curs 2curs 233 / / semsemestrul IIestrul II

Materialele prezentate au scop didactic. Folosirea lor în alte scopuri decât cele necesare procesului de învăţământ, este

sancţionată potrivit legislaţiei în vigoare.

Lector drd.arh. Corina LUCESCULector drd.arh. Corina LUCESCU

ISTORIA UNIVERSALĂ ISTORIA UNIVERSALĂ A ARHITECTURII A ARHITECTURII ŞŞI ARTELORI ARTELOR / 20/ 201010--20120111

ANTICHITATEA ANTICHITATEA ŞŞI I EVUL MEDIU EVUL MEDIU

Mausoleul Santa Constanza – Roma / 360-370

Mausoleul Santa Constanza – Roma

Mausoleul Santa Constanza – Roma

Mausoleul Galla Placidia – Ravenna / 424

Mausoleul Galla Placidia – Ravenna / 424

Mausoleul Galla Placidia – Ravenna / 424

Mausoleul Galla Placida - Ravenna

Mausoleul Galla Placida - Ravenna

Mausoleul Galla Placida - Ravenna

Biserica Santo Stefano Rotondo / Roma / 462 - 482

Biserica Santo Stefano Rotondo

Biserica San Vitale – Ravenna / sec. VI

Biserica San Vitale – Ravenna

Biserica San Vitale - Ravenna

Biserica San Vitale - Ravenna

Biserica San Vitale - Ravenna

Biserica San Vitale - Ravenna

Biserica San Vitale - Ravenna

Biserica San Vitale - Ravenna

Biserica San Vitale - Ravenna

Împăratul Iustinian

Biserica San Vitale - Ravenna

Împărăteasa Teodora

Biserica San Vitale - Ravenna

Biserica San Vitale - Ravenna

Biserica San Vitale - Ravenna

Biserica San Vitale - Ravenna

Biserica Sant Apollinare in Classe

Biserica Sant Apollinare Nuovo

La Sant Apollinare Nuovo din Ravenna, în imensul mozaic al acesteia apar cei trei magi, dar nu în costumaţia orientală, tradiţională, ci îmbrăcaţi ca tarabostes daci, având pe cap pileus, cuşma getică specifică. În urma celor trei magi, fără legătură cu aceştia, apar sfintele mucenice care poartă îmbrăcăminte ţărănească românească: cămăşi albe cu poale lungi, catrinţe decorate cu motive variate, marame albe de borangic cu franjuri către glezne.

Monumentul cel mai semnificativ al arhitecturii bizantine este Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol – construită în sec. VI d.Chr. de către arhitecţii Antemios din Trales şi Isidor din Milet.

Cupola semisferică aminteşte de cea a Pantheonului din Roma

Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol

Cupola, ce simbolizează cerul, este aşezată pe un tambur fals carereprezintă de fapt o îngroşare a bazei cupolei. Tamburul se constituie ca uninel care leagă calota peste nivelul ferestrelor şi primeşte contraforturilecare întăresc baza cupolei. Marea cupolă este urmată de încă două semicupole cu aceeaşi rază ca şi cea principală.

În plan apare pentru prima dată crucea greacă.

Cupola principală are 40 de ferestre, fapt ce se poate explica în mai multe feluri:

- Influenţă romană – sistem zecimal 4 x 10- Influenţă greacă – pentagrama pitagoreică: 2 x 5 = 10 şi 8 x 5 = 40 - Simbolism creştin - numărul 40 apare de mai multe ori în evanghelii, cu

diferite semnificaţii mistice

Volumele sunt puse în proporţie după secţiunea de aur şi după triunghiul lui Timeu – deci metode de tradiţie greacă.Pe verticală, există o punere în proporţie a volumelor prin procedee geometrice cu punerea în proporţie a elementelor şi detaliilor prin procedeul aritmetic al ritmării cu ajutorul unor şiruri recurente.

Pe dinafară are aspectul unui dreptunghi (aproape pătrat de 77 x 71,70m).

În faţă are un atrium, un exonartex si un nartex de mici proporţii faţă de restul clădirii.

Interiorul e împărţit într-o navă centrală, mai mare, şi alte două laterale mai mici, peste care se ridică galeriile în două etaje.

Atenţia e atrasă de marea cupolă centrală de deasupra navei centrale, încadrată de două semi cupole şi şase cupole mai mici. Cupola centrală e o adevărată minune constructivă, atât prin mărimea ei (diametrul de 31 m), cât şi înălţimea la care e ridicată (54 m), datorită căreia pare suspendată în văzduh, luminată de cele 40 ferestre de la baza ei.

Panouri subţiri de marmură absorbeau şi reflectau lumina a mii de lumânări şi lămpi care luminau atât de bine interiorul, încât biserica era folosită şi ca far, deşi azi este întunecoasă şi misterioasă.

Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol

Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol

Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol

Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol

Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XIV)

Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XIV)

Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XIV)

Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XI)

Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XI)

BIZANBIZANŢŢULUL

RUSIARUSIA

Stilul bizantin, trecând spre nord, dă naştere turlelor.Punerea în proporţie bizantină a trecut în Rusia cu priorităţi ascensionale, creând o triangulaţie specifică, bazată pe elementul geometric cel mai zvelt: triunghiul dreptunghic cu catetele în raportul 1: 2+1: 2+√√2.2.Triangulaţia este evidenţiată direct prin înclinarea apelor acoperişurilor turlelor, prin elemente decorative repetate (ocniţe triunghiulare) şi prin silueta generală.Trecerea de la biserica bizantină cu cupolă/cupole la biserica rusă cu turle ţuguiate s-a realizat treptat, prin forme intermediare, toate membre ale familiei √2.2.

RUSIARUSIAPrezenţa nelipsită a elementului aritmetic √2 2 , atestă o influenţă dublă:- de la răsărit – India, Persia- de la apus – Europa occidentală şi centrală prin intermediul Poloniei.

Migrarea bisericii bizantine spre nord păstrează cupola-cer dar o mută tot mai sus, la capătul superior al turlei principale – planul centrat se transformă în cruce greacă iar simbolismul general se amplifică.

Biserica Sfântul Blajennâi din Moscova

Aceeaşi punere în proporţie după raportul 1:2+1:2+√√22 este respectată şi în plan. Alături de pătrat, care este foarte frecvent datorită turlelor pe pandantivi, există dreptunghiurile impuse de bolţi iar crucea greacă este aproape generală.

Simbolismul este exacerbat până la ultima sa expresie. Fiecare element al compoziţiei arhitecturale are valoare simbolică şi participă, astfel, pe cale geometrică sau aritmetică, la punerea în proporţie.

RUSIARUSIA

Biserica Sfânta Treime din Nenoska

RUSIARUSIA

RUSIARUSIA

RUSIARUSIA -- 18901890

RUSIARUSIA

RUSIARUSIA

RUSIARUSIA

ŢŢĂRILE ROMÂNEĂRILE ROMÂNE –– BIZANBIZANŢŢUL DUPĂ BIZANUL DUPĂ BIZANŢŢ

S-au folosit două tipuri de plan:- tipul în cruce greacă înscrisă- tipul trilobat

Tipul în cruce greacă înscrisă cedează locul tipului cu cu pronaos supralărgitpronaos supralărgit în cazul bisericilor domneşti, mitropolitane şi mănăstireşti, compoziţie care se întâlneşte exclusiv în arhitectura Ţãrii Româneşti şi reprezintã un tip autohton.

Biserica din Snagov

ŢŢARA ROMÂNEASCĂARA ROMÂNEASCĂ

În sec. XIII-XIV d.Chr., planurile au raporturi numerice simple iar în secţiune se foloseşte triunghiul echilateral.În sec. XIV d.Chr. apare elementul care va domina construcţia de biserici în Ţara Românească până în epoca modernă: CRUCEA GREACĂ ÎN PLAN ŞI ÎN SPAŢIU.

Această punere în proporţie:• exprimă, repetat, atât simbolul crucii cât şi

elementele geometrice specifice – pătratul în plan şisecţiuni şi cubul în spaţiu.

• permite trecerea uşoară, prin intermediul pandantivilor, la tamburul turlei pe care sprijină

cupola.

ŢŢARA ROMÂNEASCĂARA ROMÂNEASCĂ

Volumul este dimensionat pe baza valorii √2,2, adică pe baza ideii de pătrat, peste care se înalţă cercul tamburului turlei şi semisfera cupolei.

Sistemul cerc peste pătrat a fost aplicat de mii de ani, din Extremul Orient până în Roma, în cele mai variate religii, pentru punerea în proporţie a edificiilor religioase monumentale. În Ţara Românească, acest sistem se îmbină cu crucea greacă – simbolul Crucii.

ŢŢARA ROMÂNEASCĂARA ROMÂNEASCĂ

Biserica Sf.Nicolae Domnescde la Curtea de Argeşctitoria lui Neagoe Basarab - 1512

ŢŢARA ROMÂNEASCĂARA ROMÂNEASCĂ

Din sec. XV d.Chr., faţadele bisericilor medievale din Ţara Românească sunt împărţite în două registre, separate printr-un brâu, care marchează în exterior nivelul naşterii bolţilor. Cele două registre sunt în general de înălţime egală, dar par inegale datorită frizei decorative de sub streaşină care reduce vizual, aparent, registrul superior. Raportul celor două registre apare vederii ca fiind 1:s.1:s.

ŢŢARA ROMÂNEASCĂARA ROMÂNEASCĂ

Biserica episcopală de la Curtea de Argeşctitoria lui Neagoe Basarab - 1512

tipul cu pronaos supralărgittipul cu pronaos supralărgit

ŢŢARA ROMÂNEASCĂARA ROMÂNEASCĂ

ŢŢARA ROMÂNEASCĂARA ROMÂNEASCĂ

Trase ordonatoareşi proporţiiConf.dr.arh.Sorin MinghiatConf.dr.arh.Sorin Minghiat

MOLDOVAMOLDOVA

În plan se observă crucea greacă.

Stilul românesc moldovenesc – stilul gotic moldovenescstilul gotic moldovenesc – se diferenţiază de stilul românesc din Ţara Românească prin:

• Detalii – ancadramente gotice de uşi şi ferestre• Prezenţa contraforţilor exteriori• Ogiva moldovenească – cu centrele de trasare foarte apropiate• Bolţile moldoveneşti• Postamente stelate ale turlelor• Planuri mai alungite în direcţia est-vest• Turle mai puţine sau de loc.

În Moldova s-au folosit două tipuri de planuri:- un tip de plan drept - un tip de plan trilobat

Influenţa bizantină s-a îmbinat cu cea occidentală, în mod special cea romanică şi gotică venite prin Ardeal şi Polonia.

MOLDOVAMOLDOVA

Biserica Sfântul Nicolaedin Rădăuţi

tip de plan drept

Arhitectura Moldovei cunoaşte două etape de maximă importanţă:

1. arhitectura din vremea domniei lui ŞTEFAN CEL MARE - arcele piezişe folosite la construcţia bolţilor- contraforturile dispuse pe faţaţe- intrarea principalã pe faţada de sud

2. arhitectura din vremea lui PETRU RAREŞ- peste vechile siluete, peste vechile structuri moştenite de la Ştefan cel Mare se suprapune o decoraţie pictată

- se adaugă un pridvor deschis, sub impulsul arhitecturii populare

Tip de plan trilobat

MOLDOVAMOLDOVA

Boltă moldovenească Fereastră gotică

Biserica Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorulsat ARBORE, com. Arbore, jud. Suceava

Biserica Adormirea Maicii Domnuluisat MĂNĂSTIREA HUMORULUI, com. Mănăstirea, jud. Suceava

Biserica Înălţarea Sf. Crucisat PĂTRĂUŢI, com. Pătrăuţi, jud. Suceava Mănăstirea Probota cu biserica Sf. Nicolae

sat PROBOTA, com. Dolhasca, jud. Suceava

Biserica Sf. Gheorghe a mănăstirii Sf. Ioan cel Noumunicipiu SUCEAVA, jud. Suceava

Biserica Bunavestiresat VATRA MOLDOVIŢEI,com. Vatra Moldoviţei, jud Suceava

Mănăstirea Voroneţ, cu biserica Sf. Gheorghesat VORONEŢ, oraş Gura Humorului, jud. Suceava