Lecţia a III-aLecţia a III-a

Metode şi tehnici Metode şi tehnici de cercetare sociologicăde cercetare sociologică

TemaTema

Specificul metodei sociologice Specificul metodei sociologice

Relaţia dintre cercetare, metode, tehniciRelaţia dintre cercetare, metode, tehnici

şi instrumente de cercetareşi instrumente de cercetare

Planul lecţieiPlanul lecţiei

■ ■ Metodologia cercetării sociologiceMetodologia cercetării sociologice

■ ■ Metodele în cercetarea sociologicăMetodele în cercetarea sociologică

■ ■ Ce se înţelege prin cercetare Ce se înţelege prin cercetare sociologică ?sociologică ?

■ ■ Relaţia dintre metode, tehnici, Relaţia dintre metode, tehnici, procedee şi instrumente de investigare procedee şi instrumente de investigare sociologicăsociologică

BibliografiaBibliografiaChelcea, Septimiu [2000](2007) Chelcea, Septimiu [2000](2007) Metodologia cercetării Metodologia cercetării

sociologice. Metode cantitative şi calitative sociologice. Metode cantitative şi calitative (ediţia a (ediţia a III-a, pp. 68-73). Bucureşti: Editura Economică.III-a, pp. 68-73). Bucureşti: Editura Economică.

Johnson, Allan G.Johnson, Allan G. [2000] [2000](2007) (2007) Dicţionarul Blackwell Dicţionarul Blackwell de sociologiede sociologie (pp. 213-214). Bucureşti: Humanitas. (pp. 213-214). Bucureşti: Humanitas.

King, Gary, Keohane, Robert şi Verba, Sidney [1994]King, Gary, Keohane, Robert şi Verba, Sidney [1994](2000) (2000) Fundamentele cercetării sociologiceFundamentele cercetării sociologice (pp. 17- (pp. 17-25)25). Iaşi: Polirom. Iaşi: Polirom.

Alain Touraine Alain Touraine [2003] Metodele sociologiei. [2003] Metodele sociologiei. În S. În S. Moscovici şi F. Buschini (coord.). Moscovici şi F. Buschini (coord.). Metodologia Metodologia ştiinţelor socioumaneştiinţelor socioumane (pp. 140-171). Iaşi: Polirom. (pp. 140-171). Iaşi: Polirom.

Metodologia cercetării sociologiceMetodologia cercetării sociologice

Etimologie: Etimologie: methodosmethodos + + logos logos (l. gr.) (l. gr.) = = ştiinţa ştiinţa metodelormetodelor

◙ ◙ Specificul Specificul MCSMCS::

◘ ◘ aanaliza critică a activităţii de cercetarenaliza critică a activităţii de cercetare

◘ ◘ ppropuneri pentru îmbunătăţirea acesteiropuneri pentru îmbunătăţirea acestei

activităţiactivităţi

Temele principale ale Temele principale ale MCSMCS (după P.F. Lazarsfeld, 1959)(după P.F. Lazarsfeld, 1959)

1.1. Delimitarea obiectului de studiuDelimitarea obiectului de studiu

Ce este sociologia?Ce este sociologia?““Studierea conduitelor unui actor Studierea conduitelor unui actor

identificat, individual sau colectiv, identificat, individual sau colectiv, orientat spre un alt actor, atunci când orientat spre un alt actor, atunci când relaţiile lor sunt definibile în raport cu relaţiile lor sunt definibile în raport cu nişte norme sau valori sociale“nişte norme sau valori sociale“

(Alain Touraine, 2003/2007, 140)(Alain Touraine, 2003/2007, 140)

Alain Touraine (n. 1925)Alain Touraine (n. 1925)

Sociologie de l’actionSociologie de l’action (1965)(1965)

La voix et le regard: La voix et le regard: sociologie des sociologie des mouvements sociauxmouvements sociaux    (1993)(1993)

Le Monde des Le Monde des femmesfemmes  (2006/2007)(2006/2007)

““Obiect de studiu” = actorii socialiObiect de studiu” = actorii sociali

Exemple: comparaţie între categorii socio-Exemple: comparaţie între categorii socio-profesionale.profesionale.

▲ “▲ “S nu are o bază solidă decât atunci când nu are o bază solidă decât atunci când categoriile pe care le foloseşte corespund unor categoriile pe care le foloseşte corespund unor reprezentări sociale” (reprezentări sociale” (idemidem, 141)., 141).

■ ■ S studiază relaţiile sociale: S studiază relaţiile sociale: trebuie să ia în trebuie să ia în calcul punctele de vedere ale actorilor sociali.calcul punctele de vedere ale actorilor sociali.

▲ ▲ Explicaţia Explicaţia S S “nu este acceptabilă dacă nu arată “nu este acceptabilă dacă nu arată formarea practicilor şi ideologiilor practicate de formarea practicilor şi ideologiilor practicate de către toţi actorii” (către toţi actorii” (idemidem, 144)., 144).

Pericolele care ameninţă sociologiaPericolele care ameninţă sociologia

◙ ◙ Deviaţia “subiectivistă”Deviaţia “subiectivistă”: a confunda : a confunda opinia cu acţiunea.opinia cu acţiunea.

◙ ◙ DDeviaţia “obiectivistă”eviaţia “obiectivistă”: a face : a face abstracţie de conştiinţa actorilor.abstracţie de conştiinţa actorilor.

2.2. Analiza conceptelor Analiza conceptelor

Învăţarea unui domeniu este asemenea unei Învăţarea unui domeniu este asemenea unei călătorii într-o ţară străină. Limbajul unei călătorii într-o ţară străină. Limbajul unei discipline este o hartă, este un ghid către discipline este o hartă, este un ghid către obiectivele turistice ce merită văzute.obiectivele turistice ce merită văzute.

(Allan G. Johnson, 2000/2007, 13) (Allan G. Johnson, 2000/2007, 13)

Ex.Ex. ◘ ◘ conceptul de “ideologie”conceptul de “ideologie”↔ 150 de accepţiuni;↔ 150 de accepţiuni;◘ ◘ conceptul de “cultură”conceptul de “cultură” ↔ peste 250 de sensuri ↔ peste 250 de sensuri (Abraham Moles, 1964/1974, 35)(Abraham Moles, 1964/1974, 35)

Allan G. JohnsonAllan G. Johnson

The Forest and the TreThe Forest and the Trees: Sociology as Life, Pes: Sociology as Life, Practice, and Promiseractice, and Promise

(rev. ed., 2008), (rev. ed., 2008), The Blackwell DictionThe Blackwell Dictionary of Sociologyary of Sociology (2nd ed., 2000),  (2nd ed., 2000),  The Gender Knot: UnThe Gender Knot: Unraveling Our Patriarcraveling Our Patriarchal Legacyhal Legacy (rev. ed., 2005) and (rev. ed., 2005) and Privilege, Power, andPrivilege, Power, and Difference Difference (2nd ed., 2005).  (2nd ed., 2005). 

Fondator al Institutului de Psihologie Socială a Comunicării de la la Universitatea “Louis Universitatea “Louis Pasteur” din StrasbourgPasteur” din Strasbourg

Sociodinamica culturii (Editura Ştiinţifică, 1973/1974)

Psihologia kitchului (Meridiane, 1977/1980)

Abraham Moles (1920 – 1992)

3. 3. Alegerea metodelor de crecetareAlegerea metodelor de crecetare

Nu există metode bune sau rele, nici metode Nu există metode bune sau rele, nici metode de “prima mână” sau de “mâna a doua”, ci de “prima mână” sau de “mâna a doua”, ci metode adecvate şi metode neadecvate metode adecvate şi metode neadecvate obiectului de studiu, precum şi metode obiectului de studiu, precum şi metode aplicate corect şi metode aplicate incorect în aplicate corect şi metode aplicate incorect în cercetarea sociologică cercetarea sociologică (S. Chelcea).(S. Chelcea).

4.4. Analiza raportului dintre metodele şi tehnicile utilizate în cercetare

◙ Aplicarea convergentă a cât mai multor metode.

◙ Triangulare (Triunghiularizare) = utilizarea a cel puţin trei metode, seturi de date pentru cercetarea unui fenomen.

5. 5. Verificarea modului de sistematizare Verificarea modului de sistematizare şi de prelucrare a datelorşi de prelucrare a datelor

◙ Alcătuirea seriilor de dateAlcătuirea seriilor de date

◙ Alcătuirea claselor statisticeAlcătuirea claselor statistice

◙ Verificarea aplicării testelor statisticeVerificarea aplicării testelor statistice

6. Formalizarea enunţurilor sociologice6. Formalizarea enunţurilor sociologice

◘ ◘ ““Oferă calea cea mai sigură pentru a convinge Oferă calea cea mai sigură pentru a convinge un oponent asupra unei afirmaţii conceptuale.” un oponent asupra unei afirmaţii conceptuale.” (Patrick Suppes, 1968/1974, 282)(Patrick Suppes, 1968/1974, 282)

Permite:Permite:

● ● Expunerea explicită a semnificaţiei “familiei Expunerea explicită a semnificaţiei “familiei de concepte”.de concepte”.

● ● Asigură standardizarea terminologiei.Asigură standardizarea terminologiei.

● ● Facilitează generalizarea.Facilitează generalizarea.

Patrick C. Suppes Patrick C. Suppes (n. 1922)(n. 1922)

Dezirabilitatea formalizării în ştiinţă (1974)Dezirabilitatea formalizării în ştiinţă (1974)

Metafizica probabilistăMetafizica probabilistă (1984/1990) (1984/1990)

Principiile metafizicii Principiile metafizicii probabilisteprobabiliste

◘ ◘ Legile producerii fenomenelor naturale au în Legile producerii fenomenelor naturale au în esenţă caracter probabilist.esenţă caracter probabilist.

◘ ◘ Cauzalitatea are un caracter probabilist.Cauzalitatea are un caracter probabilist.

◘ ◘ Certitudinea cunoaşterii, în sensul preciziei Certitudinea cunoaşterii, în sensul preciziei absolute a măsurilor, este irealizabilă.absolute a măsurilor, este irealizabilă.

◘ ◘ Ştiinţele, ca terminologie, obiect şi metodă, Ştiinţele, ca terminologie, obiect şi metodă, se caracterizează prin pluralism. se caracterizează prin pluralism.

Metodele în cercetarea sociologică

Etimologie: Etimologie: methodos methodos (l. gr.) = cale, (l. gr.) = cale, mijloc, mod de expunere)mijloc, mod de expunere)

◙ ◙ Gândirea metodică asigură:Gândirea metodică asigură:●● coerenţa logică internă (coerenţa logică internă (intellectus ad intellectus ad

intellectiintellecti))●● concordanţa imaginilor din mintea concordanţa imaginilor din mintea

noastră cu realitatea (noastră cu realitatea (adequatio adequatio intellectus ad reiintellectus ad rei))

Criterii de clasificare a metodelor Criterii de clasificare a metodelor sociologicesociologice

1. Temporal:1. Temporal: ● ● transversaletransversale ● ● longitudinalelongitudinale

2. Reactivitatea2. Reactivitatea ● ● experimentaleexperimentale ● ● cvasiexperimentalecvasiexperimentale ● ● de observaţiede observaţie

3. Numărul unităţilor sociale luate în 3. Numărul unităţilor sociale luate în

studiustudiu

● ● statisticestatistice

● ● cazuisticecazuistice

4. Locul ocupat în procesul cercetării4. Locul ocupat în procesul cercetării

● ● culegerea informaţiilor (producerea culegerea informaţiilor (producerea datelor)datelor)

● ● prelucrarea datelorprelucrarea datelor

● ● interpretarea datelorinterpretarea datelor

Cercetarea sociologică Cercetarea sociologică (după G. King, R. Keohane şi S. Verba, 1994/2000, (după G. King, R. Keohane şi S. Verba, 1994/2000,

Caracteristici:Caracteristici:1. Obiectivul – formularea de inferenţe1. Obiectivul – formularea de inferenţe = = a trage concluzii mai generale referitoare la ceea ce a trage concluzii mai generale referitoare la ceea ce

nu este direct observabil, pornind de la datele nu este direct observabil, pornind de la datele colectate.colectate.

◘ ◘ Inferenţe cauzaleInferenţe cauzale

◘ ◘ Inferenţe descriptiveInferenţe descriptive

2.2. Procedurile sunt publiceProcedurile sunt publice

““Dacă metoda şi logica observaţiei unui cercetător sunt Dacă metoda şi logica observaţiei unui cercetător sunt lăsate implicite, comunitatea ştiinţifică nu are nici o lăsate implicite, comunitatea ştiinţifică nu are nici o modalitate de a verifica validitatea demersului.” modalitate de a verifica validitatea demersului.” (p. (p. 22)22)

““O astfel de cercetare nu este un act public. Indiferent O astfel de cercetare nu este un act public. Indiferent dacă este sau nu o lectură plăcută, contribuţia unei dacă este sau nu o lectură plăcută, contribuţia unei astfel de cercetări la ştiinţele sociale este nulă.” astfel de cercetări la ştiinţele sociale este nulă.” ((ibidemibidem))

◙ ◙ Metodele explicite pot fi transmise şi altor Metodele explicite pot fi transmise şi altor cercetători, ceea ce permite: cercetători, ceea ce permite:

● ● reproducerea proiectelor;reproducerea proiectelor; ● ● să învăţăm unii de la alţii.să învăţăm unii de la alţii.

3.3. Concluziile sunt incerteConcluziile sunt incerte

◙◙ Inferenţa este un proces imperfect.Inferenţa este un proces imperfect.

◙◙ Nu pot fi trase concluzii perfect sigure din Nu pot fi trase concluzii perfect sigure din date incerte.date incerte.

““Fără a fi însoţită de o estimare a Fără a fi însoţită de o estimare a incertitudinii asociate, orice descriere a incertitudinii asociate, orice descriere a lumii reale, precum şi orice inferenţă lumii reale, precum şi orice inferenţă despre efectele cauzale din lumea reală sunt despre efectele cauzale din lumea reală sunt imposibil de interpretat.” imposibil de interpretat.” ((idem, 22), 22)

Albert Einstein Albert Einstein (1921 – 1955)(1921 – 1955)

Teoria relativităţii Teoria relativităţii (1901)(1901)

Premiul Nobel Premiul Nobel (1921)(1921)

““Dacă afirmaţiile Dacă afirmaţiile noastre sunt sigure, noastre sunt sigure, ele nu spun nimic ele nu spun nimic despre realitate, iar despre realitate, iar dacă spun ceva despre dacă spun ceva despre realitate, ele nu sunt realitate, ele nu sunt sigure.”sigure.”

4.4. Caracterul ştiinţific este dat de metoda Caracterul ştiinţific este dat de metoda folosităfolosită

““Cercetarea ştiinţifică aderă la un set de reguli Cercetarea ştiinţifică aderă la un set de reguli de inferenţă de care depinde validitatea sa.” de inferenţă de care depinde validitatea sa.” ((ibidemibidem))

◙ ◙ Caracterul “ştiinţei” este dat de metode şi Caracterul “ştiinţei” este dat de metode şi reguli, nu de obiectul de studiu.reguli, nu de obiectul de studiu.

““Amploarea ştiinţei este nelimitată; materialul Amploarea ştiinţei este nelimitată; materialul ei este fără sfârşit. ei este fără sfârşit. […] Unitatea […] Unitatea şştiintiinţei ţei constă în metodă, nu în materialul de constă în metodă, nu în materialul de studiu.” studiu.” (Karl Pearson, 1892, 16)(Karl Pearson, 1892, 16)

Karl Pearson (1857 – 1936)Karl Pearson (1857 – 1936)

The Grammar of ScienceThe Grammar of Science (1892)(1892)

Pearson's chi-square Pearson's chi-square testtest

Pearson product-Pearson product-moment correlation moment correlation coefficientcoefficient

Relaţia dintre metode, tehnici, procedee Relaţia dintre metode, tehnici, procedee şi instrumente de investigare sociologicăşi instrumente de investigare sociologică

Metodă (l. gr., Metodă (l. gr., methodosmethodos) = cale, mijloc, ) = cale, mijloc, mod de expunere.mod de expunere.

■■ ObservaţiaObservaţia

■ ■ AnchetaAncheta

■ ■ ExperimentulExperimentul

■ ■ Studiul documentelor socialeStudiul documentelor sociale

Tehnică de cercetareTehnică de cercetare

TehnicăTehnică (l. gr., (l. gr., technikostechnikos) = modalitate de a ) = modalitate de a lucra dobândită prin învăţare, ansamblu lucra dobândită prin învăţare, ansamblu de procedee fondate pe cunoaşterea de procedee fondate pe cunoaşterea ştiinţifică pentru atingerea unui scop.ştiinţifică pentru atingerea unui scop.

Tehnica se bazează pe experienţă, nu pe Tehnica se bazează pe experienţă, nu pe tradiţie.tradiţie.

Exemple: tehnica chestionarului, tehnica Exemple: tehnica chestionarului, tehnica interviului etc. interviului etc.

Procedeu de cercetareProcedeu de cercetare

Procedeu (l. fr., Procedeu (l. fr., procprocééddéé) = mod sistematic de ) = mod sistematic de executare a unei observaţii prin folosirea unei executare a unei observaţii prin folosirea unei anumite tehnici sau metode.anumite tehnici sau metode.

Modul de utilizare a instrumentelor de investigare.Modul de utilizare a instrumentelor de investigare.

Procedee de culegere a informaţiilor: procedeul Procedee de culegere a informaţiilor: procedeul “extemporalului” în aplicarea unui chestionar.“extemporalului” în aplicarea unui chestionar.

Procedee de prelucrare a informaţiilor: procedeul Procedee de prelucrare a informaţiilor: procedeul celor mai mici pătrate. celor mai mici pătrate.

Instrument de cercetareInstrument de cercetare

Instrument (l. lat., Instrument (l. lat., instrumentuminstrumentum) = ustensilă, aparat ) = ustensilă, aparat pentru a face o anumită lucrare.pentru a face o anumită lucrare.

Exemple: foaia de observaţie, ghidul de interviu, Exemple: foaia de observaţie, ghidul de interviu, testele creion-hârtie, aparatele de filmat, de testele creion-hârtie, aparatele de filmat, de măsurare a senzaţiilor şi comportamentelor măsurare a senzaţiilor şi comportamentelor (kinezimetru, olfactometru, algometru, eye-(kinezimetru, olfactometru, algometru, eye-tracking etc.), de declanşare a unor tracking etc.), de declanşare a unor comportamente (generator de sunete, comportamente (generator de sunete, conflictometru etc.), casetofoanele etc.conflictometru etc.), casetofoanele etc.

Raportul de subordonareRaportul de subordonare

Metoda: Metoda: ancheta ancheta

↓ ↓ ↓ ↓

Tehnica: Tehnica: interviul interviul

↓ ↓ ↓↓

Procedeul: Procedeul: extemporalextemporal

↓ ↓↓ ↓

Instrumentul: Instrumentul: ghidul de interviughidul de interviu

Pablo Picasso Pablo Picasso (1881-1973)(1881-1973)