Mar

Post on 02-Oct-2015

214 views 1 download

description

Mărul este o specie de plante din familia Rosaceae. Această specie cuprinde între 44 și 55 de soiuri, care se prezintă ca pomi sau arbuști.

Transcript of Mar

  • Mrul

    Mrul este o specie de plante din familia Rosaceae. Aceast specie cuprinde ntre 44 i 55 de soiuri, carese prezint ca pomi sau arbuti. Varietile de mr cresc n zona temperat nordic din Europa, Asia iAmerica de Nord, printre acestea existnd un numr mare de hibrizi.

    Cea mai rspndit form a mrului este mrul de cultur.

    Cuprins

    1 Utilizri medicinale

    2 Productori principali

    3 Referine i note 4 Legturi externe

    5 Vezi i

    Utilizri medicinale

    Chiar dac este un aliment, calitile sale terapeutice sunt cunoscute nc din timpuri strvechi. Plinius celBtrn l recomand n bolile de stomac, iar ceva mai trziu, clugria Hildegard von Bingen recomandmrul contra migrenelor, a durerilor de ficat i de splin. [necesit citare]

    Mrul are aciune tonic, diuretic, uricolitic, depurativ, antiseptic, intestinal, laxativ. Este indicat nastenie, surmenaj, convalescen, graviditate, anemie, reumatism, gu t, litiaz uric, hepatit,colibaciloz, stri febrile, ulcer gastric, gastrite, insomnie, diabet i altele.[necesit citare]

    Partea comestibil a mrului este receptaculul (o prelungire a codiei), iar fructul n sine este ceea ce senumete n termeni populari cotor, parte care n cele mai multe cazuri nu este comestibil.

    Cercetrile sugereaz c merele pot reduce riscul de cancer la colon, cancerul de prostat i cancerulpulmonar.[1] Cojile de mere conin acid ursolic, care, pe baza experimentelor pe obolani, crete masamuchilor scheletici i a esutul adipos brun, de asemenea scade grsimea de culoare alb, reduceobezitate, intolerana la glucoz i steatoza hepatic.[2]

    Productori principali

    Cei mai importani 10 productori (tone)

    Locul ara 2010 2011 20121 China 33.263.000 35.985.000 37.000.000

    2 Statele Unite 4.214.599 4.275.108 4.110.046

  • Cei mai importani 10 productori (tone)

    Locul ara 2010 2011 20123 Turcia 2.600.000 2.680.075 2.889.000

    4 Polonia 1.877.906 2.493.078 2.877.000

    5 India 1.777.200 2.891.000 2.203.000

    6 Italia 2.204.972 2.411.201 1.991.312

    7 Iran 1.662.430 1.842.972 1.700.000

    8 Chile 1.624.242 1.588.347 1.625.000

    9 Rusia 992.000 1.200.000 1.403.000

    10 Frana 1.778.433 1.857.349 1.382.901

    Lumea 60.271.191 65.800.145 63.454.495

    Surs: FAO [3]

    Cei mai importani 10 productori (tone)

    Locul ara 2010 2011 20123 Turcia 2.600.000 2.680.075 2.889.000

    4 Polonia 1.877.906 2.493.078 2.877.000

    5 India 1.777.200 2.891.000 2.203.000

    6 Italia 2.204.972 2.411.201 1.991.312

    7 Iran 1.662.430 1.842.972 1.700.000

    8 Chile 1.624.242 1.588.347 1.625.000

    9 Rusia 992.000 1.200.000 1.403.000

    10 Frana 1.778.433 1.857.349 1.382.901

    Lumea 60.271.191 65.800.145 63.454.495

    Surs: FAO [3]

    Cei mai importani 10 productori (tone)

    Locul ara 2010 2011 20123 Turcia 2.600.000 2.680.075 2.889.000

    4 Polonia 1.877.906 2.493.078 2.877.000

    5 India 1.777.200 2.891.000 2.203.000

    6 Italia 2.204.972 2.411.201 1.991.312

    7 Iran 1.662.430 1.842.972 1.700.000

    8 Chile 1.624.242 1.588.347 1.625.000

    9 Rusia 992.000 1.200.000 1.403.000

    10 Frana 1.778.433 1.857.349 1.382.901

    Lumea 60.271.191 65.800.145 63.454.495

    Surs: FAO [3]