Transcript of Muzeul Oltului
Muzeul Oltului0LTYLYI
1
Craiova
2011
OLTllLlll 2 o 1 1
RO - 230079 Slatina, Str. Ana Iptescu nr. 1 Tel. I Fax:
0249.415.279 E-mail: muzeu_olt yahoo.com -
http://www.mjolt.ro
Coordonatori: cerc. drd. Laureniu GUIC-FLORESCU
cerc. dr. Aurelia GROSU
prof. univ. dr. Ion CALAFETEANU Facultatea de tiine Umaniste,
Universitatea „Valahia", Târgovite
prof. univ. dr. Sorin Liviu DAMEAN Facultatea de tiine Sociale,
Universitatea din Craiova
Coperta: Palatul Administrativ în anul 1906 (sediul actual al
Muzeului Judeean Olt)
ISSN 2247 - 2789
ISSN-L = 2247 - 2789
©:Muzeul Judeean Olt & autorii, 2011
Tiparul: S.C. LIBRA COM S.R.L. Craiova, Tel: 0251/419661 Tiraj: 500
ex.
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
ANDREESCU Radian Romus, dr. arheolog - Muzeul Naional de Istorie,
Bucureti
AMON Lucian, dr. confereniar - Facultatea de Istorie a Universitii
din Craiova
BALA Claudia muzeograf - Secia de Etnografie a Muzeului Judeean
Olt, Slatina
CP T ARU Doru publicist - Piteti
COJOC Mirela muzeograf - Muzeul de Istorie i Etnografie din
Corabia
DUMITRANA Iuliana restaurator - Secia de Etnografie a Muzeului
Judeean Olt, Slatina
DUMITRESCU Constana, ing. conservator - Secia Istorie i Art a
Muzeului Judeean Olt, Slatina
GHERGHE Petre, dr. profesor universitar - Facultatea de Istorie a
Universitii din Craiova
GROSU Aurelia, dr. cercettor - ef de secie Istorie i Art a Muzeului
Judeean Olt, Slatina
GUIC-FLORESCU Denissa-Liliana muzeograf - Muzeul Judeean Olt,
Slatina
GUIC-FLORESCU Laureniu, drd. cercettor - directorul Muzeului
Judeean Olt, Slatina
ILIE Daniela, dr. profesor - coala General „G. Poboran" din
Slatina
Muzeul Oltului, t. 1, 2011, p. 3-4
ILIE Rada muzeograf - Slatina
IOAN Ion preot - Biserica „Sf. Gheorghe" din Tituleti-Olt
IONESCU Verginia, ing. restaurator - Secia de Istorie i Art a
Muzeului Judeean Olt, Slatina
MOLDOVEANU Katia, drd. arheolog - Muzeul Naional de Istorie,
Bucureti
NICA Nicolae M. meter popular - Chilia-Fgeelu, jud. Olt
NICHITA-POPESCU Iohana-Raluca, drd. restaurator - Secia de Istorie
i Art a Muzeului Judeean Olt, Slatina
PUNESCU Emil muzeograf - Muzeul Judeean „Teohari Antonescu",
Giurgiu
POPOVICI Sabin, drd. arheolog - Muzeul Romanaiului, Caracal
POTRA George G., dr. directorul Fundaiei Europene Titulescu,
Bucureti
RDULESCU Toma, dr. numismat - ef de secie, Muzeul Olteniei,
Craiova
SCURTU Ioan, dr. profesor universitar - Bucureti
STOICA Cristian preot - Biserica „Ionacu" din Slatina
SURDULEAC Constana arhivist - Slatina
VLAD Constantin diplomat - Bucureti
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Neo-eneoliticul în judeul Olt. Stadiul cercetrilor arheologice
.................................................................................................
15-34
Abstract: The Neo-Eneolithic in the Olt District. The Stage ofthe
Arhaelogical Investigation
Aurelia GROSU Aspecte ale vieii economice în vicus-ul militar de la
Acidava
·································································································
35-60 Resume: Aspects de la vie economique dans le vicus militaire
d'Acidava
Petre GHERGHE, Lucian AMON, Mirela COJOC Nouti sucidavense. O
sintez a cercetrilor din ultimii ani
.... „
............•..........••...................................... „
......................... 61-76 Resume: Nouvelle de Sucidava. Une
synthese des recherches des
dernieres anees
Sabin POPOVICI O ipotez privind identificarea proprietarul vil/a-ei
din
cartierul artizanal al Romulei
................................................. 77-88 Resume par
Maria Stochi: Une hypothese sur l'identification du
proprietaire de la vi/la du quartier artisanale de Romula
Aureha GROSU Comuna Gneasa: preliminarii la un studiu arheologic
i
istoric ........ „ ....... „ „ ......•........ „ ... „ „ „
..........•....•. „ .•... „ ............ 89-106
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Sumar
Resume: La Commune de Gneasa: preliminaires â un etude
archeologique el historique
Toma RDULESCU, Denissa-Liliana GUIC-FLORESCU
Laureniu GUIC-FLORESCU
Slatina în evul mediu
.................................................. 125-160 Resume:
Slatina dans le moyen âge
Doru CP T ARU Mnstirea Cluiu - tezaur de art feudal româneasc
..............................................................................................
161-166
Laureniu GUIC-FLORESCU
Slatina în timpul evenimentelor anului 1821 ............. 167-180
Resume: Slatina dans Ies eveniments de l'annee 1821
Daniela ILIE Aspecte privind proprietatea asupra pmântului în
judeul
Romanai în secolul al XIX-iea
........................................... 181-188 Summary: Some
Aspects about the Property of the Land in Romanati
County in the 19-th Century
Etnii PUNESCU Mrturii despre viaa unei familii cu rdcini în judeul
Olt
..............................................................................................
189-194
Titulesciana
6
Ion IOAN, Alin IOAN Aspecte inedite din istoricul bisericii din
Tituleti ..... 203-207 Abstract: Unknown Aspects about the History
ofthe Church ofTituleti
Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 5-8
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
rigoare i elocin
................................................................
209-214
George G. POTRA Candidatura lui Nicolae Titulescu în alegerile
parlamentare
din 193 7 pentru un post de deputat în judeul Olt i reacia
adversarilor politici
.............................................................
215-233
Abstract: N. Titulescu's Politica! Candidateship in the
Parliamenlary Elections of 1937 for a Seat of Olt County Deputy and
the Reaction ofHis Politica! Enemies
Ioan SCURTU Nicolae Titulescu, românul european
......................... 235-243
Documentar
Constana SURDULEAC, Cristian STOICA, Activitatea ieromonahului
Nectarie Anghel la Schitul
Strehare pân în anul 1944
................................................. 261-278
Documente privind activitatea lui Ion Moroanu la Muzeul Raional din
Slatina (1951-1953) .........................................
279-318
Nicolae M. NICA 30 de ani de nemurire: Muzeul „Nicolae M. Nica",
Chilia-
Fgeelu, jud. Olt
.................................................................
319-330
Etnografie
Claudia BALA Motive ornamentale în arta popular din judeul Olt.
Calul i
clreul
..............................................................................
331-348 Abstract: Traditional Ornamental Motives in the Folk Art of
Romania's
Olt District: The Horse and the Horseman
Muzeul Oltului, l. I, 2011, p. 5-8 7
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Patrimoniu
Iohana-Raluca NICHITA-POPESCU Muzeul i restauratorul
.............................................. 371-378 Abstract:
Museum and Restorer
Iuliana DUMITRANA Restaurarea unei foi de scoar din colecia de
etnografie a
Muzeului Judeean Olt
........................................................ 339-386
Abstract: The Restauration of a Width of Cloth from the
Ethnographic
Collection of Olt District Museum
Verginia IONESCU Restaurarea i conservarea unei statuete de bronz
..... 387-390
8 Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 5-8
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
MUZEUL OLTULUI
Laureniu GUIC-FLORESCU
Una dintre primele iniiative dedicate demersului de cunoatere i
salvare a mrturiilor materiale i spirituale ale trecutului istoric
în Slatina o datorm lui Iuliu Moisil (1859-1947) 1
, profesor la Gimnaziul Real între anii 1886-1894. Contribuia
acestei ilustre personaliti2 la dezvoltarea muzeografiei româneti a
fost subiectul multor exegeze istorice. Aflat la catedra
prestigioasei instituii de învmânt sltineRe Iuliu Moisil întocmete
o serie de chestionare cu caracter istoric i etnografic, pe care le
înmâneaz elevilor si în scopul completrii 3.
Chestionarele cuprindeau 30 de întrebri dispuse în ordinea
urmtoare: „ I. Cu ce se ocup locuitorii afar de agricultur? 2. Câi
meteri sunt în
sat? 3. Câte cârciumi sunt în sat? 4. Are satul pdurea i punea sa?
5. Este de ajuns pdurea i punea pentru trebuinele locuitorilor? 6.
De unde beau apa, din râu, izvoare sau fântâne? 7. Cum sunt
fântânele? 8. Câte fântâne sunt în sat? 9. Casa steanului? I O. Cât
de mari sunt odile i largi? l l. Cuptorul, vatra i soba cum sunt?
12. Cât de mari sunt ferestrele? 13. Cum sunt înluntru caselor, se
afl mobile, scaune, paturi? 14. Cu ce se ilumineaz seara, cu gaz,
cu ulei i fetil? 15. Din ce sunt fcute casele? 16. Acoperiul? 17.
Cum este coul i unde se deschide afar sau în podul casei? 18.
Gardul din ce e fcut? 19. Cultiv pomi? 20. Legume, zarzavaturi
cultiv sau cumpr? 21. Ce fel de flori cultiv? 22.
1 Mircea DUMITRESCU, Silvia PDURARU, Din activitatea muzeografic a
profesorului Iuliu Moisil la Slatina i Nsud, în: Revista Muzeelor i
Monumentelor, nr. I O, 1985, p. 49; Idem, Din activitatea
muzeografic a profesorului Iuliu Moisil la Tîrgu Jiu, în: Revista
Muzeelor i
Monumentelor, nr. 2, 1985, p. 59. 2 Iuliu Moisil s-a nscut la 19
mai 1859 în Nsud. A urmat coala primar i liceul grniceresc între
1871-1879. A studiat chimia industrial i arhitectura la coala
Politehnic din Viena. Între I octombrie 1886 - 10 februarie 1894
func\ioneaz ca protcsor la Gimnaziul "Radu Grcceanu" din Slatina.
Aici a predat chimia i igiena în cadrul catedrei de tiine
fizico-naturale. Ulterior acestui interval cronologic a fost
transferat la Gimnaziul "Tudor Vladimirescu" din Târgu Jiu. Aici a
fondat alturi de al\i intelectuali Muzeul Gorjului ( 1894). Membru
fondator al Muzeului Nsudean ( 1932). Secretar al Muzeului de
etnografic i art popular ( 1906-191 O). A condus Muzeul Pedagogic
al Casei coalclor din Bucureti ( 1910-193 l ). La 24 mai 1943 a
fost ales Membru de Onoare al Academici Române. Referine la
Victoria POPOVICI, , Activitatea profesorului Iuliu Moisil la
Muzeul Pedagogic al Casei cvalelor /910-1931), în: Revista
Muzeelor, nr. 5, 1968, p. 406-409; Paul GRIGORIU, Din activitatea
Muzeului Pedagogic al Casei coalelor, în: Revista Muzeelor i
Monumentelor, nr. 3, 1984, p. 34-42; Vasile MARINOIU, Din istoria
Muzeului judeean Guri, în: Revista Muzeelor i Monumentelor, nr. 2,
1985, p. 52-57; Iancu Stan TOMA, Liceul Radu Greceanu Slatina
1884-1945, manuscris dactilografiat, Bucureti, 1994, Colcc\ia
Bibliotecii Muzeului Judc\can Olt, nr. inv. 5214, p. 191-192. 1 M.
Dumitrescu, S. Pduraru, op. cit., p. 43. Au fost identificate un
numr total de 17 chestionare cu rspunsurile completate de elevii
Gimnaziului din Slatina care se pstreaz în Fondul Iuliu Moisil din
colccJiilc Arhivelor Statului Filiala Nsud.
MuzeulOltului, l.1,2011, p.9-14 9
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
L. Guic-Florescu
Cam cât cost o cas? 23. Cum este patul ranului? 24. Ce fel de vase
din care mânc tranii? 25. Din ce sunt fcute vasele penim gtirea
bucatelor, forma lor? 26. Sunt smluite sau nu? 27. Au furculie,
cuite i lingurie i din ce sunt fcute? 28. Sunt olari sau de unde îi
aduce oalele? 29. Care sunt srbtorile steanului? 30. Care sunt
obiceiurile ranilor la srbtoare?"4 •
Potrivit mrturisirilor profesorului Iuliu Moisil, în perioada cât a
predat la Slatina, a întreprins primul demers muzeografic de
constituire a unei colecii
muzeale cu caracter etnografic: „ prima coleciune de ou
încondeiate... am fcut-o în anul 1890 ... adunând tot prin colarii
mici de la acel Gimnaziu, vreo 400 buci foarte frumoase. Din
nenorocire aceast splendid colecie de ou a avut un sfârit tragic.
Când m înapoiasem dup vacana de var la coal ea era aruncat la
gunoi"5
• Cel care l-a sprijinit în aciunea de realizare a unei prime
colecii de ou încondeiate 6 a fost Vitold Rola Piekarski, profesor
de desen la aceeai coal 7 .
În urma unor excursii fcute cu elevii în jurul oraului Slatina a
mai întocmit i „o colecie de plante sau Herbarium, cu aezarea
plantelor uscate, adunate de elevi i aranjate de I. Moisil"8
.
.
În perioada imediat urmtoare primului rzboi mondial s-a constituit
în oraul Slatina un Comitet organizatoric pentru înfiinarea
Muzeului Judeului Olt. Obiecte i documente colectate cu ajutorul
unor intelectuali pasionai i
proprietari amatori au fost depozitate în mai multe locaii: Palatul
Administrativ, Primria Oraului, Biblioteca Liceului „Radu Greceanu"
i cea a colii Primare de Biei nr. I Ionacu. O contribuie esenial la
înfiinarea acestui aezmânt
4 Ibidem, p. 43-45. 5 Ibidem, p. 46. 6 Vasile CRBI, Witold Rol/a
Piekar:„ki-Tantal, în: Revista Muzeelor i Monumentelor, nr. 3.
1981, p. 57. 7 Vitold Rola Pickarski a fost numit profesor de desen
i caligrafic la Gimnaziul din Slatina la I martie 1891: I. S. Toma,
op. cit„ p. 213. 'Ibidem. p. 192. 9 Iuliu MOISIL, Vitold Rola
Piekarski ((} schifâ biograficii}, în Arhivele Olteniei, anul V,
nr. 27, scptcmbric-oclombric 1926, p. 314. '"Ibidem.
10 Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 9-14
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Editorial
cullural a avui-o a vocalul Ion I. Florescu 11 , preedintele
executiv al Comitetului
de iniiativ care a colecionai în casa sa mulle din obiectele ce vor
intra în patrimoniul muzeal sltinean.
•
•
Nicolae Iorga însui a îndemnat pe locuitorii acestor meleaguri
„s
îndrume pe cine are hârtii s le depue la liceu pentru un muzeu al
Ollului" 14 •
În anul 1930 Ion Ionacu, directorul colii Normale „Preda Buzescu"
din Slatina - unul dintre discipolii profesorului Nicolae Iorga -
adresa un apel emoionant „tuturor intelectualilor i iubitorilor de
lmurire a trecutului oltenesc" prin care solicita punerea la
dispoziie a „orice act vechi, mai dinainte de I 800 - precum i
orice alt mrturie mai veche" în vederea tipririi lucrrii Documente
i inscripfii din fin11t11/ Oltului 15 i susinea ideea înfiinrii
unui muzeu etnografic pe lâng coala Nonnal de Biei, aezmânt „în
care s se adune toate obiectele caracteristice din viaa de demult i
de azi a locuitorilor olteni". Prin adresa nr. 9532811930
Ministerul Instruciunii Publice solicita „constituirea unui comitet
i aranjarea muzeului etnografic" 16
• Dintre obiectele considerate constituirii patrimoniului acestui
muzeu erau menionate: „Icoane vechi pe lemn, sticl i chiar hârtie.
Autografe de ale oamenilor notri care au avut vreo însemntate - fie
în micarea politic, fie în cea literar, hrisoave i tiprituri
vechi. Medalii, monede vechi. arme vechi. buciume i !ol ce a
aparinui otirei noastre în trecut. Costume naionale din regiunea
O-vs., resturi de esturi din care s se vad frumuseea motivelor
noastre naionale, traiste, brîie, chimire i
11 ton (Jac) I. Florescu, fosl student i colaborator al prof.
Grigore Tocilescu, liceniat în Litere i Filosolic, doctor în Drept.
a devenit ulterior prefect i dcpulal. Era cunoscut ca un marc
colecionar, cu aptitudini de arheolog i numismat Paul I. D1cu.
Profesorul i mu:eograjiil Ion N. Moruanu (11:194-1967), în
A1xe.ui.r. Studii i comwricâri, scria Istoric, Piteti, t. IX, 2000,
p. 509; vezi i: Gen. Gheorghe PETRESCU, Florin HODINAOANU,
Monografia jude/ului Olt, voi. I, „Tiparul Oltului", Slatina, 1944,
p. 20. 1 ~ I. I. FLORESCU, 0/111/ preistoric în: coala Noastrâ.
Revista Asociaiei Învptoritor din Olt, Anul I V, nr. 6, octombrie
1936. p. 11. " Între anii 1938-1945 Paul I. Dicu a fost membru al
Comitetului organizatoric al Muzeului Oltului din partea elevilor
liceului <lin localitate. A îndeplinit misiunea de secretar
adjunct al comitetului i ghid al expoziiilor de istoric i
arheologic organizate în fiecare toamn i primvar în diferite sli
<lin Slatina·- P.I. Dicu, l.c .. p. 509, n. 8. " Nicolae IORGA,
Prefa/<i, în: I. Li'TU (cd.). Anuurul Jude/tilui Olt. 1925, Tip.
„Liga Poporului". Piteti, 1925. 1
' Lucrarea a aprut în a 1934 la Ellil. Ramuri din Craiova av<înd
ca autor pc Ion Ionacu. îns cu titlu schimbat: Biserici. chi1nwi i
docume111e din 011. fiind prefaat de Prof. Nicolae Iorga. "' Ion
IOl\,\CU, Ccitre Lorniwrii cli11 i11u1ul Olr, în: A11uarnl Srnlii
Nor111<1/e .. Prcdo 811:eH"11„ di11 Slulino pe 011ii 1927-1930.
Tip. Ramuri, Craiova, 1930. p. 109.
Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 9-14 11
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
L. Guic-Florescu
pieptare cu custuri deosebite i vechi. Ceramic, olrie veche smluit
1
decorat cu smaluri. Sculpturi i cioplituri în lemn: furci, bîte,
cuiere, tronuri, lavie, scaune, coroane, cornuri de vântoare etc.
Polie i blidare zugrvite primitiv de maetrii ce au trit înainte
generaiei noastre. Obiecte i instrumente primitive ale gospodriei
rurale, ornamente de fier forjat ca: balamale, încuietori, zbale,
scri de ea etc." 17
Apelul a fost receptat cu interes de locuitorii jude\ului Olt,
printre primii donatori numrându-se „d-ra E. Bogdan-Piteti din
Coloneti, preoii I. Cpâneanu din Spineni, Ionescu din Schitu Greci,
Petrescu din Ciomgeti, dd. V. Manolescu, proprietar Drgneti, I.
Popescu, student Deleni, învtorii G. Iliescu din Mrgineni, Toma
Popescu din Deleni, F. Conea din ~iheti, FI. Popescu din Teiu, T.
Vieru din Radomireti, Ion Diaconu din Smârdan, C. Diaconu din
Bîrseli, G. Dumitrescu din Gîlmeele i G. Conea, Mihielii de Sus, V.
Diaconu, St. Ionescu, T. Iliescu din Optai, I. Diaconescu, învtor
din Albeti, P. Zamfirescu, Reti, B. Sfârlogeanu din Mirceti, I.
Popescu, cântre din Vlaici, I. Teodorescu din Coloneti, Ion Ciocea
din Deleni, I. Stnescu,
•
•
Planul de Organizare a Muzeului Raionului Slatina, regiunea Arge
elaborat de prof. Ion Moroanu la 13 august 1951 20 menioneaz
existena unei dispoziii a Comitetului pentru Aezmintele Culturale
de pe lâng Consiliul de Minitri, transmis prin adresa nr. 12310 din
11 iulie 1951, Comitetului Executiv al Sfatului Popular Raional
Slatina ce poate fi considerat esenial demersurilor de înfiinare a
muzeului sltinean. Printr-o alt adres a forului sus menionat, datat
21 septembrie 1951, se meniona c prof. Ion Moroanu a fost delegat
,,în vederea achiziionrii de materiale i organizarea muzeului din
Slatina"21
• La 11 noiembrie 1953 Seciunea Cultural a Sfatului Popular al
Regiunii Piteti
.
În pofida tuturor eforturilor muzeul s-a deschis oficial abia în
anul 1952 prin eforturile prof. Ion N. Moroanu 23 . La I mai 1952 a
fost inaugurat Muzeul Raional Slatina, ce va funciona sub aceast
titulatur pâna în 1968, când, odat cu reorganizarea
administrative-teritorial, ia fiin Muzeul Judeean Olt. În anul 1970
se înfiineaza secia de etnografie, iar din 1975 începe constituirea
coleciei de art plastic.
17 Ibidem, p. 109-1 1 O. "Ibidem, p. 110. ,., Arhiva Muzeului
Judeean Olt, dos. Coresponden 1952-1954, f. 71. "' lhidem, f.
37-38. 21 Ibidem, I'. 49. " lhidem, f. 3. '' Mihail BUTOI,
11.-luzeu/ Jude{ec111 0/1 50. 1952-2002, Edit. Universitatea pentru
Toi, Slatina, 2002, r s
12 Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 9-14
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Guvernului României nr. 3 71 /21 iulie 1997, cldirea Palatului
Administrativ (fosta Prefecturf1 a judeului Olt - construit în anul
1887), monument istoric emblematic pentru arhitectura Slatinei de
la sfâritul secolului XIX i începutul secolului XX. Actualmente
instituia noastr tezaurizeaz si valorific
expoziional colecii de arheologie. istorie medieval, modern,
contemporan, art plastic i etnografie care conin piese de
patrimoniu definitorii pentru cultura si civilizaia Oltului. unele
dintre acestea figurând în patrimoniul cultural naional.
Înlruccît în 2012 ne pregtim s aniversm 60 de ani de la înfiinarea
oficial a muzeului sltinean am considerat util editarea în premier
a unei publicaii tiinifice acestei instituii. Alegerea Litiului
Muzeul Oltului, cu care intrf1m în rândul publicaiilor tiinifice cu
caracter istoric din spectrul cultural ro1rnînesc nu a fost un
demers facil. Pornind de la ideea lui Nicolae Iorga care a îndemnat
oamenii acestor locuri s treac la înfiinarea unui muzeu am
considerat cel mai potrivit s folosim un titlu legitimai
istoricete.
Anuarul nostru trebuie s reprezinte o punte de legtur între
trecutul, prezentul i viitorul Slatinei i al judeului Olt, mai ales
acum când societatea în care trim triete calvarul unei
intenninabile crize economice, morale i
spirituale. Nu dorim decât s oferim un model de cunoatere i
renatere
cultural a unui areal geografic unic: judeul Olt. O asemenea
întreprindere istoric poate avea dintru început limite i împliniri.
În ciuda dificultilor pe care le trim cu toii, noi cei care ne-am
aplecat frunile reverenios în faa puterii exemplului predecesorilor
notri, credem c vom reprezenta o tribun de dezbatere ce va genera
în timp un curent cultural emulativ.
Pornim la drum cu optimismul inerent oricrui început de zidire
temeinic având în vedere i experiena unor muzee din ar în susinerea
intelectual a editrii unor buletine, anuare sau reviste tiinifice.
Ne adresm tuturor acelora care iubesc istoria poporului român, în
special celor care în calitatea profesional de istorici, cercettori
tiinifici, profesori, muzeografi, restauratori i
conseivatori, servesc cu altruism i credin instituiile
cultural-educative ale sialului român. Astfel, Muzeului Oltului
însumeaz 28 materiale semnate de 27 personaliti tiinifice i
culturale din 9 localiti între care: Bucureti, Craiova, Piteti,
Giurgiu, Caracal, Corabia i, firete, Slatina.
Întrebarea care struie în cugetele celor care vor constitui
viitorii notri lectori poate fi de ce tocmai acum ne facem apariia
i nu mai devreme. Rspunsul nu poate fi decât unul singur i fr
echivoc. Acum am reuit. De astzi a venit timpul Muzeului Oltului
...
Este trist realitatea în care tot mai multe publicaii muzeale nu
apar decât sincopat, sau chiar îi înceteaz existena. Lipsa
fondurilor, a specialitilor care s le susin intelectual, dispari!ia
interesului pentru tiin, cultur i educaie, „iluzia" cunoaterii ce o
cultiv internetul i o parte a mass-mediei, au tcut
posibil apariia unor surogate culturale, a unor false modele, de o
nocivitate extrem pentru ceea ce înseamn altitudinea intelectual
specific unei naiuni puternice. Astzi, când simbolurile i valorile
noastre culturale sunt contaminate cu virusul deriziunii i
desuetudinii, când subcultura tinde s aib tot mai muli adepi în
rândurile semenilor notri, ne facem datoria moral i intelectual de
a întri rândurile celor care mai cred în plcerea lecturii, în
cartea de istorie ce îi
Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 9-14 13
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
L. Guic-Florescu
mai poate aterne pe degete urme de cerneal tipografic, iar în
suflet parfumul vremurilor de odinioar.
Vom rememora i aprofunda împreun parcursul istoric al Slatinei i al
judeului Olt, începând de la scânteia vieii aprute pe aceste
meleaguri i pân la zidirea vetrei în care arde focul venic al
cultivrii credinei în virtuile naiunii române.
Prin Muzeul Oltului nu dorim s intrm în competiie profesional cu
nimeni, ci mai degrab s generm o atitudine intelectual în ceea ce
privete evoluia cercetrii tiinifice în contemporaneitate. Un sistem
de învmânt prea des reformat a abandonat principii, valori,
caractere i s-a axat doar pe criterii economice, generând doar
cantitate, mediocritate i regres intelectual.
Pentru noi, cei care slujim Muzeul, o zi trit aici conteaz mai mult
decât o venicie petrecut în afara lui. Cu sperana ca vom îmbtrâni
frumos, iar anuarul nostru va reprezenta un instrument util de
cunoatere i aprofundare a muncii unor profesioniti din lumea
muzeului, ateptm cu interes sugestii sau recomandri.
i pentru c una dintre seciunile anuarului Muzeului Judeean Olt
poart numele de Titulesciana, ne simim datori a evoca i a întri
motivaia apariiei noastre în „galaxia Gutenberg", parafrazându-l pe
Nicolae Titulescu: „i chiar de nu vom fi un far, ci doar o candel,
ajunge. i chiar de nu vom fi nici candel, tot ajunge, cci Ne-am
strduit s aprindem lumina."
14 Muzeul Oltului_ L J _ 20 I I_ n. 9-14
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
THE NEO-ENEOLITHIC IN THE OLT-DISTRICT THE STAGE OF THE
ARCHAELOGICAL INVESTIGATION
Abstract
The region of Oltenia is a very important one for the
neo-eneolithic period, as proven by the numerous sites discovered
here, some of which being definitive for some of the phases
belonging to the mention period. Thus a continuous evolution was
documented here, from the first communities of the early Neolithic
belonging to Cârcea-Grdinile and Starcevo-Cri cultures to the
Eneolithic cultures of Gumelnia and Slcua.
The paper has as purpose to evaluate the archaeological research
stage from a part of this region, namely that belonging to Olt
County. lts territory is very rich in Neolithic discoveries;
nowadays there are 21 of these sites which cover from the
chronological point of view the entire neo-eneolitbic period.
Key words: neo-eneolithic, the Olt County, Oltenia,
Cârcea-Grdinile, Slcua culture
Oltenia reprezint o regiune deosebit de important pentm epoca
neo-eneolitic, fapt dovedit de numeroasele situri descoperite aici,
unele dintre ele definitorii pentru anumite etape ale epocii.
Astfel, a fost documentat o evoluie neîntrerupt de la primele
comuniti ale neoliticului timpuriu de tip Cârcea-Grdinile i
Starcevo-Cri, pân la cele ale eneoliticului aparinând culturilor
Gumelnia i Slcua.
Prin poziia sa geografic, Oltenia a fost receptiv la influene
venite atât din sudul Peninsulei Balcanice (teritoriul Bulgariei de
astzi) cât i la cele venite din sud-vest (dinspre teritoriul
Serbiei). Rezultatul a fost o interesant sintez cultural, o
întreptnmdere a diverselor culturi care a dat natere unor aspecte
regionale, din pcate insuficient cunoscute. Un rol important în
epoca neo-eneolitic, ca de altfel i în
Muzeul Oltului, t. 1, 2011, p. 15-34 15
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
R.R. Andreescu, K. Moldoveanu, S. Popovici
epocile ulterioare, l-a jucat Oltul, punte de legtur între
regiunile sudice i centrale ale României. În aceste condiii este
firesc ca o mare parte a siturilor neolitice din Oltenia, cercetate
pân acum, s se afle în apropierea acestui râu.
Articolul de fa îi propune s evalueze stadiul cercetrii
arheologice dintr-o parte a acestei regiuni, aceea a judeului Olt.
Teritoriul su este bogat în descoperiri neolitice, în stadiul
actual al cercetrilor numrându-se 21 situri (au fost avute în
vedere siturile în care au fost întreprinse spturi sistematice sau
de salvare) cu descoperiri de acest tip, ce acoper din punct de
vedere cronologic întreaga epoc neo eneolitic (Pl.l).
Înc din a dou jumtate a secolului al XIX-iea teritoriul judeului
Olt, pe atunci judeul Romanai, a intrat în atenia pionierilor în
arheologie i a colecionarilor. Este epoca "esploraiunilor
arhelogice", în cursul crora se face prima evaluare a potenialului
arheologic al regiuni. Astfel, în perioada 1872-1876 C. Bolliac a
întreprins cercetri la Vdastra, (PI. 2/1) punctul "Mgura Cetate",
rezultatele lor fiind publicate în revista "Trompeta Carpailor".
Descriind amplasamentul sitului ca o insul
.
În privina ceramicii, C. Bolliac fcea diferenierea între olria
epocilor „antemetalice", lucrat cu mâna i cea ulterioar, din
epocile metalelor, lucrat la roat, într-un mod mult mai îngrijit.
De asemenea, în opinia sa, o alt împrire a olriei se poate face în
funcie de folosina sa, în olrie domestic i funerar. În privina
strategici de sptur, C. Bolliac meniona faptul c ar avea nevoie
pentru cercetrile de la Vdastra de dou-trei sute de oameni care s
lucreze cel puin o sptmân, dar mrturisea cu regret c nu a
beneficiat decât de câiva oameni i c tot ceea ce dorete de la
autoriti este ca acestea s conserve situl. Dei spturile au fost
reduse, autorul acestora meniona numeroase descoperiri: peste 3000
de silexuri, peste 300 de obiecte din lut, 3 "omulei", cca. 300 de
obiecte din os, peste 300 de vase, ca i un numeros material
osteologic, pe care C. Bolliac l-a adunat într-o colecie. În
finalul articolului su despre Vdastra, C. Bolliac face i câteva
precizri de cronologie relativ, considerând c civilizaia descoperit
aici este de departe cea mai veche cunoscut în sudul României 3
.
1 C. Boli iac. în Trompeta Carpailor, anul X. 1872, no. 965 din 2/
14 februarie. 2 Idem, în Trompeta Carpailor. anul X. 1872, no. I O
I O din 20 august. 3 Idem, în Trompeta Carpailor, anul XI, 1873,
no. 1059 din 1113 aprilie.
16 Muzeul Oltului, l. l, 20 l l, p. 15-34
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Neo-eneoliticul în judeul Olt
Spturile arheologice de la Vdastra au fost continuate în 1926 de V.
Christescu, care a extins cercetrile i în punctul „Mgura
Fetelor"4
(Pl. 2/3). Cercetrile au dat la iveal o ceramic foarte frumoas,
decorat cu caneluri i încrustat cu past alb, aparinând unei
civilizaii
necunoscute pân la acea dat. Situl a fost interpretat în aceast
etap a cercetrii ca „necropol de incineraie eneolitic", datorit
faptului c fragmentele ceramice erau acoperite cu cenu i s-au
descoperit numeroase oase calcinate, dei în privina ceramicii se
fac unele analogii corecte cu ceramica din Tessalia (Dimini,
Sesklo), Tracia sau Macedonia5
.
Cercetrile la Vdastra au fost reluate în ambele puncte în 1934 de
ctre D. Berciu pentru verificarea stratigrafiei aezrii. Acesta a
publicat o sintez a cercetrilor de pân atunci - ,,Arheologia
preistoric a Olteniei"- în care reunete informaii despre culturile
neo-eneolitice. Totodat, D. Berciu denumete pentru prima dat
descoperirile fcute la "Mgura Fetelor" ca aparinând civilizaiei de
tip Vdastra 7 . În aceeai lucrare D. Berciu a publicat i
rezultatele unor spturi neautorizate la Vdastra efectuate de Al.
Meunier pentru colecia Severeanu.
În anii 1946 i 1948 spturile sistematice de pe "Mgura Fetelor" au
fost coordonate de C. Mateescu, urmate de spturi de salvare în
perioada 1956-1970, ocazie cu care s-a stabilit i stratigrafia
sitului: paleolitic, Vdastra (Pl.6/1), Slcua, la care se adaug i
materiale din alte epoci 8
• Tot C. Mateescu a efectuat spturi într-un alt sit Vdastra, la
Cruovu ( 1954-1955), unde a identificat o aezare cuprinzând cele
dou faze ale culturii 9 .
În perimetrul oraului Slatina, M. Butoiu a descoperit mai multe
puncte cu descoperiri preistorice. Astfel, pe terasa înalt a râului
Sopot a identificat resturile unor locuine incendiate i ceramic
aparinând
culturii Vdastra. De asemenea, lucrrile de construcie ale unui nou
cartier - Crian II (Pl.3/1 ), începute în anul 1971, au scos la
lumin mai
4 V. Christescu, Les stations prehistoriques de Vdastra, Dacia,
III-IV, 1927-1934, p. 167-211. 5 Ibidem, p. 203-204. 6 Ibidem, p.
224-225. 7 D. Berciu, Arheologia preistoric a Olteniei, Arhivele
Olteniei, XVIII, 1939, p. 38. 8 C. Mateescu, Spturi de salvare i
cercetri arheologice la Vdastra i împrejurimi, SCIV, VI, 3-4, 1955,
p. 447-457; idem, Spturile arheologice de salvare de la Vdastra,
Materiale i cercetri arheologice, V, 1959, p. 61-74; VI, 1959, p.
107-115; VII, 1960, p. 57-62; VIII, 1962, p. 187-191; IX, 1970, p.
67-74; X, 1973, p. 19-23; idem, Centenarul spturilor arheologice de
la Vdaslra, SCIV, 22, 4, 1971, p. 643-650. 9 Idem, Spturile
arheologice de la Cruovu, Materiale i cercetri arheologice, III,
1957, p. 102-114.
Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 15-34 17 www.cimec.ro /
www.mjolt.ro
R.R. Andreescu, K. Moldoveanu, S. Popovici
multe vest1g11 arheologice, între care câteva vase aparinând
culturilor Dudeti-Cernica i Vdastra 10 (Pl.7/2-4).
•
O alt contribuie major a cercettorului oltean este reprezentat de
spturile desfurate pe terasa Tesluiului, în mai multe puncte de pe
teritoriul localitilor Frcaele 14 (Pl.411-2) i Hotrani 15
(Pl.4/3-4). La Frcaele au fost identificate i cercetate începând cu
anul 1966 dou puncte cu descoperiri aparinând culturilor Vdastra
(„La cimitir") i
Dudeti-Vdastra („Pe coast"). La Hotrani au fost identificate dou
puncte cu descoperiri aparinând culturilor Vdastra („La turn") i
Boian V („La coal"). Aezarea Vdastra din punctul „La turn" se afl
terasa inferioar a Oltului, la NV de ruinele turnului medieval din
localitate (Pl.6/3-4). Aici M. Nica a întreprins cercetri de teren
înc din 1960, iar primele sondaje în 1964 împreun cu D. Berciu.
Alte sondaje au fost
10 D. Berciu, M. Butoiu, Cercetri arheologice în Slatina i
împrejurimi, Materiale i cercetri arheologice, VII, 1960, p.
139-145; M. Butoiu, Noi descoperiri arheologice în oraul Slatina,
Revista Muzeelor, 2, 1973. p. 137-139; M. Butoi, Descoperiri
arheologice din judeul Olt, Slatina, 1999, p. 24-27. 11 M. Nica,
Cârcea, cea mai veche aezare neolitic de la sud de Carpai, SCIVA,
27, 4, Bucureti, 1976, p. 435-463; M. Nica, Nouvelles donnees sur
le neolithique ancien d'Oltenie, DACIA, XXI, Bucureti, 1977, p.
13-53. 12 M. Nica, Grdinile, o nou aezare a neoliticului timpuriu
în SE Olteniei, Arhivele Olteniei, I, 1981, p. 27-39; idem.
Spturile arheologice din aezarea neolitic de la Grdinile, jud. Olt,
Materiale i cercetri arheologice, Bucureti, 1983, p. 23-28; idem,
Sur la plus ancienne ceramique peinte de l'epoque neolithique de
Roumanie (Ies decouverles de Cârcea el Grdinile), în voi.
Civilizaia Cucllleni în context european, Piatra-Neam, 1987, p.
29-42. 13 M. Nica, Le groupe cu/turei Cârcea-Grdinile dans le
contexte neolithique balcanique el anatolien, Acta \.fosei
Napoccnsis, I, 32, 1995, p. 11-28. 14 M. Nica, Contribuii asupra
originii i dezvoltrii culturii Vdas/ra pe baza descoperirilor de la
Frcaele-Caracal, Centrul de istorie, filologie i etnografie,
Craiova, seria arheologie, 1968, p. 1-19; idem, Asupra originii i
dezvoltrii culturii Vdas/ra de la Frcaele Oud. Olt), Historica, I,
1970, p. 31-52. 15 Idem, Evoluia culturii Vdas/ra pe baza
descoperiri/or de la Hotrani, Frcaele Oud. Oli), Historica, II,
1971, p. 5-33.
18 Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 15-34
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Neo-eneoliticul în judeul Olt
•
La lista aezrilor aparinând culturii Dudeti se adaug i cele de la
Drgncti-Olt 17 i Dobrosloveni 18
,
cercetat tot de M. Nica în perioada 1985-1987. Pe baza rezultatelor
cercetrilor arheologice de pe Valea Oltului, Marin Nica a stabilit
mai multe faze i etape de evoluie atât pentru cultura Dudeti 20 cât
i pentru Vdastra 21 .
Cercetrile de la Frcaele au relevat existena unui aspect cultural
numit de cercettorul oltean Dudeti-Vdastra. Existena unor influene
sud-vestice din aria culturii Vinea ar fi dus la apariia unui alt
aspect cultural de interferen Dudeti-Vinca în bazinul Jiului i
Desnuiului 22 .
Cultura Boian este atestat în dreapta Oltului prin cercetrile de la
Dobosloveni i Piatra-Olt (M. Nica), precum i la Ipoteti 23 (E.
Coma). La Dobrosloveni au fost identificate materiale aparinând
culturii Boian (V), iar în punctele "Nucet" i „Vadu Codrii" de la
Piatra-Olt, M. Nica a efectuat sondaje de salvare în 1985,
identificând cu aceast ocazie i
materiale aparinând culturii Boian (II, V) 24 . La lpoteti în
punctul „La
conac'', aflat la 200 m de sat pe malul înalt al Oltului, pc un bot
de teras înalt, au fost identificate i materiale
Boian-Giuleti.
Eneoliticul de pc teritoriul judeului Olt este cercetat destul de
puin. Siturile mai bine cunoscute se afl pe malul stâng al Oltului,
fiind legate mai mult de aezrile de tip tell din vestul Munteniei
decât de cele din Oltenia. În perioada 1964-1967 M. Butoi a
întreprins spturi arheologice în tellul de la Brebeni (Pl.5/3).
Aezarea este plasat pe malul drept al pârâului Oboga, pe fundul
unei vi, aprat de dealuri înalte. Aezarea avea un diametru maxim de
50 m, fiind împrejmuit cu un val de pmânt de circa 1,25 m cu o lime
la baz de 5 m. În exterior valul
16 Ibidem, p. 6-7. 17 M. Nica, T. Zorzoliu, Câteva date despre
aezarea neolitic de tip Dudeti de la Drgneti-Olt, Arhivele
Olteniei, 7, 1992, p. 5-18. 18 M. Nica, Descoperiri ale complexului
Boian V - Gumelnia în Oltenia, Arhivele Olteniei 14, 1985, p.
35-47. 19 M. Nica, I. Ciuc, Descoperiri arheologice pe teritoriul
comunei Piatra-Olt, Arhivele Olteniei, 5, 1986, p. 61-71; idem,
Aezarea neolitic de la Piatra-sat, jud. Olt, Arhivele Olteniei, 6,
1989, p. 17-23. 20 M. Nica, La cu/ture Dudeti en O/tenie, Dacia,
XX, Bucureti, 1976, p. 71-103. 21 Idem, 1971, p. 5-33. 22 Idem, La
cu/ture Vinca en O/tenie, Banatica, 11, 1991, p. 31 1-316. 23 E.
Coma, Rezultatele spturilor de la lpoteti, Materiale i cercetri
arheologice, VIII, 1962, p. 213-221, X, 1973, p. 33-39. 2 ~ M.
Nica, I. Ciuc, op. cit, p. 76.
Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 15-34 19 www.cimec.ro /
www.mjolt.ro
R.R. Andreescu, K. Moldoveanu, S. Popovici
era dublat de un an. Cercetrile au dus la identificarea a trei
niveluri de locuire aparinând culturii Slcua 25 .
O alt aezare de tip teii este cea de la Drgneti-Olt (Pl.5/4 ),
cercetat prin spturi de salvare în anii 1982-1983, precum i la
începutul anilor 1990. Situl este plasat în lunca râului Sîi,
într-o zon mltinoas, în zona blii Corboaica. Diametrul maxim al
aezrii
msoar 120 m, iar nivelul de cultur atinge o grosime de 2, 70 m.
Aezarea era înconjurat de un val de pmânt înalt de 1,30 m, dublat
spre exterior de un an. Au fost identificate materiale specifice
culturii Gumelnia (Pl.6/2) în special în partea inferioar a
tellului, în timp ce, începând cu nivelul mijlociu, îi fac apariia
într-o frecven redus vase tipice pentru cultura Slcua26 .
Pc lâng cele dou aezri menionate, care au fost i sondate, se mai
cunosc i tellurile de la Slatina - Streharei 27 , Crâmpoia28
(Pl.5/l-2) i Reca29 . La Slatina în punctul "Streharei" 30 a fost
identificat un tcll aplatizat, aflat la 200 m N de bariera oraului
Slatina, pc dreapta oselei Slatina-Curi oara.
Începând cu anul 2006 teritoriul judeului Olt a fost inclus în
programul de cercetare "Începuturile civilizaiei europene. Neo
eneoliticul la Dunrea de Jos", în cadrul proiectului "Valea Oltului
în
25 M. Butoi, Spturile arheologice de la Brebeni, raport .fmal
prescurtat 1970, in voi. Neolitic11l târzi11 (e11eolitic11I)
dinj11de/ul Olt (cca.3.700-2.500 î.e.n.), Slatina, 1999, p. 13- 16;
idem, Contribu/ii la c11noaterea culturii Slcua din =ana de
interferen cu cultura Gumelnia, pe haza spt11rilor arheologice din
comuna Brebeni, Valea Oboga, jud. Olt, în voi. Neolitirnl târziu
(eneoliticu/) din judeul Olt (cca.3. 700-2.500 î.e.n.), Slatina,
1999, p. 17-22. 26 M. Butoi, T. Zorzoliu, Cercetrile rn caracter de
salvare de la Drgneti-Olt, jud. Olt, Materiale i cercetri
arheologice, 1992, p. 73-79; M. Nica, Z. Floroiu, T. Zorzoliu, M.
Vasilescu, Teii-ul eneolitic g11melniean de la Drgneti-Olt,
p11nct11I Corboaica, SCIVA, 45, 1, Bucureti, 1994, p. 41-59; M.
Nica, C. Schuster, T. Zorzoliu. Cercetrile arheologice în teii-ul
gumelnieano-slrn/ean de la Drgneti-Olt, - p11nct11I „ Corhoaica" -
campaniile din anii 1993-1994, Cercetri Arheologice în aria
Nord-Trac, I, Bucureti, 1995, p. 9-45; M. Nica. T. Zorzoliu, C.
Fântâneanu, B. Tnsescu,
Cercetrile arheologice în teii-ul g11melnieano-slcu/ean de la
Drgneti-Olt, - punct11I „ Corboaica ". Campania a1111luil995,
Cercetri Arheologice în aria Nord-Trac, II, Bucureti, 1997, p.
9-19; M. Butoi, Raport asupra spturilor arheologice de salvare din
anul 1982 în aezarea neolitic de la Drgneti-Olt, în voi. Neolitirnl
târzi11 (eneoliticul) din j11de11I Olt (cca.3. 700-2.500 i.e.n.),
Slatina. 1999, p. 29-37; idem, Spluri
arheologice din aezarea neslilic de la Drgneti, jud. Olt, in voi.
Neolitic11I târziu (eneolilicul) dinjude11I Olt (cca.3. 700-2.500
î.e.n.), Slatina, 1999, p. 38-42. 27 O. Berciu, M. Butoiu, Cercetri
arheologice în Slatina i împrejurimi. Materiale i cercetri
arheologice, VII, 1960, p. 139-142. 2x A. Minc, M. Butoi,
Mon11mente istorice i de art din judeul Olt, Edinira Meridiane,
1984, p. 10 2 '' M. Nica, Descoperiri ale complexului cultural
Boian V - Gwnelni/u în Oltenia,
Arhivele Olteniei, 4, 1985. p. 37. 3u O. Berciu, M. Butoiu, op.
cit„ p. 142; M. Butoi, Descoperiri arheologice dinj11de11I Olt,
Slatina. 1999. p. 13.
20 Muzeul Oltului. l. I, 2011, p. 15-34
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
epoca neo-eneolitic" 31 . Obiectivele principale ale proiectului
vizeaz reevaluarea i valorificarea vechilor cercetri precum i noi
cercetri
arheologice care s completeze cadrul cronologico-cultural al neo
eneoliticului din Oltenia. Actualul cadru are la baz criterii
tipologice, rezultatul fiind o sum de fa:z:e i etape multe dintre
ele nevalidate i din punct de vedere stratigrafic.
Într-o prim etap cercetrile au vizat siturile de la Grdinile i
Vldila 32
. La Vldila, în punctul. "Pepinier" (Pl. 7I1 ), amplasamentul pe
care se afl locuirea din neoliticul timpuriu nu a fost disponibil
din cauza culturilor agricole. Au fost fcute mai multe sondaje în
împrejurimile amplasamentului unde au fost efectuate vechile
spturi, dar nu au mai fost descoperite alte complexe care s aparin
neoliticului timpuriu 33
.
Aceast scurt trecere în revist a stadiului cercetrilor din judeul
Olt este suficient pentru a dovedi substanialul potenial arheologic
al zonei. Aflat la confluena unuia dintre marele râuri ale României
cu marele fluviu, Dunrea, este firesc ca aceast regiune s fie înc
din preistorie o zon cu o locuire extrem de dinamic.
Cercetrile arheologice desfurate pân în prezent nu au reuit s
valorifice decât o mic parte a acestui potenial. Desfurate pe
suprafee relativ mici, cu o metodologie specific acelor etape ale
cercetrii,
cercetrile arheologice din judeul Olt au lsat destul de multe
puncte neclare în cadrul general al evoluiei epocii neo-eneolitice.
Pentru clarificarea acestora precum i pentru valorificarea
imensului potenial arheologic (i nu ne referim numai la cel
aparinând neo-eneoliticului) se
31 R. Andreescu, Programul Începuturile civili::aiei europene.
Neo-eneoliticul la Dunrea de Jos, Cronica cercetrilor arheologice
din România, campania 2008, Valahica, 21-22, CIMEC, 2009, p.
365-368. 32 Cercetrile s-au desfurat între anii 2006-2008, prin
colaborarea MNIR cu Muzeul Romanaiului. Din cauza finanrii modeste
i a faptului c siturile se afl pe proprieti particulare, ocupate de
culniri agricole cercetrile au fost de mic amploare, sub forma unor
sondaje. 33 R. Andreescu, M. Nica, S. Popovici, Vldila, com.
Vldila, jud. Olt, Cronica Cercetrilor Arheologice. Campania 2006,
CIMEC, 2007, p. 396-397. 14 R. Andreescu, M. Nica, S. Popovici, T.
Ignat, Grdinile. cam. Grdinile. jud. Olt, Cronica Cercetrilor
Arheologice. Campania 2007, CIMEC, 2008, p. 329-330; R. Andreescu,
S. Popovici, Grdinile. com. Grdinile. jud. Olt, Cronica
Cercetrilor
Arheologice. Campania 2008, CIMEC, 2009, p. 115.
Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 15-34 21 www.cimec.ro /
www.mjolt.ro
R.R. Andreescu, K. Moldoveanu, S. Popovici
impune elaborarea unor proiecte de cercetare interdisciplinare ale
cror rezultate vor contribui la o mai bun cunoatere a epocii
neo-eneolitice.
SITURI NEO-ENEOLITICE DIN JUDEUL OLT
I. BREBENI, punct „Ogorul lui Ioni iganul" Amplasament: aezare de
tip teii aflat pe malul drept al pârâului Oboga,
pe fundul unei vâlcele altdat împdurit. Istoricul cercetrii: spturi
M. Butoi ( 1964-1967). Stratigrafie: Slcua I-Ill, epoca feudal.
Complexe: val i an, locuine de suprafa incendiate. Bibliografie: M.
Butoi, Spturile arheologice de la Brebeni, raport final
prescurtat 1970, în: Neoliticul târziu (eneoliticul) din judeul Olt
(cca.3. 700- 2.500 î.e.n), Slatina, 1999, p. 13-16; idem,
Contribuii la cunoaterea culturii Slcua din zona de inte1feren( cu
cultura Gumelni(a. pe ha:::a spturilor arheologice din comuna
Brebeni, Valea Oboga, jud. Olt, în: Neoliticul târ::iu
(eneoliticul) din judeul Olt (cca.3.700-2.500 î.e.n.), Slatina,
1999, p. 17-22; M. Nica, Descoperiri ale complexului Boian V -
Gwnelnia în Oltenia, Arhivele Olteniei 14, 1985, p.37.
2. CRÂMPOIA, punct „Mgura din Islaz" Amplasament: vatra satului
Istoricul cercetrii: sondaj S. Popovici. Bibliografie: A. Minc, M.
Butoi, Monumente istorice i de art din
judeul Olt, Editura Meridiane, 1984, p. I O.
3. CRUOVU, corn. Brastavu Amplasament: punctul se afl pe valea
Cruovului, pe panta dintre
Câmpia Olteniei i terasa superioar a Oltului, la 19 km NNV de
Corabia. Mare parte a aezrii se afl sub salul actual.
Istoricul cercetrii: C. Mateescu, spturi de salvare în 1954 i
sistematice în 1955.
Stratigrafie: Vdastra I i II, ceramic aparinând perioadelor La
Jene, roman, medieval târzie.
Complexe: I locuin de suprafa. Bibliografie: C. Mateescu, Spturile
arheologice de la Cruovu,
Materiale i cercetri arheologice, Ill, 1957, p. 102-114.
4. DOBROSLOVENI, punct „La S.M.T." Amplasament: aezarea se afl pe o
teras joas din lunca Tesluiului. Istoricul cercetrii: cercetri M.
Nica. Stratigrafie: Starcevo-Cri li B/III, Dudeli, Vdastra, Boian
V, Slcua. Complexe: gropi menajere. Bibliografie: M. Nica,
Descoperiri ale complexului Boian V - Gumelni(a
în Oltenia, Arhivele Olteniei 14, 1985. p.35-4 7.
22 Muzeul Oltului, I. I, 2011, p. 15-34
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
5. DRGNETI-OLT a. - punci centrul oraului Drf1gneli-Olt
Amplasament: Aezarea de 200 x 300 m era situat la piciorul
terasei
superioare a Oltului, înalt de 40 m, bine protejat de vânturi, dar
având în acelai timp deschidere spre lunca Oltului.
Stratigrafie: Dudeti I, II, lil i IV. Bibliografie: M. Nica, T.
Zorzoliu, Câteva date despre ae::.area neolitic
de tip Dudeti de la Drâgneti-0/t, Arhivele Olteniei, 7, 1992, p.
5-18. b. - punct „Corboiaca" Amplasament: teii aflat pe malul drept
al Sâiului, la marginea de V a
cartierului Bzrani. Dimensiuni de 123 x 78 m. Istoricul cercetrii:
spturi de salvare M. Butoi ( 1982-1983 ), spturi M.
Nica, C. Schuster, T. Zorzoliu, A. Coma, C. Fântâneanu, B. Tnsescu
( 1990, 1993-1994).
Stratigrafie: Gumelnia A2, B l/Slcua, Slcua IV, Glina. Complexe:
val i an de aprare, locuine, vetre, necropol. Bibliografie: M.
Butoi, T. Zorzoliu, Cercetrile cu caracter de salvare de
la Drgneti-Olt, jud. Olt, Materiale i cercetri arheologice, 1992,
p. 73-79; M. Nica, Z. Floroiu, T. Zorzoliu, M. Vasilescu, Teii-ul
eneolitic gumelniean de la Drgneti-Olt. punctul Corboaica, SCIV A,
45, I, Bucureti, 1994, p. 41-59; M. Nica, C. Schuster, T. Zorzoliu,
Cercetrile arheologice în teii-ul gumelnifeano slcuean de la
Drgneti-Olt. - punctul „ Corboaica" - campaniile din anii
1993-1994, Cercetri Arheologice în aria Nord-Trac, I, Bucureti,
1995, p. 9- 45; M. Nica, T. Zorzoliu, C. Fântâneanu, B. Tnsescu,
Cercetrile arheologice în teii-ul gumelnieano-slcuean de la
Drgneti-Olt. - punctul „ Corboaica ". Campania anului 1995,
Cercetri Arheologice în aria Nord-Trac, II, Bucureti, 1997, p.
9-19; M. Butoi, Raport asupra spturi/or arheologice de salvare din
anul 1982 în aezarea neolitic de la Drgneti-Olt, în: Neoliticul
târziu (eneoliticu/) din judeul Olt (cca.3.700-2.500 i.e.n.),
Slatina, 1999, p.29-37; idem, Spturi arheologice din aezarea
neolitic de la Drgneti. jud Olt, în: Neoliticul târziu
(eneoliticul) din judeul Olt (cca.3. 700-2.500 î.e.n.), Slatina,
1999, p. 38-42.
6. F RCAELE a. - punct: „La cimitir" Amplasament: sat Frcau-de-Jos,
pe terasa inferioar·a Oltului, tiat de
valea Tesluiului, acolo unde terasa prezint un pinten vizibil în
lunca Oltului. Istoricul cercetrii: spturi sistematice M. Nica din
1966. Stratigrafie: Vdastra I i li. Bibliografie: M. Nica,
Contribuii asupra originii i dezvoltrii culturii
Vdastra pe baza descoperirilor de la Frcaele-Caraca/, Centrul de
istorie, filologie i etnografie, Craiova, seria Arheologie, 1968,
p. 1-19; idem, Asupra originii i dezvoltrii culturii Vdastra de la
Frcaele (jud. 011), Historica, I, 1970, p. 31-52.
b. - punct: „Pe coast" Amplasament: sat Frcau-de-Sus, pe terasa
inferioar a Oltului, tiat de
valea Tesluiului. Istoricul cercetrii: spturi sistematice M. Nica
din 1966 (în curile unor
steni).
Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. I 5-34 23 www.cimec.ro /
www.mjolt.ro
R.R. Andreescu, K. Moldoveanu, S. Popovici
Stratigrafie: Dudeti timpuriu, Dudeti - Cernica, Vdastra; vestigii
din epocile bronzului, fierului, feudal.
Complexe: I O gropi neolitice; majoritatea servind ca bordeie sau
locuine. Bibliografie: M. Nica, Contribuii asupra originii i
dezvoltrii culturii
Vdastra pe baza descoperirilor de la Frcaele-Caracal, Centrul de
istorie, filologie i etnografie, Craiova, seria Arheologie, 1968,
p. 1-19; idem, Asupra originii i dezvoltrii culturii Vdastra de la
Frcaele Oud. Olt), Historica, 1, 1970, p. 31-52.
7. GRDINILE, corn. Studina, punct „La islaz" Amplasament: punctul
se afl la 800 m E de sat, pe terasa joas a pârâului
Grdinile, unde gura vii se lrgete la 150-200 m. Istoricul
cercetrii: spturi de salvare M. Nica (l 977-1979), R.
Andreescu, M. Nica, S. Popovici, T. Ignat (2007-2008).
Stratigrafie: Cârcea I a-b, II a, Starcevo-Cri III, medieval
timpuriu. Complexe: 6 locuine, 3 bordeie, 6 gropi. Bibliografie: M.
Nica, Grdinile, o nou aezare a neoliticului timpuriu În
SE Olteniei, Arhivele Olteniei, 1, 1981, p. 27-39; idem, Spturile
arheologice din aezarea neolitic de la Grdinile, jud. Olt,
Materiale i cercetri
arheologice, Bucureti, 1983, p. 23-28; idem; Sur la plus ancienne
ceramique peinte de l'epoque neolithique de Roumanie (Ies
decouvertes de Cârcea et Grdinile), în: Civilizaia Cucuteni În
context european, Piatra-Neam, 1987, p. 29-42; idem. Le groupe
cu/turei Cârcea-Grdinile dans le contexte neolithique balcanique et
anatolien, Acta Musei Napocensis, I, 32, 1995, p. I I-28; R.
Andreescu, M. Nica, S. Popovici, T. Ignat, Grdinile, cam. Grdinile,
jud. Olt, Cronica Cercetrilor Arheologice. Campania 2007, CIMEC,
2008, p. 329-330; R. Andreescu, S. Popovici, Grdinile, corn.
Grdinile, jud. Olt, Cronica Cercetrilor Arheologice. Campania 2008,
CIMEC, 2009, p. 115.
8. HOT RANI, corn. Frcaele a. - punct: „La turn" Amplasament: sat
Hotrani, aezarea Vdastra (400X400 m) se afl terasa
inferioar a Oltului, la NV de turnul medieval. Istoricul cercetrii:
cercetri de teren M. Nica din 1960, primele sondaje
în 1964 împreun cu D. Berciu, sondaje M. Nica (1966) i spturi
sistematice (1967-1969).
Stratigrafie: cultura Vdastra, necropol daco-roman de secol II-III,
locuine medievale i modeme.
Complexe: 19 gropi de bordeie/semibordeie. Bibliografie: M. Nica,
Contribuii asupra originii i dezvoltrii culturii
Vdastra pe baza descoperirilor de la Frcaele-Caracal, Centrul de
istorie, filologie i etnografie, Craiova, seria Arheologie, 1968,
p. 1-19; idem, Evoluia culturii Vdastra pe baza descoperirilor de
la Hotrani, Frcaele (jud. Olt), Historica, II, 1971, p. 5-33.
24
b. - punct „La coal" Amplasament: sal Hotrani, coala din
localitate. Istoricul cercetrii: spturi M. Nica (1966).
Stratigrafie: Boian V.
Muzeul Oltului, I. I, 2011, p. 15-34
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Bibliografie: M. Nica, Contribuii asupra originii i dezvoltrii
culturii Vdastra pe baza descoperirilor de la Frcaele-Caracal,
Centrul de istorie, filologie i etnografie, Craiova, seria
Arheologie, 1968, p. 1-19; idem, Evoluia culturii Vdastra pe baza
descoperirilor de la Hotrani, Frcaele (jud. Olt), Historica, li,
1971, p. 5-33.
9. !POTETI, punct „La conac" Amplasament: punctul se afl la 200 rn
de sat pe malul înalt al Oltului, pe
un bot de teras înalt ( 15 m fa de lunca inundabil). Istoricul
cercetrii: sondaje E. Coma ( 1959-1960). Straligrafie:Vdastra li,
Boian Giuleti i Petm Rare. Bibliografie: E. Coma, Rezultatele
spturilor de la lpoteti, Materiale i
cercetri arheologice, VIII, 1962, p. 213-221, X, 1973, p.
33-39.
IO. PIATRA, corn. Piatra-Olt a. - punct „Nucet" Amplasament:
punctul se afl la 3 km S de sat pe terasa inferioar din
dreapta Oltului. Istoricul cercetrii: sondaje de salvare M. Nica (I
985). Stratigrafie: Vdastra Ill-IV, Boian II-V, Gumelnia,
Verbicioara, Gârla
Mare. Complexe: 3 bordeie Vdastra lll, I locuin Boian IV.
Bibliografie: M. Nica, I. Ciuc, Descoperiri arheologice pe
teritoriul
comunei Piatra-Olt, Arhivele Olteniei, 5, 1986, p. 61-71; idem,
Aezarea
neolitic de la Piatra-sat, jud. Olt, Arhivele Olteniei, 6, 1989, p.
17-23. b. - punct „Vadul Codrii" Amplasament: punctul se afl pe
terasa inferioar a Oltului în apropierea
punctului „Nucet", pe un promontoriu ce domin valea larg a Oltului.
Istoricul cercetrii: sondaje de salvare M. N ica ( 1985).
Stratigrafie: Vdastra IV, Boian II, geto-daci, necropol medieval
(sec.
XVI). Bibliografie: Nica, 1. Ciuc, Descoperiri arheologice pe
teritoriul
comunei Piatra-Olt, Arhivele Olteniei, 5, 1986, p. 61-71; idem,
Aezarea
neolitic de la Piatra-sat, jud. Olt, Arhivele Olteniei, 6, 1989, p.
17-23.
11. RECA, corn. Dobrosloveni a. - punct „Dealul Morii" Amplasament:
teii aflat în apropierea staiei de cale ferat Romula. Bibliografie:
M. N ica, Descoperiri ale complexului cultural Boian V -
Gumelnia în Oltenia, Arhivele Olteniei, 4, 1985, p. 35-46. b. -
punct „Villa Suburbana" Amplasament: aezarea este situat în partea
de NE a satului Reca. Istoricul cercetrii: cercetri sistematice Gh.
Popilian ( 1970-1975). Stratigrafie: Dudeti IV, perioada roman
sec.II-lll en. Complexe: gropi menajere. Bibliografie: C. Mrgrit
Ttulea, Romu/a-Ma/va, Editura Museion,
Bucureti, 1994,p.15.
Muzeul Oltului, l. I, 20 I I, p. 15-34 25 www.cimec.ro /
www.mjolt.ro
R.R. Andreescu, K. Moldoveanu, S. Popovici
12. SLATINA a. - punct „Valea Sopotului - cartier Crian II"
Amplasament: punctele cercetate se afl în NE Slatinei pe terasa
stâng a
vii ipotului.
sistematice D. Berciu, M. Butoi ( 1958-1961 ). Stratigrafie:
Dudeti, Vdastra, Slcua, Glina III, Verbicioara. Complexe: locuine
incendiate Vdastra. Bibliografie: D. Berciu, M. Butoiu, Cercetri
arheologice în Slatina i
împrejurimi, Materiale i cercetri arheologice, VII, 1960, p.
139-145; M. Butoiu, Noi descoperiri arheologice în oraul Slatina,
Revista Muzeelor, 2, 1973, p. 137-139; M. Butoi, Descoperiri
arheologice din judeul Olt, Slatina, 1999, p. 24.
b. - punct „Strihare" Amplasament: tell aplatizat aflat la 200 m N
de bariera oraului Slatina,
pe dreapta oselei Slatina-Curioara. Diametrul are cca.15 m la baz
iar înlimea nu trece de Im.
Istoricul cercetrii: spturi sistematice M. Butoi (I 959-1960).
Stratigrafie: Slcua. Bibliografie: D. Berciu, M. Butoiu, Cercetri
arheologice în Slatina i
împrejurimi, Materiale i cercetri arheologice, VII, 1960, p. 142;
M. Butoi. Descoperiri arheologice din judeul Olt, Slatina, 1999, p.
24.
13. V DASTRA a. - punct „Mgura Cetate" Amplasament: Toponimul
„Cetate" vine de la o movil aplatizat (85 x 65
m, 2,5 m înlime, form oval) aflat în mijlocul mlatinii Obâria din V
satului Vdastra.
Istoricul cercetrii: primele spturi C. Bolliac (1872, 1874, 1876),
V. Christescu (1926), D. Berciu (1934).
Stratigrafie: Gumelnia I Slcua. Bibliografie: V. Christescu, Les
stations prehistoriques de Vdastra,
Dacia, lll-IV, 1927-1934, p. 167-225; C. Mateescu, Centenarul
spturilor arheologice de la Vdastra, SCIV, 22, 4, 1971, p.
643-650.
b. - punci "Mgura Fetelor" Amplasament: punctul "Mgura Fetelor" se
afl în SV satului, la I km la
S de mlatina unde se gsete primul punct, pe terasa mijlocie a
Dunrii, numit terasa Bileti (creasta acesteia poart denumirea de
„Dealul Cimelei"). Movila are form de calot, dimensiuni de 40 x 50
m.
Istoricul cercetrii: spturi sistematice efectuate de V. Christescu
în 1926, de D. Berciu în 1934; în anii 1946, 1948 de ctre C.
Mateescu, care a efectuat i spturi de salvare ( 1956-1970).
Stratigrafie: paleolitic, Vdastra I i II, Slcua, vestigii din
secolele XIV, XVII-XVIII.
Complexe: 3 locuine de suprafa (faza Vdastra II), 5 vetre
exterioare, anul de protecie neolitic, cuptor pentru ars ceramica
(faza Vdastra II).
Bibliografie: V. Christescu, Les stations prehistoriques de
Vdastra,
Dacia, lll-IV, 1927-1934, p. 167-225; D. Berciu, Arheologia
preistoric a
26 Muzeul Oltului, t. 1, 2011, p. 15-34
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Neo-eneoliticul în judeul Olt
Olteniei, Arhivele Olteniei, 28, 1939, p. 34-46, C. Mateescu,
Spturi de salvare i cercetri arheologice la Vdastra i împrejurimi,
SCIV, VI, 3-4, 1955, p. 44 7- 457, idem, Spturile arheologice de
salvare de la Vdastra, Materiale i
cercetri arheologice, V, 1959, p. 61-74, VI, 1959, p. 107-115, VII,
1960, p. 57- 62, VIII, 1962, p. 187-191, IX, 1970, p. 67-74, X,
1973, p. 19-23, idem, Centena111I spturilor arheologice de la
Vdastra, SCIV, 22, 4, 1971, p. 643- 650.
14. VLDILA, punct "La Pepinier" Amplasament: punctul se afl pe
terasa joas a pârâului Vldila. Istoricul cercetrii: cercetri M.
Nica (1993-1994), R. Andreescu, M.
Nica, S. Popovici (2006) . Stratigrafie: Cârcea II A (Starcevo-Cri
II B). Complexe: l bordei. Bibliografie: R. Andreescu, M. Nica, S.
Popovici, Vldila, cam. Vldila,
jud. Olt, Cronica Cercetrilor Arheologice. Campania 2006, CIMEC,
2007, p.396-397.
Muzeul Oltului. t. I, 2011, p, 15-34 27 www.cimec.ro /
www.mjolt.ro
N 00
"lClf'lfJlllW!;!\l•t:.......,
PI. 1: Harta siturilor neo-Eneloitice din judeul Oli: 1 • Brebeni;
2 · Crampoia; 3 • Cruovu; 4 • Dobroslovenl; 5 • Draganetl-011; 6.
F!lrcaele; 7. Grdinile; 8 • Hotrani; 9 - lpoteti: 10 ·Piatra-Olt;
11 - Reca; 12 ·Slatina; 13 -Vdastra; 14 · Vldila (harta realizata
de Mihai Florea • MNIR).
;;o ?:i > ::s ~ o "' n F
~ 3:: o o: o < o § F [fJ
""C o 'O o < §:
Pl.2: 1.Vdastra, vedere general dinspre nord-est: A. "Mgura
Fetelor"; B. "Mgura Cetate"; 2. "Mgura Fetelor"; 3. "Mgura
Cetate".
M117r11I Ol111h1i 1 I 2011. n. IS-14
1
2
3
1
Pl.3: 1.Slatina, Valea ipotului - cartier Crian li; 2. Grdinile "La
Islaz" vedere dinspre sud; 3. Grdinile "La Islaz" vedere dinspre
est.
30 Muzeul Oltului, l. 1, 2011, p. 15-34
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
N o
:... .; .„., .. -~:: ~-: . ~ - „ ..... '· ' i. "O - ~ '' Vl -'"·-
"!' \tf"<'I' ~"" ,,,, ,.v. . • . ", 't "'• '~.., z .:.. . '•"'
.. . /. . .· -~: J V<"" ,~ " :·'."'::-"""'=-- ('I)
-l>- • -·· ·~,o"'-:""-1?~· ~ .•. :-.·. ~ 9 ' ~ ·:::~~~;...:~: 1
:_,-,:-~--~~'~.:~;~~J!i~~:7-~~;~-~ ~~- 2 l
(.;J ..........
3 Pl.4: 1.Frcau de Jos "La cimitir" vedere dinspre nord; 2. Frcau
de Sus "Pe coast" vedere dinspre nord; 3. Hotrani - Valea
Tesluiului; 4. Hotârani "La turn" .
4
·2
1
3
Pl.5: 1.Crâmpoia "Mgura din islaz" vedere dinspre nord; 2. Crâmpoia
"Mgura din islaz• vedere dinspre sud-est: 3. Brebeni "Ogorul lui
Ioni iganul"" vedere dinspre sud: 4. Drgllneti-Olt ·corbolaca"
vedere dinspre sud .
~ ;;o > ::I ~ ("I) ("I)
"' ::I ::::
1- 4
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
4 Pl.6: Reprezentri antropomorfe 1.Vdastra - cultura Vdastra
(Muzeul Na\ional de Istorie a României); 2. Hotrani - cultura
Vdastra (Muzeul Olteniei-Craiova); 3. Drganeti-Olt - cultura
Gumelni\a (Muzeul Judeean Olt-Slatina); 4. Hotrani - cultura
Vdastra (Muzeul Romanaiului-Caracal). Fr scar.
Muzeul Oltului, I. I, 2011, p. 15-34 33 www.cimec.ro /
www.mjolt.ro
R.R. Andreescu, K. Moldoveanu, S. Popovici
1
2
3
PI. 7: Vase 1. Vldila - grupul cultural Gura Baciului-Cârcea
(Muzeul Romanaiului Caracal); 2-4. Slatina, cartier Crian li -
cultura Vdastra (Muzeul Judeean Olt-Slatina). Fr scar.
34 Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 15-34
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
ASPECTE ALE VIETU ECONOMICE ÎN VICUS-VL MILITAR ACIDA V A
Aurelia GROSU
ASPECTS DE LA VIE ECONOMIQUE DANS LE VICUS MILIT AIRE D'ACIDA V
A
Resume
Grâce aux recherches sistematiques faites dans le castre et le
vicus militaris Acidava (village d'Enoeli, Piatra Olt du district
d'Olt) entre 1990- 2002 sont aquis ont ete acquisees plusieurs
informations inedites et un riche material archeologique.
Dans la lumiere de ces resultats, cet etude presents le caractere
et Ies components de la vie economique dans cet agglomeration
rurale, sous la reserve des limites de la connaissance concemant la
vie rurale romaine dans la province de la Dacie en general. Dans la
structure du material, un lieu apart est reserve a la presentation
du centre de production ceramique d'Acidava, un de Ies plus grands
et actifs dans la province.
Mots ele: vicus d'Acidava, castre, ceramique, la Dacie romaine, vie
economique
Preliminarii. Castrul Acidava (Enoeti-Piatra Olt) face parte
integrant din sistemul defensiv al graniei (limes) rsritene a
provinciei Dacia, organizat de romani de-a lungul râului Olt,
pornind de la Islaz pân la Boia (jud. Sibiu).
Particularitile formelor de relief, potenialul hidrografic, drumul
ce urca pe valea Oltului, veche arter comercial strbtut de
negustorii din lumea greco-macedonean i roman cu mult înaintea
cuceririi, au fost pc deplin valorificate de romani, într-o
concepie strategic, militar i economic, unitar i închegat.
Fiind zona cea mai expus atacurilor, frontiera de rsrit a
beneficiat de o linie dubl de fortificaii - de o parte i de alta a
Oltului - limes alutanus i limes transalutanus.
Între Islaz i Enoeti (Acidava), limes-ul alutan (denumire modern
atribuit de Gr. Tocilescu) traverseaz zona de câmpie, culoar al
accesului barbarilor. Pe acest segment al limes-ului, Oltul prezint
o asimetrie morfologic - malul estic al râului este mai înalt i mai
abrupt decât cel vestic i, prin urmare, trupele de pe tronsonul
alutan nu puteau
Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 35-60 35
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
s in sub observaie direct Varland-ul, o mare parte din castrele de
pc limes-ul transalutan îndeplinind aceast funcie. Datorit
aceleiai
particulariti geomorfologice, fortificaiile ridicate pc terasa
vestic erau orientate cu porta praetoria spre râul Olt; apa Oltului
suplinea valul de aprare din faa castrelor, albia sa lat i adânc
formând un obstacol greu de trecut de potenialul inamic care venea
din est.
Castrul Acidava a fost construit pe un platou dominant al terasei
superioare din dreapta Oltului, ferit de inundaii i care oferea o
bun vizibilitate pentru cei care îl ocupau. Sub acest nume apare în
Tabula Peutingeriana (hart a Imperiului roman de la sfâritul sec.
III p.Chr.), unde este plasat la 13 OOO pai nord de Romula,
capitala Daciei b?ferior (ulterior Dacia Malvensis). Fr îndoial c
romanii au preluat numele unei aezri dacice, amplasat în apropiere.
Cel mai probabil, Acidava dacic se afla la Milcov 1, situat în faa
fortificaiei romane, îns pe malul stâng al Oltului. Castrul Acidava
a fost ridicat de soldaii din cohors I Flavia Commagenorum, a crei
activitate este bine atestat pc segmentul limes-ului alutan
inferior2
• Poziia în care a fost ridicat fortificaia roman se distinge prin
controlul circulaiei la o important rscruce de drumuri favorizat de
vadul Oltului, ce permitea o lesnicioas trecere de pe un mal pe
cellalt. Castrului Acidava îi revenea misiunea de a apra Romula pe
flancul de nord, aprarea pe flancul de sud fiind asigurat de
castrul de la Slveni, cel mai mare castru din Dacia
sud-carpatic.
În jurul castmlui Acidava se va dezvolta aezarea civil, ale crei
urme preau destul de bine conservate la finele secolului al
XIX-iea. Astfel, Gr. Tocilescu nota în manuscrisele sale, c "oraul
antic", întrit cu an i val de aprare, avea o form pentagonal, cu
latura de pân la l 00 m, incluzând o suprafa de cca. 20 OOO pai
3•
Prin poziia geografic i accesul la importante ci de comunicaie,
Acidava a deinut un loc însenmat în sistemul defensiv al
sud-estului provinciei i în producia economic creat de romani în
mediul rural.
1 În aezarea geto-dacic fortificat de la Milcov, situat la nord de
calea ferat Piteti Craiova i de pârâul Urltoarea, pe un platou al
terasei stângi a Oltului, Muzeul judeean Olt a întreprins câteva
sondaje arheologic între anii 1979-1981, în unna crora a rezultat
un inventar arheologic bogat i variat care susine o locuire intens,
datatâ între a doua jumtate a sec. II i sfâritul sec. I a. Chr.;
posibila identificare a Acidavei dacice la Milcov este avansat de
Gh. Popilian, I. Ciuc, La ceramique sigillee d'importation
d'Acidava, în Dacia NS, 30, 1986, 1-2, p. 167. 2 La Romula în CIL.
III, 8074, 14c, /DR, li, 382; Slveni, în /DR, li, 528; Acidava, în
CIL, III, 8074, 14d, !DR. li, 551. 3 BAR, Fond Gr. Tocilescu, mss.,
5139, f. 40; notele de spnir (în manuscris) ale cercetrilor
sistematice i de teren efccniatc de Gr. Tocilescu, împreun cu
ingineml topograf, P. Polonic, în zona limes-urilor alutan i
transalutan, au fost descoperite de D. Tudor la Academia Român care
Ic valorific în ediia a III-a a cuprinztoarei monografi Oltenia
romanii.
36 Muzeul Oltului, I. I, 2011, p. 35-60
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
arheologice sistematice efectuate în complexul arheologic Acidava
(Enoeti-Piatra Olt), în intervalul 1990-2005, sub coordonarea
tiinific a regretatului profesor C. Preda. Jn extenso, informaiile
i rezultatele obinute în urma cercetrilor arheologice de amploare
întreprinse în acest important sit arheologic, au constituit
subiectul elaborrii tezei de doctorat, susinut în anul 2004 la
Facultatea de istorie din cadrul Universitii Bucureti.
l. OCUPAII I METEUGURI
Staionarea în castrul Acidava (Enoeti-Piatra Olt) a unitii
auxiliare cohors I Flavia Commagenorum influeneaz dezvoltarea
teritorial, economic i demografic a aezrii de tip vicus militaris
ce gravita în jurul fortificaiei. Noua aezare întemeiat pe un
amplasament nelocuit, va cunoate alte criterii de habitat, aduse de
o populaie nou sosit, odat cu crearea provincii.
Informaiile stratigrafice, urmele locuinelor de suprafa, ale
locuinelor semiîngropate i ale anexelor gospodreti,
instalaiile,
abundena i varietatea materialului arheologic descoperit reliefeaz
un anume potenial economic i, implicit, demografic.
În evaluarea acestui potenial lum în considerare factori de natur
geografic i militar. Geografic, Acidava este poziionat la limita
dintre Podiul Getic i Câmpia Olteniei, consacrat ca o parte
însemnat a grânarului Daciei. Bogiile solului i subsolului spaiului
Olteniei erau cunoscute romanilor dinainte de cucerire; o recent
repertoriere a importurilor romane anterioare cuceririi, arat c
direcia de ptrundere a influenei romane (negustori, funcionari,
militari) este axat pe cursul Oltului4
, fapt ce explic interesul special acordat regiunii de cuceritorii
romani i marea densitate de locuire ce va aprea dup transformarea
Daciei în provincie.
Se cunoate c în mnoasa câmpie romanean exploatarea pmântului, în
noul sistem de distribuire a fondului funciar aplicat odat cu
constituirea provinciei, este deosebit de intens. Marile centre de
civilizaie roman de la Romula i Sucidava au beneficiat de întinse
teritorii rurale în interiorul crora s-au concentrat aezri de tipul
villae lor rusticae, vicii militares, precum i aezri daco-romane.
O bun parte a pmântului a fost atribuit trupelor din castru, cu
dreptul de a-l exploata prin munca populaiei autohtone. Factorul
militar a jucat un rol determinant în atragerea dacilor în
circuitul vieii romane, atât ca mân de
4 Ion Stâng, Consideraii privind locuirea rnral în Oltenia roman,
în voi. Studii de istorie economic a Daciei romane, Universitatea
de Vest, Timioara, 2008, p. 28.
Muzeul Oltului, t. l, 2011, p. 35-60 37
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
A. Grosu
lucru, cât i ca resurs important în completarea efectivelor, la
început în provincii îndeprtate i apoi în Dacia.
Activitatea economic desfurat în vicii militares este tributar în
marc parte obligaiilor de aprovizionare ale armatei cu necesarul de
hran i echipament. Treptat, vicus-ul devine parte integrant a
vieii
provinciale i va influena în bun msur osatura economic, social i
politic pe care s-a sprijinit ulterior întregul sistem
administrativ al provmc1e1.
Natura descoperirilor de la Acidava dimensioneaz o activitate
economic, predominant agro-pastoral, cu o accentuat component
meteugreasc, ce pare a depi limitele satisfacerii nevoilor armatei.
Avem în vedere cantitatea i calitatea produselor ceramice, care
susin o activitate ampl, riguros organizat, destinat i
aprovizionrii populaiei din jur, aspect ce subliniaz înc o dat
interdependena relaiilor
economice între mediul militar i mediul civil. Condiiile de mediu
favorabile au fcut ca vechile ocupaii -
agricultura i creterea animalelor - s domine în continuare viata
economic. În lipsa informaiilor epigrafice, practicarea
agriculturii este susinut de o serie de descoperiri: unelte
agricole din fier, al cror numr este modest, iar încadrarea
tipologic este îngreunat de gradul avansat de corodare, numeroase
fragmente de rânite i mor/aria, dintre care trei cu tampila
productorului 5 , gropi de provizii. Spre deosebire de gropile
menajere, gropile de provizii aveau pereii cptuii cu o împletitur
de nuiele lipit cu pmânt i apoi ars pân la rou, pentru a preveni
umiditatea i posibila invazie a roztoarelor. Agricultura trebuie s
fi cunoscut o dezvoltare mai intensiv de la începutul secolului al
Iii-lea, când aprovizionarea cu produse agricole a trupelor se fcea
pe seama aezrilor rurale din împrejurimi, care erau obligate la
plata unui impozit în natur, nwnit annona militaris.
Numeroasele oase de animale aprute în cuprinsul seciunilor
cercetate i în gropile menajere, clopoelul din bronz ce se atârna
la gâtul animalelor, lanurile fragmentare cu verigi mici, reprezint
dovezi ale creterii animalelor, mai ales, a vitelor mari: bovine,
ovicaprine, porcine.
Vântoarea i pescuitul completau sursele de aprovizionare ale
armatei i ale consumului individual; în acest sens reinem frecvena
coarnelor de cervidee, coli de mistre, vertebre i coaste de
pete.
Deinem insuficiente mrturii arheologice referitoare la alte
îndeletniciri, derivate din cele principale, a cror practicare nu o
putem îns ignora: cultivarea viei de vie (un indiciu este oferit de
relieful votiv
5 PHILEMON, unul dintre cei mai cunoscui productori de mor/aria.
regsit în mai multe centre ale provinciilor romane dunrene; în
acest sens, a se vedea Silviu Sanie, Classica el orienta/ia, V, în
SCIV A, 50, 1999, 3-4, p. 181.
38 Muzeul Oltului, t. 1, 2011, p. 35-60
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Aspecte economice în vicus-ul militar de la Acidava
închinat lui Dionyosos), a plantelor de grdin, a pomilor fructiferi
(din uncie gropi menajere au fost recoltai sâmburi asemntori celor
de caii).
În general, activitile meteugreti desfurate în castru, cât i în
aezarea civil adiacent sunt subordonate intereselor i
necesitilor
annatei. În mediul civil, pc lâng atelierele civile s-au dezvoltat
atelierele militare, mai ales cele de producere a ceramicii i a
materialelor de constmcii. La Acidava, cuptorul pentm ars crmizi i
igle, ca i
majoritatea cuptoarelor pentru ars vase, au fost identificate în
sectorul sudic al aezrii civile (punct Cul), pc care o considerm
zona destinat cartierului meteugresc.
În limita descoperirilor obinute, interpretate prin conexiuni i
analogii, putem acredita funcionarea unor ateliere artizanale de
fierrie, dulgherie, de prelucrare a osului i cornului, de pielrie,
tors i esut care aveau mai degrab un caracter casnic.
În ultima vreme se constat o tot mai accentuat preocupare a
specialitilor pentru stabilirea caracterului produciei locale din
Dacia roman, a mediului în care aceasta funcioneaz (ora, sat, vil/a
rustica, vicus militaris), a rapo1tului dintre acestea, privit ca
un element important în conturarea unei piee locale 6 .
Fierrie. Existena unor ateliere de fierrie este argumentat logic de
cerinele fireti legate de satisfacerea nevoilor de strict
necesitate ale populaiei, cum ar fi: unelte agricole, de uz casnic
i gospodresc,
catarame, unele tipuri de fibule ori piese de harnaament. Ca i în
cazul altor aezri similare, din cuprinsul vicus-ului Acidava a fost
recoltat un numr însemnat de cuie, scoabe, piroane folosite la
ridicarea fortificaiei i la lucrrile de întreinere ale acesteia,
dar i la constmcii civile. Abundena iglelor aprute fie în perimetre
de drâmturi, fie izolat, ne ofer indiciile existenei unor
construcii prevzute cu schelrie i
arpante solide din lemn, pentm a cror prindere se utiliza o
cantitate mare de piroane i scoabe.
Prelucrarea cornului i osului. Obiectele din os i corn de cerb
descoperite la Acidava se grupeaz într-o palet divers: ace de
pr,
piepteni, nasturi, plcue ornamentale, condcie de scris (styli),
piese de joc Uetoane, zaruri), ace de cusut de mrimi diferite, cu
una sau dou perforaii, mânere pentru unelte i ustensile de uz
casnic i gospodresc etc.
Uurina cu care se procura i modela materia prim, larga lor
aplicabilitate, implic o prelucrare local, susinut i de apariia
unor rebuturi, ca i a unor obiecte în curs de prelucrare; în acest
sens, notm
'' Pentru cele mai recente abordri i trimiteri bibliografice
actualizate, a se vedea volumele Meteuguri i arli:::ani în Dacia
roman i Studii de istorie economic a Daciei romane editate de
Universitatea de Vest, Timioara. în 2007 i. respectiv, 2008.
Muzeul Oltului, l. I, 2011, p. 35-60 39
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
A. Grosu
frecvena mânerelor confecionate din coarne de cerb, aflate în
diferite stadii de finisare.
La unele piese, cum ar fi: plcue ornamentale, plsele pentru cuite i
pentru alte ustensile de uz casnic, se constat o anumit preocupare
pentru decor, realizat prin incizare i crestare, în motive
geometrice (zig zaguri, cercuri concentrice, liniue dispuse în
reea etc). Alte piese comport o lefuire puternic, aproape
metalizat; culoarea produselor finite variaz de la nuane alb-glbui
la cenuiu i brun, în funcie de substanele folosite în tratamentele
de prelucrare.
Având în vedere c obiectele din os i corn descoperite la Acidava nu
prezint caracteristicile unei producii de serie, apreciem c acestea
erau prelucrate în cadrul fiecrei gospodrii i nu în ateliere
specializate.
Prelucrarea pieilor i a meteugurilor înrudite, cum ar fi tbcria,
cojocria, curelria, sunt argumentate indirect, fie prin unelte, fie
prin analiza unor reprezentri de veminte de pc monumentele funerare
din provincia Dacia 7 • Urme concrete ale unor ateliere propriu
zise nu sunt înc documentate arheologic în cuprinsul Daciei, iar în
ceea ce privete obiectele finite au aprut sporadic dat fiind
sensibilitatea materialelor organice la condiiile de mediu.
Abundena oaselor provenite de la animale mari (bovine, ovine,
caprine) sugereaz importana creterii animalelor nu numai ca o
ocupaie de baz în economia rural, dar i pentru industria pielriei.
Armata i
populaia civil aveau trebuin de o gam variat de obiecte
confecionate din piele: corturi, sandale, pungi, curele, ei,
hamuri, îmbrcminte i înclminte rezistent la ploi i frig.
Torsul i esutul probabil c se menin la nivelul îndeletnicirilor
casnice, practicate de femei pentru uzul propriu i al
familiei.
Producia casnic de textile este atestat arheologic prin fusaiole
sau prâsnele pentru fus, din lut i os, greuti de lut pentru rzboiul
de esut, aprute înc din neolitic. Ca materie prim se foloseau lâna
de oi, prul de capr; din in i cânep erau fabricate fibre pentru
pânz, sfoar etc. Prin operaii simple, la îndemâna femeilor, se
confecionau piese de îmbrcminte i pentru amenajarea interioar a
locuinelor.
Olritul, reprezint meteugul cel mai bine reprezentat la Acidava,
aspect constatat, de altminteri, la nivelul întregii provincii.
Centrele de producie ceramic au fost identificate prin instalaii de
ardere, anexe, tipare, rebuturi de fabricaie etc.
Cercetrile noastre au confim1at semnalrile anterioare8 care
includeau Acidava în rândul marilor centre ceramice din Dacia
roman.
7 Lucia Marinescu, Despre îmbrcmintea pop11/afiei din provincia
Dacia, în „Muzeul Naional", 3, 1976, p.125-132 (cu bibliografia). 8
Gh.Popilian, I.Ciuc, Un nou centm ceramic în Dacia roman de la sud
de Ca1pafi. în „Arhivele Olteniei", SN, (infra AO) 7, 1992,
p.19-26.
40 Muzeul Oltului, l. I, 2011, p. 35-60
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Aspecte economice în vicus-ul militar de la Acida va
Ceramica produs la Acidava cuprinde aproape toate categoriile
ceramice, de la ceramic de lux pân la ceramic de uz cotidian (de
tip provincial roman i ceramic dacic modelat cu mâna), opaie,
teracote etc. Un loc distinct în producia ceramic îl are ceramica
dacic modelat cu mâna, aprut aici într-o cantitate mult mai mare
decât în aezarea vican de la Slveni 9 .
Producia materialelor de construcie este dovedit în primul rând
prin descoperirea unui cuptor de mari dimensiuni (4 m lungime
i
3,60 m lime) în care, dup tehnica de construcie, se ardeau crmizi i
igle. Apariia unui astfel de cuptor presupune nevoia de
crmizi,
folosite în castru, ca i în aezarea civil. Spre deosebire de
situaia de la Romula, la Acidava se gsesc multe crmizi cu tampila
COH <ORS> I COM <AGENORUM>, fapt cc ne îndreptete s
credem c muli dintre meterii crmidari erau soldai (pi. I).
2. CENTRUL DE PRODUCIE CERAMICA DE LA ACIDA VA
•
Dezvoltarea vicus-ului Acidava este susinut în mare parte i de
cantitatea i varietatea produselor ceramice fabricate în atelierele
de aici, a cror activitate apare specializat pc diferite categorii
ceramice. Producerea ceramicii de tip terra sigillata, tampilate,
glazurate, pictate etc. solicita cunotine i abiliti, pc faze de
lucru, mult mai complexe decât în realizarea ceramicii de uz comun.
Buna stpânire a meteugului olritului este însoit de talent i
ingeniozitate; meterii olari nu s-au limitat numai în a copia
tipuri de vase i motive decorative întâlnite în ceramica de lux
importat, ci le-au adaptat creator. Pe de alt parte,
9 G. Popilian, Les cen/res de produc/ion ceramique d'Oltenie, în
voi. f::tudes sur la ceramique romaine et daco-romaine de la Dacie
el de la Mesie lnferieure , Universitatea de Vest, Timioara, 1997,
p. 16. 10 Idem, Un quartier artisanal a Ro11111la, în „Dacia", NS,
20, 1976, p. 221-250; idem, L 'atelier de ceramiq11e du camp
ro111ai11 de Slâveni (dep. d'Oll), în „Oltenia", 3, 1980, p. 25-46;
idem, Date noi cu privire la ce111r11I ceramic de la Romu/a, în AO,
SN, 3, 1984, p. 46-54; idem, Les ccntrcs„„ p. 7-20; G. Popilian, A.
Grosu, Quelques considerations rnncemant la term sigillata locale
de la Dacie extra carpatique, în voi. Pont de Trajan de Drobeta,
Drobeta Turnu-Severin, 2003, p. 60-74; A. Grosu, Noi contrihufii
privind activi/alea eco110111ic in 1·icii militari. Vic11s-11I de
la Acidava, în „Drobeta", XVI, 2006, p. 65-70.
Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 35-60 41
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
A. Grosu
cerina pentru obiecte ceramice de lux apare în continu cretere,
fapt ce determin o specializare pe producerea local i ca urmare a
diminurii importurilor la începutul sec. III.
Fr îndoial c locul în care a fost amplasat aezarea oferea resursele
naturale cerute în producerea obiectelor ceramice. Marginea terasei
Oltului, format din pmânt curat, de culoare glbuie (pleistocen),
asigura o argil de bun calitate, ale crei proprieti plastice
permiteau modelarea la roat, cu mâna sau în tipare. Albia râului,
care în acea perioad era mai aproape, asigura necesarul de ap i
nisip în vederea preparrii lutului, iar lemnul, folosit din plin în
cuptoarele pentru ardere, se afla din abunden în pdurile din
jur.
Instalaii pentru arderea vaselor ceramice Pe parcursul spturilor
efectuate în aria vicus-ului, au fost
;
la al doilea cuptor, pilonul central era întrit cu crmizi, special
amenajate, pentru a-i mri rezistena. De la primele dou instalaii nu
s-au mai pstrat decât camera de foc (0,55 m înlime), spat în
pmântul sntos, constatându-se c gura de alimentare era orientat
spre marginea estic a terasei. Pe pereii fuii ai primului cuptor se
afl opt nulee, plasate la 0,35 m distan între ele, ce indic um1ele
unui cofraj din lemn cioplit în dreptunghi, cu scopul de a susine
masa de lut a grtarului pân la uscarea lui definitiv. Fragmentele
ceramice recoltate din cuptoare, sistemul de construcie i
dimensiunile mici ale instalaiei arat c erau folosite pentru
arderea vaselor de dimensiuni reduse, în general din past fin.
Menionm c în groapa identificat în vecintatea cuptorului nr. 2, s-a
descoperit un tipar pentru realizarea ceramicii tip terra
sigillata. Al treilea cuptor s-a pstrat într-o stare mult mai bun
(pi. II). Înlimea camerei de foc este de 0,50 m; bolta camerei de
ardere a vaselor s-a pstrat pe o înlime maxim de 0,55 m. Platforma
care separ cele dou camere are o grosime de 0,20 m i este strbtut
de opt orificii cu diametrul de O, l O m, ase dispuse circular i
dou plasate în centrul grtarului. Gura de alimentare, cu
dimensiunile de 0,55x0,50 m, este orientat spre nord i se prelungea
cu un canal de alimentare (0,50x0,50 m). La limita exterioar,
canalul a fost obturat cu dou crmizi
(0,30x0,2lx0,10 m), paravan necesar stoprii curenilor de aer rece,
procedeu întâlnit i la ale cuptoare 12
• În faa canalului gurii de alimentare,
11 G.Popilian, Ceramica roman din Oltenia, Craiova, 1976, p. 140.
12 Octavian Floca, Ferenczi tefan, Liviu Mrghidan, Micia. Grupul de
cuptoare romane pentru ars ceramic, Deva, 1970, p. 43.
42 Muzeul Oltului, t. I, 2011, p. 35-60
www.cimec.ro / www.mjolt.ro
Aspecte economice în vicus-ul militar de la Acidava
a fost spat groapa cuptorului, de form dreptunghiular
(l ,60x 1,0Sx 1, 70 m), din interiorul creia s-a recoltat o
cantitate abundent de cenu, crbuni i material ceramic fragmentar.
În urma trierii, s-au detaat fragmentele care indic diferite tipuri
de vase de uz casnic, unele întregibile, modelate din past de
calitate inferioar, arse neuniform (rebuturi).
Producerea local a ceramicii de lux Dac avem în vedere faptul c
tiparele sunt apreciate de mult
vreme în literatura de specialitate ca fiind cea mai sigur dovad în
validarea existenei unor ateliere locale de produs ceramic de lux
13
•
Ceramica tip terra sigillata Referitor la tiparele descoperite, în
cele ce urmeaz ne vom apleca
asupra clementelor de analogie cu alte mari centre ceramice din zon
i a elementelor particulare, ce constituie "marca" atelierelor de
la Acidava.
Câteva tipare folosite de ctre olarii locali pentru confecionarea
unor vase de tip terra sigillata, forma Drag. 37, constituie o marc
surpriz i se disting prin unele elemente unice în gama
descoperirilor din spaiul Daciei romane 15
• În acest sens, ne referim la trei tipare (pl. III). Un tipar este
copiat dup un vas vechi a