Hepatitele virale (primare) acute la copii

Hepatitele virale reprezintă un grup de maladii infecţioase,

antroponoze, cauzate de diferite virusuri hepatotrope cu diferit

mecanism de transmitere

Tipurile de hepatite virale

• La moment sunt cunoscute virusurile hepatitice A, B, C, D, E, F, G, TTV şi SeN-V

• Majoritatea din ele au mecanism de transmitere predominant parenteral

• Hepatita virală A şi E au mecanism de transmitere predominant fecal-oral

Clasificarea clinică a hepatitelor virale

După etiologie: A, B, C, D, E, F, G, TTV şi SeN-Virusuri

După formă:

I. Tipică1. Icterică

A . Cu sindromul de colestază

B. Colestatică

II. Atipică

1. Anicterică

A. Frustă

B. Subclinică

C. Inaparentă

D. Portaj

După severitate:

1. Uşoră

2. Moderată

3. Severă

4. Foarte severă

(fulminantă, necroza hepatică acută)

După evoluţie:

1. Acută (până la 3 luni)

2. Trenantă (4-6 luni)

3. Cronică (cu grad se activitate)A. Activitatea absentă

B. Activitatea minimă

C. Activitatea moderată

D. Activitatea severă

4. Ciroză hepatică de etiologie virală

A. Micronodulară

B. Macronodulară

C. Mixtă

5. Carcinom hepatic

Hepatita acută virală de tip A (HVA) este o boală infecţioasă contagioasă, produsă de virusul hepatitei A, manifestată clinic prin fenomene generale infecţioase, hepatice şi digestive însoţite sau nu de icter, cu evoluţie autolimitantă cel mai des benignă, fără cronicizare.

HEPATITA VIRALĂ A (HVA)

• Agentul etiologic virusul hepatitei A (VHA)• VHA conţine ARN şi face parte din Familia

Picornavirus• Există un singur serotip la nivel mondial• Modul de transmitere predominant fecal – oral• Perioada de incubaţie - 15-50 zile (30 zile)• Circa 80 % din cazuri sunt asimptomatice• Nu evoluează în forme cronice• Anticorpii (anti-HAV IgG) care apar în urma

infecţiei conferiră o imunitate protectivă pentru toată viaţa

EPIDEMIOLOGIA

Hepatita virală A se manifista: sporadic, sub forma de epidemii şi endemo-epidemic

Frecvent se îmbolnăvesc copiii >70%

Vârsta mai afectată – copii de la 3-10 ani

Sugarii aproape ca nu se îmbolnăvesc (f.rar)

Sursa de infecţie – bolnavul cu forme icterice cu infecţii asimptomatice

Transmiterea: fecal – orală

Calea de transmitere: contact direct –habitual, alimentar, hidric

Sezon: toamna – iarna

Imunitatea – pe viaţă

PATOGENIA HVA

• Infectarea cu VHA pe cale orală şi pătrunderea în ficat prin vena portae

• Pătrunderea virusului HVA în hepatociţi şi replicarea lui

• Leziuni hepatice cu mărirea permiabilităţii membranei hepatocitelor

• Sindromul de citoliză

• Viremie scurtă

• Formarea complexelor imune

• Apariţia precoce de anticorpi anti-HAV (IgM şi IgG)

• Eliminarea virusului HVA şi autoantigenelor

• Însănătosirea cu regenerarea ţesutului hepatic în 8-12 săptămâni (rar 6-8 luni)

ÎN HV SUNT 4 PERIOADE CLINICE

Forme tipice:

Preicteric Icteric Posticteric De convalescenţă

Forme atipice:

• Prodromală

• De stare

• De declin

• De convalescenţă

PERIOADA DE INCUBAŢIE:

• HVA – 15 - 50 zile (25-30)

• HVE - 14- 60 zile

• HVB – 48-180 zile (3-4 luni)

• HVC - 26-40 zile (6-8 săptămâni)

• HVD – 50-120-180 zile (3-4 luni)

HEPATITA VIRALĂtip A

Tipica

5-10%

Icterică

Atipica

90-95%

AnictericăFrustă Subclinică Inaparentă

EVOLUŢIA HVA

• Forme uşoare (>50%)

• Forme medii (35%)

• Forme grave (1-3%)

• Forme fulminante (în exclusivitate)

• Insănătoşire completă

• Evoluţie trenantă

• Cronicizare – nu este

Hepatita virală A la copil

Perioada preicterică (de prodrom)

durată scurtă – 2-5 zile

Anamneza epidemiologică caracteristicăDebut acut (~80%) “pseudogripal”

Manifestări clinice HAV Febră 38-390C Mialgii Catar respirator superior Sindrom astenovegetativ Sindrom dispeptic (inapetenţă, greţuri, vărsături,

modificări ale sensibilităţii gustative şi olfactive) Sindrom dolor (durere în hipocondru drept, abdominale

fără localizare concretă, sub formă de accese) Hepatomegalie Urini hipercrome (la sfârşitul perioadei preicterice) Scaune acolice (la sfârşitul perioadei preicterice)

Date paraclinice

• Transaminezemia (ALAT, ASAT; ş.a.)

• Urobilină în urină, apoi colourie

• Proba cu timol crescută

• Markerii serologici anticorpi anti-HAV IgM şi ARN-HAV prin PCR (reacţia de polimerizare în lanţ).

Hepatita virală A la copilperioada icterică durata – 2-4 săptămâni

• Anamneza epidemiologică caracteristică (contact, sezon, vârstă)

• Apariţia icterului care creşte repede- 1-2 zile (icterul sclerelor, tegumentelor, mucoasei cavităţii bucale) se menţine 7-14 zile

• Starea generală odată cu apariţia icterului se ameliorează

• Temperatura corporală normală

• Hepatomegalia – 96-100% (mai accentuată ca la adulţi)

• Splenomegalia – 15-30% (mai des întâlnită ca la adulţi)

• Urini hipercrome

• Fecale acolice

Date de laborator

• Hiperfermentemie

• Hiperbilirubinemie (fracţia conjugată)

• Fracţia cu timol crescută

• Markerii serologici anti-HAV IgM şi ARN-VHA prin PCR

Hepatita acută A la copilperioada de convalescenţă durează – 2-3 luni

• Acuze nu sunt• Starea generală satisfăcătoare• Ficatul se micşorează• Probele hepatice se normalizează• Proba cu timol rămâne la valori crescute• Markerii serologici: anti HAV IgG• La o parte din bolnavi se determină:

SlăbiciuniDureri abdominaleFicat măritDisproteinemieMărirea ALAT, ASAT

Manifestările clinice în hepatita virală A la copii conform gravitaţii bolii

Criteriile Forma uşoară Forma medie Forma gravă

Sindromul toxic Slab pronunţatModerat Foarte pronunţat, cu

apariţia icterului poate să progreseze

Sindromul digestiv Slab pronunţat ModeratFoarte pronunţat, cu apariţia icterului poate spori

Icterul

ModeratDe la moderat pînă la pronunţat

Foarte pronunţat

HepatomegaliaModerată, la palpare elastic, sensibil

Pînă la 5 cm sub de rebordul costal, dur-elastic, dureros moderat

Foarte pronunţată (se asociază cu splenomegalie), dură, foarte dureroasă

Sindromul hemoragicAbsent

Absent

Erupţii hemoragice, hemoragii nazale, echimoze pe piele, etc

Manifestările clinice şi paraclinice ale formei colestatice în hepatita virală A la copii

Criteriile clinice

• Icter intens şi persistent (30-40 zile şi mai mult)• Prurit• Semne de intoxicaţie slab pronunţate sau

moderate• Subfebrilitate • Hepatomegalie moderată• Urini hipercrome• Scaune acolice

Manifestările clinice şi paraclinice ale formei

colestatice în hepatita virală A la copii Criteriile paraclinice

• Bilirubina comună – crescută considerabil, preponderent pe contul fracţiei conjugate

• ALAT, ASAT moderat crescute

• Colesterolul, fosfataza alcalină şi B-lipoproteidele - valori crescute

Diagnosticul diferenţial

Perioada preicterică:

• IRV• Apendicita• Colecistita• Pancreatita• Toxiinfecţia alimentară • Helmintiaze

Diagnosticul diferenţial

Perioada icterică: Hepatită virală secundară (mononucleoză infecţioasă,

enterovirală, infecţia cu citomegalovirusuri Hepatită bacteriană secundară (leptospiroza, febra tifoidă,

sepsis) Hepatită în helmintiaze Hepatită toxică Colecistită Angiocolecistită Icter mecanic (atrezia căilor biliare) Boală hemolitică a nou-născutului Hepatită congenitală

Volumul examinărilor în hepatitele virale

1. Analiza biochimică a sângelui

2. Markerii serologici ai HV

3. USG organelor interne

4. Hemoleucograma

5. Urinograma

Analiza biochimică a sângelui

• Bilirubina fracţionată• Activitatea ALAT• Activitatea ASAT• Indicile cu protrombină• Proba cu timol• Fosfataza alcalină• Colesterolul

Forme atipice în hepatitele viraleForma anicterică (40-50% în epidemii cu HVA)

Durata 1-2 săptămâni

Tabloul clinic este similar cu perioada preicterică în HV Debut acut Febră moderată Astenie, slăbiciuni Tulburări digestive (anorexie, vome, greţuri) Hepatomegalie dureroasă Hipercromie urinară discretă Creşterea enzimelor hepatice serice: ALAT, ASAT Testul cu timol valori crescute Prezenţa markerilor HV

Forme atipice în hepatitele viraleForma frustă

• Semne clinice slab pronunţate• Icter slab pronunţat al pielii, sclerelor şi

mucoaselor (câteva zile)• Subfebrilitate• Hepatomegalie moderată• Hipercromie urinară, scaune acolice• Bilirubinemie moderată• ALAT, ASAT cu valori crescute• Prezenţa markerilor HV

Forme atipice în hepatitele viraleForma inaparentă

• Lipsa simptomelor clinice• Valori crescute ale ALAT, ASAT, probei cu timol• Prezenţa markerilor HV

Hepatita virală E – maladie acută infecţioasă provocată de virusul cu ARN

• Mecanismul de tramsmitere – digestiv (fecal oral)• Predomină în formă de epidemii în ţările din

ASIA: India, Pakistan, China Africa: Egipt, Sudan, Etiologia America Centrală: Mexic

• Se mai poate manifesta şi sun formă de epidemii hidrice

• Se îmbolnăvesc frecvent adolescenţi şi adulţii (15-40 ani)

• Predomină forme anicterice

• Perioada preicterică (7-10 zile) cu manifestări clinice:ArtralgiiSindrom asteno-vegetativDiareic

• Adată cu apariţia icterului starea nu se ameliorează

• Hepatomegalie – fără splemomegalie

• Evoluţie uşoară cu însănătoşire fără cronicizare

• Se măreşte ALAT – moderat

• La gravide- forme grave şi fulminante cu letalitate sporită

• În ser se depistează anati-HEV Ig M

• În debutul bolii – ARN-HVE