Post on 03-Jun-2018
8/12/2019 Miscarea Moderna
1/5
Miscarea moderna
La inceputul perioadei interbelice se afirma in mod decisive realitatea
economica a industriei care a dat nastere unei noi problematici urbanistice si
necesitatii unei arhitecturi populare. Aspiratiile teoretice ale primelor avagarde,
legate in mare parte de programul de schimbare a lumii, dobandesc o
anvergura universala. Unele propuneri, precum cele cubiste, sunt respinse in
architectura; altele,precum ideile futuriste cu privire la orasul industrial,sunt
absorbite si reelaborate conform principiilor unui rationalism absolut.
Defintia de miscare moderna isi face intrarea in istoriografia arhitecturii
in 1936 cand Nikolaus Pevsner scrie Pionierii miscarii moderne de la William Moris
la Walter Gropius. Textul a aparut la patru ani dupa expozitia amenajata la
Museum of Modern Art din New York intitulata Modern Architectureun omagiu
inchinat acelui tip de arhitectura ale carei principii erau intemeiate pe
rationalism, care ii includea pe marii maestrii precum Wright, Le Corbusier,
Gropius, pentru a-i aminti numai pe cei mai cunoscuti. De aici provine, de altfel,
si celalalt nume al miscarii, rationalism. Ideea conducatoare a miscarii
moderne este cuprinsa in axioma formulata de Sullivan, forma urmeaza
functiunii : o cladire sau un obiect capata un anumit aspect, nu din motive
estetice,ci pentru a satisface exigentele destinatiei lui. Din acest motiv, se
vorbeste si de functionalism,calitate esentiala a miscarii moderne.
Walter Gropius, intrarea principala a Scolii Buhaus
Planul cladirii Buhaus. Complexul este compus din doua corpuri:unul
rectangular care gazduieste Sali de curs si laboratoare si unul in forma de L in
care se afla audotoriu, scena, bucataria si cantina. Cladirea area cinci etaje,gazduieste 28 de locuinte pentru studenti,bai si sala de sport,in timp ce podul
care traverseaza strada cuprinde birourile administrative
BAUHAUS
8/12/2019 Miscarea Moderna
2/5
Bauhaus-ul este un episod fundamental in nasterea designului industrial, isi
trage numele de la Institutul de Arte si meserii intemeiat de Walter Gropius in
191, ca urmare a reorganizarii Scolii de arte aplicate din Weimar, Germania.
Obiectivul principal al scolii, la conducerea careia au urmat Hannes Meyer si
Mies van der Rohe, era acela de a proiecta obiecte care sa poata fi produse in
serie, experimentand materiale noi,printre care otelul si placajul curbat.
Rationalismul european
Prin intemeiarea Bauhaus-ului,Germania devine lider in definirea ideaurilor
miscarii moderne care pot fi sintetizate astfel: arhitectul este investit cu o functie
sociala,trebuie sa produca un profit maxim pentru colectivitate cu eforturi
economice minime;este total interzisa orice forma de ornamentare inutila si
costisitoare,in favoarea formelor rationale care sa-si indeplineasca functia cat
mai bine; toate aceste probleme sunt corelate :arhitectul trebuie sa isi asume
responsabilitatea proiectand totul de la lingura la oras. Prin urmare, nu se
poate face abstractie de relatiile pozitive cu industria care ii valorifica
potentialul si de atentia considerabila acordata unei arhitecturi
populare,inteleasa si ca datorie morala a guvernelor,pentru garantarea acelui
minim indispensabil vietii unei persoane. Problema este abordata metodic,
studiindu-se masurile si solutiile optime pentru diferitele tipuri de locuinta si pentru
orientarea complexelor arhitectonice. Se ajunge la prevederea parcursurilor
indivizilor in cadrul complexelor rezidentiale.
Teoria este pusa in practica in operele lui Ernst May (1886-1970),consilier
insarcinat cu arhitectura civila la Frankfurt pe Main si ale lui Hans Scharoun
(1893-1972) aasesor al reconstructiei Prusiei Orientale in perioada 1919-1925. Si
Gropius proiecteaza cladiri reidentiale,optiunile sale privilegiind aspectele
tehnice,economice si sociale. Dimensiunea colectivista este exasperata la
maximum in proiectele arhotectilor rusi pentru case comune si pentru complexe
urbane de dimensiuni prestabilite. Teoretic,aceasta idee nu se indeparteaza
foarte mult de ceea ce avea sa faca Le Corbusier cu unitatile de locuinte dinMarsilia:arhitectul elvetian,unul din importantii exponenti ai miscarii moderne, va
ajunge la acest rezultat prin intermediul casei-model expuse la Pavilionul
grupului Esprit Nouveau.
Arhitectii nu se multumesc numai sa proiecteze. Caracterul universal al
miscarii moderne si al incercarii sale de omologare in vederea imbunatatirii
8/12/2019 Miscarea Moderna
3/5
calitatii vietii este demonstrat de inaugurarea Congreselor Internationale de
Arhitectura Moderna, CIAM, unde se confrunta idei si metodologii
arhitecturale,acordandu-se atentie constanta realitatilor sociale si economice
rezultand astfel o serie de optiuni formale care se constituie in noi curente,
precum cel al rationalismului italian, sustinut initial de fascism. O figuraizolata,dar fundamentala pemtru dezvolatrea arhitecturii organice si a celei
ecologice, este germanul Hugo Haring care prin conceptele de
Organwerk(opera organica al carei tel este functionalitatea) si Gestaltwelk
(opera formala depinand de prima si cauza a schimbarii formale) ii va influenta
pe Alvar Aalto si Schaoun.
Le Corbusier si Pierre Jeanneret, Interiorul Casei-model,Expozitia
Internationala de Arte Decorative,pavilionul grupului Esprit Nouveau (Paris1925).La inaugurareaexpozitiei, Pavilionului grupului Esprit Nouveau a starnit atata
indignare incat a fost ascuns de o palisada. Fotografia de epoca infatiseaza
interiorul unei camere de locuit pentru vile conceute in intregime din beton
armat si prefabricate astfel incat sa reduca considerabil costurile de constructie
Vedere aeriana a orasului New York in anii 30
Sorlescu Ramona
Experienta americana
Ideea unei arhitecturi organice,nascuta din experiente independente de
cautarile europenilor este principiul calauzitor al rationalismului
american,dezvoltat in jurul Scolii de la Chicago. Punctul de plecare a acesteia
se regaseste in reflectiile sculptorului Horatio Greenough care, spre deosebire
de optiunile eclectice ale secolului al XXI-lea,indicase natura ca model de
referinta in vederea crearii unor forme noi. Conceptul-epurat de implicatiile
teologice prezente la Greennough a fost preluat de Sullivan,pentru care innatura,forma urmeaza functiunea. In acest fel, functionalismul suspunandu-se
legilor naturii, nu este mecanicist asa cum se teoretizeaza in Europa. Nu
intamplator Frank L. Wright tine seama si de casele coloniale americane. Pentru
el, spatiul de locuit trebuie sa se afle in raport de continuitate cu exteriorul si
fiecare element, desi parte a unui ansamblu, capata o identitate proprie.
Miscarea americana se prevaleaza de personalitatile arhitecturii europene
8/12/2019 Miscarea Moderna
4/5
emigrate in SUA in timpul nazismului. Puterea economica a SUA a permis
realizarea unor complexe arhitecturale de neinchipuit pana atunci in Europa,
obligandu-i pe arhitecti sa infrunte probleme noi de urbanism.
Miscarea moderna pe teritoriul Romaniei
Caracterul progresist al modernismului romanesc rezida in special in
inlocuirea "vechilor estetici" cu noua estetica, chestiune care exprima vointa de
modernizare deschisa, in opozitie cu cea de inchidere in interiorul traditionalei
ordini agrare idealizate si a spiritualitatii ortodoxe ostile occidentalizarii. Astfel,
caracterul revolutionar al miscarii apare mult imblinzit, desi opozitia fata de
noua estetica si semnificatia ei a luat in deceniul al patrulea nuante conflictuale
foarte ascutite. Modernismul romanesc (ca si miscarile romanesti de avangarda
de care este foarte legat) a incercat sa sintetizeze, sub semnul pragmatic al
aplicabilitatii imediate, diverse tendinte ale Miscarii Moderne intr-o arhitectura
eleganta, fara caracter experimental, mai apropiata de modernismul temperat
al arhitecturii pariziene din acea perioada (cu evidente procedee de factura
Art-Deco), decit de liniile radicale promovate de neoplasticisti, contructivisti,
scoala de la Bauhaus sau Le Corbusier. Mai rar, mai ales in arhitectura lui Marcel
Iancu, apar clare orientari de factura expresionista, iar pe masura evolutiei in
timp, a aparut tot mai evidenta influenta arhitecturii fasciste italiene (mai ales inarhitectura expozitiilor proiectate de H. Creanga, in arhitectura monumentala a
lui D. Marcu, etc.). Din cauza ca preocuparea pentru o arhitectura economica
a fost, practic, absenta, o alta trasatura formala definitorie a modernismului
romanesc consta in utilizarea de materiale scumpe, de buna calitate, ceea ce
nu este tipic pentru Miscarea Moderna, dar a asigurat constructiilor o buna
rezistenta in timp.
Principalele figuri ale modernismului romanesc au fost Horia Creanga,
exponentul liniei formale celei mai radicale si cel care impune arhitectura
moderna si intreprinde un travaliu consecvent de modernizare a tipologieiimobilului de raport (imobilul ARO, bd. Bratianu, 1929-1931 si cinematograful -
1934, imobilul Otulescu, 1934-1935, imobilul Malaxa - 1935-1937, vilele Bunescu -
1932, Cantacuzino - 1934, stadionul ANEF - 1933-1939, uzinele Malaxa - 1931-1932
si 1936-1939, halele Obor - 1937, din Bucuresti, palatul Culturii de la Cernauti -
1935-1937, etc.), Marcel Iancu, pictor, arhitect si publicist, singurul care este
legat de miscarile de avangarda europene (co-fondator al miscarii Dada,
Zurich, 1916) si care introduce programatic ideile Miscarii Moderne in Romania
8/12/2019 Miscarea Moderna
5/5
(imobilele Herman Iancu - 1926, Clara Iancu - 1931, Gold - 1934, Bazaltin - 1935,
Haimovici - 1937, vilele Fuchs - 1929, Chihaescu - 1930, Iluta - 1931, Wexler - 1931,
Juster - 1931, Reich - 1937, strandul FSSR - 1929, in Bucuresti, sanatoriul
Popper/Predeal -1934, etc.) si George Matei Cantacuzino, personalitate
culturala de mare cuprindere si autor al unei teorii de arhitectura originale,
exponentul unui palladianism modern (hala de avioane a uzinei IAR/Brasov, vilaAriana/Eforie, hotelul Belona/Eforie, etc.). Acestora li se alatura Duiliu Marcu
(Casa de credit si asigurari a magistratilor - 1935-1937, biblioteca Academiei -
1936-1937, Administratia autonoma a monopolurilor statului - 1934-1941, piata
alimentara de la Buzau, imobile de locuit si vile, etc.) precum si alte nume
reprezentative cum ar fi Paul Emil Miclescu (uzinele Ford, Bucuresti - 1930-1932),
Grigore Ionescu (sanatoriul Toria/Covasna - 1933-1934), Octav Doicescu (clubul
nautic de la Snagov), Henriette Delavrancea-Gibory, Ion si Tiberiu Niga, etc. In
general, se poate afirma ca modernistii romani au ales din evantaiul ideologic
al Miscarii Moderne europene numai anumite dimensiuni: cea estetica si cea
rationalista, pe care le aplica in modernizarea tipologica. In chesiunea urbana,ei au optat cu precadere pentru alte modele de dezvoltare urbana: pentru
clarificarea si ierarhizarea circulatiei si pentru reprezentativitatea zonei centrale
s-a continuat politica urbana derivata din operatiile practicate de Haussmann
asupra Parisului (in a doua jumatate a sec. 19), folosind ca principal instrument
al edificarii imobilul de raport (o tipologie de locuinte colective, importata
probabil tot dupa modelul parizian, care, dupa Regulamentul din 1897), a
inceput sa inlocuiasca vechile tipologii, in timp ce, pentru parcelarile cu
locuinte ieftine/populare si de vile s-au folosit principii derivate din practica
orasului-gradina european.
Generatia "revolutionara" a fost abia aceea a tinerilor arhitecti care si-afacut studiile aproximativ in perioada celui de al doilea razboi mondial. Dar
acesti arhitecti care au imbratisat si orientarile radical-reformatoare ale Miscarii
Moderne (problematica locuintei ieftine, principiile orasului functional sintetizate
in Carta de la Atena, standardizarea, etc.) au construit abia dupa razboi.
Horia Creanga ,Vila Bunescu, fatada principala