GRAM AUR = 228,7107 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4930 RON EURO = 4,8747 RON DOLAR = 4,0151 RON

12 pagini

n PREMIERÃ/Universitatea ”Babeº-Bolyai” a devenitmembru EIT

PAGINA 10

n DREPTURI DE AUTOR/Fãrã ”comision deadministrare” pentru banii din schema de ajutorde stat PAGINA 10

n OPINII/Chiriaº vs. proprietar pedatorie, versiunea din pandemie

PAGINA 9

5 lei Luni, 22 februarie 2021, nr. 36 (6816), anul XXX

n Legile justiþiei, în folosul “vânãtorilor” depensii speciale PAGINA 3

n Rata de dobândã pe 10 ania României urcã aproape de 3,2%, întandem cu evoluþiile internaþionale

PAGINA 4

n Opera lui Brâncuºi, vãzutã prinochii lui Modiglianii

PAGINA 11

n Lira sterlinã a trecut de 1,40 dolaripentru prima oarã dupã 2018

PAGINA 12

Bursa din Istanbul aºteaptãun record de IPO-uri anulacestal Consiliul pieþelor de capital din Turcia preconizeazã cã 2021va fi cel important an de dupã 2014 pentru Borsa Istanbul, înprivinþa listãrilorl Opt IPO-uri în Turcia, în 2020, care au atrasun total de 158 de milioane de dolari

Bursa de Valori din Turcia (BorsaIstanbul) se aºteaptã ca anul ace-sta sã marcheze un record în pri-vinþa ofertelor publice iniþiale

(IPO), a volumului de tranzacþii ºi nu-mãrului de investitori, potrivit conduce-rii sale, care menþioneazã cã aceastã pia-þã a fost o oportunitate pentru investitoriîn 2020.

“Vedem 2021 ca pe un an în care vomatinge recorduri în privinþa ofertelor publi-ce iniþiale”, a declarat recent, conform Da-ily Sabah, Hakan Atilla, directorul generalal Borsa Istanbul, adãugând: “Piaþa noastrãde capital s-a dovedit, în cel mai provoca-tor an din istoria sa recentã (n.r. 2020), osursã importantã de oportunitãþi atât pentrucompanii, cât ºi pentru investitori care do-resc sã-ºi majoreze câºtigurile”.

Trei companii au depus recent docu-mentele la Borsa Istanbul pentru lansa-rea de IPO-uri în 2021, printre careAldem Celik, divizia de construcþii apar-þinând Verusa Holding, ºi mina de cãrbu-ne Can Komur deþinutã de Odaº Elek-trik. Totodatã, cel puþin încã ºapte com-panii au informat cã intenþioneazã sã selisteze anul acesta în Turcia. Printre ace-

stea figureazã producãtorul de softwareGolive Yazilim, compania de lactateEfeler Ciftligi ºi subsidiara de energieGalata Wind Energy din cadrul DoganHolding.

Potrivit Bloomberg, producãtorul defoi de plastic Iºik Plastik a lansat primulIPO din acest an, pe piaþa Turciei, lasfârºitul lunii trecute. De atunci, acþiuni-le companiei au crescut cu aproximativ80%.

Consiliul pieþelor de capital din Turcia(SPK) preconizeazã cã, în situaþia în carevor avea loc toate IPO-urile menþionate,2021 ar putea fi cel important an de dupã2014 pentru aceastã piaþã, în privinþalistãrilor.

Anul trecut, la Borsa Istanbul au avutloc opt listãri, care au atras un total de 1,1miliarde de lire turceºti (158 de milioanede dolari).

Luna aceasta, ºefuluiAsociaþieiPieþelorde Capital din Turcia (TSPB), Tevfik Era-slan, declara citat de Bloomberg cã sunt înderulare procedurile de listare pentru zececompanii, majoritatea din energie, imobi-liare ºi sectorul alimentar. (A.V.)

(continuare în pagina 12)

UNELE BÃNCI COMERCIALE AU ARUNCAT PISICA LA BANCA NAÞIONALÃ

BNR le-a bãtut obrazul bãncilorcare au închis conturi alecompaniilor fãrã sã le consultel “Comportamentul bancherului faþã de clienþi trebuie sã fie cordial ºi respectuos în orice condiþie“,subliniazã Adrian Vasilescu

De multã vreme, când unelebãnci au de pus în practicãanumite directive europe-ne, dau vina pe BNR, casã scape, ne-a spusAdrian Vasilescu, con-sultant de strategie în ca-

drul Bãncii Naþionale a României. Ace-

sta subliniazã cã instituþiile de credit lecer clienþilor sã rãspundã la diverse între-bãri, “îi enerveazã“ ºi le spun cã aºa le-acerut Banca Naþionalã: “Este deja un re-flex pentru foarte multe bãnci”.

În acest context, BNR a atras din nouatenþia bãncilor pentru comportamentulpe care îl au faþã de clienþi. Prim-vicegu-

vernatorul Florin Georgescu a trimis ocircularã instituþiilor de credit, în care leavertizeazã pe acestea sã aibã grijã declienþi ºi sã îi considere parteneri, nu sãse comporte cu ei cum s-ar comporta cuniºte teroriºti financiari.

Se pare cã, în procedurile de aplicare aDirectivei privind prevenirea utilizãrii

sistemului financiar în scopul spãlãriibanilor sau finanþãrii terorismului, bãn-cile îi chestioneazã pe clienþi mult preaamãnunþit ºi chiar le blocheazã conturile,menþionând cã aºa le cere banca centralã.

EMILIA OLESCU(continuare în pagina 8)

Frigul ºi întunericul dinTexas aratã cum va fiviitorul verde al omenirii

Postul de televiziune WeatherChannel a prezentat prognozameteo pentru luna februarie 2021în a doua jumãtate a lunii trecute.

Modelele sofisticate ºi deosebit de preci-se pe termen scurt, la fel cum suntºi cele utilizate pentru determina-rea încãlzirii globale pe termenlung, arãtau cã temperaturile dinStatele Unite vor fi peste mediamultianualã, în condiþiile în carezonele centrale ºi de sud, inclusivstatul Texas, erau incluse în cate-goria “mult peste medie”.

ªi a venit februarie, iar statulTexas a intrat în frig ºi întuneric pe fon-dul unei cãderi masive a surselor de ener-gie electricã, în condiþiile unei cereri re-cord, care a ajuns la aproape 70.000 MW.

Bloomberg a scris cã statul, al cãruinume este echivalent cu energia, s-a con-fruntat cu un eveniment de tip “lebãdãneagrã”, însã nu a fost deloc vorba de-spre aºa ceva.

Atât centralele electrice cât ºi reþelele

de distribuþie nu au fost construite sã re-ziste în condiþii de iarnã severã, în ciudafaptului cã au mai existat episoade cutemperaturi foarte scãzute în 1989 ºi2011, iar consecinþele au fost similare.

“Nu existã motivaþie financiarãpentru izolarea infrastructurii, iardin perspectiva unei companiicare genereazã electricitate singu-ra motivaþie este sã aducã energiape piaþã cât mai ieftin”, a declaratdirectorul unei organizaþii negu-vernamentale pentru Bloomberg.

În 13 februarie 2021, guverna-torul Greg Abbott a declarat sta-

rea de dezastru pentru toate cele 254 decomitate din statul Texas, iar pe reþele so-ciale au apãrut imagini despre dimensiu-nea acestui dezastru, în special rezultate-le îngheþului asupra reþelelor municipalede apã ºi în gospodãriile cetãþenilor.

Temperaturile extrem de scãzute pen-tru Texas au determinat ºi oprirea rafinã-riilor de petrol.

(continuare în pagina 12)

CÃLINRECHEA

Existã o dozã importantãde emoþie în piaþaamericanã, cred analiºtiil S&P 500 – cu mult peste maximul pre-pandemie, de acumdouãsprezece lunil Claudiu Cazacu, XTB România: “Considercã existã riscul unei corecþii consistente destul de curând”l Intervenþiile în pieþe distorsioneazã percepþia faþã de risc ainvestitorilor, este de pãrere Dragoº Cabat, analist CFA

Dupã exact un an de când a atinsmaximul pre-pandemie de 3.386de puncte, indicele S&P 500 aîncheiat sãptãmâna trecutã la

3.906 puncte, cu 15,4% peste nivelul din19 februarie 2020, faþã de care coºul deacþiuni a marcat cel mai rapid plonjon în“bear market” din istorie, urmat de ceamai rapidã recuperare ºi atingerea de noirecorduri.

Faþã de minimul din martie, indiceleurcat cu aproape 75%, iar de la începutulacestui an S&P 500, care chiar sãptãm-âna trecutã a atins un nou maxim istoricintra-day de 3.950 de puncte, are unavans de 4%.

A fost o miºcare susþinutã în primulrând de intervenþia Rezervei Federale ºia Guvernului SUA care au luat mãsurimonetare ºi fiscale de o magnitudine ne-maiîntâlnitã, precum ºi de ascensiuneacompaniilor de tehnologie, printre puþi-nele beneficiare ale acestei crize, dar

specialiºtii consultaþi de ziarul BURSAconsiderã cã în prezent existã o dozãsemnificativã de emoþie în piaþaamericanã.

Claudiu Cazacu, XTBRomânia: “Cred cãoptimismul pieþei a fost pânãla un punct justificat deevoluþia economiei reale”

Claudiu Cazacu, Consulting Strate-gist în cadrul XTB România, ne-a decla-rat: “Privind în urmã, vedem cã scãderileau fost deosebit de abrupte, prefigurândo situaþie dramaticã în economie. Prac-tic, am avut o scãdere amplã, dar cu per-spective importante de recuperare.Astfel, cred cã optimismul pieþei a fostpânã la un punct justificat de evoluþia dineconomia realã”.

ANDREI IACOMI(continuare în pagina 4)

Ilustraþie de MAKE