Post on 14-Apr-2018
7/30/2019 Efectele Politicilor Fiscale Si Bugetare
1/7
EFECTELE POLITICILOR FISCALE SI BUGETARE
Introducere
In contextul crizei financiare actuale, factorul determinant al acesteia a fost reprezentat de
politica inflationista de la inceputul anilor 2000. Completate de un sistem bugetar si fiscal
nepregatit pentru impactul din 2007, politicile monetare si de credit libertine au condus la
colapsul a nenumarate economii. In conditiile actuale de desfasurare a activitatii economice, in
care se resimte cel mai puternic discrepanta intre nevoia de resurse financiare si capacitatea mult
mai restransa de a le acoperi din fondurile existente, elaborarea bugetelor, dar si a unui sistem
fiscal in conformitate cu cerintele impuse de perioada de criza au devenit problema principala a
guvernelor in incercarea de a respecta principiul echilibrului bugetar. In acest proiect, vomincerca sa analizam efectele diferitelor mixuri de politici fiscale si bugetare aplicate pe cazul
Romaniei, in vederea asigurarii unui sistem bugetar-fiscal potrivit pentru depasirea momentului
recesiunii si diminuarea deficitului bugetar in ciuda marilor dificultati in evolutia economie pe
care le prezinta tara noastra.
Capitolul I Consideratii generale privind politica bugetara si politica fiscala
Politica ecnomica reprezinta ansamblul deciziilor adoptate de catre autoritatile publice in
vederea orientarii activitatii economice intr-un sens considerat rezonabil pe teritoriul national.Politica economica este menita sa elimine fenomenele negative observate in economie, sa
schimbe sau sa previna schimbarea unor variabile economice. Politicile fiscale si bugetare
reprezinta componente ale politicii financiare, la randul sau o ramura a politicii economice, care
reprezinta totalitatea deciziilor, metodelor si a mijloacelor concrete privind procurarea si dirijarea
resurselor financiare, precum si instrumentele, institutiile si reglementarile financiare utilizate de
stat pentru directionarea proceselor economice si a relatiilor sociale intr-o etapa determinanta, in
vederea realizarii obiectivelor politicii macroeconomice si obtinerii echilibrului general in
economie.
Politica bugetar-fiscala reprezinta mecanismul de reglementare a economiei prin
intermediul unui pachet de instrumente de interventie a statului, care include metodele demobilizare ale veniturilor bugetare, modul de obtinere al acestora (taxe, impozite, etc.), alocarea
cheltuielilor pe anumite destinatii si asigurarea echilibrului bugetar.
Obiectivele generale ale politicii bugetar-fiscale sunt:
minimizarea efectelor fluctuatiilor ciclului economic
stabilitatea ritmului cresterii economice
reglarea conjuncturala si relansarea economiei
1
7/30/2019 Efectele Politicilor Fiscale Si Bugetare
2/7
minimizarea inechitatilor sociale
asigurarea unui nivel optim de ocupare a fortei de munca si a unui nivel al inflatiei
redus
alocarea si repartizarea optima a resurselor intre sectorul public si privat
Politica fiscala reprezinta ansamblul reglementarilor, mijloacelor, metodelor,
instrumentelor si institutiilor utilizate de catre stat pentru procurarea resurselor financiare.
Aceasta vizeaza in primul rand stabilirea volumului de resurse financiare necesare realizarii
functiilor si obiectivelor sale; acesta depinde de structura cheltuielilor aferente unei perioade, de
produsul intern brut, rata fiscalitatii, etc. In al doilea rand, politica fiscala are ca obiectiv si
stabilirea optima a modului de obtinere si cantitatea in care se realizeaza acest lucru a resurselor
financiare. Pe de alta parte, aceasta priveste stabilirea numarului si a modalitatilor de prelevare a
contributiilor la fondurile publice. Un ultim factor privit de politica fiscala este nivelul ratei
fiscalitatii, in alte cuvinte tipul si nivelul impozitarii, multitudinea formelor de impozitare, modul
de calcul al impozitelor, progresivitatea impunerii, etc.Politica bugetara reprezinta alegerile bugetare realizate de stat, avand ca instrument
principal cheltuielile publice. Aceasta este complementara politicii fiscale, impreuna formand
ansamblul coerent de instrumente ale statului de a modela activitatea economica. Obiectivele
principale ale politicii bugetare sunt mentinerea echilibrului bugetar, cresterea in paralel a
cheltuililor publice si a produsului intern brut, diminuarea sau limitarea deficitului bugetar ca si
pondere in produsul intern brut si alegerea metodelor si instrumentelor de repartizare a resurselor
financiare, accentul fiind pus pe alegerea metodelor de gestionare a resurselor financiare catre
entitatile publice.
Capitolul II Instrumente de polica bugetara si fiscala
II.1. Instrumentele politicii bugetare
A. Volume si solduri bugetare
subdiviziunile bugetului
operatiile bugetare
clasificarea cheltuielilor publice
B. Actiuni bugetare
cheltuielile publice, instrument conjunctural
impactul structural al cheltuielilor publice
II. 2 Instrumente de politica fiscala
numarul si varietatea impozitelor
felul impunerii
modul de asezare
diversitatea scutirilor, reducerilor si deducerilor
2
7/30/2019 Efectele Politicilor Fiscale Si Bugetare
3/7
"Tabel 1 - Comparatie a instrumentelor de politica bugetara si fiscala"Bookmark
Capitolul III Analiza efectelor politicii bugetare si fiscale in economia
Romaniei
Politicile fiscale anticiclice
Politicile anticiclice s-au dezvoltat pe masura unei mai bune cunoasteri a
interdependentelor din economie si a cresterii capacitatii de informare asupra evolutiei
economice (Babaita et al., 1999, p. 209) si constau dintr-un ansamblu de masuri
macroeconomice luate in vederea atenuarii impactului asupra relansarii economice in fazele
descendente ale ciclului economic, respectiv de ajustare a amplitudinii fenomenelor ciclice
perturbatoare.
Politicile anticiclice pornesc de la conceptia keynesiana enuntand ca motiv al fluctuatiilor
activitatii economice decalajul dintre cererea globala si oferta agregata. In acest sens politica
fiscala actioneaza prin modificarea gradului de fiscalitate in vederea franarii sau stimularii
investitiilor si productiei. Astfel, in perioade de avant economic prelungit, o crestere a fiscalitatii
conduce la reducerea venitului disponibil, ce are ca efect reducerea ritmului de crestere
economica, in vreme ce in perioadele de recesiune o reducere a fiscalitatii face sa creasca venitul
disponibil si pe aceasta baza sa aiba loc o stimulare a cererii globale.
Cheltuielile publice pot fi de asemenea utilizate drept factor de influenta asupra cererii
globale prin achizitii de stat, investitii in infrastructura, asistenta sociala etc. Ca urmare, in faza
de recesiune se majoreaza cheltuielile bugetare cu riscul asumarii unui deficit bugetar care poate
fi absorbit in faza de expansiune, odata cu reducerea unor cheltuieli bugetare.
Politicile anticiclice bazate pe stimularea ofertei agregate urmaresc stimularea
producatorilor prin oferirea de avantaje materiale si fiscale, acordare de subventii cu impact
asupra volumului, structurii si calitatii marfurilor si serviciilor oferite.
Exista o legatura intre cresterea fiscalitatii si randamentul fiscal pus in evidenta de curba
Laffer, in sensul ca ne asteptam la o crestere a veniturilor din impozite pe masura ce fiscalitatea
3
7/30/2019 Efectele Politicilor Fiscale Si Bugetare
4/7
creste, doar pana la un anumit nivel, dupa care randamentul incepe sa descreasca oricare ar fi
nivelul de crestere a fiscalitatii.
Stabilizatorii fiscali
In perioadele de avant economic cresc si incasarile din impozite si taxe, in vreme ce in
perioadele de recesiune odata cu scaderea veniturilor si a consumului scad si incasarile bugetului
de stat, mai ales atunci cand se aplica impozitarea in cote procentuale proportionale, cum este
cazul cotei unice in tara noastra. Cheltuielile guvernamentale au si ele o influenta stabilizatoare
asupra economiei, in special cand sunt stabilite ca procente din PIB pentru anumite domenii (de
exemplu, o cota procentuala fixa pentru invatamant de 6%), putand avea efect anticiclic, cum este
cazul ajutoarelor sociale pentru somaj care cresc in perioade de recesiune, fapt care conduce la
cresterea cererii agregate.
Masuri de stimulare fiscala
Actuala criza financiara si economica, a reusit sa invinga capacitatea stabilizatorilor
automati de a raspunde la fluctuatiile care au afectat economia mondiala, motiv pentru care
statele cele mai afectate au trecut deja la ample programe de stimulare fiscala. Stimularea fiscala
reprezinta o combinatie de cheltuieli publice si reduceri de taxe pentru companii si gospodarii
care urmareste redresarea activitatii economice, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca
si imbunatatirea mediului de afaceri.
In cazul Romaniei, aceasta a intrat in recesiune in prima parte a anului 2009, dupa ce in
anul 2008 a inregistrat cea mai mare crestere economica, inregistrand totusi in ultimul trimestru odiminuare abrupta. Principalele date sunt cele prevazute in tabelul 2, din care rezulta o crestere a
ponderii deficitului bugetar in PIB, precum si a datoriei publice.
Anul/Indicato
r2005 (%) 2006 (%) 2007 (%) 2008 (%) 2009 (%)
Crestere
economica4.2 7.9 6.3 7.9 -8.0
Deficit
bugetar in PIB0.8 1.7 2.4 -5.4 -9.2
Datorie
publica in PIB20.4 18.5 16.5 20.5 28
Tabel 2 Evolutia cresterii economice, a deficitului bugetar si datoriei publice in Romania
Desi spre finele anului 2008 se spera ca Romania sa nu fie afectata de criza subprime,
primele luni din 2009 au determinat o schimbare de conduita, ceea ce a condus autoritatile spre
4
7/30/2019 Efectele Politicilor Fiscale Si Bugetare
5/7
contractarea de resurse din partea FMI-ului. In schimb, FMI, pentru imprumutul solicitat, si-a
impus propriile conditii si prevederi conform acordului incheiat:
Fixarea unor criterii de performanta trimestriale pentru deficitul bugetar;
Ministerul Finantelor Publice va furniza lunar date pentru evaluarea situatiei
bugetare, inclusiv finantarile nete externe, creditele de la sistemul financiar intern, platile in
avans din fondurile europene, solicitarile guvernului de fonduri europene;
Furnizarea de catre Ministerul Finantelor Publice si cel al Muncii, dar si de alte
institutii, a tuturor datelor privind companiile publice aflate in monitorizare la inceputul acordului
incheiat cu institutia internationala, precum si sanctiunile aplicate in cazul neindeplinirii tintelor
stabilite;
Fixarea unei tinte indicative pentru rata inflatiei;
In cazul in care inflatia anuala depaseste intervalele stabilite, BNR va discuta cu
expertii FMI pentru evaluare. Daca preturile de consum variaza cu peste doua puncte procentuale
fata de nivelul central, atunci autoritatile vor avea consultari cu Fondul privind masurile caretrebuie adoptate, fara de care acordul nu poate continua;
BNR trebuie sa determine necesarul de capital suplimentar pentru bancile
comerciale, pe baza testelor de stres, astfel incat sa se asigure ca rata de solvabilitate a fiecarei
institutii va fi mentinuta peste 10%, nivel cu doua puncte procentuale peste limita minima legala
in vigoare, de 8%;
Testele de stres vor fi aplicate tuturor bancilor care au o cota de piata pe active de
peste 1%, precum si institutiilor de credit mai mici, selectate pe baza calitatii si vulnerabilitatii
portofoliilor de credit, evolutia imprumuturilor neperformante in ultimul an si rata actuala a
solvabilitatii; Banca centrala va lua in calcul pentru testele de stres doua scenarii, respectiv
cadrul macroeconomic avut in vedere in acordul cu FMI, dar si o varianta mult mai pesimista in
ceea ce priveste cresterea economica si cursul de schimb, si cele mai recente date disponibile cu
privire la situatiile financiare ale bancilor si companiilor, pentru a prognoza evolutia bilanturilor
bancilor in cele doua scenarii. BNR va utiliza propriul model macroeconomic pentru
determinarea evolutiei celorlalti indicatori macroeconomici principali;
Analiza rezultatelor testelor de stres si evaluarea nevoilor de capital vor fi realizate
in consultare cu expertii FMI;
Rezervele internationale nete ale BNR pot sa scada controlat.
Urmarile incheierii acestui acord cu FMI, guvernul Romaniei a actionat direct in vederea
reducerii veniturilor salariale ale bugetarilor, prin promovarea legii unice de salarizare din 2009,
ulterior reducand salariile cu 25%. In acelasi timp, valoarea TVA-ului a fost majorata cu 5 puncte
procentuale, ajungand la valoarea de 24%. Ca efect direct al contractarii imprumutul de la FMI,
statul a condus prin actiunile sale la cresterea datoriei publice iar in contextul in care criza a
produs reducerea activitatii economice, deci implicit la scaderea veniturilor bugetare, a accentuat
in mod special cresterea alarmanta a datoriei publice. Deja aceasta a atins niveluri preocupante nu
5
7/30/2019 Efectele Politicilor Fiscale Si Bugetare
6/7
numai in tara noastra, ba chiar si in spatiul UE si in afara, unde unele tari depasesc cu mult
nivelul datoriei publice de 60% din PIB stabilit prin Tratatul de la Maastricht, tari precum Belgia,
Italia si Grecia avand nivelul datoriei publice de peste 100% din PIB.
Datoria publica a Romaniei, inca departe de nivelul de 60% stabilit prin Tratatul de la
Maastricht, se situeaza pe un trend crescator, fara ca aceasta crestere sa se concretizeze in
dezvoltarea infrastructurii mult ramase in urma. Dezvoltarea infrastructurii, ea insasi un avanpost
al politicilor anticriza, ar justifica o crestere temporara a datoriei publice. Din pacate cea mai
nepotrivita alegere ar fi aceea de crestere a datoriei publice pentru acoperirea platii de pensii si
salarii in sectoare neproductive. Datoria publica a tarii noastre este in prezent de 138,8 mld. lei,
ceea ce pe cap de locuitor inseamna 6.609 lei, adica aproximativ 1.570 euro, dar raportat la
numarul de salariati, inseamna 30.844 lei, adica aproximativ 7.340 euro, respectiv salariul mediu
pe trei ani.
Mijlocul cel mai direct de marire a economiilor la nivel national consta in cresterea
economisirii publice. Aceasta crestere se poate realiza prin reducerea consumul public si a
transferurilor si/sau prin majorarea impozitelor. Masurile fiscale sau bugetare care vor fi adoptate
de autoritatea publica pentru realizarea acestei actiuni vor produce efecte imediate sau mai
indepartate:
- un efect imediat se va resimti asupra economisirii private si, in consecinta, asupra
economiilor constituite la nivel national, in sensul de diminuare a acestora;
- cresterea impozitelor va compensa, cel putin in parte, scaderea economiilor private.
Acest efect compensatoriu poate fi intensificat daca majorarea impozitarii se adreseaza
cu precadere veniturilor si nu consumului. In acest sens, o reducere a consumului
public are un efect mai important asupra economisirii nationale decat o crestere
echivalenta a impozitelor.Din alt punct de vedere, desi reprezinta o solutie de relansare a economiilor afectate de
criza, expansiunea fiscala nu mai genereaza aceleasi efecte pozitive anticipate (cresterea
consumului, reducerea semnificativa a somajului, cresterea veniturilor in economie), deoarece
acestea sunt conditionate de reactia agentilor economici privai la stimulii fiscali. De exemplu,
este posibil ca decizia de reducere a fiscalitatii sa nu genereze automat si cresterea semnificativa
a consumului in conditiile in care se manifesta o stare de pesimism sau accesul la credite este
dificil.
Concluzii
La momentul actual, Romania se regaseste intr-o postura strict constransa de datoriile
publice si deficitul bugetar pe de o parte, pe de alta parte imposibilitatea reducerii fiscalitatii in
incinta unei economii inghetate.
6
7/30/2019 Efectele Politicilor Fiscale Si Bugetare
7/7
In cazul in care economia este impiedicata de a se redresa prin metode clasice, o reducere
a fiscalitatii spre exemplu nu ar avea ca rezultat efectul scontat de relansare si incurajare a
acesteia.
O posibila cale de relansare economica in Romania poate fi deplasarea target-ului si
concentrarea asupra cresterii productivitatii muncii, dezvoltarii tehnice, etc. Aceasta conduita ar
avea ca efect imediat o reducere a diferentei care s-a instalat datorita cresteri preturilor, neavand
in urma sa si o crestere a productivitatii. Drept urmare, ca efect ulterior am putea avea o
potentiala crestere a PIB-ului, care va atrage dupa sine diminuarea deficitului bugetar.
Dar aceasta teorie duce lipsa de posibilitate de aplicare in practica, deoarece descrie un
scenariu de exploatare a fortei de munca in context de minim-maxim, adica imbunatatirea
productivitatii nu s-ar produce in tandem cu o crestere a beneficiilor salariale, ba din contra, ar
insemna cresterea eforturilor substantial si reducerea pe cat posibil a cheltuielilor atasate pentru
un efect rapid si relansare agresiva. Datorita caracterului extrem al teoriei descrise, acesta nu
poate fi luat in considerare in termeni realisti, dar relocat in parametri realizabili, ar putea totusi
reprezenta o solutie de relansare economica a tarii, impreuna cu ajustari la alte componente ale
politicii economice formulata in prezent.
Bibliografie
1. Vacarel, I., Finante publice, Ed. Didactica si pedagogica, 2006;
2. Mosteanu, T., Politici fiscale si bugetare europene, Ed. Universitaria, 2006;
3. Mosteanu, T., Buget si trezorerie publica, Ed. Universitaria, 2008;
4. Marinas, M.C., Eficienta politicii fiscale in combaterea efectelor crizei economice. O
analiza bazata pe literatura economica, Theoretical and Applied Economics, 2010;5. Socol, A.G., Remodelarea politicii fiscale romanesti in contextul crizei economice,
Theoretical and Applied Economics, 2011;
6. Talpos, I., Avram, A., Consideratii cu privire la mixul de politici fiscale anticriza in
Romania, Theoretical and Applied Economics, 2011;
7. Talpos, I, Dima, B., Mutascu, M., The Fiscal Policy and the Stability of the nominal
Sector: The Romanian Case, Munich Personal RePEc Archive, 2008.
7