Muzeul civilizatiei urbane-Brasov

• Muzeul civilizatiei urbane a Brasovului,este adapostit intr-un monument de arhitectura civila reprezentativ spatiilor comerciale publice si private ale ora-selor transilvanene din sec 16-19-lea.Cladirea a fost refacuta in 1566,datare descoperita pe un ancadrament de piatra cu ocazia recentelor cercetari. Cladirea se ridica pe 3 niveluri: subsolul a fost folosit ca pivnita ptr.depozi-tarea marfurilor in tranzit. Parterul cuprinde o incapere lunga cu bolta semicilindrica ,ce poarta o pictura decorativa cu elemente florale si vegetale din sec 18-lea. Mansarda restaurata,a pus in evidenta ansamblul arhitecto-nic de lemn,care arata maestria dulgherilor brasoveni. Spatiile muzeale propuse vor ilustra segmente de comportament urban:pivnita de marfuri,parter-spatii comerciale,nivelul 1:spatiu de locuit ptr.oraseni,nivelul 2:spatiu ptr.expozitii tematice,conferinte,colocvii.Cladirea pastreaza origina-litatea in proportie de 80%. Intre anii 1993-2008 s-a desfasurat consolida- rea si restaurarrea ei.

Sala cu bolta alba si decoratie florala (nivelul 2) a peretilor permite vizitatori- lor sa perceapa tipul de decorare al peretilor interiori din sec al 18-lea

Protocolul magistratului Brasovului,cu mentiunea fam.Clocius,in legatura cu modificarile casei,anul 1785,detaliu coperta

Inscriptia din sediul judetului,Targului din Casa Sfatului despre hotararrea Dietei de la Turda din 1550,ca in toata Transilvania sa fie folosite aceleas unitati de masura: cabla,ferdela,octavala,si libra. Lateral,sunt documente in care,negustorii din Tara Romaneasca au platit “vigesima” in anul 1554 si marfurile pe care le-au adus.

In subsolul cladirii se afla doua spatii de depozitare a marfurilor aduse de negustori si carausi.

Spatiu comercial cu marfuri aduse de negustorii din Europa,numite si marfuri nemtesti:coloniale,panzeturi,postavuri,broderii,marfuri turcesti,matase,covoare

La Brasov,patura bogata sau familiile nobile ale sasilor numiti patricieni si-au zugravit spatiile de locuit cu decoratii de natura clasicizanta,au asi- milat mobila Biedermaier si au adoptat alte maniere de servitul meselor

Traditia textila a Brasovului s-a pastrat si in sec.al 19-lea prin existenta in Brasov a unui numar de ateliere mestesugaresti care lucrau in spiritul modei apusene.

Palariile erau lucrate pe calapod la cald,din fetru de par de iepure,de culoare inchisa penrtru evenimente deosebite.In timpul verii se purtau palarii din pai de orez.

O fresca a societatii brasovene la sfarsitul sec al 19-lea realizata de Leopold Adler 1848-1924.

Spatiu pentru expozitii temporare

Mansarda ,restaurata, a pus in evidenta ansamblu arhiteconic din lemn care sustine invelitoarea din tigla solzi.