Teologie

Dogmatic

Vechiul

Testament

Noul

Testament

Istorie

Bisericeasc

Universal

Istoria

Bisericii

Ortodoxe

Romne

Prin hotrrea Sfntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ro-mne din 8-9 iulie 2008, binecredinciosul domnitor muntean Neagoe Basarab, voievod al culturii i generos spri-jinitor al cretintii rsritene, ctitorul monumentalei biserici episcopale de la Curtea de Arge i a toat Sfetagora, cum l numete Gavriil, protos-ul comunitilor monahale athonite, susintorul activitii de tiprire a primelor cri de slujb pe pmnt romnesc, a fost trecut n ceata sfinilor.n privina filiaiei evlaviosului domn, nu exist n istoriogra-fie o unanimitate de preri. Unii cercettori susin c ar fi fost fiul nelegitim al lui Basarab cel Tnr (zis epelu, nov. 1477-sept. 1481; nov. 1481-mart./apr. 1482) cu o iitoare. ns, izvoarele contemporane dau mrturie c era fiul marelui vor-nic Prvu Craiovescu (3 iunie 1512, nmormntat n pridvo-rul bisericii cu hramul Intrarea n biseric a Maicii Domnului de la Snagov) i al soiei sale, Neaga din Hotrani. Adoptnd numele ntemeietorului rii Romneti, Neagoe se intitulea-z cu emfaz: Io Basarab, marele voevod, fiul preabunului, marelui domn, Io Basarab voevod [Basarab epelu]2, dorind s-i inventeze o paternitate menit s-i confere legitimitate. Prin urmare, este mai nimerit s-l considerm descendent din familia Craiovescu, devenit a doua dinastie domnitoare a rii, dect din os domnesc3.Viitorul voievod, nscut ctre 1482 (cel mai devreme n 1481), a deprins primele nvturi n casa marelui vornic Prvu Craiovescu, fiul banului Neagoe de la Craiova (Strehianul), unde a avut dascli renumii, printre ei numrndu-se i c-lugrul Macarie de la Bistria, care l-au iniiat n ciclul cu-

Sfntul Voievod Neagoe Basarab - domn isihast i ctitor de lcauri sfinteAtotvztorului i preabunului Dumnezeu, slav i mrire, Celui ce face s se mplineasc orice fapt bun care este nceput ntru Dnsul, Lui slav i putere, n vecii vecilor, amin.1

1. Epilogul Evangheliarului slavon, 1512.2. Voievodul se intituleaz astfel n epilogul Evangheliarului slavon din 1512, tiprit sub patronajul su (I. BIANU, Nerva HODO, Bibliografia romneas-c veche. 1508-1830, t. I, 1508-1716, Bucureti, Ediiunea Academiei Romne, Stabilimentul graphic J.V. Socec, 1903, facsimilele la pp. 18-19, traducerea la pp. 17-18 [traducerea a fost revizuit de G. Mihil i publicat n: Literatura romn veche (1402-1647), introducere, ediie ngrijit i note de G. Mihil i Dan Zamfirescu, vol. I, Bucureti, Ed. Tineretului, 1969, pp. 58-59]) i ntr-un hrisov: Documenta Romaniae Historica, B. ara Romneasc, II (1501-1525), volum ngrijit de tefan TEFNESCU i Olimpia DIACONESCU, Bucureti, Ed. Academiei, 1972, p. 197. 3. Nu cred c se poate respinge categoric ipoteza c Neagoe ar fi rodul unei legturi a lui Basarab cel Tnr cu tnra jupneas Neaga, descendent din neamul boieri-lor din Hotrani, legtur nelegalizat din cauza morii premature a lui Basarab epelu (sfritul lui martie-nceputul lui aprilie 1482). Dup ce Neaga s-a cstorit cu boierul Prvu Craiovescu, fiul su ar fi putut fi adoptat de soul su legitim, devenindu-i acestuia fiu legiuit. O discuie privind filiaia sa la: Dan PLEIA, Neagoe Basarab. Origi-nea, familia i o scurt privire asupra politicii rii Romneti la nceputul veacului

Moral

Cretin

i

Bioetic

Misiologie

i

Ecumenism

Atitudinca Bis.neil"r Traditionale EDry.!?!!!. fat! de prozelitisoutl at' " "l . l'ropriu, "" un sistem de contabilitate propnu, po.te achizijionapeIlumel" ei drepturi paUimoniale nepatrimoniale, poate asume obligapi, poatc. deschida oont.tni) inclu:;iv iIi 4t institu?ile bancare din Roman..i a,. . compare 1a tribunal ill calitate de reciamant sau inculpat (art.. 6). Ea poat" face donafii di.n fondurile proprii cafre com.unitii{ile religioase cafre On.!olli....:/ia Mondialii a Mai:turilor lui Iehova (luem .foane pcntru. ei de vr""me ce este explicitmStatutul .de organizare).

:IJqi stuiliile teolo.gice socioloiice SUDt unanime. :in a sublinia periculozitatea "Organizaliei Martuiii lui Iel;lOva", caraeterul ei antibiserieesc antl_statar ll4S, opinia publicA, nici Biserica PrtodoxA cultele

DU au protestat in nici un feJ 1a recunoajiterea lor. Astfel, Martorn lui Iehova devin primul grup reJigios care acest statut dupa 1989 (Biserica GrecO'-Catolicll fund de fapt restabilitli dupa 1989). cum remare,r

Pariutele David Pestroiu, acordarea statumlui de cult 0 eroare grava ell ar .n:ebui sa fie semnaI de alarma pentru autorimtile romane care au oferi!; cu prea multii Iai-ghele, suponul legal pentnt desfti.lurarea prozelitismului iehovist ill condil::iile in care s multe, state ale Europei ,i ale Iumii-tnrteazii acest subiect cu multi circamspecp.e ,i eu Iriult1 '.. . .

GOOru"H datelor avansate de manoril n1l.IIlfuu11or a crescut de la 17.

1J..4t Pt. D!'d . ::) lcHan spune clI Organizajia "inccarcA sa destabilizeze spirituaJitatea a ';",11"' (Marton'j lui lehova ale$ii lui Dumnezeu p. 28) arata ,.rritul ei nefast in

detuma'r-ea ;"f-l iin!ci unor oameni prin specuJarea ignorantci .;;i traruportarea lOT psiliicii intr-o lume a farrt.,",-smelor' (p. 7); "amestecuJ ei ill problernele 'polirice majore ostilitatea pe care 0 dovedeil.e fa \--I de oriee forma de progres social" (p. 11); ExistA.numeroase referiri la Organizatia "Martorii !lll h:nova" in pastonla ortodoxA: toat! propaganda iehovista arc un substrat politico-

deprimant. pcntru ca sA produc! panicA. Este vizat! mai ales ie.rarhia ortodoxi, soeatit! . pcfctirimta 'Cu untihristui cu reprezcn.tantul diavolului:'st51tuh) luiac. Prof. Dr. Petre L David,

ASflPro c:rqtinismuiui seculari::at fi inlensiflC.areoprozelilismului neo-pCigiin in Romania tkf-";,l de.cembrie 1989, Editurn "Crist-I ", Bucure. 199-7, p. 214-227); realitate dureroasa }) ; pune' accent pe pericoluJ pentrU societate: .finalitate in care j oaca eel mai impoIUn t AntUn, "Marlorii lui Iehova" in contextulfen.omenului seClar, 'Ck

586 Atitndinea. Bisericilor Tradiponale Europene fafa::de prozelitismuladvent

598 AtittiiHne~ Bisericilor Traditionale Eoropene fall de .prozelimmnl.advent

Sr~itul timpuIui ~i certitudinea in:rinf?lfei sale aocupat dintotdeauna un loc important in SPC::allja cre~1illR ji a generat wmpbrtaniente contradictorii. Oricli.l de ciudat ar pirea, speranta intr-o patusie- ~ediaU poate fi generatoarc de angajament; social, cultural ~i politic .. Pe. de altA parte, ~tcptarea parusiei poate avea ~ i efecte distructive, forme de dei:angajament, social, politic, de dezintercs cultural, pan;; 1. ura fara de lume ji flira de condilia umana in gencraJ"'4. Devine inutil sa. consnuic~ti sau sa. investe~i 1ntr-o Ium.~ care oricum va fi djStrusal]S~. Etic.ile sociale care decurg :din aceste douA conceptii . eshatologice eVQG,;"1te sunt diam~~ opuse .. Astfel. este yorba fie de 0 vizirtne optimisti care .admite ca ordinea sociaJa m mtregu.l ei poate fi supusa suveranitatii lui Dumnezeu ~i poatc devcni un Ioe al speran!e~ fie 0 viziune pesimista despre viitorul lumii, care-i iodea.mna ~e oamen.i sl. se com.'porte ca i cum ar pArasi 0 nav~ care merge spre naufragiu 13 6. . . .. . .

Rarmme 0 certit:udine rosa. atracpa exercitarn: de orice discurs referitor 1a

caJendaristic (Numeri XIV, 24), a dous. venire a lui Hristosurma sa aibA loe in 1650. La rfuldul sAu sa11. John Archer, autorul tracatulu.i The Personal Reigne a/Christ Upon Earth. , London 1643 conside~ ca cei 1260 ~ ~in profetia lui Daniel incep in 406 d_Hr. , inceputul papalit!tu ~i ~e tennina in 1666. ll!A Jean-Oaude Carriere, Jean Delwneau, Urnberto Eco, Stephen J'iI'j Gould, Entreoens ~ lajin .des temps, Pinis: Fayard 1998, p. 33 ; U mberto Rco, Convenatums about the end of time, produced .and edited by Catherine Davitl, Frederic Lenoir, at)d Jean-Philippe de T00ll3C, translated by Ian Maclean and Roger .Pearson, New York: Fromm Intemationa1 2000 (228 p.). I.m lstoric, se. poate vedea cum speraolelc eshalOlogice au condus la comportamente extrcm de violente (mai ales in grupuriJe milenariste de tip seetar), ~ cum putem vedea din lucrarea lui Norman Cohn, Les janarjques de I'apocolypse: milJinaris/es revo/uTionntJires e/ anarchis/eJ mystiques au Moyen age, Pari s: Payot, 1983 . in l~crarea hIi despre mileniu, Stephetl lay Gould., Milenium. His/oire ncturelle el artificielle de I'an 2000, Edition de Seu il, 1998 afinnii ca ,.fervoarea apocaliptica esle un teren de triere a celor ne(erici!i, oprimap., deposedap sat! revolu?onari. intr-un cuviint a tuturor celor can: uu accept! lumea a.

000 Atitudinea Bisericilor TraditionaleEuropene fata de prozelitismul A,~ven~'

ill masura ill care ,.face bine" in societatea contemporana sau 1a nivelul fiedirui jndjvid. AtHclia ex~citatli. de milenarism se 'exglieli ill mare parte prin faptul eli oi pun in scena forme compensatorii penrru frustranle pE care anumi!i aameni le resimt pe piimant. Toate viziunj.le apocaliptice insrrira 0 frir..a fllt.i de cvenin:tentele tragice care unneazll sa se :intfunple, dar '" acela~i titnp' oferil $; antidoM acestei frici: posibilitatea de a face parte din I:l;,:: :'rul sfin1i1or C2Ie:..vor fi dipiti la cer sau vaT r3mane pe pamant ~i vor :fi ~,.:Jtili astfel 'de' acele (:venimente infrico$atoare. Aceasta combinape de frica ,:j m.ntuirc ir1 aceIa:?i timp cste una din sursele' put-erii lnilenarismuIuj-l~59.

In al dbilea rand, ele se hr2.nesc ell imprejmiiri soci!tl~po1itice favorabile,~i ell nemuljumirile unor Jargi categorii de oarneni, 0 profelie despre' sf'liritul luJ:ilii of em intotdeauna n alinare -in suferinta ~i speranfa ca.O perioada--de illcerciiri va lua sf'~it. In 1830, William Miller a atras in mod particular pe suspnatorii campaniilor anti-sclavie. Ace~tia atinsesern un punet -mort "m.

. eforturiIe lor politice ~i expresia pesimismu]ui lor politic comcidea ell mesajul lui Miller. in .mod "asemanator, in anii 1970, America travers a 0 cri.za de Incredere in puterile ei. infrangerea din Vietnam, la care se alantra criza ostaticilor din Iran ~{ cre1?terea prelului petrolul, au avut un asemenea~impact asupra economi~i americane, ca 1?i asupra restului Apusului. Prc1?edinte1e Ronald Reagen (1981-1989) credea ca SUA nebuie sa se inarmeze pentru a se apara de Imperilll Riiului (Uniunea Sovieticii); Koresh ~i adeppi lui ajung sa vada SUA lnse~i ca Imperiu al Rliului ;;;i ei considera ca sunt aeeia care ar trebui sa se inanneze !?i sa se apere impotriva acestui tau.. Pentru eei care credeau in retOIica politica a "majoritatii morale" din an.n 80, ~i anume cii America erapierdu~ dadi nll se intorcea la Dumnezeu pe lac, pentru anumite grupuri de crctini trebuie sa fi avut sens, in J 990, sa accepte cii USA era pierdutil, cii guvemuJ american este a for satanicii..

in introducerea studiului New Religious Movements. Challenge and R.!pl).11se, New Yor!=, 1999, Bry?J1.-.V(ilson era de parere ca; vorbind la modul gener~, naile mi~cari religioase, de~i promit 0 nouli ordine mileniala nu contribuie 01 nimic Iaimbunataprea prezentului sistem social ~i mel macar 1a menpnerea lui. Nici chiar grupurile pen1ru care a doua venire constituie baza predicarii nu fac mai mult ~ acest sellS. ({ 5ingurul proiect de ameliorare consm

1359 Eugen Weber in Apocalypses et Millbwrismes. Propheties, culres et croyances millen~tes a travers les ages, Harvard, 1999 spunea ca. Teroarea. $i speranta merg impreuna. lmpiiratla milenara a lui Hristos reprezinta asptectul eel mai atriigAtor al scrierilor eshatologice, chiar $i pentru cei care nn lmp~esc credint-a ~tina.Si la fel cum catastrbfeJe corespuhd experient.elor cotidiene ale unci lumi corupte, tot ~a sperantele puse inTnileniu reflectA aspira-p.ile, dorinre:le dar mai ell seama resentimenteJe $i furia)) (p. 271).

ConcJuzii 601

jn-:totala recreere a Iumii, od~ili cu stt'llilirea unei imp'arnp.i divine, fie conceputa pepiiIn.3nt;fie in cer . Chiar ~i advc:;-::i~tii, aI carar sistem de reforme sociale i-au. condus sa promoveze sana.tatca ~i educafia, viid in toate mstitutiile mal degtaba ca lID exercipu pregatitDr pentru 0 viata mai bllDii careurm~ dupa advent..

Grupurile neo-protestantc care accentueaza discursul eshatologi~ nu sun! 'altceva deeat eXIJresia religioasa a modemismului .1ncercind sa inloeuiasca reperele .. tradiponale_;::re~tine lntr-o societate secularizatii., cle' se ispira din dQmeni~ p.olitic ~i eeono111ic ~i se.straduie;prin mijloace mai muit saD. mai putin convenponalc, sa creeze 0 pia/Ii" liberii religioasii din care fieeare sa se poata aproviziona .in funqie de nevoile sale spirituale. Ele' sunt comunitafi eshatologioe care predica parusia iminenta i un mileniu de pace, susPnand ca. fericirea incepe dupa venirea lui Hristos pc pamant Aceasta a~teptare intensa est~ .-explicabila ill :ru1isura in care Ie lipsete Hristos Cel inviat, harUl Sau eel sfintitor, dragostea Lui in eomuniunea eu Biserica~ Singurullucru care l~ riimane es~e sa calculeze data Parusiei. Biblia nu este perceputa ca 0 'revelape a Sfmtei Tr~imi, ci ca a carte aI~ carei indicaP-i numerice ofedi date :pentru calcularea zilei sfar:itului. Astfel, sectele neutralizeaza eshatologia printr-o lnVatatura eshatologiNi concepufi ill sensul defutw-um. in acel~i timp,"ill eShatolo.0a lor

. cste o. negare a timpului prezent, a istoriei, orizant a1 viepi llmane. Ceea ce nu reUesc sa mteleaga grilpurile adventist-milenariste este

raportul dintre timp -Ji etemitate. Ele nureU$esc sa rezolve relatia diotre tiropul urnan ~i timpul lui Dumnezeu, in 39a fel meat elc sa se interpenetreze ;;i sa se des~oare intr-o inter-relatie profunda una eli alta. 'Dlidi se intelege bine teologia .creatiei ~i implinirea planului lui Durnnezeu eu hunea, eshatologia nu mai apare ca 0 eonstructie a unui edificiu pc minele almia, ci ca 0 restaurare a vf?chiului edificiu, ci3.ruia Dumnezeu i-a pus fundamentde prin creatic. De aceea putem v().[~i d~ sper.anta eshatologica, Dumne:.::":;u~'nu di~truge lume"a ci a transfiguieaza. .

A~teptarea intensa a unci alte Iumi se manifestii mai ales la cei care cunose frustrfui in ee prive,;;te sensul vietll, smguratatca ~i anonimatul, lipsa de comunicare inter-personala, refuzul unui mod de viata axfisiant. Noile roicarj religioqse l~i atrag clienteIa pentru cil par sa of ere raspunsuri 1a 3ceste mtrebari i arata i 0 cale de salvare: separarea de Iume ~l de raul care se manifesta in ea ~i aderarea la gruparea lor. Ele par sariispundli DeVOll omului de .a "domestici" ~iito::ru. Prin. acc~~. pus ~e ~eptai"ea "iumii de apoi" se ocoJete de fapt adevaratul sellS ~ Y1Clll cre~tme ~l anume ca s:ffiritullumii Cal acestei lumi) este de fapt sr~itul viejii biologice a cretinului, al relapilor sale cotidiene ell semenii, ell lumea inconjuratoare:

602 Ajjturl~~!" _ll_isericilor Tradij:ioD~e Europene [ali de prozclitismnI,adveil r-

distanJa ce ne separi de scopul nostro :final:eternitatea noastra in ~i en Durunezcu pe ~are 0 ,gUStAm inca. din aceast! viata: "Nu erista wei un fel de "mileniu" vDwr. Pentru cei", vrednici sa~ l primcasca, ;,mileniul" apocaliptic(ApocaJipsii XX, 6) este chiir acum; este ,"afa plina de bar din . Bisenca O~odoxa. de~a lungul -acestei .,mii de ani" ce desparte prima venire a lui Hristos, adica de 18 intrupare pana la venjrea lui antihriSt Aceasta este lnvA\Atura ortodoxa a Sfintilor Vasile eel Mare, Grigore Teologul, Andrei a! Cezareii si a .altor Sfinli parinli"l360 .

!J60 Ieromon~ Serafim Rose, Onodoria ji religia viiJorului, Tipografia centraTh cartea Motdovei, on.in.>u. 199;. p. 225.

TematicaTeologie DogmaticaCunoasterea lui DumnezeuCrearea lumiiEreziile hristologiceInsusirea mantuirii in BisericaInvatatura ortodoxa despre Sfintele TaineTaina Sfantului MasluVechiul TestamentIsaiaIeremiaIezechielDanielNoul TestamentPnevmatologia Evangheliei dupa IoanIstorie Bisericeasca Universala950 de ani de la "marea schisma". Interpretari si documente (p. I)950 de ani de la "marea schisma". Interpretari si documente (p. II)Istoria Bisericii Ortodoxe RomaneDomnitorii si ierarhii Tarii Romanesti. Ctitoriile si mormintele lor.Neagoe Basarab. Viata, Opera, DomniaSfantul Voievod Neagoe Basarab - domn isihast si ctitor de lacasuri sfinteMorala Crestina si BioeticaPlanificarea familiala si contraceptiaClonarea reproductiva si terapeutica. Performante si riscuri.Procrearea umana medical asistataDespre transplantul de organe din punct de vedere ortodoxMisiologie si EcumenismOrtodoxie si prozelitismAtitudinea Bisericilor Traditionale Europene fata de prozelitismul adventOrtodoxia in fata prozelitismului Martorilor lui Iehova