Mar
2
Mărul Mărul este o specie de plante din familia Rosaceae . Această specie cuprinde între 44 și 55 de soiuri, care se prezintă ca pomi sau arbu ști. Varietățile de măr cresc în zona temperată nordică din Europa , Asia și America de Nord , printre acestea existând un număr mare de hibrizi . Cea mai răspândită formă a mărului este mărul de cultură. Cuprins 1 Utilizări medicinale 2 Producători principali 3 Referințe și note 4 Legături externe 5 Vezi și Utilizări medicinale Chiar dacă este un aliment, calitățile sale terapeutice sunt cunoscute încă din timpuri străvechi. Plinius cel Bătrân îl recomandă în bolile de stomac, iar ceva mai târziu, călugărița Hildegard von Bingen recomandă mărul contra migrenelor, a durerilor de ficat și de splină. [necesită citare ] Mărul are ac țiune tonică, diuretică, uricolitică, depurativă, antiseptică, intestinală, laxativă. Este indicat în astenie, surmenaj, convalescen ță, graviditate, anemie, reumatism, gu tă, litiază urică, hepatită, colibaciloză, stări febrile, ulcer gastric, gastrite, insomnie, diabet și altele. [necesită citare ] Partea comestibilă a mărului este receptaculul (o prelungire a codiței), iar fructul în sine este ceea ce se numește în termeni populari „cotor”, parte care în cele mai multe cazuri nu este comestibilă. Cercetările sugerează că merele pot reduce riscul de cancer la colon , cancerul de prostată și cancerul pulmonar. [1] Cojile de mere conți n acid ursolic, care, pe baza experimentelor pe șobolani, crește masa mu șchilor scheletici și a țesutul adipos brun, de asemenea scade grăsimea de culoare albă, reduce obezitate, intoleranța la glucoză și steatoza hepatică . [2] Producători principali Cei mai importanți 10 producători (tone) Locul Țara 2010 2011 2012 1 China 33.263.000 35.985.000 37.000.000 2 Statele Unite 4.214.599 4.275.108 4.110.046
-
Upload
dana-danna -
Category
Documents
-
view
214 -
download
1
description
Mărul este o specie de plante din familia Rosaceae. Această specie cuprinde între 44 și 55 de soiuri, care se prezintă ca pomi sau arbuști.
Transcript of Mar
-
Mrul
Mrul este o specie de plante din familia Rosaceae. Aceast specie cuprinde ntre 44 i 55 de soiuri, carese prezint ca pomi sau arbuti. Varietile de mr cresc n zona temperat nordic din Europa, Asia iAmerica de Nord, printre acestea existnd un numr mare de hibrizi.
Cea mai rspndit form a mrului este mrul de cultur.
Cuprins
1 Utilizri medicinale
2 Productori principali
3 Referine i note 4 Legturi externe
5 Vezi i
Utilizri medicinale
Chiar dac este un aliment, calitile sale terapeutice sunt cunoscute nc din timpuri strvechi. Plinius celBtrn l recomand n bolile de stomac, iar ceva mai trziu, clugria Hildegard von Bingen recomandmrul contra migrenelor, a durerilor de ficat i de splin. [necesit citare]
Mrul are aciune tonic, diuretic, uricolitic, depurativ, antiseptic, intestinal, laxativ. Este indicat nastenie, surmenaj, convalescen, graviditate, anemie, reumatism, gu t, litiaz uric, hepatit,colibaciloz, stri febrile, ulcer gastric, gastrite, insomnie, diabet i altele.[necesit citare]
Partea comestibil a mrului este receptaculul (o prelungire a codiei), iar fructul n sine este ceea ce senumete n termeni populari cotor, parte care n cele mai multe cazuri nu este comestibil.
Cercetrile sugereaz c merele pot reduce riscul de cancer la colon, cancerul de prostat i cancerulpulmonar.[1] Cojile de mere conin acid ursolic, care, pe baza experimentelor pe obolani, crete masamuchilor scheletici i a esutul adipos brun, de asemenea scade grsimea de culoare alb, reduceobezitate, intolerana la glucoz i steatoza hepatic.[2]
Productori principali
Cei mai importani 10 productori (tone)
Locul ara 2010 2011 20121 China 33.263.000 35.985.000 37.000.000
2 Statele Unite 4.214.599 4.275.108 4.110.046
-
Cei mai importani 10 productori (tone)
Locul ara 2010 2011 20123 Turcia 2.600.000 2.680.075 2.889.000
4 Polonia 1.877.906 2.493.078 2.877.000
5 India 1.777.200 2.891.000 2.203.000
6 Italia 2.204.972 2.411.201 1.991.312
7 Iran 1.662.430 1.842.972 1.700.000
8 Chile 1.624.242 1.588.347 1.625.000
9 Rusia 992.000 1.200.000 1.403.000
10 Frana 1.778.433 1.857.349 1.382.901
Lumea 60.271.191 65.800.145 63.454.495
Surs: FAO [3]
Cei mai importani 10 productori (tone)
Locul ara 2010 2011 20123 Turcia 2.600.000 2.680.075 2.889.000
4 Polonia 1.877.906 2.493.078 2.877.000
5 India 1.777.200 2.891.000 2.203.000
6 Italia 2.204.972 2.411.201 1.991.312
7 Iran 1.662.430 1.842.972 1.700.000
8 Chile 1.624.242 1.588.347 1.625.000
9 Rusia 992.000 1.200.000 1.403.000
10 Frana 1.778.433 1.857.349 1.382.901
Lumea 60.271.191 65.800.145 63.454.495
Surs: FAO [3]
Cei mai importani 10 productori (tone)
Locul ara 2010 2011 20123 Turcia 2.600.000 2.680.075 2.889.000
4 Polonia 1.877.906 2.493.078 2.877.000
5 India 1.777.200 2.891.000 2.203.000
6 Italia 2.204.972 2.411.201 1.991.312
7 Iran 1.662.430 1.842.972 1.700.000
8 Chile 1.624.242 1.588.347 1.625.000
9 Rusia 992.000 1.200.000 1.403.000
10 Frana 1.778.433 1.857.349 1.382.901
Lumea 60.271.191 65.800.145 63.454.495
Surs: FAO [3]
