Post on 28-Feb-2018
7/25/2019 Foame vs Pofta
http://slidepdf.com/reader/full/foame-vs-pofta 1/6
Foame sau pofta de mancare : care este diferenta?
Foamea si pofta de mâncare sunt doua lucruri foarte diferite. Foamea este nevoia fizica demâncare, in timp ce pofta de mâncare este doar dorinta de a mânca. Mai exact, foamea apare
când nivelul de glucoza in sânge scade, la câteva ore dupa masa si este un mecanism de protectie
care se asigura ca organismul este alimentat in mod corespunzator.
Pofta este raspunsul conditionat la mâncare - este o reactie senzoriala la felul in care aratasi miroase mâncarea. Pofta de mancare poate duce la “mâncatul cu ochii mai mult decat cu
stomacul.”
Pofta de mancare are legatura cu felul nostru de a fi, dar este influentata si de tractul digestiv,
creier si tesuturile de grasime. O pofta mare de mâncare sau senzatia de a mânca tot ce veziapare in urma !iochimiei si"sau a relatiei emotionale pe care ti-ai format-o cu mancarea.
#aca analizezi natura a ceea ce poftesti, rareori vei auzi pe cineva sa spuna ca ar mânca niste
!roccoli$ Poftele sunt de regula pentru alimente intens procesate, cu zaharuri rafinate si grasimide proasta calitate.
Pofta de mâncare declanseaza poftele alimentare si este influentata de reactia senzoriala la
mâncare, fiind mai mica sau mai mare in functie de preferinte, de mâncarea pe care o ai la
indemâna, de sanatate si stare emotionala.
Pofta poate sa creasca sau sa dispara si in functie de factorii hormonali si de stres. %e spune cacel mai !ine este sa manânci doar atât cât iti tre!uie si sa te ridici de la masa putin flamând .
Ma&oritatea persoanelor se hranesc mult peste limita satietatii. 'n lumea haotica in care traim in
ziua de azi oamenii manânca fara sa fie atenti la ce consuma sau manânca pe fuga si si-au pierdutefectiv capacitatea de a recunoaste semnalele de satietate transmise de corp.
Satietatea este influentata si de gândurile, sentimentele pe care le avem, precum si de
relatia emotionala cu mâncarea.
Mâncarea consumata este si ea importanta. #e exemplu, grasimile de proasta calitate iti pot da o
senzatie de satietate rapida, pentru ca grasimile sunt satioase, dar de fapt ceea ce ai consumat estefoarte sarac in micronutrienti.
Oamenii ar trebui sa se gândeasca la densitatea nutritiva a mâncarurilor consumate.
#e exemplu, un avocado este un aliment gras, dar si o sursa !ogata de grasimi mononesaturate
(grasimi sanatoase) si contine nu mai putin de *+ vitamine si minerale esentiale.
7/25/2019 Foame vs Pofta
http://slidepdf.com/reader/full/foame-vs-pofta 2/6
Meta!olismul este un alt factor care influenteaza foamea. Meta!olismul, descris foarte simplu,
este rata"rapiditatea cu care corpul transforma mâncarea in energie. ata meta!olica este
guvernata de glanda tiroida.
Tiroida este o glanda localizata la baza gatului si produce hormoni care determina, printre
altele, consumul de energie in stare de repaus. Meta!olismul este influentat si de masamusculara si alti hormoni. n meta!olism accelerat sau “rapid” este asociat cu o foame mai
mare cum e cazul atletilor.
Cu cât masa musculara e mai mare, cu atât rata metabolica si celulele musculare necesita
mai multa energie si mai multe celule de grasime in corp. /eoretic, persoanele cu o masa
musculara mai mare ar tre!ui, deci, sa manifeste un grad mai ridicat de foame, datoritamecanismelor hormonale ce implica insulina, leptina si grelina si a factorilor emotionali, dar
regula nu se aplica in toate cazurile.
0reierul nu asteapta sa primeasca senzatia de stomac plin, ci asteapta semnale de satietate care
sa-i spuna ca am mâncat.
Creierul primeste semnale de la hormoni diferiti care i spun când este nevoie de mâncare
si când nu. %emnalele de satietate sunt trimise catre creier dupa consumul de grasimi si proteine
precum si de hormoni insulina si leptina trimit semnale creierului ca ai mâncat. 1ceste semnale
a&ung la neuronii producatori de dopamina din hipotalamus.
#e aici dopamina rezultata a&unge la centrul recompensei 2n creier, care, la rândul sau,controleaza dorinta de a mânca. #opamina transmite semnale de recompensa, iar un nivel scazut
de dopamina a fost asociat cu tendinta de a mânca prea mult.
!eglarea poftei de mâncare si capacitatea de autocontrol a acesteia au fost subiecte largi dedezbatere in ultimul deceniu. 3ipotalamusul din creier este principalul organ care regleaza pofta de mâncare. 4eptina, un hormon produs de celulele din grasime, emite semnale pentru a ne
spune când tre!uie sa ne oprim din mâncat.
"ofta de mâncare constanta poate avea legatura cu un dezechilibru hormonal, tulburarimentale si, desigur, cu stresul. 1utoreglarea este ideala, insa multi oameni nu mai fac diferenta
intre semnalele de satietate si influentele psihologice, iar dezechili!rul hormonal poate si acesta
sa influenteze pofta de mâncare. Orice femeie ce sufera de pe urma sindromului premenstrual
poate confirma ca e greu sa-ti stapânesti pofta de dulce când te apropii de perioada menstruatiei.
'n ziua de azi exista multe informatii gresite si se folosesc in mod gresit medicamente supresoareale apetitului si indulcitori artificiali. Multe astfel de supresoare ale apetitului actioneaza asupra
sistemului nervos central si unele chiar au fost retrase de pe piata datorita efectelor secundare de
risc cardiovascular.
#oi studii arata ca indulcitorii artificiali de fapt mai mult stimuleaza apetitul, maresc poftade carbohidrati si stimuleaza stocarea de grasimi, ducand la cresterea in
greutate. 1limentele grase si proteinele consumate au o cale de comunicare gura-creier mai
7/25/2019 Foame vs Pofta
http://slidepdf.com/reader/full/foame-vs-pofta 3/6
rapida, in timp ce indulcitorii artificiali nu folosesc acest mecanism, ceea ce poate duce la un
consum exagerat de mancare.
Poftele alimentare si reglarea apetitului sunt su!iecte complexe, dar este !ine sa explorezilegatura emotionala cu aceste pofte. /ermina fraza “Pentru mine, mâncarea este 5” si analizeaza
cu gri&a raspunsurile.
Surse:
http6""777.toda8sdietitian.com"ne7archives"9:9;9+p<=.shtml
http6""777.nc!i.nlm.nih.gov"pmc"articles"PM0<=+<>;?"
7/25/2019 Foame vs Pofta
http://slidepdf.com/reader/full/foame-vs-pofta 4/6
$ancam %numai& de foame?
Supraalimentati, stresati, ascultandu'ne prea putin corpul, multi dintre noi manancam faraa avea senzatia de foame. Cu apetit, dar fara neaparata nevoie fiziologica. (ar e bine sa ne
intrebam despre adevaratele motive care ne imping sa ne asezam la masa.
Prima hrana, miza unei vieti
elatia cu hrana este prima care il aduce pe individ la viata. 0and se naste, !e!elusul se vede
diferit de mama sa, inainte de a face, usor @ usor, distinctia dintre eu si non-eu. #aca aceasta
experienta a realitatii se petrece prost, copilul, apoi adultul nu va avea sentimentul de potolire a propriului corp. 4imitele sale vor fi vagi, va distinge cu greu interiorul de exterior, iar hrana nu
va fi perceputa ca exterior. 'n plus, a!andonand sanul (sau !i!eronul), !e!elusul invata separarea.
1ceasta va fi traita prost si va provoca o puternica anxietate, daca mama este prea a!senta,
depresiva sau insuficient protectoare. 'n anii A:9, a avut loc experimentul numit Bsemnele lui
3arlo7”. Puii de maimuta au fost separati de mamele lor si repartizati in doua grupuri avandcontact cu mame surogat. 1cestea erau de doua tipuri6 confectionate din sarma ghimpata si cu un
!i!eron cu lapte atasat si cele acoperite de un material care imita !lana, avand un aspect foarteapropiat de cel real. 'n timpul experimentului s-a constatat ca puii nu erau securizati si atrasi de
Bmama” de sarma, chiar daca erau hraniti de ea.
1tunci cand se simteau amenintati sau doreau afectiune se catarau pe Bmama” de !lana, in
prezenta celeilalte purtandu-se ca si cum erau singuri. 0oncluzia6 o mama dulce, calda, alaturi decare contactul fizic este agrea!il, este mai valoroasa decat o mama rece, seaca si dura, chiar daca
prima nu isi hraneste !e!elusul5
Foamea psihologica: nevoia de a manca
1 manca este o necesitate vitala. Fara caloriile si nutrientii pe care ni-i furnizeaza alimentatia, nu
putem functiona nici fizic si nici intelectual. 1tunci cand foamea apare, organismul stie ca este
timpul sa isi faca plinul de Bcar!urant”. 0um se manifesta eaC
B0and imi este foame, sunt incapa!ila sa ma concentrez si sa gandesc”, spune o femeie. niisimt o fe!rilitate urmata de irita!ilitate. BMa simt sla!ita, imi chioraie matele la propriu si sunt
foarte irasci!ila”, declara a doua. 'n afara de aceste senzatii, poti fi cuprins de o senzatie de frig,
iar respiratia nu mai este la fel de proaspata.
nii au Bmici dureri de !urta” sau chiar crampe stomacale. 1ltii au greturi, ameteli. Pe plan !iologic, aceste simptome corespund unor mecanisme complexe si inca misterioase. Dxista mai
multe ipoteze6 scaderea rezervelor acizilor aminati, inversia meta!olismului hepatic, emanarea
tesutului adipos etc. %timulul cel mai puternic pare a fi totusi o scadere de >E a glicemiei.
/otul ar fi mai usor daca nu am fi decat un organism. 1tunci cand ar surveni foamea, am manca pana ne-am satura. #ar suntem dotati cu cinci simturi si o minte, ceea ce complica pro!lema.
7/25/2019 Foame vs Pofta
http://slidepdf.com/reader/full/foame-vs-pofta 5/6
Foamea senzoriala: dorinta de a manca
'n omania, unde !ucataria este mai mult decat ofertanta, foamea este indisocia!ila de apetit.#efinit de #D precum Bpofta”, Bdorinta”, Bpofta de mancare”, Bdorinta nestapanita de a face
ceva”, apetitul te duce, prin intermediul simturilor, in domeniul voluptatii. %a simti mirosul unui
fel de mancare, sa vezi pra&iturile in vitrina unei cofetarii, sa auzi cum trosneste o friptura5 iatade ce salivezi.
0and vezi pra&itura, apetitul este stimulat si ai senzatia ca Biti lasa gura apa” pentru ca este
secretata insulina. 'ar insulina si neuro-hormonii pusi in &oc, exagerand pofta, fac pra&itura sa
para si mai delicioasa. 'nainte de a fi dus furculita la gura, organismul este pregatit pentru adigera mancarea. Gazul si mirosul sunt, deci, simturile care excita cel mai mult apetitul. %i apoi,
!ineinteles, gustul.
Hu se spune ca Bpofta vine mancandC” Placerea papilelor te impinge sa mananci mai mult decat
ai nevoie, doar pentru satisfactia gustativa pe care o simti. Iustul si mirosul sunt simturile cele
mai anarhiste, mo!ilizand zonele primitive ale creierului. Dle sunt, printre altele, anatomic si psihologic insepara!ile de afectele si de memoria ta. Oricarei senzatii gustative ii este asociata in
mod automat o emotie, o reactie afectiva de placere sau contrariul, ceea ce ii confera un colorit particular.
1stfel, doar cu gandul, iti poti provoca pofta de mancare. Basfoitul unei carti de !ucate iti poate
face foame, chiar daca de-a!ia ai terminat de mancat”, spune glumeste cineva.
Foamea afectiva: impulsul de a manca
4a foamea simturilor se adauga si cea a inimii. 1sociem amintiri din copilarie cu anumite
alimente sau !ucate si le mancam nu neaparat datorita gustului lor, ci mai mult pentru a simti !unastarea, dragostea, caldura care ne incon&urau atunci. %e produce astfel un transfer asuprahranei, care nu mai are nicio legatura cu foamea.
Dste acelasi caz ca atunci cand mananci pentru a insela plictiseala, singuratatea, anxietatea,
pentru a raspunde la vreo forma de stres, pentru a sufoca mania. 1 te Bumple” este un mi&loc de a
scurt-circuita un gand dezagrea!il, de a depasi o criza emotionala, de a diminua o suferinta. 'ncazul !ulimiei, mancarea este un antidepresiv de moment auto-administrat. 'ncapa!ili de a-si trai
emotiile, !ulimicii isi taie senzatiile, si in primul rand foamea.
Dieta iubirii
Faptul ca te indragostesti te indeparteaza uneori de placerile de la masa si de impulsurile
alimentare. Fiinta pe care o iu!esti este de acum cea care te hraneste. #evenita de acum unicul
o!iectiv al dorintelor tale, ea ocupa in intregime mintea ta, mergand pana la a face sa disparaapetitul si foamea afectiva. 'ndragostitul isi da seama ca hrana terestra inseamna foarte putin
comparativ cu hrana sufletului. 0u atat mai mult cu cat aceasta stare il face sa secrete endorfine.
7/25/2019 Foame vs Pofta
http://slidepdf.com/reader/full/foame-vs-pofta 6/6
B#ispozitia data de pasiune este o stare patologica asemanatoare toxicomaniei”, sustine
psihiatrul )ernard *a+sfeld intr-o disertatie pe aceasta tema. B1legi un o!iect de care devii
dependent. 'ei o parte pentru tot.” Hu esti, deci, castigat daca devii !ulimic nu de mancare, ci deun reprezentant al sexului opus$
5 etape pentru a manca in functie de foame
0um sa iti reglezi diversele tipuri de foameC %imtindu-le nascandu-se in tine, identificandu-le silasandu-le sa se potoleasca treptat.
@ (escopera'ti foamea. 0u scopul de a-ti gasi senzatia de foame fiziologica, ar fi necesar sa
sari peste o masa, chiar peste doua. %a nu respecti regula Beste ora mesei”, va trezi animalul dintine. ecunoaste si accepta aceasta foame care-ti inclesteaza a!domenul.
@ dapteaza'ti alimentatia. Pentru a simti foamea la ora urmatoarei mese, nu rontai nimic. 4a
masa, cantitatile ingurgitate vor tre!ui in mod sigur sa fie in scadere. Pentru aceasta, invata sa nutermini ce ai in farfurie pentru ca tre!uie, sa eviti !ufetul suedez @ care impinge la consum mare
sau felurile de mancare ce iti sta!ilesc apetitul.
@ Constientizeaza continutul farfuriei tale. 0oncentrandu-te pe senzatia de foame, de placere,de satietate, tre!uie sa mananci fara a face altceva. 1corda-ti cateva minute inainte de fiecare
masa pentru a te eli!era de stres, respirand adanc.
@ Cum sa ai doar placere. 3rana tre!uie in mod imperativ sa-ti potoleasca simturile.
#ezvaluie-ti toate savorile care se gasesc in mancarea ta, !ucura-te de placerea vizuala, olfactivasi gustativa pe care ti-o reda. Pentru ca placerea sa nu se sfarseasca prin rusine sau culpa!ilitate,
incearca sa mananci din toate (cartofi pra&iti, ciocolata sau paine) fara restrictii, dar in cantitati
rezona!ile. @ Simte satietatea. Mecanismul satietatii se exercita consumand fiecare aliment, satietatea fiind
glo!ala. 0oncentreaza-te pe senzatiile tale. #upa un anumit timp, chiar felurile tale de mancare
preferate isi pierd gustul lor !un, semn ca esti pregatit sa treci la un alt fel.