ILUSTRATIUNEA ROMANA"

0

7

A,

In casa aceasta, veche. cu zidurilealbe incdreate de inutile stucaturi,care isi traeste ultimele clipe, e astaziinstalata, o oarecare administratie sil-vica. La parter sunt magazine si infundul curtii nenumdrate ateliere.

Functionarii cari lucreaza la masi-nile de scris, nu-si ridica privirilespre plafonul Malt, pe care au malramas urmele unor frumoase picturi

Clcidirea cunoscutd subTrei din cele mai vechi imobile. vor

dispare in curnd din Bucuresti. pen-tru a face loc unor strazi mai largi,sau unor imobile moderne de, raportSunt fostele hanurri Ghermani si Rosui imobilul, care a addpostit primaincercare de teartru romnesc, faimo-sul teatru al domnitei Ralu, capri-cioasa i rasfatata fata a lui VodaCaragea.

Intr'un soi de pios pelerinaj amfost sa ne ham ramas bun dela celetrei vechi imobile, cari au cunoscutveselul Bucuresti cu ,2poduri" de lemn,cu boieri veseli, jupanite dracoaseprostime, totdeapna pornita pe pa-treceri prin mustrii i alte ,locante"cu vin bun si muzica tigneascd.

Un prim popas 1-am facut la imo-bilul, care a adapostit hanul rasu".Astzi, casa este napadita de maga-zinele inghesulte ale plpumariloryopselarilor din strada Baratiei. Casaa cunoscut numeroase transformariadaogin. Astfel, curtea a fost inchisade cldiri notii i zidurile vechi auPrimit tencuial noud.

Altdatd, casa aceasta modestainteun cat, cu ferestrele ei mici ali-Mate in rnduri dese, era vopsitatoard intr'o culoare rosie ca sngele.

curte larg se deschidea pentrucarele marchitanilor, lipovenilor, bo-langillor i zarafilor, cari trageau;In iMma cartierului comercial

Hanul Rosu, nu era un palace"Prea de incredere. Aici s'au petrecutdestule drame misterioase i jefuireamusteriilor de-o noapte a fost unsistem. caruia i-a pus capat Bibescuiloda. in urma unui caz mai gray. Unnepot al generalului Sarassov, guver-natorul Tighinei, care venise la Bu-euresti sa incerce un negot de vite, alost atras intr'o cursa, cu ajutorulunei femei i jefuit de 10.000 de gal-beni dubli, imprtesti. Nobilul rus areciatnat cazul la Curte i s'au luatmasuri severe, banii fiMd restittiti in4 ore. Drept pedeapsa, hanul a fostInchis sase luni si tot personalul, Infrunte cu patronul, bdtut la tlpi inPlata Sf. Anton.

De atunci, Hanul Rosu a devenit unhotel de oameni cinstiti, pna in ziva,cand valoarea comercial a cartieru-li cu. 1000 la 100, totparterul a fost amenajat pentru ma-gazine.

Un alt imobil supus daramarii este..Hanul Ghermani". Situat intreBanca National& si Bursa., imobilulocupa o important suprafatd de te-ren, a crui valoare se ridica astazidupa pretentiile proprietarilor la100 milioane

Aici, la hanul Ghermani a fost pri-mul hotel de lux al orasului. Slrinhihogati, cari veneau la mijlocul seco-lului trecut s cerceteze tarisearanoastra, trgeau aici. Riffaud, dese-natorul care a publicat in revistelestraine nenumarate aspecte ale Ca-pitalei dintre 1820-1850 a fa:cut unIntreg album, reprezentnd hanulGhermani.

Ca si la hanul Rosu, valoarea co-mercial a locului a fault s fie na-pkin de magazine, birouri si tot soiulae intreprinderi comerciale,

numele de Hctnul RopcVizitnd hanul Ghennani, un sin-

gur lucru mai aminteste de straluci-rea de altadat& a locului. In fundulvastei curti, strjuit de anacronicearcade. se afla instalata o adevaratamustarie", cu vinuri spumoase ce sebeau nurnai in oale noui de pamnt.

In larma atelierelor, birourilormagminelor, mustaria din hanulGhermani, este deplasata, ca uncostum de bas-boier, intr'un cuierlaturi de un training"... ae aviator!

iat acum i casa din calea Victo-nei, unde domnita Ralu a facut tea-trul dela Cismeaua Rosie, si care vafi in curnd ras de pe suprafata pa-inantului, pentru a se ridica in loc ovast cldire moderna, un blokhaussfidator in vechiul Pod al Mogo-soaei", alturi de bisericile ridicatedin evlavia boerilor i vechile case,uncle au palpitat inimile, celor maide searna suflete romnesti.

Teatrul dela Cioneada Role; Jos:Hanul GherMani

murale, cu ingeri, cu harpe, cu lire sialte neintelese simboluri.

Aici, in sala aceasta cu parchetelemancate i gaunoase, s'au adunat fri-volele jupnite, prietene I adversareale initiatoarei teatrului, ciudataDomnita, Ralu. Gras, cu chipul ne-gustorului levarntin, Voda Carageaprivea cu bunavointa aceasta noudpozna" a copilei sale preferate, ter-mecatoare fetit care citeste cele maicomplicate tomuri i vreg s vada inaceeasta capitala, frd strlucire, unteatru adevrat ca la Petersburg, Pa-ris sau Viena.

Lumnarile curate de ceara dadeaupe atunci un aer festiv acestor sllposomorte i triste Era o larma, ostralucire o bundvoe cum rar sevede

Imbracata ca ciobanii din Efes,domnita Ralu a jucat pe scena im-provizat cu stat talent, Meal asmuls lacrimi i aplauze pana i bei-zadelei, care in Mc de biblioteca ayescea mai completa colectie de lichio-run si votca din Rusia.In aceasta sala trista, unde tacnemasinile de scris, s'a scris prima pa-gina din istorla teatrului romnesc.Din stralucirea trecut nu a mai ra-mas nimic. Si totusi ingerasii, cii o-braji umflati, din picturile plafonului,au vazut acele fermecatoare si naivereprezentatii, in care domnita Ralu apus atata inflacarata pasiune...

Dispare i aceasta, cldire, ale carelziduri batrane i mintesc de yre-murile unor straluciri apuse. Si, cdndtarnacopul va musca din caramidaprdfoas, desigur ca, nu vom fi sin-guru s regretarn toatd frumu-setea orasului ce se cladeste ha-trtinul i pitorescul Bucuresti, caredispare, care a disprut.

www.digibuc.ro

DEMO : Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark