta nu apare la ni"elul pielii ci la
ni"el cere#ral.(la !el ca e%perienta gustati"a
Notiunea de prag a#solut dateaza din anii 1D??. Prag)l absol)t
reprezinta o #ariera senzoriala f%a Gpeste acest prag indi"izii pot detecta
un stimul.
Prag)l absol)t> "aloarea stimulului detecta#il dintr-un procenta' de
1??E incercari. 0oti"ul pentru care pragul este defnit prin ?E detectie
este acela ca in orice e%periment pot inter"eni numerosi !actori
pertur#atori.
importanta deose#ita in ceea ce pri"este codarea unui stimul il are
numarul de impulsuri ner"oase pe unitatea de timp$ ce poarta numele de
coe7cient de imp)ls)ri nervoase.(daca cine"a iti atinge #ratul la
ni"elul f#rei ner"oase "or f generate o serie de impulsuri ner"oase).
2aca presiunea se intensifca numarul de impulsuri ner"oase "or a"ea
aceeasi maime dar$ "a creste numarul lor.
@a intensitati mici impulsurile ner"oase sunt relati" rare$ iar la intensitati
mari$ timpul dintre impulsuri poate f aproape constant.
Simt)l !iz)al
#)mina si senzatia viz)ala
iecare simt raspunde unei !orme particulare de energie$ iar in cazul
simtului "izual$ stimulul fzic estel)mina.
@umina- parte din spectr)l de radiatii electromagnetice0energie
produsa de oscilatia materiei incarcata electric)
Apartine aceluiasi continuum ca si razele cosmice$
3$ultra"iolete$in!rarosii$undele radio si .
chii omului sunt sensi#ili la radiatiile electromagnetice cu lungimile de
unda cuprinse intre ,?? si ?? nm.
Sistem)l viz)al
Alcatuit din* ochi( cu mai multe structuri cere#rale) si caile specifce de
conducere la care sunt conectate.
Ochi)l este alcatuit din + sisteme* -unul destinat !ormarii imaginii
1?
7/25/2019 Notite Atkinson
11/32
*unultransd)cerii imaginii in impulsuri
electrice
istemul de !ormare al imaginii cuprinde* COR'EEA PP#A
#E'T#E#E( !ara acestea "om putea "edea doar lumina si nu
pattern-urile ei) COR'EEA(supra!ata !rontala transparenta a ochiului
Pe aici patrunde lumina in ochi iar razele acesteia sunt de"iate spre
interior pentru a initia procesul de !ormare al imaginii.
#E'T#E#E(completeaza procesul de !ocalizare al luminii pe
:;INA(situata pe !undul glo#ului ocular)@entilele isi modifca !orma in scopul !ocalizarii o#iectelor a4ate la di!erite
distante;le de"in mai s!erice pentru o#iectele mai apropiate si mai plate pentru
o#iectele indepartate. PP#A(e prezinta su#!orma unei deschizaturi circulare cu diametru
"aria#il.e maeste la lumina sla#a si se micsoreaza la lumina puternica$in acest
!el asigurandu-se o cantitate sufcienta de lumina pentru a mentine
calitatea imaginii la di!erite intensitati ale luminii.
;%ista doua tipuri de celule receptoare "ASTO'ASE#E si CO'R#E
denumite ast!el din cauza !ormelor lor distincti"e.
Cele doua tipuri de receptori sunt specializate pentru scopuri di!erite."ASTO'ASE#Epentru "ederea nocturna$ele opereaza la ni"eluri scazute
si conduc la !ormarea senzatiilor cromatice.
2aca "rem sa o#ser"am detaliile unui o#iect "om misca ochii ast!el incat
o#iectul sa fe poiectat in centrul retinei in regiunea numita/O!EA.
In /O!EA se a4a numerosi receptoi asezati in grupuri apropiate$ iar la
peri!eria !o"eei numarul este mai redus.
Constituie regiunea ochiului care este cel mai #ine adaptata la "ederea
detaliilor(/O!EA) Celulele cu #astonase si conuri contin su#stante chimice care a#sor#
lumina$ denumite /OTORECEPTORA#sor#tia luminii la ni"elul !otoreceptorilor declanseaza un proces care
are ca rezultat un impuls ner"os. data e!ectuat acest pas al procesului
de transductie$impulsurile electrice tre#uie sa a'unga la ni"el cere#ral$
prin neuronii de legatura.
A%onii lungi ai celulelor ganglionare se e%tind ina!ara ochiului !ormand
'ER!# OPTC6 care are traseu spre creier.
Receptia viz)ala a l)minii
11
7/25/2019 Notite Atkinson
12/32
Sensibilitatea
ensi#ilitatea omului la lumina este determinata de celulele cu conuri si
cele cu #astonase.
2i!erenta !undamentala intr-e celulele cu prelungiri in !orma de conuri si
cele cu prelungiri in !orma de #astonase este !aptul ca*- In medie$ mai multe celule cu #astonase se conecteaza la o singura
celula ganglionara decat cele cu conuri.- A doua di!erenta este ca celulele cu #astonase si cele cu conuri sunt
situate in regiuni oculare di!erite./ovea contine m)lte con)ri insa nici
)n bastonas6 in timp ce retina periferica este bogata in
bastonase si are doar cateva con)ri.untem mult mai capa#ili sa detectam lumina sla#a cu a'utorul retinei
peri!erice(#ogata in #astonase) decat cu !o"ea. Pe masura ce se lasa noaptea "om de"eni mai sensi#ili la luminile
al#astre$ intrucat odata cu "enirea intunericului "ederea se trans!era de
la celulele cu conuri la celulele cu #astonase.(#astonasele sunt mai
sensi#ile la lumina al#astra decat conurile)
Adaptarea la l)mina
Intram de pe o strada luminoasa intr-o sala de flm intunecata. Initial nu
"om distinge nimic in sala sla# iluminata$ dar in cate"a minute "om
putea f capa#ili sa "edem locurile pe care le cautam sau sa recunoastem
fzionomiile celor din sala. Cand "om a'unge din nou pe strada luminoasa
aproape orice lucru ni se "a parea dureros de luminos si "a f imposi#il sa
!acem deose#irea dinte acestea$ dar in cate"a minute totul "a re"eni la
normal.
!ederea cromatica
is. Nostu "izual trans!orma lungimile de unda ale luminii in culoare$
di!erite lungimi de unda genereaza di!erite culori.
@ungimile de unda scurte cuprinse intre ,?-?? nm sunt al#astre.
@ungimile de unda medii cuprinse intre ??-?nm sunt "erzi.
@ungimile de unda lungi cuprinse intre B+?-??nm sunt rosii.
Aparenta c)lorii
Culoarea poate f descrisa !enomenologic prin & dimensiuni*- luminozitate-nuanta
1+
7/25/2019 Notite Atkinson
13/32
-saturatie
#)minozitatease re!era la intensitatea perceputa luminii.
')antase re!era la caliatea descrisa de numele culorii$ cum ar f gal#en-
"erzui.
Sat)ratiareprezinta puritatea luminii.(culorile nesaturate sunt pale saual#icioase)
In inter"alul ,??-?? nm la care suntem senziti"i$ putem distinge
apro%imati" 1? lungimi de unda di!erite* ceea ce inseamna ca in
medie$putem di!erentia doua lungimi de unda a4ate la un inter"al de
+nm. Ceea ce inseamna ca di!erenta a#ea percepti#ila pentru lungimea
de unda este de + nm.
Putem discrimina peste milioane de culoriHHH A"em nume pentru
apro%imati" ?? din aceste culori.
Amestec)l de c)loare
oate nuantele pe care le putem distinge sunt generate de amestecul
cator"a culori de #aza.
Amestecul luminilor>amestec adictiv
Prin contast la amestecarea luminilor$com#inatia se realizeaza in
interiorul ochiului$ si deci aceasta intereseaza psihologia.
3e7ciente ale vederii cromatice
0a'oritatea oamenilor pot o#tine o gama "ariata de culori prin amestecul
a &lumini selectate adec"at cum ar f lumina al#astra$ rosie si "erde.
Alte persoane pot o#tine culorile amestecand numai + lumini
>discromatopsie
In cazuri rare prin simpla a'ustare a unei singure lumini
>monocromatopsie0persoanele care su!era de monocropmatopsie sunttotal incapa#ile sa distinga lungimea de unda)
Am#ele grupuri de defciente (discromatopsia si monocropmatopsia)
poarta numele de cecitate cromatica(daltonism.0a'oritatea acestor
defciente sunt de origine genetica si sunt mai !rec"ente la #ar#ati(+E)
decat la !emei(?$&E) intrucat genele specifce din cromozomul 3 sunt
recesi"e.
Teoriile vederii cromatice
1&
7/25/2019 Notite Atkinson
14/32
eoria8o)ng*-elmholtz sauteoria tricromatica* chiar daca e%ista o
paleta larga de culori di!erite pe care sa le putem deose#i$ pentru
perceptia culorii nu e%ista decat & receptori(celulele cu conuri).iecare receptor este sensi#il la o gama di"ersa de lungimi de unda
ast!el*-receptorul scurt este e%trem de sensi#il la lungimi de unda scurte(gama
de culori al#astre)-receptorul mediu este mai sensi#il la lungimi de unda medii( gama de
culori "erzi si gal#ene)-receptorul lung are o sensi#iliate ma%ima la laungimile de unda
lungi(gama de culori rosii)
Actiunea com#inata a celor & receptori "a genera aparitia senzatiei
cromatice.
Persoanele cu discromatopsie se nasc cu un tip de receptor in minus$ in
timp ce persoanele cu monocromatopsie au in minus doua din cele &
tipuri de receptori.
Simt)l a)ditiv
A doua sursa ma'ora de o#tinere a in!ormatiilor despre mediul
incon'urator este simtul auditi".
Auzul constituie principalul canal de comunicare.
aptul ca putem auzi se datoreaza unor mici schim#ari ale ni"elului de
presiune a sunetului care determina "i#ratia unei mem#rane$ situata in
urechea interna.
ndele sonore
unetul ia nastere prin miscarea sau prin "i#ratia unui o#iect.
onurile pure au o importanta deose#ita in in"estigarea auzului$ findca
sunetele mai comple%e pot f analizate su# !orma tonurilor pure.
rec"enta genereaza senzatia de inaltime a sunetului$ iar intensitateagenereaza senzatia de tarie a sunetului.
Intensitatea sunetului este e%primata in decibeli.
Sistem)l a)ditiv
;ste alcatuit din urechi$ anumite structuri cere#rale si di"erse cai
ner"oase de cone%iune.
6:;C/;A*-+ pa"ilioane dispuse de o parte si de alta a capului
-organul intern auditi"(sapat in stanca temporalului)
1,
7/25/2019 Notite Atkinson
15/32
Constituita din + sisteme*-6nul amplifca si transmite sunetul spre
receptorii acustici
-Celalat sistem il preia si il transduce in impulsuri
ner"oase.
istemul de transmisie cuprinde*-rechea e5terna0alcatuita din pa"ilion
si orifciul auditi" e%tern)
-rechea medie(cuprinde timpanul si un lant
de & oscioare* CICAN$ NICA@A$ CA:IA)
-rechea interna( adaposteste sistemul de
transductie intr-o structura numita cohlea care
contine receptori acustici)
I0PAN6@ "i#reaza la orice sunet care pro"ine din e%terior
:olul urechii interne este de a transmite "i#ratiile timpanului printr o
ca"itate pneumatica$ spre o alta mem#rana fereastra ovala 0poarta de
acces spre urechea interna si spre receptorii acustici).
i#ratia timpanului pune in miscare primul oscior$ care la randul lui il
antreneaza pe cel de-al doilea si cel de-al treilea$ care in fnal duce la
"i#ratia !erestrei o"ale
Ner"ul acustic are apro%imati" &1 ??? de neuroni acustici.
Receptia intensitatii s)net)l)i
untem mai sensi#ili la sunete de !rec"ente intermediare decat la cele
apropiate de capatul #enzii noastre de !rec"enta.
2oua tipuri de defciente de receptie auditi"a* -de7cit de cond)ctie0 pragurile de
audi#ilitate sunt ridicate in mod egal din
cauzaconductiei defcitara prin urechea
medie) *de7cit ne)rosenzorial0apare
doar la "arstnici$pierderea
auzului$pragul de audi#ilitate este
ridicat inegal in special pt. !rec"ente
inalte)
data distruse celulele ciliate nu se mai regenereaza.
1
7/25/2019 Notite Atkinson
16/32
Receptia inaltimii s)net)l)i
naltimea si frecventa
Inaltimea depinde de !rec"enta sunetului.
2aca !rec"enta sunetului se mareste $ atunci "a spori si inaltimea
sunetului$
Persoanele tinere pot auzi !rec"ente cuprinse intre +? si +? ???
/z(ciclisecunda)$ cu di!erenta a#ea percepti#ila mai mica de 1/z la 1??
/z si de la 1?? /z pentru 1? ??? /z.
Simt)l olfactiv
0irosul unul din cele mai primiti"e si importante simturi.
Are o ruta mai directa spre creier* receptorii situati in ca"itatea nazala$sunt conectati !ara sinapse cu creierul.
:eceptorii mirosului sunt e%pusi direct mediului e%terior- receptorii
ol!acti"i se a4a in ca"itatea nazala !ara nici un scut protector in !ata.
l!actia nu este esentiala pentru specia umana la !el ca pentru celelalte
specii.
Sistem)l olfactiv
0oleculele din compozitia unei su#stante reprezinta stimuli ol!acti"i.
0oleculele tre#uie sa fe solu#ile in grasime deoarece receptorii ol!acti"i
sunt acoperiti de un lichid "ascos.
")lb)l olfactivstructura cere#rala situata su# lo#ii !rontali$ are
cone%iuni cu corte%ul ol!acti"$ localizat in interioul lo#ilor temporali.
Acuitatea ol!acti"a a omului mult mai sla#a comparati" cu a altor specii.
amenii 1? milioane de receptori ol!acti"i iar cainii 1 miliard.
6n om distinge intre 1? ??? si ,? ??? de mirosuri(!emeile disting
mirosurile mai #ine decat #ar#atii.
Simt)l g)stativ
;ste in4uentat de codul genetic si de e%perienta anterioara
timulul gustati" este o su#stanta solu#ila in sali"a$ un 4uid asemanator
cu apa sarata
istemul gustati" cuprinde*-receptori situati la ni"elul lim#ii(ciorchini
numiti m)g)ri g)stativi situati la ni"elul papilelor gustati"e ale lim#ii2 -structurile cere#rale specifce
1B
7/25/2019 Notite Atkinson
17/32
-caile ne"oase de interconectare
Perceptia intensitatii si calitatii g)stative
ensi#ilitatea la di!eriti stimuli gustati"i depinde de regiunea stimulata a
lim#ii.
ensi#ilitatea la su#stantele dulci si sarate este !oarte mare la "ar!ul
lim#ii$ iar acrul se simte cel mai #ine pe partile laterale$ iar su#stantele
amare pe patul moale.
Aceste , gusturi sunt !oarte #ine depistate in zaharina (dulcele)$ acidul
acetic(acrul)$clorura de sodiu(saratul) si chinina(amrul)
Simt)rile c)tanate
imtul cutanat este alcatui din & simturi tactile distincte*1.unul corespunde la presiune+.unul raspunde la temperatura&.unul corespunde la durereiecare dintre aceste & simturi*-raspunde la o categorie distincta de stimuli-are capacitatea de di!erentiere intre un element constituiti" si clasa de
aparenta-poseda un set distincti" de receptori-duce la e%periente care di!era !enomenologic daca simtul este stimulat
Senzatia de presi)ne
timulul> presiunea fzica ce actioneaza asupra tegumentului.
6nele parti ale corpului sunt mai sensi#ile decat altele la senzatia de
presiune9uzele$ nasul si o#razul sunt cele mai sensi#ile la presiune$ iar degetul
mare de la picior are cea mai mica sensi#ilitate la presiune.
In regiunile senziti"e putem detecta o !orta de numai mg aplicata pe o
supra!ata mica
imtul tactil prezinta e!ecte pro!unde de adaptare. 2aca iti ti pietenul de
mana o perioada de cate"a minute (!ara a misca mana)$ "ei de"eni
insensi#il la aceasta situatie.
0a'oritatea studiilor a%ate pe senzatia specifca unui model de presiune
masoara pragul
7/25/2019 Notite Atkinson
18/32
timulul termic este temperatura pielii noastre.
Termoreceptorii (terminatii ner"oase li#ere situate in dermul
superfcial si epiderm.
In procesul transductiei$ receptorii pentru rece genereaza un impuls
ner"os atunci cand are loc scaderea temperaturii la ni"el cutanat$ iar
receptorii pentru cald genereaza un impuls ner"os atunci cand are loc o
crestere a temperaturii la ni"el cutanat.
:eceptorii pentru rece nu raJspund doar la temperaturi scazute ci si la
temperaturi de peste , C. timulii !oate calzi "or acti"a atat receptoii
pentru cald cat si cei pentru rece$ ceea ce "a duce la e"ocarea senzatiei
de fer#inte
0entinerea temperatuii organismului este decisi"a pentru supra"ietuirea
omului$ tre#uie sa simtim si cele mai mici schim#ari de temperatura.
2aca pielea are o tempeatura normala$ putem detecta o incalzire de
numai ?$, C si o racire de numai 1$ C
imtul termic se adapteaza complet pentru a modera schim#arile de
temperatura$ ast!el incat$ dupa cate"a minute stimulul nu "a mai f simtit
nici cald nici rece.
Senzatia de d)rere
rice stimul sufcient de puternic pentru a pro"oca o leziune a tesutului
reprezinta stimulul pentru durere.Aceste poate f o presiune mare$ un soc
electric$ sau su#stante chimice iritante.
;!ectul stimulilor de durere consta in eli#erarea unor su#stante chimice la
ni"el cutanat$ ce "or stimula receptorii specifci pentru pragurile
inalte(stadiul transductiei).Algoreceptorii sunt$ in special terminatii
ner"oase li#ere specializate$ din care cercetatorii au descris cel putin ,
tipuri.
*Cea mai importanta distinctie se !ace inte tipul de durere pe care o
simtim in timp ce su!erim leziunea$ denumita d)rere 7zica6si tipul de
durere pe care o a"em dupa aparitaia leziunii$ denumitad)rere tonica.
*2urerea fzica este usoara si poate sa creasca sau sa scada rapid in
intensitate
1D
7/25/2019 Notite Atkinson
19/32
*2urerea tonica este adesea de lunga durata si !erma$ poate f adesea
se"era in cazul unor pacienti cu cancer sau in cazul celor cu arsuri
puternice este a#solut torturanta.
Cercetari recente au indicat ca aceia care !olosesc morfna contra
durerilor cronice nu de"in dependenti$ spre deose#ire de cei care o
consuma pentru a-si pro"ica placere.
Teoria 9portii de acces a d)rerii(0elzak$1F&). Poti"it acestei teorii
senzatia de durere nu necesita doar acti"ismul algoreceptorilor$ ci si o
7/25/2019 Notite Atkinson
20/32
:eceptorii pentru miscare si orientare liniara(deplasarea in linie dreapta)
sunt situati in camerele cu lim!a. In aceste camere$ denumitesaci
vestib)lari$ se gasesc celulele ciliate.
:eceptorii pentru miscarile unghiulare sunt sensi#ili la miscarile corpului
sau ale partilor lui care se rotesc in spatiu(atunci cand !acem o tum#asau o saritura in #azinul cu apa). Acesti receptori sunt situati la ni"elul
canalelor semicirc)lare.
Capitolul (Perceptia)
/)nctiile perceptiei
Perceptia constituie modalitatea in care integram senzatiile in percepte
ale o#iectelor$ precum si modalitatea in care !olosim apoi aceste
percepte pentru a simti lumea
Percept)l(rezultatul procesului perceptual
istemul peceptual tre#uie sa determine*
-Care sunt o#iectele din e%terior(casa$ masa$ masina$ piscina etc.)-6nde se a4a aceste o#iecte
ederea si determinarea a ceea ce sunt o#iectele$ se re!era la procesul
de recunoastere al pattern*)l)i.
:ecunoasterea are o importanat cruciala pentru supra"ietuire$ intrucat
adesea tre#uie sa stim ce este acel o#iect.
2eterminarea pozitiei o#iectelor se re!era la localizarea spatiala sau la
localizare.0necesara pentru supra"ietuire).
ara aceasta a#ilitate ne "om ciocni constant de o#iectele din 'ur$ esuand
in apucarea lucrurilor pe care "rem sa le atingem$ find ast!el posi#il sa
ne deplasam spre o#iecte periculoase sau animale de prada.
:ecunoasterea "izuala si localizarea nu sunt in totalitate
independente(am#ele necesita o in!ormatie despre !orma o#iectului)
unt e%ecutate de arii cere#rale di!erite
+?
7/25/2019 Notite Atkinson
21/32
:ecunoasterea o#iectelor depinde de o ramura a sistemului "izual care
cuprinde aria corticala de receptie "izuala(prima arie corticala desemnata
sa receptioneze in!ormatia "izuala) si o regiune apropiata de #aza
creierului)
@ocalizarea o#iectelor depinde de o ramura a sistemului "iziual care seproiecteaza pe o arie corticala$ situata in "ecinateta partii superioare a
creierului.
Cand indi"izii se anga'eaza intr-o sarcina care pune in e"identa
recunoasterea o#iectului$ are loc o crestere a 4u%ului sanguin$ in special
in ramura de recunoastere a corte%ului* cand acestia se anga'eaza intr-o
sarcina de localizare$ 4u%ul sanguin sporeste in special ramura de
localizare.
#ocalizarea
istemul perceptual poate determina pozitia o#iectelor intr-o lume &2 $
inclusi" distanta la care se a4a de noi si modelele de miscare ale
acestora. Ideea ca aceste & a#ilitati perceptuale(sepaarea$ determinarea
distantei si determinarea miscarii) sunt a4ata intr-un raport unitar$ este
sustinuta de descoperirile fziologice care indica !aptul ca toate aceste &
a#ilitati sunt mediate de aceeasi ramura a sistemului "izual.
Separarea obiectelor
Imaginea proiectata pe retina se prezinta su# !orma unui mozaic de
di!erite culori si luminozitati.
Acest tip de organizare a"ea o mare importanta pentrupsihologia
gestalista 7ramura a psihologiei initiata in ermania la inceputul acestui
secol.
/ig)ra si fond
2aca un stimul contine doua sau mai multe regiuni distincte$ de o#icei
"edem o parte a acestuia ca find o fgua$ iar restul ca find !ond.
:egiunile "azute ca fgura contin o#iecte de interes$ ele sunt mai
consistente decat !ondul si apar in !ata acestuia.(cea mai elementara
!orma de organizare perceptuala)
rganizarea fgura-!ond poate f re"ersi#ila.
$r)parea obiectelor+1
7/25/2019 Notite Atkinson
22/32
Pro5imitatea(elementele apropiate intre ele "or tinde sa fe grupate
impreuna
&a5 tendinta de a grupa la un loc o#iectele asemanatoare
Perceptia distantei
Pentru a sti unde se a4a un o#iect tre#uie sa ii stim distanta sau
adancimea.
ndicile percept)ale de adancime
Retina(puntul de unde poneste "ederea$este o supra!ata#idimensionata>8 imaginea retiniana este plata si nu are adancime.
Indiciile perceptuale pot f*-monooculare
-#nioculare
In !unctie de implicarea unui singur ochi sau a
amandurora
Persoanele care !olosesc doar un singur ochi pot percepe !oarte #ineadancimea prin resta#ilirea indiciilor perceptuale monooculare de
adancime.(, indicii)
1.&arimea relativa(daca o imagine contine o arie de o#iecte similare care
di!era in marime$oamenii "or interpreta o#iectele mai mici ca find mai
indepartate.
%.S)perpozitia(daca un o#iect este pozitionat ast!el incat sa
o#structioneze "ederea altui o#iect$ oamenii percep o#iectul de
suprapunere ca find mai aproape
+.naltimea relativa(2intre o#iectele simulare$ cele care sunt mai inalte
intr-o imagine sunt percepute ca find cele mai indepartate
,.Perspectiva lineara(Atunci cand liniile paralele par sa se uneasca si sa
a'unga in acelasi punct$ sunt percepute ca disparand in distanta.
++
7/25/2019 Notite Atkinson
23/32
Atunci cand ne deplasm cu "iteza o#iectele apropiate par sa se deplaseze
cu "iteza in directia opusa noua$ in timp ce o#iectele a4ate la o distanta
mai mare se deplaseaza mai incet>parala5a miscarii
ederea cu am#ii ochi este a"anta'oasa in perceptia adancimii. 2eoarece
ochii sunt separati unul de altul$ fecare ochi percepe un o#iect &2 cafind intr-o pozitie usor di!erita. Contopirea acestor + imagini di!erite ca
da nastere unei impresii de adancime
Parala5a binoc)laraeste indiciul responsa#il de receptia adancimii.
3isparitatea binoc)larase #azeaza pe di!erenta dintre imaginile
retiniene de la ni"elul celor + ochi atunci cand pri"im de la distanta un
o#iect.
Atat parala5a cat si disparitatea s)nt consecinte ale fapt)l)i ca
ochii s)nt separati.
Perceptia directa
Ideea care sta in spatele indiciilor de distanta este accea ca o#se"atorul
percepe o proprietate esentiala- de e%emplu ca un o#iect pare mai mare
decat altul si atunci in mod inconstient$deduce in!ormatia de distanta din
acea proprietate.
Notiunea de rationament inconstient a !ost propusa de /elmholtz in 1F?F
$radient)l de te5t)ra apare daca o#ser"am o supra!ata in pespecti"a .
Acest gradient "a da nastere unei puternice impresii de adancime.
Perceptia miscarii
&iscarea stroboscopica
Percepem un o#iect in miscare atunci cand imaginea tra"erseaza
retina.Putem "edea miscarea chiar si atunci cand pe retina nu se misca
nimic. enomenul a !ost demonstrat de 5ertheimer in studiile sala
pri"ind miscarea stro#oscopica.
;ste produsa in modul cel mai simplu prin sclipirea unei lumini in
intuneric si apoi$ cate"a milisecunde mai tarziu$ prin sclipirea unei alte
+&
7/25/2019 Notite Atkinson
24/32
lumini in apropiere de prima lumina>8 lumina "a parea ca de
deplaseaza dintr-un loc in altul
ilmul este o serie de !otogaf statice(cadre)$ fecare usor di!erita de
precedenta. Cadrele sunt proiectate pe un ecran intr-o succesiune
rapida$ cu inter"ale de negru inte ele.
&iscarea ind)sa
6n alt caz in care percepem deplasarea in a#senta unei miscari pe retina
este !enomenul de miscare ind)sa. Cand un o#iect "oluminos se misca
in 'urul unuia mai mic $ o#iectl mai mic pare a f cel in miscare$ chiar daca
este static
&iscarea reala
0iscare indisa de miscarea pe retina.
Adaptare selectiva(reprezinta o pierdere in sensi#ilitatea la miscare$
care apare atunci cand "edem miscareaG adaptarea de"ine selecti"a daca
se pierde sensi#ilitatea la miscarea "azuta si la miscari similare$ insa nu
si la miscari care di!era semnifcati" in directie sau "iteza.
In!ormatia despre modul in care se misca ochii "a f timisa sistemului
"izual si "a in4uenta miscarea pe care o "edem$ In esenta sistemul "izualeste in!ormat de sistemul motor care mai tarziu este responsa#il de
pierderea miscarii regulate pe retina $ ca apoi sistemul "izual sa
corecteze eaceasta pierdere.
In situatiile normale de "edere$ e%ista atat miscari oculare cat si miscari
ample ale imaginii retiniene.
&iscarea si perceptia eveniment)l)i
0iscarea o#iectelor nu ne spune doar unde sunt situate o#iectele$ ci si
ceea ce !ac ele.
0iscarea este importanta $in special in perceptia e"enimentelor cauzale
simple.
Rec)noasterea
+,
7/25/2019 Notite Atkinson
25/32
Cea de-a doua !unctie ma'ora a perceptiei* ecunoasterea a ceea ce este
un o#iect.
:ecunoasterea unui o#iect echi"aleaza cu repartizarea lui int-o categoie.
In fecare caz recunoasterea o#iectelor sau a oamenilor ne permite sa
deducem mai multe proprietati ale o#iectului.
:ecunoasterea este ceea ce ne permite sa trecem dincolo de in!ormatia
data.
orma 7 'oaca un rol decisi". Putem identifca multe o#iecte aproape la !el
de #ine din simple linii desenate care conser"a doar !orma o#iectelor$
precum si din !otogafi color in detaliu care pasteaza numeroase atri#ute
ale o#iectelor.
3etectorii de trasat)ra de la nivel)l corte5)l)i cerebral
ast!el de regiune retiniana se numeste camp receptiv al neuronului
cortical.
/u#el si 5isel au identifcat & tipuri de celule in corte%ul "izual ce pot f
deose#ite prin trasaturile la care ele raspund*1. Cel)lele simple raspund atunci cand ochiul este e%pus la un stimul-
linie(de e%emplu o linie su#tire sau o muchie dreapta dintr-o regiune
de lumina si una de intuneric)
%. Cel)la comple5a raspunde la o #ara sau la o muchie a4ate intr-oorientare particulara$ insa acestea nu necesita ca stimulul sa fe intr-
un anume loc in campul recepti". celula comple%a raspunde la orice
stimul a4at in campul recepti"$ si raspunde in mod continuu odata ce
stimulul se deplaseaza de-a lungul campului recepti".+. Cel)lele hipercomple5e nu necesita ca stimulul sa ai#a o orientare
particulara$ ci o lungime particulara.
oate celulele descrise mai sus se re!era la detectori de trasaturi.
Relatiile dintre trasat)ri
2escrierea !ormei nu este data numai de tasaturile sala* tre#uie
specifcate si relatiile dintre trasaturi. 2e e%emplu trasaturile unui au in
compozitie o linie "erticala si una orizontala.
+
7/25/2019 Notite Atkinson
26/32
Relatiile de corespondenta si modelele cone5ioniste
Retele simple
Numeroase carcetari e!ectuate asupra stadiului de corespondenta au
utilizat pattern-uri simple in special in scrierea de mana$ litere sau
cu"inte tiparite.1. @iterele sunt descrise in termenii anumitor trasaturi%. In!orrmatiile cu pri"irile la trasaturile care corespund literelor sunt
continute intr-o retea de cone%iuni( de aici si termenul de modele
cone5ioniste)
Cone5ionism)l o!era o punte intre modelul timpului de acti"itate a
psihicului uman si un model ner"os de acti"itate cere#rala.
Retelele c) activare TOP*3O
7/25/2019 Notite Atkinson
27/32
geoni pentru a recunoaste un o#iect complec. 2e o#icei descrierea
o#iectului nu include doar trasaturile sale $ ci si relatiile dintre ele.
Procesele TOP*3O
7/25/2019 Notite Atkinson
28/32
Cea mai simpla metoda consta in monitorizarea ochilor cu a'utorul unei
"ideocamere$ in asa !el incat ochiul este f%at pe ceea ce re4ecta
corneea sa apara pe monitor suprapus imaginii ochiului.
Cu a'utorul imaginii suprapuse$ e%perimentatorul poate determina
punctul din scena unde este f%at ochiul.
0iscarile oculare !olosite in o#ser"area cu atentie a unei imagini
garanteaza !aptul ca di!eritele parti ale imaginii "or cadea pe
!o"ee$ast!el ca toate detaliile sale pot f "azute.
o"ea are cea mai #una rezolutie
Punctele pe care se f%eaza ochii constituie locurice$ cu cea mai mare
cantitate de in!ormatie despre imagine$ locuri unde sunt pozitionate
trasaturile importante.
Receptia a)ditiva selectiva
Capul nostru se deplaseaza ast!el incat urechile noastre sa fe
directionate spre sursa de interes
:eorientarea urechilor ne "a permite sa urmarim in mod selecti" o
con"ersatie. A"em capacitatea$ insa sa !olosim mi'loace e%clusi" mentale
pentru a f atenti selecti" la mesa'ul dorit.6nele dintre indiciile
perceptuale pe care le utilizam sunt directia sunetului$ miscarile #uzelor
si caracteristicile particulare ale "ocii "or#itorului( inaltimea sunetului$
intonatia si "iteza)
Cercetarea realizata pe ceea ce se numeste= !enomenul de ascultare
selecti"a= indica !aptul ca ne amintim !oarte putin din mesa'ele la care
nu am !ost atenti.
;%ista o do"ada consistenta a !aptului ca sistemul perceptual proceseaza
intr-o oarecare masura stimulii la care nu suntem atenti$ chiar daca
acestia nu a'ung "reodata la ni"elul constiintei.
;ste !oarte pro#a#il sa ne auzim numele intr-o con"ersatie la care nu
suntem atenti.
pierdere a atentiei nu #locheaza in totalitate mesa'ele$ ci mai degra#a
le atenueaza.
Selectie timp)rie vers)s selectie tarzie
electia mesa'elor are loc in stadiile timpurii ale recunoasterii- cand
construim o descriere a input-ului sau numai in timpul stadiilor tarzi cand
comparam descrierile input-ului cu cele stocate ale o#iectelorL
+D
7/25/2019 Notite Atkinson
29/32
Posi#ilitatea noasta de a ignora in mod selecti" ce"a inainte de a sti ce
inseamna acel ce"a-selectia timp)rie sau numai dupa ce cunoastem
semnifcatia acelui ce"aselectia tarzie.
rice stimul auditi" "a declansa o succesiune de unde care#rale$ unele
din ele aparand mai de"eme si re4ectand procesele anterioare dedeteminare a semnifcatiei stimulului. 2upa apro% 1?? de milisecunde de
la de#utul stimulului$ apare o unda negati"a$ insensi#ila la "ariatiile
semnifcatiei.
T)lb)rarile de rec)noastere
:ecunoasterea unui o#iect este de o#icei un proces !ara eMort find atat de
automatizata incat o consideram corecta. Procesul se poate deteriora daca
indi"izii su!era de o a!ectiune cere#rala
Agnozia asociativa(sindrom in care pacientii cu anumite regiuni corticale
lezate au difcultate in recunoasterea o#iectelor$ numai daca ele sunt
prezentate "izual. Pacientii sunt incapa#ili sa numeasca nu pieptene daca
acesta este prezentat intr-o imagine$ dar pot sa il numeasca atunci cand il
ating.
3i7c)ltati speci7ce de categorie
Aceste difcultati au o mare importanta deoarece ele ne pot spune ce"a nou
despre cat de normal opereaza recunoasterea.
Cel mai !rec"ent defcit specifc de categorie este pierderea a#ilitatii de
recunoastere a fzionomiilor$ denumit prosopagnozie. Cand apare acest
defcit$ ecista intotdeauna o leziune cere#rala la ni"elul emis!erei drepte.
6n alt defcit implica deteriorarea a#ilitatilor de recunoastere a ma'oitatii
lucrurilor "ii$ in timp ce recunoasterea lucrurilor !ara "iata este intacta.
enomenul poate f si in"ersat.
Constantele percept)ale
Cele + scopuri ma'ore ale sistemului nostru perceptual constau in
determinarea a ceea ce e%ista si unde e%ista$ adica in determinarea
identitatilor si locurilor o#iectelor a4ate in campul "izual.
+F
7/25/2019 Notite Atkinson
30/32
6n al &-lea scop este acela de a mentine constanta in!atisarea
o#iectelor$ chiar daca impresiile acestora asupra retinei sunt
schim#atoare.
Constanta l)minozitatii si a c)lorii
Atunci cand un o#iect este luminat$ el re4ecta o anumita cantitate de
lumina. Cantitatea de lumina re4ectata este legata de luminozitatea
aparenta a o#iectului
enomenul de constanta l)minozitatii se re!ea la !aptul ca
luminozitatea perceputa a unui o#iect particular se poate schim#a !oarte
putin $ chiar daca proportia de lumina re4ectata nu se schim#a in mod
semnifcati".
Cand percepem o#iectele in dispunerea lor naturala$ di!erite alte o#iecte
sunt de o#icei "izi#ile. Constanta luminozitatii depinde de relatiile dintre
intensitatile luminii re4ectate de di!erite o#iecte.
endinta unui o#iect de a a"ea apro%imati" acceasi culoare la di!erite
surse de lumina se numeste constanta c)lorii0poate f eliminata prin
indepartarea o#iectului de pe !ondul sau).
la !el ca si constanta luminozitatii$ depinde de un !ond eterogen.
Constanta formei si a pozitiei
aptul ca !orma perceputa este constanta in timp ce imaginea retiniana
se schim#a este un e%emplu de constanta a formei.
alta constanta implica pozitiile o#iectelor. In ciuda !aptului ca o serie de
imagini schim#atoare impresioneaza retina pe masura ce ne miscam$
pozitiile o#iectelor f%e raman constante.
Constanta pozitiei necesita ca sistemul perceptual sa ia in calcul atat
miscarile noastre cat si imaginile retiniene in schim#are
Constantele!ac ca sarcinile de localizare si recunoastere sa fe mai
usoare.
Constanta marimii
aptul ca marimea o#iectului ramane relati" constanta indi!erent de
distanta la care se a4a . pe masura ce un o#iect se distanteaza de noi$ in
general il "edem micsorandu-se.
Constanta marimii nu este per!ecte$ o#iectele a4ate la !oarte mare
distanta apar mai mici decat aceleasi o#iecte apropiate$ asa cum fecae a
&?
7/25/2019 Notite Atkinson
31/32
constatat atunci cand a pri"it in 'os de pe o cladire inalta sau dintr-un
a"ion.
3ependenta de reperele de adancime
Atunci cand percepem marimiea unui o#iect$ a"em in "edere si altce"a incompletare la marimea imaginii retiniene. ;ste "or#a despredistanta
percep)ta a obiect)l)i.
;mmet a aratat ca aprecierea marimii depinde de distanta la care ne
a4am !ata de o#iect.
0arimea perceputa est > cu produsul marimii retiniene inmultit cu
distanta perceputa. Aceasta este cunoscuta su# denumirea depincipi)l
invariatiei marime*distanta.
Cand distanta !ata de un o#iect creste$ imaginea retiniana a o#iectului
descresteG daca sunt prezentate indicii de distanta$ distanta perceputa se
"a mari . Ast!el$produsul marimii rutiniene si distanta perceputa "or
ramane apro%imati" constante$ ceea ce inseamna ca marimea perceputa
"a ramne apro%imati" constanta.
l)ziile
Principiul in"ariatiei marime-distanta pare a f !undamentalin intelegereaunor iluzii de marime.
iluzie> perceptul !als sau de!ormat
Camera lui A0;
3ezvoltarea percept)ala
A#ilitatile noastre de a percepe sunt in"atate sau innascute.
6n grup de flosof nati"isti(2ecartes$ ant)$ au sustinut ca ne nastem cu
a#ilitatea de a percepe ceea ce !acem.
pre deose#ire de acestia$ empiristii (9erkeleO si @ocke) afrmai ca
in"atam modalitatile de percepere prin e%perienta noastra cu o#iectele
din mediu
&1
7/25/2019 Notite Atkinson
32/32
Atat genetica cat si e%peienta in4uenteaza perceptia
'ivel)l de discriminabilitate la copii
6nele capacitati innascute$ cum ar f cele de perceptie a !ormei$ pot
aparea numai dupa ce s-au dez"oltat si alte capacitati de #aza$ dee%emplu "ederea detaliilor.
tudiul capacitatilor innascute trateaza dez"oltarea perceptuala din
primul minut de "iata pana in perioada timpurie a adolescentei.
2aca un copil pri"este constant la un stimul mai mult decat la altul$
e%perimentatorul concluzioneaza ca nou-nascutul il poate deose#i.
Acuitatea "izuala este legata de sensi#ilitatea de contrast.
0etoda caracteristica utilizata la studierea acuitatii "izuale este
o#ser"atia pre!erentiala$ cu un model de dungi$primul stimul si un campuni!orm de gri$ al doilea stimul.
Acuitatea "izuala sporeste rapid in primele B luni de "iata$ atingand
ni"elul de adult intre 1 si ani
@a "arsta de 1 luna copii pot distinge o#iectele grosiere$ "ederea lor
poate distinge o#iecte relati" mari.
@a "arsta de 1 luna acuitatea "izuala este atat de sla#a incat copilului ii
este greu sa perceapa e%presiile !aciale
@a "arsta de & luni acuitatea "izuala a copilului se im#unatateste pana lani"elul la care acesta poate desci!ra e%presiile !aciale.