ISTORIA UNIVERSALĂ A ARHITECTURII ŞI ARTELOR / 2010-2011 ... fileBiserica Sant Apollinare Nuovo La...
Transcript of ISTORIA UNIVERSALĂ A ARHITECTURII ŞI ARTELOR / 2010-2011 ... fileBiserica Sant Apollinare Nuovo La...
curs 2curs 233 / / semsemestrul IIestrul II
Materialele prezentate au scop didactic. Folosirea lor în alte scopuri decât cele necesare procesului de învăţământ, este
sancţionată potrivit legislaţiei în vigoare.
Lector drd.arh. Corina LUCESCULector drd.arh. Corina LUCESCU
ISTORIA UNIVERSALĂ ISTORIA UNIVERSALĂ A ARHITECTURII A ARHITECTURII ŞŞI ARTELORI ARTELOR / 20/ 201010--20120111
ANTICHITATEA ANTICHITATEA ŞŞI I EVUL MEDIU EVUL MEDIU
Mausoleul Santa Constanza – Roma / 360-370
Mausoleul Santa Constanza – Roma
Mausoleul Santa Constanza – Roma
Mausoleul Galla Placidia – Ravenna / 424
Mausoleul Galla Placidia – Ravenna / 424
Mausoleul Galla Placidia – Ravenna / 424
Mausoleul Galla Placida - Ravenna
Mausoleul Galla Placida - Ravenna
Mausoleul Galla Placida - Ravenna
Biserica Santo Stefano Rotondo / Roma / 462 - 482
Biserica Santo Stefano Rotondo
Biserica San Vitale – Ravenna / sec. VI
Biserica San Vitale – Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Împăratul Iustinian
Biserica San Vitale - Ravenna
Împărăteasa Teodora
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica Sant Apollinare in Classe
Biserica Sant Apollinare Nuovo
La Sant Apollinare Nuovo din Ravenna, în imensul mozaic al acesteia apar cei trei magi, dar nu în costumaţia orientală, tradiţională, ci îmbrăcaţi ca tarabostes daci, având pe cap pileus, cuşma getică specifică. În urma celor trei magi, fără legătură cu aceştia, apar sfintele mucenice care poartă îmbrăcăminte ţărănească românească: cămăşi albe cu poale lungi, catrinţe decorate cu motive variate, marame albe de borangic cu franjuri către glezne.
Monumentul cel mai semnificativ al arhitecturii bizantine este Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol – construită în sec. VI d.Chr. de către arhitecţii Antemios din Trales şi Isidor din Milet.
Cupola semisferică aminteşte de cea a Pantheonului din Roma
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol
Cupola, ce simbolizează cerul, este aşezată pe un tambur fals carereprezintă de fapt o îngroşare a bazei cupolei. Tamburul se constituie ca uninel care leagă calota peste nivelul ferestrelor şi primeşte contraforturilecare întăresc baza cupolei. Marea cupolă este urmată de încă două semicupole cu aceeaşi rază ca şi cea principală.
În plan apare pentru prima dată crucea greacă.
Cupola principală are 40 de ferestre, fapt ce se poate explica în mai multe feluri:
- Influenţă romană – sistem zecimal 4 x 10- Influenţă greacă – pentagrama pitagoreică: 2 x 5 = 10 şi 8 x 5 = 40 - Simbolism creştin - numărul 40 apare de mai multe ori în evanghelii, cu
diferite semnificaţii mistice
Volumele sunt puse în proporţie după secţiunea de aur şi după triunghiul lui Timeu – deci metode de tradiţie greacă.Pe verticală, există o punere în proporţie a volumelor prin procedee geometrice cu punerea în proporţie a elementelor şi detaliilor prin procedeul aritmetic al ritmării cu ajutorul unor şiruri recurente.
Pe dinafară are aspectul unui dreptunghi (aproape pătrat de 77 x 71,70m).
În faţă are un atrium, un exonartex si un nartex de mici proporţii faţă de restul clădirii.
Interiorul e împărţit într-o navă centrală, mai mare, şi alte două laterale mai mici, peste care se ridică galeriile în două etaje.
Atenţia e atrasă de marea cupolă centrală de deasupra navei centrale, încadrată de două semi cupole şi şase cupole mai mici. Cupola centrală e o adevărată minune constructivă, atât prin mărimea ei (diametrul de 31 m), cât şi înălţimea la care e ridicată (54 m), datorită căreia pare suspendată în văzduh, luminată de cele 40 ferestre de la baza ei.
Panouri subţiri de marmură absorbeau şi reflectau lumina a mii de lumânări şi lămpi care luminau atât de bine interiorul, încât biserica era folosită şi ca far, deşi azi este întunecoasă şi misterioasă.
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol
Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XIV)
Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XIV)
Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XIV)
Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XI)
Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XI)
BIZANBIZANŢŢULUL
RUSIARUSIA
Stilul bizantin, trecând spre nord, dă naştere turlelor.Punerea în proporţie bizantină a trecut în Rusia cu priorităţi ascensionale, creând o triangulaţie specifică, bazată pe elementul geometric cel mai zvelt: triunghiul dreptunghic cu catetele în raportul 1: 2+1: 2+√√2.2.Triangulaţia este evidenţiată direct prin înclinarea apelor acoperişurilor turlelor, prin elemente decorative repetate (ocniţe triunghiulare) şi prin silueta generală.Trecerea de la biserica bizantină cu cupolă/cupole la biserica rusă cu turle ţuguiate s-a realizat treptat, prin forme intermediare, toate membre ale familiei √2.2.
RUSIARUSIAPrezenţa nelipsită a elementului aritmetic √2 2 , atestă o influenţă dublă:- de la răsărit – India, Persia- de la apus – Europa occidentală şi centrală prin intermediul Poloniei.
Migrarea bisericii bizantine spre nord păstrează cupola-cer dar o mută tot mai sus, la capătul superior al turlei principale – planul centrat se transformă în cruce greacă iar simbolismul general se amplifică.
Biserica Sfântul Blajennâi din Moscova
Aceeaşi punere în proporţie după raportul 1:2+1:2+√√22 este respectată şi în plan. Alături de pătrat, care este foarte frecvent datorită turlelor pe pandantivi, există dreptunghiurile impuse de bolţi iar crucea greacă este aproape generală.
Simbolismul este exacerbat până la ultima sa expresie. Fiecare element al compoziţiei arhitecturale are valoare simbolică şi participă, astfel, pe cale geometrică sau aritmetică, la punerea în proporţie.
RUSIARUSIA
Biserica Sfânta Treime din Nenoska
RUSIARUSIA
RUSIARUSIA
RUSIARUSIA -- 18901890
RUSIARUSIA
RUSIARUSIA
RUSIARUSIA
ŢŢĂRILE ROMÂNEĂRILE ROMÂNE –– BIZANBIZANŢŢUL DUPĂ BIZANUL DUPĂ BIZANŢŢ
S-au folosit două tipuri de plan:- tipul în cruce greacă înscrisă- tipul trilobat
Tipul în cruce greacă înscrisă cedează locul tipului cu cu pronaos supralărgitpronaos supralărgit în cazul bisericilor domneşti, mitropolitane şi mănăstireşti, compoziţie care se întâlneşte exclusiv în arhitectura Ţãrii Româneşti şi reprezintã un tip autohton.
Biserica din Snagov
ŢŢARA ROMÂNEASCĂARA ROMÂNEASCĂ
În sec. XIII-XIV d.Chr., planurile au raporturi numerice simple iar în secţiune se foloseşte triunghiul echilateral.În sec. XIV d.Chr. apare elementul care va domina construcţia de biserici în Ţara Românească până în epoca modernă: CRUCEA GREACĂ ÎN PLAN ŞI ÎN SPAŢIU.
Această punere în proporţie:• exprimă, repetat, atât simbolul crucii cât şi
elementele geometrice specifice – pătratul în plan şisecţiuni şi cubul în spaţiu.
• permite trecerea uşoară, prin intermediul pandantivilor, la tamburul turlei pe care sprijină
cupola.
ŢŢARA ROMÂNEASCĂARA ROMÂNEASCĂ
Volumul este dimensionat pe baza valorii √2,2, adică pe baza ideii de pătrat, peste care se înalţă cercul tamburului turlei şi semisfera cupolei.
Sistemul cerc peste pătrat a fost aplicat de mii de ani, din Extremul Orient până în Roma, în cele mai variate religii, pentru punerea în proporţie a edificiilor religioase monumentale. În Ţara Românească, acest sistem se îmbină cu crucea greacă – simbolul Crucii.
ŢŢARA ROMÂNEASCĂARA ROMÂNEASCĂ
Biserica Sf.Nicolae Domnescde la Curtea de Argeşctitoria lui Neagoe Basarab - 1512
ŢŢARA ROMÂNEASCĂARA ROMÂNEASCĂ
Din sec. XV d.Chr., faţadele bisericilor medievale din Ţara Românească sunt împărţite în două registre, separate printr-un brâu, care marchează în exterior nivelul naşterii bolţilor. Cele două registre sunt în general de înălţime egală, dar par inegale datorită frizei decorative de sub streaşină care reduce vizual, aparent, registrul superior. Raportul celor două registre apare vederii ca fiind 1:s.1:s.
ŢŢARA ROMÂNEASCĂARA ROMÂNEASCĂ
Biserica episcopală de la Curtea de Argeşctitoria lui Neagoe Basarab - 1512
tipul cu pronaos supralărgittipul cu pronaos supralărgit
ŢŢARA ROMÂNEASCĂARA ROMÂNEASCĂ
ŢŢARA ROMÂNEASCĂARA ROMÂNEASCĂ
Trase ordonatoareşi proporţiiConf.dr.arh.Sorin MinghiatConf.dr.arh.Sorin Minghiat
MOLDOVAMOLDOVA
În plan se observă crucea greacă.
Stilul românesc moldovenesc – stilul gotic moldovenescstilul gotic moldovenesc – se diferenţiază de stilul românesc din Ţara Românească prin:
• Detalii – ancadramente gotice de uşi şi ferestre• Prezenţa contraforţilor exteriori• Ogiva moldovenească – cu centrele de trasare foarte apropiate• Bolţile moldoveneşti• Postamente stelate ale turlelor• Planuri mai alungite în direcţia est-vest• Turle mai puţine sau de loc.
În Moldova s-au folosit două tipuri de planuri:- un tip de plan drept - un tip de plan trilobat
Influenţa bizantină s-a îmbinat cu cea occidentală, în mod special cea romanică şi gotică venite prin Ardeal şi Polonia.
MOLDOVAMOLDOVA
Biserica Sfântul Nicolaedin Rădăuţi
tip de plan drept
Arhitectura Moldovei cunoaşte două etape de maximă importanţă:
1. arhitectura din vremea domniei lui ŞTEFAN CEL MARE - arcele piezişe folosite la construcţia bolţilor- contraforturile dispuse pe faţaţe- intrarea principalã pe faţada de sud
2. arhitectura din vremea lui PETRU RAREŞ- peste vechile siluete, peste vechile structuri moştenite de la Ştefan cel Mare se suprapune o decoraţie pictată
- se adaugă un pridvor deschis, sub impulsul arhitecturii populare
Tip de plan trilobat
MOLDOVAMOLDOVA
Boltă moldovenească Fereastră gotică
Biserica Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorulsat ARBORE, com. Arbore, jud. Suceava
Biserica Adormirea Maicii Domnuluisat MĂNĂSTIREA HUMORULUI, com. Mănăstirea, jud. Suceava
Biserica Înălţarea Sf. Crucisat PĂTRĂUŢI, com. Pătrăuţi, jud. Suceava Mănăstirea Probota cu biserica Sf. Nicolae
sat PROBOTA, com. Dolhasca, jud. Suceava
Biserica Sf. Gheorghe a mănăstirii Sf. Ioan cel Noumunicipiu SUCEAVA, jud. Suceava
Biserica Bunavestiresat VATRA MOLDOVIŢEI,com. Vatra Moldoviţei, jud Suceava
Mănăstirea Voroneţ, cu biserica Sf. Gheorghesat VORONEŢ, oraş Gura Humorului, jud. Suceava