I L U.

lE

129 ACADEMIA ROMANAMEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

SERIA III TOMUL VIII MEM. 6

BRODNICII I ROMANII0 PROBLEMA DIN VECHEA ISTORIE

A ROMANILORCU UN ADAUS DESPRE VRANCEA

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

CVLTVRA NATIONALABUCURESTI

1928

,

40-

AcAlftuff

IPIninttt*

11

BRODNICII I ROMANII0 PROBLEMA DIN VECHEA ISTORIE

A ROMANILORCU UN ADAUS DESPRE VRANCEA

D E

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

.Fedinfa dela 9 Decemvrie 1927 '

Fara sa se fi adaus peste masurd materialul, stramutarea istoriei Ro-m anilor in cadrul istoriei universale e de natura sa aduca sau sä apropieresolvirea multor probleme de ev-mediu romanesc ramase nedeslegatesau deslegate numai prin romantice apropieri lard metoda i fara simtal imprejurarilor.

Chestia «brodnicilor» e dintre acestea.Ei sunt pomeniti la Rasaritul asezarii ardelene a Cavalerilor Teutoniasezare careia recenta comunicare a profesorului Rosier la Institutul

sud-est european ii da alt cadru i alta semnificatie i pe care am in-tentia de a o relua in comparatie cu opera Teutonilor in Locurile Sfinte

cu inceputurile celei savarsite in Prusia in actul regal de donatienouà dare Cavalerii Teutoni pe la 7 Maiu 1222 si in confirmarea luide catre Papa la 19 Decembre 1222 1). E vorba de «Castelul Crucii»,un Castel al Crucii, cladit, recent, de Cavaleri Cruceburg, Cuzeburc,intr'o varianta mai nouà Cruczeburg si de «un teritoriu care mergep and la hotarele Brodnicilor», «quae vadit usque ad terminos Prodni-corum», «un teritoriu care se intinde de la hotarul acelui castel pand lahotarele Prodnicilon, «necnon a termino ipsius castri terram quandamquae procedit usque ad terminos Prodnicorum». AceastA «tub e

1) Zimmermann-Werner-Mater, Urkundentuch, I, pp. 19-23.

x A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. VIII, Mem. 6.

,

-

61111.111TECALVsIfl

ialiTf. A t:i . C.7... Irtrteh

........f...tir4e0vetifIlt

7tviBLIOTeb...1cs,.*, ACADE-Itlfl

.*

141 Plan 0

0 0.,

1

.

I

:--

si

in,

"46... -...mo"

\t.......

K.

22.4 40...........

.

'..'

1....ii ',..;...

2 N. IORGA 148

afard de Carpati, de «Montes Nivium», cari margenesc jur imprejurvechea lor donatie a Terii Barsei: osicut montes nivium terram corn-plectuntur eandem» (quae dicitur Borsa»)2). Ea se intinde pe de altaparte de la indagines s'a definit acum in urma termenul acesta cazona de siguranta ale Almajului («Almagie»), peste izvorul Barsei,pang la Dunare («vadit usque ad ortum aquae quae vocatur Burza etinde progreditur ad Danubium», «in parte altera protenditur usque adortum aquae quae Burza vocatur et inde ad Danubium usque proten-dit» 3). Deci Dunarea la care se ajunge mergand dela izvoarele Barseimai departe, evident spre Rasarit.

Editia Zimmermann-Werner nu cuprinde in ambele casuri deckacest nume de «Brodnici», pe cand aceia data de Dreger, in Codex, deFejer (1111), p. 422), de Schuller, in «Archivul» sasesc, i reluata i deTeutsch i Firnhaber, Urkundenbuch, I, p. 19, editie reprodusa in Hur-muzaki, I, a actului papal, are, cu deosebire si in ce priveste ortografiamai multor nume, in loc de Wrodnicic «Valachi», adevarat intr'oforma pe care n'o intrebuinta cancelaria regala, obisnuita ori cu formamaghiara: «Olati», «Olaci» ori cu cea francesä: «Blacio. Versiunea aceastae luata dupd un copiariu de la inceputul secolului al XV-lea, al caruiautor propune deci cea dintaiu identificare a Brodnicilor cu Romanii.

mai jos, de altfel, cand e vorba, in actul papal, de «Blachi», Romaniidin Ardeal, pusi alaturi de Secui, prin a caror tara, a amandurora, aua trece Cavalerii, copia are: t(Valachorum».

Acesti Brodnici, asezati dincoace de Carpati, pe o linie plecand de laizvoarele Barsei, sunt nunuti cu un nume strain, slay, care nu poatefi deck imprumutat de la o obisnuinta, mai mult:. dela o cancelarieslavona.

De la inceput, de cand Onciul a luat in cercetare cele mai vechi izvoarerelative la partea intunecata a istoriei noastre, Brodnicii rusi au räsaritin mintea cercetatorilor. i Radu Rosetti, in studiul salt asupra Brod-nicilor, in Revista Noud, III (p. 50 si urm.), se gandeste la dansii. In-formatia «letopisetului lui Ipatie», adus inainte de Onciul si in Originileprincipatelor (p. 232), Rosetti recurgand la povestirea, basata peacest izvor, a lui Caramzin, in «Istoria Rusiei», da asupra lor acesteIn 1147 participarea lor la lupta de pe raul Oca intre cneazul Sviatoslav,

1) ibid..2) Ibid.

_

Si

7k _ - .

stiri.

149 BRODNICII SI ROMANII 3

fiul lui Vladimir, ajutat si de Cumani, i oamenii din Viatca. In 1224presenta lor in batalia de pe 14111 Calca in randurile Tatarilor contraRusilor: rolul lor a fost n acest razboiu asa de mare incat VoevodulPloschinia a fost pus sa fact Rusilor juramantul, pe care pe urma 1-acalcat. Caramzin vedea in acesti oameni niste inaintasi, ca locuinta,origine, fel de traiu i sistem de lupta, ai Cazacilor de la Don, functio-.nand in luptele din aceste parti, ca un fel de grandes compagnies auto-nome. El nu li atribuie, ca alti Rusi, un caracter rusesc.

Din potriva, pentru Onciul ei sunt Romani, 0 Voevodul lor dupadansul a trebuit sl se cheme Ploscanea 1).

Aceasta ipotesä nu se poate sustinea. Duca in veacul al XII-lea Incaar fi fost o organisatie romaneasca in Stare sa duca asa de departe lupte,cand cu Turanienii, and alaturi de Turanieni, jucand un rol caal lui (iPloscanea», evident ca am fi avut de multa vreme o forma politicadeterminata in regiunile Moldovei, unde ea apare abia la jtimatateasecolului al XIV-lea. Trebuie lasati de o parte deci acesti Brodnici,al caror nume va fi avut sensul derivat de «pribegis pe care-I mentio-neaza Onciul si a caror asamanare cu Cazacii Donului se poate men-tinea.

Rosetti credea insa ca Romanii din actele de la 1222, aceiasi cu Brod-nicii de la Oca i Calca, sunt aceiasi i cu Bdrladnicii, cari evident ca numai sant oamenii lui Ivanco Rostislavovici, cu diploma lui dela Barlad,dar, pe basa letopisetelor ca si a «Cantecului lui Igor», care miroasäde departe a fabricatie din epoca romantica, ar fi dominat, intr'un mo-ment al ratacirii lor, orasele dunarene. Aceste orag stint o simpld amintire

a stdpdnirii n secolul al X-lea a lui Sviatoslav la Silistra. Barladnicii,in acelas sens ca Brodnicii, mercenari supt ate un capitan de aventuraca Ivanco, se intalnesc in leatopisetele rusesti citate de I. Bogdan instudiul sat' asupra (Diplomei barladene» 2). Amintirea lui Sviatosl ava putut duce candva pe Ivanco, cum spune izvorul rusesc, la Dunareca sa prade ca pirat i sa impiedece pescaria care se facea acolo pentruHaliceni un subiect de cercetat si de pus in_legatura cu perpetuareaneintrerupta a pescariilor dunarene, aici la Chilia ca i la Celeiuca unul care era sa moara la Salonic. Dar de o stdpdnire de Barladniciin aceste locuri nici vorba nu poate sa fie. Bogdan o vazuse, de altfel,destul de limpede.

1) V. i articolul lui despre Brodnici in Enciclopedia Diaconovici.2) An. Ac. Rom., X, p. 95 i urm.

Si-

.

.. .

- .

4 N. IORGA 150

El raspinge insa parerea lui Pi ca «Berladnicii» erau simpli vagabonzi,dovedind filologic ca numele lor inseamna «oameni din Bar lath. Cu drep-tate el se intreaba insa daca a fost un singur «Berlath, Barladul nostru,a carui existenta ca oras ar fi lasat urme vechi i ar presupune o intreagdorganisa(ie politica, prin nimic doveditd. Totusi, ca sa admitä la urrnaBarladul din secolul al XII-lea. Ca un Tigan dela 1446 se chema Barladnu e de mirare: avem a face cu un nume turanic, ca si in Tecuciu, inCovurluiu, si in radacinile turanice trebuie sa i se caute sensul. Incer-carea dibace a lui Bogdan de a deriva numele din slavoneste nu-mi pareintemeiata.

Cred câ i Barladenii de la ixoo, cu cnezii lor cu tot, trebuie lichidati ca§iBolochovenii din Galitia, al caror nume n'are nimic a face cu Romanii 1).

Ramane insa identificarea Brodnicilor cu Bordonii dintr'o cronicabizantina 2), cari, alaturi de Cumani, lupta contra Bizantinilor pentru«Bizantulo vlaho-bulgaresc al Asänestilor.

Oameni de vad, in partile dunarene, Brodnicii nu pot fi cautati deckla vadurile dobrogene i basarabene ale Dundrii i marilor ei afluenti,acolo unde e vadul de la Isaccea, marele vad, vadul de la Macin, Vadul-lui-Isac pe Prut, Vadul-lui-Voda pe Nistru. Ei indepliniau aici i functiape care, pe vremea Avarilor, Bizantinii o atribuie la Dunarea vesticaash numitilor realms.

Numele lor, de cancelarie cum am spus trimete insa la o orga-nisatie. Aceasta insa o avem. Ana Comnena, scriind dupa moartea luiAlexie, parintele ei 1118), ni-a transmis existenta formatiunilordrastorene i dobrogene ale lui Tatul, Sestlav, Chalis i Saccea 3). Or-dinea Comnenilor pastrandu-se la Dunare in tot secolul al XII-lea, nue de mirare ea acest Stat exista Inca pe la 1200. Vlasca i Vlasia-i pa-streaza numele slavon, i d. Mehedinti imi suggereaza ca satul Volos-cani, de la Volosca, de la Vlasca, pe linia aratata de documentele unguresti,catre Milcov, a terii Brodnicilor, ar putea sl aminteasca aceiasi Vlasca.

Ceia ce se indica aici nu e o simpla ipotesä: e punctul la care ducatatea drumuri a caror linie de metoda dreapta nu se poate tagadui.

Adaug ea individualitatea acestei regiuni mijlocii s'a pastrat. Ea afost in secolul al XIV-Iea pe jumatate tam lui (Demetrius, princeps

') V., ultima oard, Onciul, Originile Principatelor, pp. 88, 238.2) Dora Uspenchi, Onciul, 1. c., pp. 89, 338.3) Iorga, in Rev. Istoricd, V, p. Ioi urm,

1'

155 BRODNICII 51 ROMANII 5

Tartarorum», pe jumätate, peste Genovesii de la Chilia si Cetatea Alba,a lui Dobrotici, apoi a Domnilor munteni, Basarabialor de la Silistrala Vicina, iar pe urma principatul sudic al lui Stefan si Alexandrel,urmasii lui Alexandru-cel-Bun, ultima amintire traind in Tara-de-josa Moldovei.

Brodnicii apar in forma «Brodnic, terra illa vicina i anume cu Cuma-nia, teritoriu de cucerit pentru catolicism, si in brevul din Iulie 1227al Papei Grigorie al IX-lea 1). Tot IMO' Cumani, dar deosebiti de Rusi(Rutheni), apar Brodnicii in scrisoarea lui Bela al IV-lea catre Ino-centiu al IV-lea 2), «infidelitateah lor fiind, ca i aceia a Rusilor, numaifata de forma lating a crestinismului 3). Regele pretinde ca inainte denavalirea 'Maribor tam Brodnicilor ii era supusa lui, iar acum ascultade Horda 5). De fapt, prin Hordd s'a isprdvit aceastd forma(iune politicddP la gurileDundrii, care trdice cam un veac ci jumdtate.

S'a propus a se vedea in «Brodnic» Vrancea. Identificarea, parAsitade propunatorul ei, nu se poate mentinea. Dar prin Vrancea se trecea

la Brodnici, si ea poarta semnele vechimii ei. Sa-mi fie ingaduit a ma'ocupa de dansa, in urmarea acestei comunicari.

Regiunile in care s'a pastrat vechea vieata patriarhala de «Romanii»,pe care Statul, «Domnia» le-a inglobat fail a le nimici, i abia transfor-mandu-le, incep sa iasä la ivealä.

Daca n'avem Inca nimic despre Chigheciul de la Prut, in schimb prinDocumentele Ristritei ale mele si prin Documentele cdmpulungene ale luiT. V. Stefanelli cunoastem Campulungul bucovinean. Cel musceleancu Dragoslavele lui ni-a fost relevat prin cele doul volume ale lui St.Tutescu i parintelui RAutescu, farl a mai vorbi de publicatia, care n'aintrat in comert, a d-lui Bajan. Valea Teleajenului i Chiojdurile si-auvadit tainele prin acte publicate de mine intr'o brosura separata, in«Buletinul Comisiei Istorice» sau in «Revista istorith, in Codrul «Cos-minului».

1) Hurmuzaki, I, p. 182.2) Ibid., p. 26o.') Observatia o face d. Motogna, in articolul Brodnicii, Rev. I st VIII, pp. 55-62.

Ibid., IX, pp. 119-20.

I

II.

si

-

--

,

,

,

ttt. '

_

6 N. IORGA 152

In sfarsit, dupa grupul de marturii vrancene aparut anul trecut in«Buletinul Comisiei Istorice», colegul mieu D. Gusti, organisatorul ac-tivei i rabdatoarei cercetari in muntii Vrancii, imi puné la dispositieun insemnat numar de zapise locale, mai mult din Neruja, prin careputem privi mai adanc in aceastä vieata de un caracter asa de particular.

Ciobanii acestia, cari de la un timp fac i ceva agricultura, apar de lainceput cu bdtrdnii lor de pamant, dintre cari cite unul poarta numelede badiul (Si bade, bdditd e terminul cu care-si vorbesc). Acesti batrfini»(impartiti in «frati»), cari si-au transmis numele urmasilor, se chiamafoarte pitoresc: Catoca, Barcare, Rabega, Gogorità, Glavanu, Bodiu,Tatu, Lalu, Solomon, Antimir, Bulat, Covrig, Bucur, Mereuta, Scarcea,Danilä, Motuc, Dudu, Nun, Martan, Caluian, Piciorgros, Pelticu, Bulete,Burca, Hurjuiu, Lupascu, Cretu, Cilmac, Tulache, Harcan, Simionilä,Luzica, Valcan, Gusaila, Tuvene, Ciuta, Moisa, \Tartu, Burciu, Mircas,Balanuta, Otelea, Vatrea, Miclu, Sarbu, Mohorea, Pomona', Murgu,Precop, Tandara, Jidea (de la Jid), Budu, Mandrut, Labunt, Ciuta,Häruca, Batca, Husca, Busila, Maciuca, Ginà, Boceica, Gheba,Doban, Coman, Fräsin, Staruiala, Tataru, Pantis, Fratilä, Dantas, Ra-duta, Albinas, Balica, Dochiu. Cate unul aminteste o profesiune: Co-sonaru, Coldnea, . Sindilaru, Blanaru, Carbunaru, Cojocariu, Faur.Ori un loc de origine: Ungurean, Maceanu. Adesea, amintire a eredi-tatii de pamant prin femei, caracterisiicele nume terminate in -oiu:Catrinoiu, Dantoiu, Stefanoiu, Vadanoiu, Dobrotoiu, Floroiu, pe langafemininele corespunzatoare: Gaftoana (Gaftoaia, ca in Banat : Im-broane, Grecoanea, Turcoanea). Ele corespund unor pronume ca: al

Tomulesai ori Anghelusa. Pronume ca Botezat intaresc parerea meadespre sensul lui Botezatu in genealogia lui Alecsandri: catolic convertit.

Cand ni-i arata documentele noastre, deci la inceputul secolului alXVIII-lea, ei sunt i industriasi. Din manile lor ies indile, i doug

sate poarta nurnele indilarilor, dar i bate ciobanesti, cofe, impistritesi simple, albe, cu capac i lark cofite cii cercuri l «cu tità», sistari, pu-tine, si «mijloace» (n-le XIV, XL). Se face si comert cu Cate un Turcde la Dorna ori de la Galati. Se constata, relaii cu Craiova, unde seduce saul (no. XVII). Nu lipsesc ciubotari s. a. (no. XVI).

Afaceri de bani se intfilnesc de pe la jumatatea secolului al XIX-lea :mosii zalogite pentru un imprumut de bani i baniti de «papusoiu»(no. XVIII), si se pomeneste «dijma mosiei» (ibid.).

.

..

c

c

153 BRODNICII J ROMANII

Ei, acesti «razesi», mofinaii», sant insa i agricultori. Cutare zapisnepublicat aici vorbeste de «secatura facuta cu toporul din codru mereueu manile sale». Secatura, locurile skate, de unde: a sdcaturi co-respunde aici «runcului» din partile dornene, unde iarasi ar trebui ointreagd operd de exploratie stiintificd, din sat in sat fi din casd in casd.Totusi, pe langa ate un amarc» neutilisabil, se pastreaza terenul depascut, frunza, vitele, oile mai ales, fiind indreptate cu deosebire spremunte suirea oilor in munte , cum e Lapusul (no. XXXIX). Santlocuri de. cosire, «bez tufo (no. XXII), locuri dmbracate cu radkinide padure» (no. XXVIII). Dar unde se face intaiu ogorul se zice: «stdrp*(ibid.). Une ori se pomeneste i o «fugitura» (no. XXVIII) sau curdturd(no. XXXIX). Se fixeaza hotare, de Vornic, «cu brazda in cap* (no.IV). Se vorbeste, tarziu, de «muncilo puse de ingineri. «Locurile deislaz» sant osebite cu garduri (no. XXXIX). Unii n'au casa pe ciovdrtalor, si pot fi mutati de vecini (no. XVI). Caldarile de rachiu nu lipsescin statistica unei gospodarii (no. XIX). La vanzari i aici e o datorie«a se intrebà toate neamurile i ficiorii i ai sai razasi», ca sa se vada daca«se ivesc ca sa sprijineasca» (no. XXXII).

Administratia e cea straveche, cu vornicelul i cu paznicul, cu ndmes-nicul, cu bdtrdnii, martori. Satul e solidar fata de Domnia represintataintaiu prin vornici i prin starostele de Putna, la hotar, apoi prin ekeun privighitor sau sub-prefect, cu aceleasi indatoriri ca ale inaintasilorcu alt nume. Ei par a fi ovichilii vranceni» (no. XIII). Unele rosturile_ indeplineste ate un mazil. Puscasii apar i aici, plàieii (v. no. XX).

Ceia ce se cere de la Vrancea e ce se numeste mai tärziu «cheltuialaVrancii», pe care o socoteala din secolul al XIX-lea o inseamna sat «5 leide falce si 3 lei la cap». Muntele are o aruncatoaro, din care se scotanumite terenuri (no. IV). indilarii sau altii caH «sed in Vrancea»sant supusi birului i li se face cisla la sferturi, cu «izvod curat, pefiestecine cati bani I-au ajuns», «incarcandu-se» cu ei «satele pe undesed», dar dupa «dreptato, de frica «urgiei» (no. X). Langa «bin> santinsa i alte havalele» (no. XXIII). Une ori, lumea plateste la «pungile»cerute de imprejurari extraordinare (no. XI). Pentru aceste casurise cauta un «strangkor», care poate fi preot (no. XII). Mazilii dau«banii treptelor» (no. XXVII). Satenii «se globesc» unii pe altii(no. XXX, IX).

Une ori, ca in 1829, oamenii sant trimesi pe la Agiud la Sculeni,ca sa ridice «tuhalii», lasati acolo, ai Rusilor (no. XV).

7

_

A

Ar

N. IORGA 154

Cate ceva se cunoaste din viata de familie. Copilului mai mic i selasa ceva: o falce mai mult in cutare cas. Fiul, nepotul ramas panala urma fljeftc pe mort cu grau, ceara, oi, ate un carlan, vedre deyin, ii «poarta prescurele», darueste la saraci «camesui» si ate «o parechede itari» (no. II). Mosia nu se poate da la logodna fetei de maritat, caciau dreptul sa se opuie fiii i nepotii (no. IX). De altfel, in diata ei,Mariuta, vaduva lui Tanase, spune limpede ca «ea n'a tinut nimic dinmosia parinteasca farl numai fratii ei», asa incat «ficiorii sa-si cautecu fratii ei, sa-si ia partea din mosia ce se cuvine». Ea insasi a «tinut»doar «o bucatica de mosie», data de parintele ei «de pomana», dar nude la parinti» (no. XXVI). Odatä, in pragul zilelor noi, se intampinäo femeie batuta de sot pe care tatal o ingrijeste, incepand cu «inparta-'grew, la preot, ca sa urmeze cu «jumatate oca rachiu» (no. XXXVIII).

Ca moravuri, se \Id femei bdtute cu nuielele, care au venit noapteala casa straina, supt cuvant de a-si cauta furca, dar banuite de «furtisag»,si se pierde o «pusca cu parali». Se face Ora ca sotia cutaruia «ar fi fosto noapte in petreciri cu ibovnicelu ei», dar se dovedeste ca in casä era

un musafir, «negutitor brailean» (no. XLI).Toate acestea trebuie sä dea gustul de cercetari noua.

[C. 1750.]Floc; paj. palme

i 36 x6 Bihmetii 1 Toti nepoti, strA-1 36 16 Citarii nepoti badiului Din1 36 16 Poparii Oguiu VrAncean.I 36 16 Buturea

(V°:) Cinst. nAna dumisale logofatului Panfile Popan cu plecguni.(Si o alta inscriptie §tearsà).

*AdicA eu Toma, murindu unchiu meu Jitea, i eu 1-amu grijit, i la grijalui o suta cincizeci oca de grau, una ocA cearl, cinci oi, un cArlanu, trei vedrede vinu, prescurele i-amu purtat, o amesuie, . . . o pareche de itari.

Eu am scris, preotul Ion ot Spulber, leat 7227.

1) Bucatile reprcduse dupa copiile misiunii Gusti sant insemnate cu un asterisc.

8.

si-

-

.,-

- .

.

.

-

. ,

7

-.155 BRODNICII SI ROMANII

(Copie.)Insamnari de inpartirea Podurilor din Nerej, ce Ant sAcAturi din Podul

din gos piste Paraul Adancu, cum arata in gos; leat 7275, Iunie 22.Funii. i funie de io stAnjAni, stAnjanul de opt palmi.20 funii. Incepandu-s1 din malul pgräului, s'au dat pi cei patru bAtrani

mari ce au descalecat la acest loc, cari sant in ispisocul domnesc.33 funii s'au aflat sacati din codru mereu de SpulbAr cel batran si de fi-

eiorul lui, i DantAsastii, cari invoindu-s1 ei innaintea noastrg, au luat Spulberiixi funii din sus pe lAnga otasnicA, i DAntAsAstii 22 din gos pe langa unpargut, i funiile in ce d'intai calca pang aproapi di Zgbala, i, suindu-nein Podu de-asupra, s'au dat funiia DantAsAstilor pard in zarea muchii.

xo funii, lui Andrii Mihul cu nepotilor lui, insa si ace dacg ar hi sacatdintr'o sacAturA ce au luat-o tot acel Mihul cu brazdal in cap, And au hotgrit

ubär vornic, si din sacatura lui Andrii Mihu iargs s'au dat20 funii, iar pe cei patru batrani lor ; asgsdirea si pentru codru ce au bun si

sAcat s'au hotArAt de catrg toti razasii sA nu li sA säci, ca unie dintre alti batraninu sA aflA sacati, i dintre aceste sg fact pricinile, i cine va mai saca de acuminainte sä rginge iar pe cei patru bAtrani lor.

Din poronca dumnealui Feodorache biv Vel Comis i dumnealui GrigoriVomic di Vrancea fiind rAnduit, am inpartit aceste Poduri inpreunA i curazAsii, si s'au inpacat. Iscalit : Carste BurcA.

(Copie.)Din poronca dumnealui biv Vel Comis Feodorache, staroste, si a dum-

nealui Gligori Vornic di Vrancea, fiind Anduit, am inpArtit Acaturiledin Nereju piste pAraul din Podul din gos : i s'au dat Dantasastilor 22 funii,insA douzeci i dou, i fuine de xo stanjani i stanjanul de opt palmi pe dingos de xx funii a lui Spulber, i, fiind i rAzAsii fatl, s'au invoit sà stgpg-neasca in paci. Iscglit Carstea Burca.

IV.

Adica noi Vrancenii dat-am adevarat zapisul nostru la mana lui Ion Ma-duct pretru o sacatura din Tipau, din sgsul Tipaului vechi de multu, batrAn,si cu groapa de la lac, si cu groapa cielaltg dispre Tipau, precum ca sa sà stiecg aeastg sacatura este scosa din aruncatoare muntelui: or la ce sat A vaarunca muntile, sg n'aibg trebA cu sAcatura mai sus numiig, fiindu-cä estescoasg din aruncatoare muntelui. Iarä semnile locului acestii sacAturi sant :sadi (sic) la lac si in deal muche la deal pang supt varful Tapaului, si di suptvArful Tapaului iar in muche, si muche la vale, si in capul muchii la vale inchiatra, si in cu mezic pAnA in botul rapt cei lungi, si din rapa a lunga panA inceia rapa in dial, si din rApA aceia la deal, zarea muchii la deal, pangunde s'au inceput aceste sem[ne] are aCastA sacatura cum arata in sus, sis'au hotarat 0 la inpartire muntilor, i s'au scos afara din trebuinta muntilor

t

,

-

9

IIL

o N. IORGA 156

ca sA o stApAneascA Ion mai sus numit in pace. Si pentru mai adevAratA cre-dintA ne-am iscIlit mai gos ca sl sA creazA. 1778, Av. 9.

Eu Neculaiu Tuvene, nemesnicul ot sat PoianA, martur.Eu nemesnicul Petre ot Valea SAratA, martur.Eu nemesnicul Stefan CutA din Colac, martur.Eu nemesnicul Neculaiu BlAnarul din sat Vidra, martur.Eu nemesnicul Vasile ot GAurile, martur.Eu nemesnicul Gheorghita din Spinevti, martur.Eu nemesnicul Ion Dascalu din Negrilesti, martur.Eu nemesnicul Toader Tocane ot Neruja, martur.Eu nemesnicul Toder Precup ot sat Nerej., martur.Eu Luca din BArbesti, martur.Eu Ion Murgu ot Spinevti, martur.Si am scris eu dascalu Ion cu zisa lor.

AdeverintA.V.

Eu Stoica SpulbArul am dat aZastA adeverintA a me la mAna lui Costandin

MA6ucA i frati-seu Palm, a am primit cinci lei pe o falce mosii sAliste diA ngl Vale Larga, pentru scotere mosii de la Roznovanu. 1778, Avgust 7.

Eu nemesnic Stoica Popa din sat Paltenul am primit patru lei di la Co-standin MäCuc i frati-sAu PAunu pentru o falci sAliste di lAnga Vale LargA,

cheltuiala mosii cu legera alegerea).

Eu nemesnic Neculai, sat Poiana.Eu nemesnic Petre, sat Valea Seri.Eu nemesnic Stefan CutA din Colac.Eu nemesnic Neculai BlAnaru, sat Vidra.Eu nemesnic VasAle ot GAurile.Eu nemesnic Gheorghe Taban, Spinesti.Eu nemesnic Ion Da[s]calu, Negrilesti.Eu nemesnic Toder PomanA din Neruja.Eu Luca din BArsAsti.Eu Ion Murgu, Spinesti.Eu Toder Precop din Neruju.

VI.

Din porAnca dumisale.Spat. Iancu Razu, staroste de Putna, fiind rAnduitüsä mergu la satul Nereju sA hotArAscu o movie ce sA chiamA in Pod din PArAucel adAncu in gos, ci au pricinA CAcArezA cu neamu lui cu Todiru DantAs,arAtAnd Toader CAcAreazA din preunA cu neamu lui cum cl cade ToaderDantAs pe parte lor, vi din poronca dumisale starostelui amu mersu la fatalocului, si am strAnsu pe toti mosinasii, atAt bAtrAni, cAt i tineri, am cercetatpricina de amArunt, avAnd si carte de blestemu Toader ClcAreazg. asupra

1

1

S.

,

..

-

.

.

(=---

- .

-

. ..

,r

157 BRODNICII SI ROMANII ii

celora ci cad pe parte lor, cum i pe cei ce or sti i n'or arata; care carte amcetit intru auzu tutulor, i neme nu s'au dat ca sa stie napastueste cinevape parte lui, cat i s'au vinet [dupa] hotarare ci au facut logofat Carste Burca,fiind oranduit de dum. starostele Theodorache biv Vel Comisu i de dum.Grigori Vornecu de Vrance la let 7275, Iuni -22, i, mergänd la fataau stransu pe tot mosinasii s'au masurat mosie si au stalpit-o, facandu-le,parte pe frati, adica pe cinci frati, i ce au ramas din patru batrani de frate,ate opt funii, si funie ate de trii stanjeni, i stänjanu de opt palme dom-esti. Si de atunci au stapanit toti partile pana acuma dupa inpärtala ce le'u facutCarste Burca. Iar acuma di iznoavà s'au sculat asupra lui Toader Dantes,zacand ca cade pe parte lor. Mergandu inpreunä cu toti mosinasii dupa poroncadumisale Spat. Iancu, am cercetat, si tot dupa cum au fostu hotarare c6 de'ntaiuam 0:sat si i eu a in parte ce este a lui Toader Cacareaza, ci i s'au vinit lainpartala, nu cade nime pe a lui, dar el inbla rau si far de nicio randuiala,numai Ii invatat ca sa supere pe ciealalti mosinasi, mai ales la vreme lucrului.Si, fiind hotarata mosie aCasta i cercetata i anul trecut de dum. Vornec deVranCa Radu Baleanu, i pentru a Casta am dat i eu aCastä carte de intariturala mana lui Toader Dantes, ca, de s'ar mai saute Toaderu Cacareaza asupralui Toader Dantes1), sa nu i se mai tai in sama.

1784, Iunie 10.candu s'au facut a:Oath cercetare, ne'mu intamplat fata i noi care mai

jos ni vomu iscali:Eu nimesnicu Ion Murgu ot Spinesti.

t Eu nemesnic Toader Pricop ot Naruja.Eu Gheorghita Cojocar ot Spinesti.

t Eu Acsante Dana ot Bodesti.t Eu Lazar Buiiä ot tam.t Eu Radut Martoiu ot Dealu Paltenul.t Eu Dumitru MaCucà de la Spulberul.t Eu Stefan Spulbar ot Nerej.t Eu Nicule ot tam.t Eu Ion Spulbar ot tamu.

VII.Dat-am tidula la mana lui Toader Cacaraza precum am ales parte lui Toader

Cacareaza din mosii lui Spulber in Podul de-asupra, sase prajini n curmezis,alaturi cu Dantas, pana apa Zabalei, iar in Sacatura din gios i s'au ales partelui zece präjini, dar zece prajini i s'au dat pentru cà ar fi muncit mai multel din vale pang in zare muchii, tot din parte lui Toder nemesnicul Spulber,i Raduta Martoriu, i Ion Maciucl, i Ion Cantace, i Stefan Spulber,

1786, Mai 23.Si am scris eu, preotul Par vu, cu zisa lor, i noi acesti oameni am facut

den poronca dumisale Vornecului de Vrance.

1) De aici lipse§te originalul pAnA la a doua isciditurg.

..P_!_:,T ..,

4., ACIBEIdirl ,ep. 0 P t0... -OULat-,

ca-1

locului,-

e-

-

Si,

tt

,

.

..-

-

_.

c

12 N. IORGA 158

VIII.Adica noi batranii de Bodesti i de Pu1eti, dinpreuna cu nemurile nostra,

care mai josu sa vorti iscali, dat-amu zapisult nostru la maim lui lova Ma-6uca. si a lui Costandin Maciuca, Toaderti Maciuca 0 a lui Stefan Spolbarui Samionti Supulbard i Cosilma Maciuca 0 a Tomi Harcanu 0 Ion Radutasi a loi Sitanu Radut, precum sa !tie ca le'm vändutu mocie Tojanu. Anumese ctii semnele per [un]de sintu. Din susu rApa Bezarilorti i muche in josu pAnAin Chee Fedigului, parau Tojanului la valie pAnA in &balk &hula in susu,iar pang in rapa Bezariloru. i ne datu pe ace mocai mai susu numità 250 lei,adica doo sute cinzaci lei, 0 amu dat-o acestoru ominli mai sus numiti, ca sele fii lorti ocina i mocie in veci, neclatitä, lora 0 fiCoriloru lor, i nepo-tilor, cäi Dumnezau Ai va dlrui. Si, candu s'au facut acestu zapisu, s'a intam-plat molti omini batrani i tineri cari mai josu sä vor iscali. Luna lui Sätemvriiin 26 zali, velet 7307. Eu Mihaiu Banish, vänzatoru.

Eu nomesnacul Luca ot Barsa4ti.Eu Stefanu Tuvene, ot satul Poiana.Eu Ion Murgu cel mare.Eu Marin ot Coza.Eu Mihaiu Lazar am .Eu Ene BataEu LazorilEu Stefanu nomesnac ot Näruja.Eu Ion Grosu.Eu Soare Grosu.Eu Ivanu Hiucca.Eu Ion GiuccilEu Ion ...uture.Eu Constantin Cheroiu ot Bodecti.Eu ot Sane0i.

Si am scrisu eu din nou diaconu Paval cu zisa (rupt), c cheltuiala. s'aucheltuitu 30 [lei].

IX.*Adica eu unchep Toma Budu cu sotia mea Nastäsia halm scrisoare di la gine--

rii noctri anume Stanciu i Vasäle 0 Ion ca la logodna lui Avram nu au vrutu sadeie pe Mariuta, precum s'au datu scris dimpreuna cu numitii de sus, ca sa fiemultamiti cu zastrea cAtA le-am datu, cà mocia nu avem sä le dam, gnu fie su-parare feciorilor noctri, nici nepotilor. i pentru credinta dam aceasta, catude stränepotii ( ?) no0rii sa nu fie suparati, macar ca i cele nemaritate de mo-cie nu am sa le dau. i ori la ce vornicu sa va arata, O. se tie in mina aceasta ;ca cine sa va scula sä o strice, sä fie supt blastamulcelor 300 sfinti parinti.

Leat 18o2.Facut de mine, preotu Ion Nichita, sä fie legati.

Eu Pavel Popa, fata.Eu Toader Stan, fata la aceasta.

-_

-

BusilA.

.

-

j

,

,

si

159 BRODNICII $1 ROMANII 13

X.

*De la stärostie.CAtre tefan Man ot Nereju i catre nemesnicu Soare.Fiinda sAtenii din satul ce sed in Vrancea, ii dau banii

cu sa se aseze care unde sed in Vrancea, sa-si dea birullui. Pentru aceasta va randuesc sa mergeti acum la satul indilarii i sà statila facerea cislei, sfertul acesta al patrulea, i pe drepti bani, iar nu pe alteincArcAturi, sä se facA cisla tuturor dupa obiceiu. i dupa facerea cislei sàfaceti izvod curat, pe fiestecine cati bani I-au ajuns, cä cu acesti bani au sase incarce satele pe unde sed. SI urmati dreptAtii, cä sa stiti ca santeti in urgie,and nu yeti urma dreptatea.

i8o8, Avgust 22.

XI.Copie. Dovada.La pungile cerute cAndu s'au scos munti la cheltuelile prin in-

presurare domnului Vel Vist. Eordachie RusAtu pi patru bAtrAni: Pal-tinu, Nereju, Spulberu, Paltenu un bAtrAn, Nereju doi bAtrAni, un batranSpulberul, n'au vrutu sA dia cheltuelile la Lopusul dejosu, nici parte de muntesA n'aiba, ci numai Tojonu au räscumparatu : pentru aeasta s'au datu aeastAdovadA spre a nu fi supArati care au rascump[k]atu. Deci &rile la cheltueliledAri pungiloru insAmnate: clout Nerejul, una Paltinul, una Spulberul pentruTojont. Despre care este datu aasta.

IscAlitul Vel Vist. Eordachi Rusetu, 1813, Iulie Io.SAmnul pecetii x8io.

XII.

Adeca eu Mihailu preot, fiindu strängatoru de bani mosii din stApAnire luiIordache RosAtu, dau sinetul meu la mAna Radului Cabi celui micu, precum safie stiut cA am plAtitu la sporul lui Cuncu u falce, tot la Ierdachie Rusetu.aceste fAlce sintu in Tipau cel micu, unde sA hotArAste cu Gheorghee Temetul.

1813, Octv. 2.

XIII.Copie.Dupa izvod de asezarea muntilor din anul 818, Mart 23, dupg carte di

la D. Scarlat CAliman (sic) Voivod, din anul 1817, Dechemvrie 13, i cucarte de blAstAm de la preosfintit Mitropolit, invoindu-se intre dansii ; insa :

210 lei parale. Analogul c muntele 210 lat si de jos 16 lei si jur 130 satNereju. cot Spulberu si Paltin, i s'au vinit, c ari sA mai intoarca cei ce seva cAdea: 8o lei, si cinsprazaci sa rAmAi pentru frunzA..

185 lei. Analog si muntele o sutA triizAci lei Chetrosu, si cinzeci si cincifruntea cea mari a muntisoarilor i podu sat Valea SArii i Podurile, potrivindu-seintocmai räutal (sic), frunzA.

,

. . .

,

'

_

_. .

..-

-

. ._

.. -

'Me

t

Sindilarii-[de-jos],

14 N. IORGA 160

190 lei. Analogul i muntele 220 lei NAruja i Nistorestii i muntisoarilesi muntoru, frunza, mai trecand 32 lei, si s'au lasat pentru ostenelile SfintieiSale parintelui arban, umbländ pentru noi, pentru judecata mosia a toataVrancea.

210 lei. Analogul i muntele, 220 lei, sat Spinestii, secatura Vasuiu, ii s'avenit Zboina i Dealu Secatura, frunza, din lac la vale, spre FercitAu,li mai treci ro lei, si ii s'au lasat pentru mosu Toader Tardea, fund si el prinjudecata.

185 lei. Analog si muntele 18o lei, li s'au venit Paunesti i Haul, i Ii s'auvenit mijlocul Cozii i Strungile, frunza.

185 lei. Analog si muntele 230 lei Barsastii, s'au venit muntele Giurgiufrunza:. mai trecandu-le 45 lei, li s'au lasat 22 lei tot pentru frunza, iar

22 lei se mai intoarca cui se va cadea.74 lei. Analogu i banii muntelui 72 lei, sat Cozii, muntele Chetrile i PiCor

Mesteacanului, frunza.30 lei. Analogu i muntele 130 lei, Macradiu i Galaciu, frunza, sat Tulnici.198 lei. Analog si muntele, 210 lei, sat Negrilesti, Paielili i Chini,

frunza, si li mai treci rz lei, lásandu-se pentru ostenelile lui Taftà, ciel au fost in judecata pentru moiile vranceni.

120 lei. Analog si muntele Verdili, 16o lei, sat Voloscanii i Carlig, frunza,si le mai treci, se mai intoarca cui se va cadea 40 lei.

174 lei. Analog si muntele Capu Cozi de jos, 170 lei i s'au venit satuluiVidra i Caliman i Ciutile pe 1/2 frunza.

155 lei. Analog si muntele Musa, 210 lei, sat Poeana, i li mai trece 6o lei,lasandu-se pentru frunza 35 lei, si are sa mai intoarca cui se va cadea 25 lei.

185 lei. Analog si muntele 200 lei, Gaurile, mai trecandu-le 15 lei, si ii s'aulasat pentru frunza satului.

Acest izvod di munti s'au alcatuit i s'au inpartit muntii and s'au aduscarte domneasca inpreun1 cu carte de blestem si de la Preosfintit Mitropolit;s'au impacat i satele cu pricina pentru munti, cat i pentru despartirea hota-ralor, ca se nu le mai ramai niciun cuvant asupra muntilor sau a hotaralor,se le faca vre-o masura, ci se fie alcatuire precum s'au asezat intru acest izvodcarele s'au iscalit, i vichili vranceni, Si noi razasi toti ne-am iscalit in cartea cis'au facut de boerii randuiti, de Vornic de Vrancea, Dumitrache Popandopolu,si dumnealui Gavrill Avram, martor preot Toader Tiardea, Costandin Tafta.

Adeverim pentru toatA Vrancea.Comformu cu original ce se pastreaza de subscrisul, Ionita

XIV.°are 1820.Insemnare pentru ce marfa am sa-i raspund dum. fratiu-meu Dumitru

Gheorghescu di oras Ramnicu.Anume: 300 bote mar[i] cu

loo bote meljoc cu tata, inpistrite.

,:-

...1-,

o

-

si

si

Arban..

.

tata.

'

161 BRODNICII SI ROMANII

300 bote Cobänegti cu fit/.300 putinei.300 &stare.300 cofe cu capac.300 cofiti cu capac.500 cofiti fail capac.

Petu (sic) acestii math este lei 130 suta, bote man i meljoc i putine.65 suta gi[g]tare.8o suta bote 6obanegti.8o suta cofe cu capac.40 suta cofiti cu capa[c].30 suta cofiti flea' capa[c].

XV.

. ... Sat Nerej., cu care sa margl inpreunä drept la Agiudu, unde acolosä aflä un[ul] din boeri starosti, de la care va lua Ca mai adevaratä povatuire;829, Dichmv. 1. Step. Stolc.

Starostie.

Aratatelor sanii ce mergu spre incarcare tuhalilor ci i-au lasat pe drum[ul]Sculenilor ii sä vor da fanul trebuincios la intoarcere, i sà va lua adiverintadi la Ioan Andrei mazil.

In lipsa: Neculai. ,

XVI.

Incredintam noi cei mai gosu iscaliti cu acestä iscalitura a noastra la manalui Ion sin Beteringhe ot Nerej c, avandu Beterin[ghe] o &walla di locu

pe ace &Vara' avu numitu casa, dar din 6ovarta incolo este mogiia noastra,adica a noastra a Hurjuestilor, i ne-am invoitu ca sa-i mutamu casa pe locului Ion Beterin[ghe] in muche di-asupra bordeiu lui Costantin Beteringhe.Dar noi, mutandu-i casa i sa va alege niscai lemne rale, sä le lepldarn gosu

sä le puneam altele bune. i pentru innoire casii cä o mutam sä ramaieacestita 6ovArtA (rupt), dar di acum, din an 1834, Otovrie in cespräzace,si ca i par la an 1835, Octv. 15, sa fie casa gata, iar, nefiindu casa lui Bete-r[injghe gata, sa intre in casa me, adica a Tomi zat Hurjui.

834, Octm. 15. Eu Ion Cobotar pasnicu fat[a].Eu Postolache Sta[n] fat[A].Eu Alisandru Cofar fat[a].Eu Vornicelu Ionascu Lupagcu fat[a].Eu Toader Badiu fat[a].Eu Ion Hurjui platnecu.Eu Bucuru Hurjui plat[necu].Eu Toma zatu Hurjui.Luca ( ?) preot.

829, Dech. 5.

e

-,.

: .. . , .,.

1 -3oo

, ,,,,

_

.:- ,... . -

-

.

- ,

-§i

. . .

;

_

4

I

15

si

16 N. IORGA 162

XVII.

Lei 6o6,pr. 24, adicA case sute de lei si doalzeci i patru a pr. sA am sà ieaului Dumitru nepoto-mieu dintr'o paguba ce mAakunge partea dintr'o cum-pArAtoare de sAu dela Craiova; insA and mA voi indeletnici; 839, Avgt. 1.

Marin lgf. ple[t]nic.XVIII.

*Jos-iscalitul prin condeiul scriitorului incredintez cu acest zapis al meula mAna lui Ion Chiriac ot Spulber pentru ca sa fie stiut cA i-am zAlogit dougfAlci i jumAtate loc Casa', anume in Poienele Serii, ci se hotarAste cu frAtfini-

meu tefan BArA i Ilie si cu Gligore Stan din satul Nerejiu. Pe care loc 1-amzAlogit drept 264 lei, bani gata, si 6o de baniti pApusoiu, pe care i-am primittot dreptu in mfinele mele. i mosia i-am pus-o zalog, ca s'o stApAneascA pintand i se va rAspunde arAtatii bani irnpreunA. cu popAsoiu, cu tot venitu ei.

spre credintA am rugat pe scriitoru de mi-au scris numele, i eu am pusdegetu i pecetea Wench; 1840, Dech. 28.

Eu Ion BArA ot Nerejiu am zalogit.Eu vornic Macovei ciubotaru.Eu pasnicu Toader Ursu, rugat, am scris.

Lei 42,20 ,adecA patruzeci i doi lei si douAzeci parale, am mai primit delanumitul Chiriac tot asupra dijmei mosiei; 1841, Noemvrie 20.

Eu Ion BArA. Dascalul Neacsiu.(Pecete din 1846.)

XIX.Sat Neruja.Facem cunos[cultu cestetei priveghetorii pentru o pricina c'este intre

fAmeie lui Gligore Carsochii, cA au (au) mersu la casa numetului maisus, au avut 3 vace, Ina (sic) cu vetal, Ina storpA, Ina de 2 anei si ungonitori, un bou, i, cAdu am esit din casa lui, am ecit cu o vaca cu vetAl si cuo gonitoare, si am fAcut cu el o casA si o moarA cu toate ale ei si i cAldare deracheu ci o pArAche de ferA de plug, si am rAmas 48 de baniti de pApusoi,m'eu dat i miia ii baniti din inteaceste baniti.

842, Mart. x.

incA au lasat rAposat[ul] din 6 boi sA de 2 boi de 3 unei fAmei ; fiorii n'auurmat. i rAmAnem a d-tale plecati.

Radu Dudu pasnecu adeverez.Toma Lupascu adeverez.Vornicel Toader Roibu adeverez.

eu Ioan BusilA, rugat findu, am scrisu cuzisa mimitilor mai sus.

(Pecete din 1840.)Privirghiltori de Vrance.

Ob

,

-

-

.

ci

--

Si

.

Si.

,

163 BRODNICII $1 ROMANII 17

Pasnici i vornicel ot Neruju sal cerceteze cu privighere acestui inscrisprecum vor gasi de cuviinta s raportuiasca mice spre innainte lucrare. 842,

li 19.V. Post. Niagu.

XX.

Pentru o pusca a lui Stoica Beteringhi ce s'au primit de la d. priv[ighetorul]de Vrance cu patul rupt i un suriu lipsä, i eu am dat-o la fiia-sAu Pav Al,precum s'au primit si DimitrA Adreian, frate-meu.

842, Mart 8.

Eu tef. tisä Vornic am dat pusca in mana lui Paval.Eu Gheorghie Gheorghiu fall.Eu Mantacariu fata.

Trib. di Vrance.Pasnicii ot Nereju sa inpliniasca 14 lei pol di la Ion Hurtuiu ce esti dator

cAtra Ioan Andrei, iar, di avrela a rAspunde, sa vii fata.

V. Post. Niagu. 842, Iu li 8.

XXII.Zapis.Adeca eu cel mai gos iscAlit dau adevarat i bunu incredintat zapis[ul]

meu la mana nepotului Ioan sari Toaderu. tiutu sA fie CA i-amu vAndutudoo falci, adeca doo fAlci (sic), locu de cosire, bezi tufe, cu tocmala hotArAtadoA sute lei, adeca doo sute lei, si de spre RasAritu sä razasaste cu ToaderuStan si de spre Amez sa hotaraste cu frate-meu Toaderu si de spre Apus sàhotaraste cu frate-meu Alesandru si la vale merge Ora in drumu frate-meului Toaderu. i pentru incredintare urmeza a me iscalitura.

1843, Dechevre 24.

Eu, porosnecu Ionu Gaman vanzAtoriu, cu sotia me Mariuta vanzatoare,

intarindu-sa i cu peceti.Eu Tanasie Teratu am fostu fata, satean.Eu Ion san Toaderu Stan fata.Eu àrban sari porsnic am scris.Pecete: satul Narejul cu cotul Spulbere.In sus: Tanutul Putna N. 1078, 1840 1).

1) Ga'sim si o frurnoasa pecete cu un chip de sfânt §i: P. bs. st. Cotunul Spul-berea, Ti. Putni, h. S. Nico[lae] 1843.

2 A. R. Memo,. Segiunii Istorice. Seria III. Tont. VIII. Mem. 6

L

si

_ .

e, ,

XXI. -

.

1

,

,..

...

...

- ,

--

18 N. IORGA 164

XXIII.

Dam scris[ul] nostru la mana Stoica lui Beterenghi pentru cA am pri-mitu 24 lei, si de astazi innainte sA nu mai fie stipArat de bir, nici alte havalele.Pentru credintA am adeverit cu pecetea . (rupt),

1845, Noem. 20.

Eu Ion a babi Flori.Eu Ion TArA015.Eu Toader Ursu.(0 iscAliturA.)

XXIV.

Fine Dinule, SAnAtate. Pentru datoria de bani ce am sA iau de la dum[nea]talei doolzeci i cinci,,vei ti ca, avAnd eu o socotealA cu Ion VAdanoiu dinteacersat, au limas ca acei bani sA-i priimeasa numitul de la durn[nealta2 Pe carenegresit sA-i i rAspunzi pomenitului, ca sA mA vAzu odatA dAsfacut. i mai multsA nu wepti a-ti mai scri, fiindcA te-am mai scris odatA i nicio urmare n'aifAcut. Apoi nu socotesti a este rusine ? De aceia iti zic de acum sA nu mairAmAie ca sa mai viie omul pa aici sA mai supere,

Sant al dumitali da bine voitor:Raducanul VAlcan.

1847, Avgt. 21. Satul LopAtari.

XXV.

pentru doi gonitori de boi ce i-a rAspuns sant de el cum[pqrat, i o vaaeste datA de pomanA lui pentru mene i sotulu meu, sA nu aibl nemene atin-gere de ele decAt fii-meu.

1849, Mai 30.Eu VasAlca am dat acestu inscris.DascAl . . . Andrei, rugat fiindu, am scris.

XXVI.*DiatA.AdicA eu, Mariuta, sotia lui Tanase filet lui Bejulica Ion, fiind la sat--

Otul vietii mele, am lasat la maim feciorilor mei, anume Andrei, Neculai,Ion si Ioana 0 Maria Oprea, precum sA fie stiut cA eu n'am tinut nimic dinmocia pArinteascA, fArg numai fratii mei, iar feciorii sa-si caute cu fratiimei, sa-si ia partea din mosie ce se cuvine, c eu am tinut o bucatica demosie, mi-au dat-o tAtA-meu Stan, ca la Neaccu, di pomanA, iar nu de la pA-rinti, cA eu i .., de cite ori am zis, n'am skit cu . . . i ne-am lAsat si amvandut-o cu banii . . . cite ei

1849, Avgust 2.

I '

,

[lui]

. . -

=

.

s

:

_ *.-.

i

.

.. ..

_

,

stiu.

,

165 I3RODNICII $1 ROMANII 19

XXVII.Adeverinta.192 lei, una suta nouazeci i doi lei, in 76 sorocoveti i doul carboave

cursul nazielui (sic), s'au priimit de la mazilul loan Vadanoiul, bani a treptelorpe 6fertul 4-le ; pentru care i s'au dat gasta.

P. Savescu. 1850, Dechemv. 9.

6, casa, lei ramAsita din acest 6fert, nu s'au priimit, precum i darea mazi-lului Anghel Valcul.

XXVIII.

* Zapis princarele noi, obstia satului Naruja, dam la mina lui Toader HirucaVasile si Stan Haruca cu frati lor, pentru ca O. fie stiut CA, mai avind noio parte mosiefrunza, pasune de dobitoace printre pocii (sic) si pogoanele noastre,care loc fiind stapanit de catre obstie Ora acum, i finda acest loc ereaimbracat cu radacini de padure si mai se sfitirisise de catre unii si alti oamenistraini ce nu are drept, am gasit cu totii de cuviinta ca sa aruncAm aceastaparte pe falci[le] i pogoanele noastre, ce am platit fiisticare la toate cheltue-lile pe pamint, adica la Roznovanu, la Lipanu, la darea bozului ?),

la scoaterea muntilor, la toate acestea, pe cite falci, pogoane vine, am platitanalogul fonciei ( ?), pe asa plata, asemeni parti ce am avut, asemeni frunza

stirpuri, tot pe asemenea analog s'au aruncat, si au luat-o in stapanire peaceasta parte, si aceasta parte s'au analogisit tot pe asemine. Unde de astaziinainte s'au luat in stapinire care pecum s'au cuvinit, i pominitilor trei falciin Cacarezoaia, loc padure, alaturea cu Bocanta ( !) lor, pe linga fugitura.0 falcie uncle se numeste Mesteacanul, precum i zo de prajini in dosul Za-balei, ce se megieseste cu Mihai Coroiu i Nastasia vaduva. Pentru care laaceasta a noastra obsteasca sfatuire i aruncare s'au facut din Todir Ursu cucitiva zurbagii in numar de 7, i mergand am dat jalba cinstitei starostii,unde indata au orinduit un alt cirovnic, pe dumnealui Stefan Ciocarlie. Unde,viind la fata locului i luind pricina in cercetare, dupa infatisarea noastra,a ambelor parti, si a tablelor vechi de plati, precum zice i asa dreapta analo-ghi[si]re, i s'au gasit de cuviinta si sa ia in stApanire asa precum i s'au pornifdupa analogul plàei cheltuelilor urmate in vremurile trecute, dupa cite falcipogoane au platit fiisticare, fiind drept si chibzuit scopul obstesc. Asa darsi din partea dumnealui oranduit au ficut porunca asupra citiva locuitorioameni cu coati deplina stiinta, ca sa lucreze c sa se sfarseasca aceasta, dupacum s'au pornit, drept dupa. analog. Care porunca este la numitul Ursu.Iar, pe de alta parte, au facut cunoscut lucrarea c cinstitei starostii, i, sfir-sindu-se lucrarea, Ii s'au cuvinit c numitilor pomeniti ca sA stapaneasca cupace in veci, atit cj urmasii lor. Pentru pasnica si vecnica stapanire s'au siintArit cu punerea numelor si degetelor si pecete Weasel. 1851, Dichemvrie 27.

Eu, Grigorie Taranu, adiverez.Eu Radu Susu, adiverez.(Alte paisprezece iscalituri).

L

,

.

_

(birului

I

i

ii

.oror ,00

te'

si

20 N. IORGA 166

Neagu Lazar vornic, impreuna cu toga obstia, adiverim pentru buna pri-mire a obstiei.

Am scris eu, Ionita Sarban pocovnic.Preotul Andrei Susu, adiverez.Preotul Lazar Chi(chi)oru, adiverez.Vasile Popa, adiverez.

XXIX.Trib. de ocolu Vradea.Catra Mabaluian Andreiu.Fiindca, dupl porunca ci à s'au scris pentru ca . . . Chira pe Manolachi

Avram inpreuna si cu fumeia lui spre a sa infatosa cu maica-sa pentru furarea niste bani, nici parä acum n'ai fost urmatori, i fiindca jaluitoarea au staruitai6a, di aceia tà sa poruncesti ca numaidicat sa-i aduci ai6a pi amandouàpartali, spre a sa infatosa fart a faci mai multa intarziere.

M . . . 1852, Fevr. 6,

XXX.lei par.40 lei la Ionita Bursu.so lei la Gheorghe Malacu.so lei.Trib. din Vran6a.Catra vornicu satului Nerej.Ti sa porunceste ca, daca datoriia va fi neprihanita, ace aratatt sus, sa o

inplinesti intru indestularia jaquilt[o]r[ului] Ioan Andrei.

C. Nitu. 1857, Noemvrie 23.

XXXI.Porumbu. Sat Nereju.Carl boi.7 cart' cati in cinci cai, mocani.

cu sasa cai.2 > cati in patru cai.

so.cara Bratu Baban Rades.

s » Ion Postolache Stan.Stoica Jughei (sic?).Toder Roibu.

» Nestor Spulber.s » Mihai Stan ( ?).s Toder Putoi.s )) Ion Carbunar.

r

-

-

I

x

*

»

1 »

1 »

r

167 BRODNICII $1 ROMANII 21

earl Toder Bädiiu.SAmion Coca.

» Alecsandru Negru.» Todenelti.» Neculaiu Ungureni.» Neculaiu Carbunar.

Alecsandru MACucA.» Nestor MA Cud...» Radu Caba cel mic.

Crgun Spulber.Mice lui Pavalu.

» loan a Tomulesai.

Sat Harastau :5 cara cati doi cai.

» cu patru cai.6 » Ion Balanuta.

Dobrotai Otele.» Necula Cuta.» Dumitru Vatre.» Savul Galusanu.

Gheorghe Anghelusa.Vasile GAinA.

Sat Nestoritii :7 sanii cAte cu doi cai.10 sanie cu patru cai.8

sanie Radu Murgu.* Stan Bata» Ion Ungureanu.

Gavrila Bara.* Dumitrascu.

Costin BArcan.Sandu Rebaga.

» Gheorghe Gogorite.12 sanii Naruja.7 >> Palten.

43, adica patruzeci i trei sanii, ate in 4 si in 21 (sic) cai, s'au dat pe mana

lui Ion Andrei mazAl.Berbeci, oi cu mei.Izvodu di ate oi am curnparat. 1855, Ghinar 8.

berbec PAvalu Tertu pasnicu.» Ghiorghe Bulete.» Ion Bara.

-`

at1

x

z »

, z

»

*

I »

3.1

'x

I

»

»

.

N

ACAOIMIN

N41'4.10POULA1110

..

»

I

22 N. IORGA 168

berbec Costandin Schiopu.» Costantin Pelticu.* Ion sin Plvalu Tertu cel mic.

Toma sin dascalu Neacsu Dudu.2 > Mihu Negru.

* Ion sin Stefan Cajocariu.2 * Stan Avram.2 arban sin preot Luca.

Tanasie Tanasie Tertu.Gligore Daniel Lupaocu.

» Toma Lupascu.Ion Albu.

XXXII.

Noi, josu iscaliti, prin condeiu scriitorului dau adivarat 0 bun incredintatzapisul nostru la mana lui Ghiorghe Botezat. Stiut O. fie ca nesilit, nici asu-prit, ce di a nostra buna voe, i-am vandut o bucatica di locu, silite, alaturecu casa me, in samnile aratate, incep[A]ndu-sa hotar[ul] intai di ciresu din malu0 merge asupra Rasaritului par hotar[ul] lui Pavalu Betarinc, 0 di acolomerge drept la drum[ul] mare di spre Tama Lupascu i apuca la Apusu,Ora in nucu, 0 din nucu mai merge in sus o praj[in]a i sa inchee in tocmalahotarul 296 lei, la care bani i-am i priimit in mainile nostre diplin. Si,candu am vandutu acesta, m'am intrebat toate neamurile mele i fiCori mei

ai mei razási ; 0 nu s'au ivit niminea ca sa o sprijineasca : am vändutnumitului di susu aratat.

856, Iule 26.

Eu, Comanu Frasin, vanzator, dipreuna cu sotiia me Alisandra. Si am rugatsi pe vornicelu di au pusu pecete satului.

Eu vornicel Manolache, fat[a].Eu Macoveiu 6obotar, fat[a].Eu Toader Ursu pasnic, fat[a].Eu Stoica Ilenoiu, fat[a].Eu Costandin Beteringa, fat[A].Eu Toader Mandrut, fat[a].

Rugat findu di vanzatori am [scris] i iscalit : Preot Luca Garnanu.Sarban porasnecu.Eu Ion Taraselu pasnecu, fat[a].

XXXIII.Zapisu.Cosu-iscalit[ul] prin condeiu scriitorului dau zapisul meu la mama lui

Ion Bata : stiut sa fie ca la nevoi, m'eu dat bani pe roo cofi bez vechiturl0 ma indatorescu a i le tismalirisa I) la Coi Mare, dar, nefiindu marfa

1) Teslimarisi, presinta in vadea.

r,

_

»

.))

_ ,

.

,

7

»

qi

a

a

I

Ix a

a

169 BRODNICII $1 ROMANII

lu vadea, ma indatorescu a i le plati precum sa vor vinde in targu. Intaritcu pecete satului.

858, Ghinar 4.Eu, Stefan Beza, plat[nic].Eu, vornicel Toader Roibu, fat[a].Preot Luca Gaman am scris.

XXXIV.Zapisu.Cosu-iscalit prin condeiu scriitorului dam al nostru zapisu la mana lui

Ion Bata. Stiut sa fie ea la nevoia nostra ne-au dat 322 lei, 20 paralenoi ne indatorim a-i face 323 bate in 2 cercuri i cu tiga) i inpiStrite

in vade de 3, adica acum la läsatului di postul mare, si alta la Coi Mari, altala Innaltare Domnului. Dar, nefiindu marfa sus insamnata la vadelile susaratate, ne indatorim a i le plati precum in targu'sä vor vinde. 858, Ghinar 7.La care ne'm intarit i cu pecetea satului.

Eu Ion sin Stan coax-, plat.Eu Avram brat lui, plat.Eu vornicel Toader Roibu, fall.$i am scris, preot Luca Gaman.

XXXV.Zapis.Cos-iscalitul prin puneria degetului mieu asupra iscalituri spre a fi

stiut a la nevoia ce am avut am luat de la di jupan Neculaiu Faur baniin mAnA pentru paisprezaci banit papusioi, care papusioi sa-i dau di la ariasfintei Bobotezà fail mai mail zabava sau prelungire. fest papusioi sa-iduc la bolnita di la Odobesti. Pentru care dar cà voiu fi intocmai urmatorcu dania lor la vremi am dat acest inscris supt puneria degetului, incredintatsi de dregatorul satului.

1858, Noemv. Eu Dumitru Caba, adeverez.Eu Toader Roibu, chezes.Eu Ion Floroiu, paznic.Eu Dinul Anton, paznic.Eu Stoica Ilinoiu, vornic.

Dupà cerere am scris, D. Lascar.Pecete cu satul Nerujul, Tanutul Putna, No.-1072, 1826.(Pe V°:) N. zo. Zapis[ul] cel de Dumitru Caba, sa-i dia z4 banit papusioi

la Bobotiaza. Satul Neruju.XXXVI.

Sinet.Cos-iscalitu prin condeiu icriitorului adivarat sinet[uli meu la mana fra-

telui meu Teodor Tertiu spre a fi stiut ca am tocmitu din mosia ( ?) dandu-nea

-

.

. i

17.

. "

,

' -

f.t

23

si

24 N. IORGA 170

din zapis . . . danie o falcie saizeci prajin i un[u] di ciao Alci, ca sa fie ( ?),aceste le-m primitu in mgnile mele. La care eu ma indatorescu a fi ingrijitordi dansele, ale pastra par candu le va cere numitul frate, i abut& sa le ras-punzu fgra cuvant. Si di credinta am rugat pe scriitor de m'eu scris numele,s'am pus degit. 859, Septmv. i.

Eu Ionasco Tertiu, am primit raspunzitor.Eu Radu Tarziu, fat[a].Eu vornicul . fat[a].

Si am primitu un izvodu di datorie a frati-meu ce are a lu di pi la unisi alti bani soma, 104 lei, 25 parali . .

Zapis.Jos-iscalitu prin condeiu scriitorului dau adivarat zapis[ul] meu la mana

lui Ion BMA. Stiut sg fie ca la nevoia me m'eu dat bani gata 25 lei, adica doo-

zaci i cinci lei, dar pentru acesti bani di sus aratat eu ma indatorescu a-iface o suta di cofe, -gurnAtate inpestrite i umatate albe, in vade hotgrAtApang la Ghenar acum viutor. Dar, nefiindu marfa la numita vade, sg o plg-tescu precum sg vor vinde la fata targului. Si di credinta am rugat pre scriitorde au scris i au pus durrinea]lui i pecete zisului ( ?).

859. Dichv. 7.Tij au mai primitu bani.Pe 50 di cofi asemene inpistrite gumatate.

Eu TAnasie Privintu, plat[nic].Pasnicu Ion Tgrati (Tgrtiu).Vornicelu Antoni Ilinoi ( ?).

Si am scris cu zisa cum ... di flip di aice, eu, Nitu.

XXXVIII.

Izvodu de cele ce am cheltuitu in 6 saptarnani di zili cu fiicg-mea batutadi gineri-meu Ionascu Pastolachi, prin care sg arata mai gos; 1862, Ghenar zo.

leu preotului la inpartgsire.leu pi o gumatate ocg rachiu.

9 lei am cheltuitu cu ducere la 6. prefectura.20 lei 5 litre di ...

(restul neinteles sau rupt.)154 suma din urine, adicA una suta cinzgci i patru lei am cheltuit.

Eu Ion Bata.adeverinta catre ojudet. Nereju».)

.

;

-

-

si

I

(Si

XXXVII.

BRODNICII I ROMANII 25

XXXIX.* Invoialä.Din hotarul Nerepl dispartindu-si a patra parte locuitorilor din Spul-

berul, au intrat i cfitiva delniti cuprinse de stApanirea noastra, fiindca larascumpararea Vrancei, afail de banii aruncati in 142 hotare, am mai dat osebitplata pentru acele delnite. Ne-am invoit ca sa ni se respecte delnitile vechi(rupt)la rascumpararea Vrancei. Iar gardurile acute in urn* atat de noi, catde Spulbereni la locurile de islaz, sA se desfiinteze pentru a ram Lie Opticvitelor sloboda. Ca si asa din vechimi cum a nu ne globi unul pe altul. Cumasemenea i suirea oilor in muntele Laposul. Gardurile insa sà vor desfiintala toamna viitoare spre a nu sa strica curaturile ce au unii locuitori. Cu adao-gire ca muncile puse de inginer intre acesti dou hotara numelor (sic) fàrä nicioimpedecare la stapanirea mo§ii. Si nu va avea nimene cuvant ca sa caute astapani dupa hotaritura prin acele munci, ci numai dupa rostirea invoeliide fall.

1862, Mai tr.(Multe iscalituri.)

XL.

Inscristi.Eu sub-iscalitul fac §tiut prin acest cà am priimit dela dl. Ion Bata 124, una

sutil douzaci i patru lei, pentru ca -sa-i fac 62 putini mijloace (sic), pe caresa am a li raspundi par la Santa Marie Mica. Nefiind marfa la vade, ma in-datoresc a-i raspundi banii pe putini, cum sA vor vindi la Org.

862, Iunii 4.

(Pecete din 1824.)XLI.

Principatele Unite.Membrii judetilorSpulberu i Nereju.No. 113.

Eu Ion Anton, platnic.Toadir Roibu.

Membri j Toadir UrsuGheorghi Botezatu.

Domnii SaliDomn. subprefect di Vrancea.

862, Iunii 30.

Domnule sub-prefectu,

Cu inapoere suplicii inregistrata la No. 275, va supunem in cuno§tinta ca .

pa§ind in uniri spre cercetari la fata locului, am constatat urmatoareli. JA-

luitoarea Marica, sotie raposatu Toader Starueala, de §i sa tangue cu pre-tecst ca pentru furca s'au intors la casa paratului noapte, unde au suferitbatae, davit paratul au intampinat cu dovezi ca numita, canal s'au fost dus

,

,

171

-

si

-

.

.,

-

.

.

LI

(

26 N. IORGA 172

mai divremi, au fost laut furca, netägaduind a arata cA au batut-o, flan-du-i lovituri de trii sau patru nueli, pa pareri cä numita, viind in grading'la vremi di noapti, sa nu fi avut scop de furti§ag; cat ing pentru perde-rea pu§tii cu parali, nu s'au putut constata, cum asemine nici numita n'audat dovezi ca sotie paratului art fi fost atunce noapte in petreciri cu ibov-nicelu ei, ba mai vartos &à paratul ari dovadä dila un negutitor brailean ceau mas la casa sa in ace noapte. '

In urmare unor asamine, sä triimeti cu acest pe amandou partili inpri-cinati la domv. ca sa regulati de ci yeti socoti de cuviinta.

Membrii jut. Spulberu If Toader Faun.t Costandin Neagu.

Toadir Car§ani.

Membri judet.- Nereju t Toadir Roibu.Toadir Ursu,Gheorghii Botezatu.

Scr. P. Gheorghi.

XLII.D. Subpref[ect],

Cinci ani sant de and §ad la tatal meu Ion Bata cu un bilet al meu in etatede 9 ani. In postul Sinchetrului de catra sotul meu Ionaqc[u] Postolachi mis'au zmomit bletu, pe care tiindu-18 zile la Lapo§ in paza unor vite, dar bactulimi paza ni§te oi, neavand cini le mai pazi, am fost silitä de le-am dat la

Pe linga a le-am platit paza, dar apoi mi s'au perdut i 2 oi. Va roguse binevoiti a regula se mi se platesca atat zilele bletului, cat i oile perdute.

866, Noemv. 15.' Ioana, fiica lui Ion Bali.D. D. subpref. de la Vrancea.

ADAUS')I.

Dat-am tudula mana lui Toder Cacaraza precum amil ales parte lui ToderCacaraza din mo§i lui Spulbar in podul de asupra, §asa prajini in curmezi§,alature cu Danta§ii, pana apa Zabali, dar in Sacatura din gos i s'au ales partelui, io prajini, dar 10 prajini i s'au dat pentru ca ar fi muncit m[a]i mult eludi in vale pana in zare muchi, tot din parte lu. E Toedel nemesnecu Spul-bark e Raduta martor, e JamS Cuca, e Ion Canpace, e Stefan Spulbaril.

1786, Mai 3.Si am scris eu preotul Paval cu zisa Mr.

noi ace§ti omeni mit facutit din porunca dumisale vornicului de Vrance.

1) Lucrirea era in and unul din membrii comisiunii, d. H. Stahl, mi-a incredin-tat, cu alte piese care mi-au permis revederea dupl original, si aceste:documente supli-mentare.

- . -

altii.

.

,

,

'

-

173 BRODNICII $1 ROMANII

Privighitorul ocolului ZebrAutu. CAtre vornicii i pasnicii satelor de peZAbrAutu.

Din povod poroncii cinstitei starostii cu No. 8o86 vi sA poroncesti cafiti cu privighere intru aflaria i prinderia atAt a unora Gheorghi si ToaderUngurianu, argati a dums. Iordachi Botescu din parte Valahii, cari la 22spre 23 Iulii in lipsa stApanului lor'de acasA au spart un hiler de din dos casei,de unde land 4 puste i o pAlasca cu doni incArcaturi haliciuri, s'au facutnevazuti, cat si a altora de asaminea, pe care aflandu-i dupa fiziognomiia indos inslmnatA, in sigurA pazA sa-i trimetiti aicia. CAci, luandu-sl stinitA cä

au trecut prin satu vostru i voi nu ati avut ingrijAre de a-i prinde, apoi pe uniica aceia vornici nu numai cl sA vor infrAna cu bAtai, dar i triimesi cu raportla starostii ca niste-neintAlegatori celor ce ii sl poroncesc. Iar de urmare saadiveriti, in dosul acestiia, i cu pecetile satesti.

Petrache Pitar.No. 2568.185o, Ghenarie 2.

Cinstitei privighetorii de oculul BrAestului de la polAtar (sic) satului PAo-

nestei, 185o, Octomvrie 6.Raportu.Ark Am stApAnirei dv. o pricina de tAlhArei den parte onei fernei

anume Ilena lui Ion cA..., on frate al iai, anume Costache tot din sat Pao-nestei, i, fiindu-cA numitul Costache este burlac, i standu la sat noo pemosiia CotofAnestii, i s'au tocmit aièa la on om den nunietul sat ca sà pa-zascl vete maruntale, i, tomendu-s1 intr'un an, au slujät numai o jumatatede an si au fujet de acolo si au venet in sat la noi, avAndu pe numeta IlenA

sor cu el, si avAndu narav[ul] tAlhArei, 0 mai dennainte, i s'au dus amAndoinoapte la abel om, 0 au spartu o casoi a omului si au luot ca tre zAce de ocade pana (sic) si vr'o 6 chete de canepa c alte multe maruntasuri, i pren-zandu-i Chesar Vornecul, cà eu am fostu bolnav, si i7au inches intr'o cAsoi,si au slpat casoia pe de desuptu si au isitu, si au cazut fugar pAnA acum, siacum a venit muiare acasa, el are cask i inteleg cl i-ar fi dat vorniculuineste ven de au potolit aöastA tAlhArei, si eu, vrandu sA o trimet si vorneculatArnA sA nu o trimetA. De gasta instiintaz stäpAnire dv. sä slobodA o cinstitaporoncl ca sl o tremet legata. r85o, Oct.

Petru sari Andronache poletar.

Octov. 29.

SA i sà raspunda ca numai deck, prin agiutoriul 0 a vatafului de mazAli,cArue in osAbi sA i sl scrie, sAi trimit A pe potlogari aice spre cuvenita lucrare,iar vornicului sA i sl fad luare arninte pentru amestecul sAu la asamine

27

If.

sa

I

A

c

L

7

.

ii

28 N. IORGA 174

pricing, adgogindu-i-sä cä pe viitorirne la pricinile de pot1ogrii discoperite depolitar sa, nu-i mai fad poprire.

IV.Mgrturie.

Prin carele, noi gos iscgliti lAcuitorii satului Prahuda, incredintAm cu acestafiindcg pentru parte de munte ci avem a lua de la 1100 (sic) din sat Ngruja,cari ni tragem din patru bAtrAni, i curggtorii lor, anume Stan Adonii, Gli-gore Dochiu, Apost. Dochiu, Andreiu Dochiu, Ion Dochiu, Negul Pgilar,Patti] Pgilar, Meriutg BrAnzoiu, Negul Bona, Gligore Bonk Ion Crgste,cari aceste sä trag din batran Stroie, i Neculai Coroiu, Toader Coroiu, MieleDoicai, Ghiorghii Wean, Anghil Wean, Toader Wean, Apost. Bara, Stefan.Flore, Radul Albgnas, Anghil Sanghiorghii, Valcan, Sarafin Valcan, TanasiiValcan, cari acesteia sg trag din batran Chiritg, iara Ion Sgnmirg, 5tefane1 ,Tanasii Benit, Toader LAbutu, Draghii LAbutu, Lazar LAbutu,Toader..., Macovei, Ion SIncrAstiu, Stefan SAncrgstuiu, Cornilg Lgbutu,Ianachii Crgstuiu, Stan Mariuta, Radul Tiva, cari acesteia sg trag din bAtrAnulDolica, iarA din bAtran CrAstiian sg trag Ilii san Nastasii Tiba (de doug ori),Stan sin Nastasii Tiba (de doug ori), Ion Tiba, Vasile Tiba Ion Tiba, Ga-vrilg Tiba, Mihaiu Tiba, Gheorghita Tiba, Ghiorghii Tiba, Stoica &Cul,Ion Bathil, Neculaiu Tiba, Petre Tiba, MAriuta Fratila, Ion Fratila, ToaderFratila, Eni Fratill, Ion Dobgrdan, Vasile Mocan, Stan Mocan, Nita Mocan,Toader Pantis, Ion Pantis trag din CrAstiian, pi cari acesta s'au incredintatcu pecete satesca.

1853, Faur 25. (Iscglituri i peceti.)

.4

_

arban...

" _

N.

TORVe-

r1

.1214.