Lecţia a ?-a

Metoda observaţei

Planul lecţiei■ Ce este observaţia? ■ Tipuri de observaţie ◙ Observaţia nestructurată versus observaţia

structurată ◙ Observaţia externă versus observaţia

participativă ◙ Observaţia continuă versus observaţia

eşantionată ■ Reguli de observare

Bibliografie

Chelcea, Septimiu [2001](2007) Metoda observţiei. În Metodologia cercetării sociologice (ediţia a III-a, pp. 393-428). Bucureşti: Editura Economică.

Herseni, Traian şi Stahl, Henri H. [1940] (2002) Plan general pentru cercetarea cadrului cosmic În D. Gusti şi T. Herseni (eds.), Îndrumări pentru monografiile sociologice (ediţia a II-a, pp. 41-47). Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti.

Peretz, Henri. [1998](2002). Metodele în sociologie. Observaţia. Iaşi: Editura Institutul European

Stahl, Henri H.. [1934](2001). Tehnica monografiei sociologice. Bucureşti: Editura SNSPA.

The Sociological Perspective

OBSERVATIONS ARE CERTAINLY IMPACTED BY THE PERSONAL

PERSPECTIVES THROUGH WHICH PEOPLE COME TO VIEW THE WORLD

■ Ce este observaţia? Etimologie: l. latină observatio, acţiunea de supraveghere, a nu pierde

din ochi)Henri Peretz (1998/2002, 21-23) – sensurile termenului de

„observaţie“: 1) În sens larg, ca metodă de analiză a societăţilor prezente,

incluzând colectarea şi analiza documentelor sociale cifrice sau de altă natură, interviuri etc.;

2) În sens vag, ca preanchetă rapidă înaintea aplicării chestionarelor sau a interviurilor;

3) Ca field work, ca „muncă de teren“, semnificând o prezenţă sistematică şi adesea prelungită chiar la locul de anchetă, în sânul grupului social studiat;

4) În sens restrâns, ca „observaţia punctuală, constând în a te afla o dată sau de două ori în locul de cercetare pentru o simplă experienţă, pentru ajustări sau ca primă tentativă“.

Precizări epistemologice şi metodologice

Auguste Comte considera observaţia ca una dintre cele patru metode fundamentale ale sociologiei (alături de comparaţie, analiza istorică şi experiment).

Auguste Comte: „Nu există o separare absolută între observaţie şi raţionament“ (Sistem de politică pozitivă, vol. I, 1851, 500, citat de Paul Foulquié şi Raymond Saint-Jean (1962, 492).

Edgar Morin (1981): a observa înseamnă nu numai a înregistra, ci şi „a inventa“ şi „a construi realitatea“

s. auditivi

s. vizuali

s. gustativi

s. tactili

s. olfactivi

s. termici

s. dolorifici

Edgar Morin (n. 1921)

La Méthode, vol. 6, Paris, Seuil, 2004.

Percepţia, procesul psihic pe care se bazează observaţia, „pune în acţiune memoria, inteligenţa, atenţia, imaginaţia, receptivitatea emoţională“(Ruth C. Kohn şi Pierre Nègre, 1991, 15).

Cum este filtrată percepţia în cercetarea sociologică

Valori, Teorii,Cerercetările anterioare

Metode

REALITATEA

Bias-urile observatorului

Antrenaţi-vă capacitatea de observaţie.

Vă voi prezenta două fotografii (A şi B) care diferă una de cealaltă prin câteva elemente.

În două minute, identificaţi aceste diferenţe.

Fotografia A Fotografia B

Observaţi detaliile

Care sunt elementele care nu se regăsesc în fotografia anterioară?

Observaţi detaliile

Care sunt elementele care nu se regăsesc în fotografia anterioară?

■ Tipuri de observaţie

Tipuri deobservaţie

◙ Observaţia nestructurată

◙ Observaţia structurată

◙ Observaţia externă

◙ Observaţia participativă

◙ Observaţia continuă

◙ Observaţia eşantionată

◙ Observaţia nestructurată ◙ Observaţia structurată

◙ Observaţia externă ◙ Observaţia participativă

◙ Observaţia externă ◙ Observaţia participativă

◘ Observaţia externă

◘ Observaţia participativă

Definiţie

Kluckhohn, Florence R. (1940): “Împărtăşirea conştientă şi sistematică, pe cât circumstanţele o permit, a activităţilor obişnuite şi, ocozional, a intereselor şi afecţiunilor unui grup de persoane (după Peter Jackson, 1983, 39).

George J. McCall şi Jerry L. Simmons (eds.) (1969, 1):

“Observaţia participativă nu este o singură metodă, ci un stil caracteristic de cercetare, în care sunt utilizate mai multe metode şi tehnici: observaţia, interviul informal, analiza documentelor, interviuri cu respondenţii şi participanţii, autoanalizele” (după Mark K. Smith, 1997)

Istoric

Obs. p. utilizată în cercetările de sociologie urbană a Şcolii sociologice de la Chicago.

William Foote Whyte – studiul bandelor de cartier (1955)

John Lofland – studiul sectei Moon (1966)

Laud Humphrey – studiul grupurilor de homosexuali (1970)

William Foote Whyte (1914 – 2000)

Preşedinte ASA (1980) Street Corner Society: The

Social Structure of an Italian Slum University of Chicago Press (1943)

Participant Observer: An Autobiography, Cornell University Press (1994)

Creative Problem Solving in the Field: Reflections on a Career, Rowman and Littlefield (1997)

John Lofland

Doomsday Cult (1966)

Deviance and Identity (1969)

Analyzing Social Settings: A Guide to Qualitative Observation and Analysis (coautor, 1971)

Peace Action in the Eighties: Social Science Perspectives (ed., 1990)

Laud Humphrey (1930 – 1988)

Tearoom Trade: Impersonal Sex in Public Places (1970)

Caracteristici

Danny L. Jorgensen (1989, 13-22):1) Descrierea vieţii sociale se face prin perspectiva celor

dinăuntrul grupului.2) Se are în vedere viaţa de zi cu zi a oamenilor în mediul în

care aceştia îşi duc existenţa.3) Conduce la generalizări ca teorii interpretative 4) Se înscrie într-un proces de cercetare flexibil 5) Descrie comprehensiv şi exhaustiv un aspect important sau

unic al vieţii sociale. 6) Observatorul participant poate juca mai multe roluri:

recunoaşterea deschisă a scopului – cercetător ştiinţific “acoperit”.

7) Se utilizează strategii specifice în funcţie de unitatea socială investigată.

◙ Observaţia continuă versus observaţia eşantionată

■ Reguli de observare

Bibliografie selectivăBanks, Marcus (2001) Viusual Methods in Social Research. Londra:

Sage Publications.BrymBrym,, Robert Robert (2008) (2008) Introduction to SociologyIntroduction to Sociology. . PPT (internet).PPT (internet).Gold, Raymond L. [1958](1970). Roles in sociological field

observations. În N.K. Denzin (ed.). Sociological Methods. A Sourcebook (pp. 370-380). Londra: Butterworths.

Jackson, Peter (1983) Principles and problems of participant observation. Geografiska Annaler. Seria B. Human Geography, 65, 1, 39-46.

Jorgensen, Danny L. (1989) Participant Observation. Newbury Park, CA: Sage Publications, Inc.

Kluckhohn, Florence R. (1940) The participant-observer tehchnique in small communities. American Journal of Sociology, 46, 331-343.

Kohn, Ruth C. şi Nègre, Pierre (1991) Les Vois de l'observation. Repère pour les pratiques de recherche en sciences humaines. Paris: Nathan.

McCall, George J. şi Simmons, Jerry L. (eds.) (1969) Issues in Participant Observation. Reading, Mass: Addison Wesley.