EFECTELE POLUANŢILOR

192
INTRODUCERE Protecţia naturii, a resurselor sale naturale, a diversităţilor biologice şi a structurilor teologice care o definesc, reprezintă o preocupare de interes naţional, economic şi social uman, cu rol determinant în strategia de dezvoltare durabilă a societăţii. Protejarea şi conservarea mediului este în zilele noastre o problemă globală a umanităţii. Ridicarea standardului de viaţă nu mai poate fi înţeleasă doar ca o diversificare a mijloacelor tehnico-materiale, ci mai ales ca o integrare a omului în mediul ambiant, în condiţii de confort şi conservare a stării de sănătate. Progresul tehnic aduce cu sine, alături de atâtea binefaceri pentru om şi numeroase neajunsuri, precum şi o mulţime de substanţe, cărora li se spune „poluante”, care ameninţă cu distrugerea mediului înconjurător. Fenomene nedorite sunt consecinţe ale unei dezvoltări industriale neraţionale şi dovedesc că mediul înconjurător nu mai poate prelua la nesfârşit multitudinea de deşeuri rezultate din diferite activităţi industriale. Poluantul poate fi deci o substanţă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de energie (radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii) care, răspândite în mediu, 3

description

EFECTELE POLUANŢILOR ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

Transcript of EFECTELE POLUANŢILOR

Page 1: EFECTELE POLUANŢILOR

INTRODUCERE

Protecţia naturii, a resurselor sale naturale, a diversităţilor biologice şi a structu-

rilor teologice care o definesc, reprezintă o preocupare de interes naţional, economic şi

social uman, cu rol determinant în strategia de dezvoltare durabilă a societăţii.

Protejarea şi conservarea mediului este în zilele noastre o problemă globală a

umanităţii.

Ridicarea standardului de viaţă nu mai poate fi înţeleasă doar ca o diversificare a

mijloacelor tehnico-materiale, ci mai ales ca o integrare a omului în mediul ambiant, în

condiţii de confort şi conservare a stării de sănătate.

Progresul tehnic aduce cu sine, alături de atâtea binefaceri pentru om şi nume-

roase neajunsuri, precum şi o mulţime de substanţe, cărora li se spune „poluante”, care

ameninţă cu distrugerea mediului înconjurător.

Fenomene nedorite sunt consecinţe ale unei dezvoltări industriale neraţionale şi

dovedesc că mediul înconjurător nu mai poate prelua la nesfârşit multitudinea de de-

şeuri rezultate din diferite activităţi industriale.

Poluantul poate fi deci o substanţă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de

energie (radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii) care, răspân-

dite în mediu, modifică echilibrul acestuia şi aduce daune organismelor vii sau bunurilor

materiale.

Acest deziderat este stipulat foarte clar şi în principiile şi strategiile de dezvoltare

prevăzute în capitolul 1 al Legii 137/1995 - Legea Protecţiei Mediului.

Societatea umană a devenit conştientă de urmările nefaste ale unora din activi-

tăţile proprii, ceea ce a determinat-o să-şi asume, ca o obligaţie morală faţă de genera-

ţiile viitoare, sarcina de a depune eforturi pentru stoparea deteriorării pe mai departe a

mediului şi de a întreprinde acţiuni individuale sau de a colabora la acţiuni colective de

refacere a ecosistemelor afectate, prin identificarea şi cuantificarea impactului surselor

antropice staţionare sau mobile asupra calităţii factorilor de mediu.

3

Page 2: EFECTELE POLUANŢILOR

În ultimii ani, toate ţările au cunoscut degradarea mediului, care poate să rezulte

din folosirea ineficientă şi necontrolată a energiei din dezvoltările economico-sociale şi

au introdus legi care să protejeze mediul. În timp, necesităţile de control şi prevenire a

poluării au devenit mai stringente.

Impactul direct al poluanţilor evacuaţi în atmosferă de către o sursă are loc în arii

relativ apropiate de aceasta, pe distanţe de la zeci de metri până la sute de kilometri, în

funcţie de parametrii fizici, de puterea de emisie a sursei (implicit a cantităţii de poluanţi

evacuaţi) şi de factorii direcţi din zonă.

Această poluare la scara locală se caracterizează prin apariţia celor mai mari

concentraţii în atmosferă, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

Atunci când sursa este amplasată într-o zonă urbană dens populată, cel mai

important factor expus la acţiunea directă a poluanţilor este factorul uman, care preia

noxele din atmosferă prin inhalare.

Pentru o zonă urbană, al doilea factor important care poate fi afectat de poluare îl

reprezintă materialele, construcţiile şi instalaţiile.

Dintre toate realizările omului, instalaţiile energetice se află, prin întinderea lor

fizică foarte mare, într-o strânsă intercondiţionare cu mediul înconjurător.

Instalaţiile energetice, în special centralele termoelectrice care folosesc drept

combustibil cărbunele, prezintă un impact complex asupra tuturor factorilor de mediu

din zona învecinată acestora (atmosferă, apă, sol, floră şi faună, aliment şi habitaclu),

încât sectorul energetic este considerat ca principala sursă de poluare.

Problematica mediului înconjurător, în domeniul producţiei de energie electrică

(şi termică) pe cărbune este evidenţiată prin următoarele trepte:

minerit (extragerea cărbunilor şi prepararea cărbunelui);

arderea cărbunelui şi producerea energiei electrice şi termice;

gestiunea şi desfacerea deşeurilor - eliminare noxe.

Evacuarea gazelor de ardere şi a poluanţilor atmosferici se face prin coşuri de

fum; difuzia poluanţilor nu are loc imediat ce aceştia părăsesc coşul.

Datorită vitezei proprii de ieşire a jetului de gaze de ardere, a diferenţei de tem-

peratură dintre cea de evacuare a gazului şi cea a mediului, pana de poluant îşi va con-

tinua mişcarea ascendentă până îşi pierde viteza iniţială, iar temperatura sa o egalează

pe cea a mediului.

Viteza vântului şi turbulenţa determină şi ele valoarea concentraţiei de poluant.

4

Page 3: EFECTELE POLUANŢILOR

Prin coşurile de fum, termocentralele emit în atmosferă gaze arse, care conţin

importante cantităţi de substanţe poluante cum sunt: noxele gazoase (oxizii de sulf -

SOx, oxizii de azot -NOx, monoxidul şi dioxidul de carbon - CO şi CO2), precum şi praful

de cenuşă zburătoare (pulberi în suspensie - aerosoli, pulberi sedimentabile), nearse,

funingine.

Pulberile au efecte locale asupra mediului înconjurător, emisiile de SO2 Şi NO2

contribuie la formarea „ploilor acide”, cu acţiune regională, în timp ce emisiile de CO2

contribuie la creşterea „efectului de seră” la scară planetară.

Depunerile acide, precipitaţiile acide sau „ploile acide” reprezintă unul dintre cei

mai puternici factori de stres chimic asupra mediului.

Gradul de aciditate al precipitaţiilor, pus în evidenţă la scară globală se dato-

rează, în principal, prezenţei unor cantităţi apreciabile de acid sulfuric (H2SO4) şi acid

azotic (HNO3). Aceşti acizi tari provin din oxidarea în atmosferă a dioxidului de sulf

(SO2) şi a oxizilor de azot (NOx), gaze cu mare solubilitate în apă.

Prin dispersia în atmosferă a SO2 şi NOx şi a produşilor lor de transformare,

aceşti compuşi sunt poluaţi atât de picăturile de apă din nori - fenomenul de rainout

(ploaie acidă murdară) şi din ceaţă, cât şi de picăturile de precipitaţii - fenomenul

washout şi antrenaţi la sol (ploaie curată).

Aceste fenomene explică marea arie de răspândire a precipitaţiilor acide.

Ploile acide determină efecte negative asupra tuturor factorilor mediului natural şi

artificial.

Emisiile de CO2 - vinovate de „efectul de seră” pe Terra - vor fi supuse, în mod

iminent, unui control internaţional cu scopul stabilizării emisiilor; ulterior, cantitatea de

CO2 trebuind să fie redusă, astfel încât efectul de seră să fie diminuat.

Controlul cantităţii de CO2 emis presupune, în mod evident, inventarierea şi

evaluarea surselor de CO2, evoluţia probabilă a cantităţii de CO2, posibilitatea reducerii

cantitative, precum şi implicaţiile economice ale acestei reduceri.

Cantitatea de CO2 este diminuată în fiecare an de către activitatea metabolică a

pădurilor.

La poluarea atmosferei mai pot contribui spulberarea particulelor din depozitele

de cărbune şi din depozitele de zgură şi cenuşă.

Datorită funcţionării termocentralei Mintia, au fost şi sunt afectaţi (într-o măsură

mai mare sau mai mică) o serie de factori de mediu, astfel:

Atmosfera: - cu pulberi sedimentabile şi pulberi in suspensie;

5

Page 4: EFECTELE POLUANŢILOR

Apele: - subterane, prin alterarea indicatorilor de calitate ai pânzei de

ape freatice din depozitele de zgură-cenuşă şi din incintă

- supraterane, prin creşterea temperaturii apei râului Mureş, în

aval, pe timp de vară cu circa 3÷7 °C;

Solul: - prin spulberarea pe timp de vânt puternic a particulelor de zgură şi

cenuşă din depozitele (haldele) de zgură şi cenuşă şi aceasta în ciuda

operaţiilor de înierbare a taluzurilor supraînălţării depozitelor;

Flora (vegetaţia şi pădurile): - prin deteriorarea unor suprafeţe de păduri şi

a suprafeţelor înierbate din zona învecinată termocentralei;

Fauna (fauna acvatică şi animalele domestice): - prin alterarea directă a

mediului de viaţă şi indirectă, datorită consumului apei şi furajelor poluate,

cu implicaţii directe asupra producţiilor animaliere (carne şi lapte).

Funcţionarea termocentralelor utilizând drept combustibil cărbunele energetic va

necesita şi în viitor o atenţie maximă a producătorilor de energie electrică, precum şi a

organismelor abilitate pentru protejarea mediului ambiant, ştiut fiind efectul ireversibil al

poluării.

Conştientizarea acţiunii nefaste pe care o au poluanţii asupra mediului încon-

jurător şi înăsprirea legislaţiei naţionale de mediu (prin normele impuse şi sancţiunile

aplicate), precum şi începerea acţiunii de aderare la Uniunea Europeană au impus ca în

întreg Sistemul Energetic Naţional să se ia măsuri privind îmbunătăţirea şi moderni-

zarea echipamentelor energetice existente şi instalarea unor echipamente noi, la nivelul

tehnic actual acolo unde situaţia o permite, sau conservarea şi chiar închiderea şi

dezafectarea echipamentelor energetice care - cu toate măsurile luate - nu se vor putea

încadra în normele impuse de legislaţia europeană de mediu.

Printre problemele prioritare din domeniul energetic se numără controlul emisiilor

de pulberi şi noxe gazoase (CO2, SO2, NOx), protecţia apelor, minimizarea şi dispunerea

sigură a deşeurilor industriale.

Datorită interesului utilizatorilor, prin intensificarea acţiunii de marketing şi cu

sprijinul autorităţilor locale, se are în vedere valorificarea la scară industrială a cenuşii

uscate de la electrofiltre.

Toate aceste măsuri reprezintă - de fapt - priorităţile pe termen lung ale

Termocentralei Mintia.

6

Page 5: EFECTELE POLUANŢILOR

Nici un efort financiar nu este prea mare pentru salvarea şi conservarea naturii,

motiv pentru care Centrala Termoelectrică Mintia - Deva poate constitui un exemplu

demn de urmat atât în sectorul energetic cât şi în celelalte sectoare de activitate.

7

Page 6: EFECTELE POLUANŢILOR

Capitolul I

PREZENTARE GENERALĂ A

C.T.E. MINTIA - DEVA

1.1. DESCRIERE GENERALĂ

Centrala Termoelectrică Mintia - Deva reprezintă pentru încă mult timp cea

de-a treia mare unitate producătoare de energie electrică din România. Prin

mărimea puterii instalate şi a gradului ridicat de disponibilitate, siguranţă şi

continuitate în funcţionare, termocentrala Mintia reprezintă o sursă de energie

electrică de bază a Sistemului Energetic Naţional.

Figura 1.1

Plan amplasare

În toată perioada parcursă de Ia punerea în funcţiune, Termocentrala Mintia

a produs 9÷10% din energia electrică a ţării şi 18÷22% din energia electrică

produsă de termocentrale ce folosesc ca materie primă cărbunele.

8

Page 7: EFECTELE POLUANŢILOR

Centrala Termoelectrică Mintia - Deva (C.T.E. Mintia), este situată în sud-

estul Transilvaniei, pe malul râului Mureş, Ia 7 km distanţă de municipiul Deva.

Are o putere instalată de 1.280 MW, în 6 grupuri energetice de condensaţie

de 210 MW focare, alimentate fiecare de 2 cazane de abur de 330 tab/h, 13,72

MPa, 550°C, fiecare bloc constituind o unitate independentă.

Combustibilul principal utilizat este cărbunele de Valea Jiului (huilă

energetică sortată şi mixie de huilă), din preparatele Lupeni, Coroeşti, Petrila,

Livezeni, cu putere calorifică medie de 1.000 kcal/kg (15.407 kJ/kg), până acum

câţiva ani folosindu-se şi cărbune de import din Africa de Sud, Australia, Rusia.

Cărbunele este transportat pe cale ferată şi navală. Combustibilii auxiliari,

întrebuinţaţi la porniri şi pentru stabilizarea flăcării, sunt gazele naturale şi păcura.

Energia electrică este livrată în Sistemul Energetic Naţional la tensiuni de

220 şi 400 kV, cu posibilităţi de livrare şi în exteriorul ţării, pe linia Sibiu - Arad -

Szeged.

Centrala a fost pusă în funcţiune în 3 etape

- 1989÷1971 - grupurile energetice nr. 1÷4;

- 1977 - grupul energetic nr. 5;

- 1980 - grupul energetic nr. 6,

fiecare grup energetic având o putere de 210 MW.

Din anul 1984, termocentrala livrează şi căldură (agent termic) pentru cca.

25.000 apartamente din municipiul Deva, având o capacitate de livrare instalată

din prizele nereglabile ale turbinelor de 300 Gcal/h (8 x 50 Gcal/h).

1.2. AMPLASARE ŞI PLAN GENERAL

Terenul ocupat cuprinde incinta, cu o suprafaţă de 31 ha, precum şi două

depozite de combustibil solid (cărbune) de câte 100 ha, în total 231 ha.

Condiţiile locale ale amplasamentului au impus folosirea unei incinte

înguste.

Clădirea principală are frontul paralel cu axa Mureşului, ceea ce a permis

realizarea unui circuit direct şi scurt al apei de răcire. Aceeaşi orientare o au şi

staţiile exterioare de 110, 220 şi 400 kV, plasate în linie cu clădirea principală.

9

Page 8: EFECTELE POLUANŢILOR

Depozitul de cărbune este desfăşurat pe un front paralel cu al clădirii

principale, fiind deservit de un triaj de căi ferate.

Celelalte obiective sunt intercalate funcţional între cele precedente.

Legăturile cu reţelele de circulaţie sunt realizate prin racorduri la linia ferată

Bucureşti - Arad în staţia Mintia, precum şi la şoseaua naţională Bucureşti - Arad.

1.3. DESCRIEREA TERMOCENTRALEI

1.3.1. Partea termomecanică

Caracteristicile echipamentelor principale sunt identice pentru fiecare din

cele 6 grupuri energetice.

Cazanele sunt identice şi sunt realizate din câte două corpuri jumelate

(articulate). Cazanele sunt coaxiale cu turbinele.

Turbinele, amplasate în sala maşinilor, au posibilitatea de a livra cca. 63

GJ/h (15 Gcal/h) abur pentru încălzit.

În sala cazanelor sunt amplasate instalaţiile de degazare, morile de

cărbune şi ventilatoarele pentru recirculaţia de aer şi gaze.

În exterior sunt amplasate ventilatoarele de aer şi de gaze arse, precum şi

instalaţiile pentru desprăfuirea gazelor arse - electrofiltrele.

În corpul buncărilor sunt amplasate staţiile de reducere-răcire, benzile

Redler (cota -+91,00 m) şi transportoarele de cărbune pentru alimentarea

buncărilor (+37,80 m).

Planşeele de deservire ale cazanelor şi turbinelor se găsesc la + 9,00 m.

La cota 0,00 m sunt instalate pompele de alimentare, iar Ia cota +6,00 m

grupul pentru tratarea condensatului.

Tot la cota +6,00 m sunt amplasate transversal turboagregatele (turbinele)

cu o distanţă între axe de 48 m, care formează sala maşinilor.

Evacuarea gazelor arse se face prin 3 coşuri de fum, câte unul la 2 grupuri

energetice, a căror înălţime este de 220 m.

Schema termică este concepută şi realizată în sistem bloc pentru abur, apă

de cimentare şi condensat.

10

Page 9: EFECTELE POLUANŢILOR

1.3.2. Partea electrică

Centrala dispune de trei staţii electrice de tensiuni 110 kV, 220 kV şi 400

kV.

La barele staţiei de 220 kV sunt racordate generatoarele de 210 MW în

schemă bloc cu transformatoarele.

Legăturile între barele celor 3 staţii sunt asigurate prin autotransformatoare

cu puteri de 400 MVA, între 220÷400 kV şi de 200 MVA, între 110÷220 kV.

Generatoarele debitează la tensiunea de 15,75 kV, funcţionând cu neutrul

izolat. Racordul cu transformatorul bloc şi derivaţii spre transformatorul de servicii

proprii este realizat cu bare capsulate.

Transformatoarele principale (bloc) şi pentru servicii proprii funcţionează cu

neutrul părţii de 220 kV izolat sau direct legat la pământ prin intermediul unui

separator.

Fiecare bloc cazan - turbină este echipat cu câte o staţie de 6 kV de servicii

proprii, cimentată prin câte un transformator de 25 MVA.

Alimentarea de rezervă este asigurată de la bazele staţiei de servicii

generale printr-o automatizare (anclanşarea automată a rezervei).

1.3.3. Partea hidrotehnică (figura 1.2.)

Sursa de alimentare du apă industrială este râul Mureş, a cărui albie a fost

regularizată prin realizarea unui şenal excavat, în lungime de 640 m. Pe acest

şenal s-a construit un baraj deversor pentru menţinerea nivelului constant de apă

de 5 m (179,5 mdM).

Priza de apă este dimensionată să capteze un debit de 60 m3/s, care cores-

punde necesităţilor de apă pentru 8 grupuri turbogeneratoare de 210 MW.

Sistemul de răcire al centralei este în circuit deschis sau mixt, debitul de

apă al râului Mureş asigurând parţial necesarul de apă pentru răcirea grupurilor

energetice.

11

Page 10: EFECTELE POLUANŢILOR

Figura 1.2.

Sursă de alimentare cu apă industrială – Râul Mureş

Circuitul mixt prevede două turnuri de răcire cu tiraj natural, cu o capacitate

de răcire de 21.000 m3/h fiecare. Pentru pomparea apei în turnurile de răcire se

folosesc 4 pompe, fiecare având un debit de 13.500 m3/h şi P=127,5 kPa.

Casa sitelor cuprinde staţia pompelor de circulaţie (apă) şi sitele rotative

pentru curăţarea mecanică a apei brute de alimentare şi este prevăzută cu 12 site

rotative, dintre care 8 site plane frontale şi 4 site cilindrice cu intrare laterală. În

staţia de pompe sunt 12 pompe verticale, 8 având caracteristicile: Q=3,75 m3/s;

P=93,7 kPa şi 4 pompe cu Q=4,1 m3/s şi P=147,1 kPa.

Pe gura de descărcare a canalului de evacuare a apei calde funcţionează o

microhidrocentrală (MHc) pentru recuperarea parţială a energiei din circuitul apei,

cu o putere de 1,9 MW.

1.3.4. Tratarea chimică a apei

Instalaţiile de tratare a condensatului pentru fiecare bloc energetic principal

asigură tratarea integrală a condensatului pentru fiecare bloc în parte (cca. 500

t/h) şi sunt intercalate cu pompele de condensat treapta Ia şi treapta a IIa, care

asigură o calitate a condensatului corespunzătoare la 0,2 S/cm conductivitate şi

0,02 mg/l SiO2 concentraţie.

12

Page 11: EFECTELE POLUANŢILOR

Staţia de pretratare cuprinde un număr de 6 decantoare ce asigură

decarbonatarea până la densitatea de 3ºd şl limpezirea apei de râu destinată fie

circuitelor de răcire, fie alimentării staţiei de demineralizare - dedurizare. Debitul

staţiei se ridică Ia cca. 1.100 m3/h.

Figura 1.3.

Staţia de tratare chimică a apei

Staţia de demineralizare este compusă din filtre mecanice, filtre barieră

pentru reţinerea substanţelor organice şi de 5 linii de demineralizare pe schema H-

OH1OH2, urmate de finisare în barele cu pat mixt. Alimentarea este cu apă

pretratată cu salinitate de cca. 8,1 mval/l, ce asigură demineralizarea apei de

adaos la cazane până la 0,2 S/cm conductivitate şi 0,02 mg/l concentraţie de SiO2.

Debitul unitar al liniilor de demineralizare de 60 m3/h asigură un debit al staţiei de

cca. 180 m3/h total. Ca reactivi de regenerare se folosesc HCI şi NaOH.

1.3.5. Partea de construcţii şi arhitectură

Clădirea principală se compune din sala cazanelor, corpul buncărilor şi sala

turbinelor.

Cele trei coşuri de fum (figura 1.3), cu înălţimea de 220 m, au formă de du-

blu trunchi de con, cu diametrul la vârf de 6,44 m (coş nr. 1; 2) şi 7,76 m (coş nr.

3), respectiv diametrul la bază de 27,00 m (coş nr. 1; 2) şi 23,58 m (coş nr. 3).

13

Page 12: EFECTELE POLUANŢILOR

Figura 1.3.

Coşurile de fum

Din punct de vedere arhitectural, Centrala Termoelectrică Mintia - Deva se

prezintă ca un ansamblu închegat, deşi a fost proiectată şi realizată în mai multe

etape.

La realizarea acestui obiectiv industrial au participat următoarele unităţi

aparţinând fostului Minister al Energiei Electrice:

- Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Bucureşti (I.S.P.E.);

- Întreprinderea „Energoconstrucţia” Bucureşti;

- Întreprinderea „Energomontaj” Bucureşti;

- Întreprinderea pentru Raţionalizarea şi Modernizarea Instalaţiilor

Energetice Bucureşti;

- Întreprinderea Electrocentrale Deva - Mintia.

14

Page 13: EFECTELE POLUANŢILOR

Capitolul II

SURSE DE POLUARE A MEDIULUI

ÎNCONJURĂTOR

Termocentralele mari consumatoare de combustibili şi mai ales cele care

funcţionează pe cărbuni inferiori şi păcură cu conţinut ridicat de sulf, pot influenţa

mediul înconjurător, conducând uneori chiar la afectarea echilibrului ecologic din

zonele unde sunt amplasate.

Instalaţiile energetice prezintă un impact complex asupra tuturor factorilor

de mediu (atmosferă, apă, sol, floră, faună), sectorul energetic fiind considerat ca

o principala sursă de poluare.

Aprecierea mediului dintr-o zonă, la un moment dat, este dată deci de

calitatea aerului, apei, solului, starea de sănătate a populaţiei, deficitul de specii

de plante şi animale înregistrat.

Fiecare dintre aceşti factori se pot caracteriza prin indicatori de calitate

reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare şi pentru care exista limite

admisibile stabilite.

2.1. TIPURI DE POLUANŢI DATORAŢI TERMOCENTRALELOR

2.1.1. Oxizii de sulf

Din oxidarea sulfului combustibil, cea mai mare parte (peste 95%) se

transformă în S02, restul în S03. Conversia S02 în S03 are loc în flacără, în cazul

unui exces mare de oxigen, dar şi pe traseul gazelor, în prezenţa oxizilor de

vanadiu şi chiar de fier, care joacă rol de catalizator, mai ales la temperaturi de

peste 800°C.

15

Page 14: EFECTELE POLUANŢILOR

Evacuat în atmosferă, dioxidul de sulf reacţionează în proporţie de 1÷2 ‰

cu oxigenul, sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete solare, dând naştere anhidridei

sulfuroase (SO3), conform relaţiei:

2SO2 + O2 +UV = 2SO3

SO3 se combină cu vaporii de apă din atmosferă şi formează acidul sulfuric.

În perioada de ceaţă şi în zilele foarte ceţoase sau umede se atinge un grad de

transformare de până la 15,7%.

SO3 + H2O = H2SO4

Bioxidul de sulf reprezintă o substanţă toxică, cu acţiune iritantă asupra

mucoaselor respiratorii şi conjunctivale, tuse.

2.1.2. Oxizii de azot

Din cantitatea totală de NOx dezvoltată prin ardere, aproximativ 95% este

sub formă de monoxid de azot (NO) şi doar restul sub formă de dioxid de azot

(NO2). Eliminat în atmosferă, în prezenţa oxigenului din aer şi sub acţiunea razelor

ultraviolete, se transformă destul de repede în NO2, care este foarte toxic. NO2

împreună cu apa formează acidul azotic, conform reacţiei:

NO2 + H2O = HNO3

Prin agresivitatea şi toxicitatea lor, oxizii de azot şi acidul azotic sunt extrem

de periculoşi pentru mecanismul biologic uman.

Un alt oxid de azot cu caracter nociv este N20 (protoxidul de azot) - gaz

stabil care se descompune de-abia la 600°C în elementele N2 şi O2. Acest gaz se

comportă ca şi un gaz inert până la 10 km deasupra pământului, deci până în

troposfera. N2O este un gaz cu efect nociv dublu: pe de o parte participă la efectul

de seră şi pe de altă parte distruge pătura protectoare de ozon din stratosfera

(10÷15 km deasupra pământului). Fenomenul este puternic accentuat de faptul că

durata de viaţă a N20 este deosebit de mare (până la 180 ani). În stratosferă se

absorb razele ultraviolete cu lungimea de undă între 200÷242 nm de către

moleculele de oxigen. Rezultă disocierea acestora şi producerea de ozon,

conform reacţiilor:

UV + O2 = O + O

O + O2 + M = O3 + m

UV + 3O2 = 2O2

16

Page 15: EFECTELE POLUANŢILOR

unde: M este un partener de activare.

Ozonul astfel format absoarbe razele ultraviolete în domeniul 200÷340 nm

şi se descompune în oxigen molecular şl atomic; dacă însă lungimile de undă sunt

mai mici de 310 nm, se formează oxigenul singular, în stare activată (O*)

UV + O3 = O* + O2

N2O + O* = NO* + NO*

NO* + O3 = NO2 + O2

NO2 + O = NO* + O2

O3 + O = O2 + O2

Acesta reprezintă ciclul Johnston - Crutzen de distrugere a stratului de

ozon.

Cel mai important catalizator ce contribuie cu aproximativ 25% la distru-

gerea stratului de ozon este radicalul NO*, produs din descompunerea protoxidului

de azot (N20).

2.1.3. Oxizii de carbon

Oxidul de carbon este unul dintre toxicii cu mare răspândire. Acesta pă-

trunde în sânge datorită următoarelor proprietăţi fizico-chimice: densitate apropiată

de cea a aerului, difuzibilitate mare şi afinitate ridicată a hemoglobinei pentru CO.

Dioxidul de carbon este toxic numai în concentraţii mari (peste 5000 ppm).

CO2 influenţează clima prin efectul de seră creat asupra pământului, contribuţia sa

fiind de cca 50%.

Până în prezent, nu există soluţii tehnico-economice de combatere a

emisiilor de C02. Singura soluţie fezabilă este accentuarea creşterii eficienţei la

producerea, transformarea şi utilizarea energiei termice. Din fericire, procesul de

asimilare clorofiliană (fotosinteza) foloseşte CO2 expirat de fiinţele vii sau eliminat

de industrie, dând naştere la glucide şi la oxigen:

6CO2 + 6H2O lumina C6H12O6 + 6O2

17

Page 16: EFECTELE POLUANŢILOR

2.2. POLUAREA AERULUI

Impactul direct al poluanţilor evacuaţi în atmosferă de o sursă are loc în arii

relativ apropiate de aceasta, pe distanţe de la câteva zeci de metri până la câteva

sute de metri sau kilometri, funcţie de parametrii fizici şi de puterea de emisie a

sursei.

Această poluare la scară locală se caracterizează prin apariţia celor mai

mari concentraţii în atmosferă atât pe termen scurt cât şi pe termen lung de

mediere. Atunci când sursa este amplasată într-o zonă urbană dens populată cel

mai important factor expus la acţiunea directă a poluanţilor este factorul uman,

care preia noxele din atmosferă prin inhalare.

Evacuarea gazelor arse şi a poluanţilor se face prin coşuri.

Difuzia poluanţilor nu are loc imediat ce aceştia părăsesc coşul. Datorită

vitezei proprii de ieşire a jetului de gaze de ardere, a diferenţei de temperatură

dintre cea de evacuare a gazului şi cea a mediului, pana de poluant îşi va continua

mişcarea ascendentă până îşi pierde viteza iniţială, iar temperatura sa o egalează

pe cea a mediului. Înălţimea fizică a coşului plus supraînălţarea penei de fum (de

poluant), datorate efectelor termice şi dinamice, constituie înălţimea efectivă a

coşului de fum.

Viteza vântului şi turbulenţa determină şi ele valoarea concentraţiei de

poluant.

Prin coşurile de fum, termocentralele emit în atmosferă gaze de ardere care

conţin substanţe poluante gazoase (SO2, NOx, CO, CO2).

Din calculele de dispersie s-au constatat depăşiri ale concentraţiilor maxime

admisibile (C.M.A.) din atmosferă în zonele centralelor de păcură şi cărbune unde

există coşuri cu înălţime redusă.

S-au semnalat de asemenea, depăşiri ale valorilor cuprinse în norme, la

măsurătorile de concentraţii de pulberi în gazele de ardere.

Prin dispersia în atmosferă a SO2 şi NOx şi din oxidarea în atmosferă a

acestor gaze care au o mare solubilitate în apă, se formează cantităţi apreciabile

de acizi tari (acid sulfuric şi acid azotic) care produc un anumit grad de aciditate al

precipitaţiilor (ploaie şi ceaţă) care se antrenează pe sol sub forma ploilor acide şi

18

Page 17: EFECTELE POLUANŢILOR

care determină efecte negative asupra tuturor factorilor mediului natural şi

artificial.

Emisiile de CO2 duc la încălzirea atmosferei şl produc efectul de seră.

2.2.1. Controlul emisiilor poluante şi urmărirea încadrării în norme

Înăsprirea reglementărilor de mediu, corelată cu obligaţia respectării stan-

dardelor de mediu a condus la necesitatea cunoaşterii în orice moment a situaţiilor

şi a valorilor emisiilor de poluanţi, fiind astfel necesară o măsurare continuă a

emisiilor. Ca atare, în conformitate cu Ordinul MAPPM nr. 462/1993 şi cu Legea

NR. 137/1995 - Legea Protecţiei Mediului, deţinătorii instalaţiilor staţionare au

obligaţia de a-şi supraveghea sistematic nivelul emisiilor şi de a asigura

încadrarea acestora în limitele impuse.

Evaluarea nivelului emisiilor se realizează prin măsurători efectuate prin

forţe proprii sau prin terţi.

Obligaţia efectuării măsurătorilor revine deţinătorului instalaţiei, conform

unui program prevăzut în regulamentul de exploatare, care se aproba o data cu

autorizaţia de funcţionare şi autorizaţia de mediu, de către autoritatea judeţeană

de mediu (Agenţia pentru Protecţia Mediului înconjurător şi Garda Naţională de

Mediu).

Rezultatele se înscriu într-un registru special destinat acestui scop.

Pentru instalaţiile cu emisii importante, determinante pentru nivelul emisiilor

din zonă, autorităţile pentru mediu pot dispune deţinătorilor acestor Instalaţii, să-şi

realizeze sisteme proprii de măsurători cu înregistrări permanente a emisiilor.

2.2.1.1. Aprecierea emisiilor

Valorile măsurate vor fi comparate cu valorile de referinţă precizate în

normele specifice pentru instalaţiile energetice şi aprobate de MAPPM. Aceste

valori vor fi convertite în medii orare.

Se consideră respectată norma de limitare a emisiei atunci când nici una

din mediile determinate pentru indicatorii specifici instalaţiei (de regulă concen-

traţiile în gazele arse ale SO2, NOx şi pulberi) nu depăşeşte valoarea limită din

normă - concentraţia maximă admisă - (C.MA).

19

Page 18: EFECTELE POLUANŢILOR

În scopul măsurării permanente a emisiilor (monitoring continuu), valorile

limită sunt considerate respectate dacă în decursul unui an calendaristic:

- nici o medie zilnică nu depăşeşte valoarea limită, cu excepţia

perioadelor de porniri-opriri ale instalaţiilor

- 97% din totalul mediilor orare nu depăşeşte de 1,2 ori

valoarea limită;

- nici una din mediile orare nu depăşeşte dublul valorii limită.

În prezent, termocentralele nu dispun în general de aparatură specializată

pentru efectuarea acestor măsurători, existând la nivel naţional un program de

dotaţii cu o astfel de aparatură. În această situaţie evaluarea emisiilor poluante se

face pe bază de calcul, conform Metodologiei de evaluare operativă a emisiilor de

SO2, NOX, pulberi şi C02 din centralele termice şi termoelectrice" elaborate de

D.S.D.E. şi aprobată de M.APP.M.: PE-1001/1994.

În strategia S.C. TERMOELECTRICA S.A., privind protecţia mediului pentru

perioada următoare, referitor la controlul emisiilor şi urmărirea încadrării în norme

sunt cuprinse următoarele obiective:

Pe termen scurt: - dotarea cu laboratoare mobile specializate

pentru măsurarea emisiilor poluante (SO2, NOX, CO, CO2, pulberi).

Actualmente există în ţară, dotarea S.C. Electrocentrale Turceni

S.A., de la firma engleză ROTORK 1 astfel de echipament – autola-

borator, care se utilizează periodic, prin rotaţie, la toate unităţile

energetice din ţară.

Pe termen lung: - dotarea termocentralelor importante cu instalaţii

fixe de supraveghere a emisiilor poluante (monitoring continuu).

Acţiunea se desfăşoară eşalonat pe priorităţi, funcţie de posibilităţile de

finanţare, în cadrul programelor de reabilitare - retehnologizare a grupurilor ener-

getice, cu finanţarea monitoringului din partea unor instituţii financiare interne şi

internaţionale.

2.2.1.2. Măsurarea continuă a emisiilor. Metode de măsurare.

Principii de măsurare şi funcţionare a aparaturii

Cunoaşterea în orice moment a situaţiilor emisiilor de poluanţi se realizează

prin măsurarea continuă a emisiilor de poluanţi, integrând analize atât pentru

poluanţi cât şi pentru pulberi evacuate în atmosferă.

20

Page 19: EFECTELE POLUANŢILOR

În conformitate cu experienţa altor ţări, înainte de măsurarea poluanţilor la

coşul de fum trebuie măsurată pe fiecare canal de gaze arse concentraţia urmă-

toarelor gaze: SO2, NO; NO2 (NOX), O2, CO, CO2, concentraţia de praf (pulberi), la

cazanele pe cărbune.

Măsurarea continuă a emisiilor se poate face prin trei sisteme (metode) de

măsură:

a) metoda de analiză extractivă;

b) metoda de analiză „in-situ”;

c) metoda de analiză combinată.

a) Metoda de analiză extractivă

Metoda de analiză extractivă pentru analiza gazelor, care presupune:

- Sistemul de prelevare a probei gazoase din fluxul de gaze de

ardere format din: - sonda de prelevare a probei de gaz;

- unitatea de condiţionare a probei de gaz;

- linii de transport a probei de gaz de la sondă la unitatea de

condiţionare şi de aici la analizorul de gaze

- Analizorul de gaze, care în principiu este format din:

- carcasă (care conţine celula de măsură);

- sistemul de alimentare cu probe gazoase.

Metoda de analiză extractivă pentru analiza pulberilor, care presupune:

- Sistemul de prelevare a probei gazoase din fluxul de gaze de

ardere, format din:

- sonda de prelevare a probei de gaz;

- unitatea de analiză.

b) Metoda de analiză „in-situ”:

Măsurătorile „in-situ” se efectuează analizând direct fluxul de gaze ce trec

prin coş şi facilitează măsurarea instantanee a emisiilor.

Metoda de analiză „in-situ” pentru analiza gazelor, al cărui principiu

de măsurare este optoelectric şi presupune:

- un emiţător fixat pe peretele coşului de fum / canalul de gaze

arse;

- un receptor, montat pe partea diametral opusă emiţătorului.

21

Page 20: EFECTELE POLUANŢILOR

Metoda de analiză „in-situ” pentru analiza pulberilor, care presupune

că determinarea cantităţii de pulberi în gazele de ardere se efec-

tuează utilizând aceeaşi configuraţie emiţător-receptor, utilizând

principiul atenuării unui flux luminos, datorat particulelor solide din

fluxul de gaz, această atenuare fiind proporţională cu concentraţia de

pulberi din fluxul de gaz. Concentraţia poate fi afişată în unităţi de

concentraţie (mg/m3). Determinarea pulberilor se realizează cu aju-

torul opacimetrelor.

c) Metoda de analiza combinată

Această metodă combină cele două metode de măsură, pentru a obţine un

sistem capabil să măsoare atât componentele gazoase cât şi pulberile.

Principalele firme europene de aparatură de măsură şi control noxe ga-

zoase şi pulberi (majoritatea dintre ele având filiale în ţara noastră) sunt

următoarele: Siemens (Germania), Rotork (Anglia) - reprezentanţă Ropic; Oldham

(Franţa) - reprezentantă T.D.B. şi CCS; Emission (Franţa) - reprezentanţă CCS;

Servomex (Anglia); Ronatel (Italia); B.T.G. (Austria).

Analizoarele de gaze de ardere şi analizoarele de pulberi funcţionează pe

baza următoarelor principii de măsură: analiza prin absorbţia radiaţiei infraroşii;

analiza prin absorbţia radiaţiei ultraviolete; analiza prin chemiluminiscenţă; analiza

pe baza principiului magnetopneumatic (paramagnetic); analiza prin ionizare în

flacără; analiza prin procedeul electrochimie; analiza pe baza principiului gravi-

metric; analiza pe baza principiului absorbţiei radiaţiei beta; analiza pe baza prin-

cipiului absorbţiei (opacităţii) şi difuziei luminii.

Achiziţionarea datelor se efectuează cu ajutorul calculatoarelor de evaluare,

care se compun din: calculatorul propriu-zis; tastatura; imprimanta.

Procesarea suplimentară a datelor şi stocarea acestora din urmă se

efectuează cu ajutorul calculatoarelor de evaluare şi stocare.

Supravegherea calităţii aerului este prevăzută a se realiza printr-o reţea de

supraveghere, a cărui configuraţie decurge din obiectivele principale ale monitorin-

gului calităţii aerului, ca element de fundamentare a strategiilor de control.

22

Page 21: EFECTELE POLUANŢILOR

2.2.2. Inventarierea surselor poluante

Nivelul actual de dotare al termocentralelor, în general, nu permite

urmărirea continuă, prin măsurători, a nivelului emisiilor poluante în atmosferă.

Cerinţele actualei legislaţii, precum şi solicitările organizaţiilor de speciali-

tate interne şi internaţionale în domeniul stabilirii aportului termocentralelor la po-

luarea atmosferei, au impus adoptarea unor modele de calcul capabile să

realizeze inventarieri ale diverselor surse; acolo unde situaţia o permite, modele

de calcul se folosesc în paralel cu măsurătorile.

Modelul de calcul CORINAIR realizează inventarul anual al diferitelor tipuri

de surse poluante amplasate pe teritoriul unei regiuni sau al unei ţări. Acest model

este folosit de către Agenţiile Judeţene de Protecţia Mediului, unităţile energetice

utilizând alte modele de calcul.

În prezent, termocentralele nu dispun, în general, de aparatură specializată

pentru măsurarea emisiilor poluante, situaţia urmând să se realizeze în următorii

ani, pe cont propriu sau prin programe de modernizare internaţionale.

Datorită acestui fapt cât şi pentru realizarea unor postevaluări pe diferitele

perioade de timp, inclusiv pentru întocmirea inventarelor şi a rapoartelor statistice,

pentru verificări ale încadrării în norme, precum şi pentru elaborarea unei

prognoze, evaluarea emisiilor se face pe bază de calcul, potrivit „Metodologiei de

evaluare operativă a emisiilor de NOx, SO2, pulberi CO2 din centralele termice şi

termoelectrice”, lucrare elaborată de Serviciul Protecţia Mediului din RENEL şi

avizată de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului: PE-1001/1994,

Modelele de calcul au în vedere situaţia actuală a centralelor termice şi

termoelectrice din România (procedee clasice de ardere a combustibililor şi lipsa

instalaţiilor de epurare-reducere a emisiilor de SO2, NOx şi CO2).

Metodologia de evaluare operativă a emisiilor de NOX, SO2, CO2

din centralele termice şi termoelectrice - PE1001/1994

Această metodologie de calcul se bazează pe consumul de combustibili şi

pe factorii de emisie.

23

Page 22: EFECTELE POLUANŢILOR

a) Calculul cantităţii de poluant evacuată în atmosferă (emisia)

[kg]

E este cantitatea de poluant evacuată în atmosferă într-o perioadă de timp;

[kg]

B este cantitatea de combustibil consumată în perioada respectivă; [kg]

Hi este puterea calorifică inferioară a combustibilului [kj/kg]; [kcal/kg]

e este factorul de emisie; [kg/kj]

b) Calculul factorilor de emisie (e):

Factorul de emisie (e) reprezintă cantitatea de poluant evacuată în

atmosferă, raportată la unitatea de căldură introdusă odată cu combustibilul în

cazan.

Poluant – SO2:

[kg/kJ]

eS02 este factorul de emisie pentru SO2; [kg/kJ]

mS02 este masa moleculară a S02; mso2=64

ms este masa moleculară a S; ms=32

S este conţinutul de sulf al combustibilului (sulful combustibil, determinat ca

valoare medie, pe baza analizei chimice elementare; S=0,8÷1,9%

[%]

Hi este puterea calorifică inferioara a combustibilului; [kJ/kg]

r este gradul de reţinere al sulfului; r=0,05

Poluant - NOX:

[kg/kJ]

eNOx este factorul de emisie pentru NOx, la sarcina x; x=75%; [kg/kJ]

e100NOx este factorul de emisie pentru NOx la sarcina de 100%; [kg/kJ]

L este sarcina cazanului (cuprinsă întră 50÷100%; L=80% [%]

a este coeficient în funcţie de tipul combustibilului; a=0.85

Poluant - CO2:

24

Page 23: EFECTELE POLUANŢILOR

[kg/kJ]

eCO2 factorul de emisie pentru CO2; [kg/kJ]

mCO2 este masa moleculară a CO2; mCO2=44

mc este masa moleculară a carbonului; mc= l2

C este conţinutul de carbon al combustibilului; C=37,2% [%]

Hi este puterea calorifică inferioară a combustibilului; [kJ/kg]

c) Calculul concentraţiei poluantului în gazele evacuate:

Pornind de la formula generală de calcul se poate calcula pentru o anumită

perioadă de timp, concentraţia poluantului în gazele evacuate:

[mg/Nm3]

Eh este cantitatea ce poluant evacuată în atmosferă; [kg/kJ]

D este debitul de gaze de ardere evacuate, rezultat din calculul arderii;

[Nm3/h]

Valoarea astfel calculată se compară cu valoarea de referinţă precizată în

normele de limitare a emisiilor în vigoare.

Fostul RENEL care a deţinut importante surse staţionare de poluare a

realizat primul mare inventar al surselor de poluare pentru anul de funcţionare

1999, cuprinzând 57 de unităţi energetice.

O situaţie comparativă al aceluiaşi inventar care să cuprindă şi anul 2006,

an în care era deja începută restructurarea sistemului energetic naţional prin

reducerea capacităţilor de producţie şi mai puţine unităţi energetice, este

prezentată în tabelul 2.1 şi figura 2.1.

Pentru comparaţie, se prezintă şi ponderea emisiilor de poluanţi care a

revenit Termocentralei Mintia, pentru aceeaşi perioadă.

25

Page 24: EFECTELE POLUANŢILOR

Tabelul 2.1.

INVENTARIEREA SURSELOR POLUANTEA

NU

L

UN

ITA

TE

A POLUANT

CO2 SO2 NOx

CANTITATEA PONDERE CANTITATEA PONDERE CANTITATEA PONDERE

(t) (%) (t) (%) (t) (%)

1999 RENEL 53.929.001 - 869.980 - 134.321 -

C.T.E.

MINTIA

4.271.912 7,9 99.275 11,4 18.490

13,8

2006 RENEL 23.712.450 - 728.947 - 65.513 -

C.T.E.

MINTIA

3.751.045 15,8 68.862 9,4 16.690 25,5

Figura 2.1.

De remarcat faptul că, în timp ce capacităţile de producţie s-au redus

aproape la jumătate prin închiderea unor grupuri energetice, datorită necesităţii tot

mai scăzute de energie electrică pe piaţa românească, Termocentrala Mintia a

continuat să funcţioneze la aceleaşi capacităţi de producţie şi cam cu acelaşi

consum de combustibili.

26

Page 25: EFECTELE POLUANŢILOR

În aceste condiţii, pentru anul 2006 ponderile poluanţilor au crescut simţitor

pentru CO2 pulberi, N0x şi au scăzut pentru SO2.

Aceasta se explică prin folosirea unui cărbune energetic cu un conţinut de

sulf mult mai mic (1,5%) şi datorită creşterii importanţei centralelor care funcţio-

nează pe cărbuni.

2.2.3. Aportul termocentralelor la poluarea transfrontalieră cu SO2

Evacuarea gazelor arse şi a poluanţilor se face prin coşuri de fum. dar

difuzia poluanţilor nu are loc imediat ce aceştia părăsesc coşul ci pe distante de la

câteva zeci de metri până la câteva sute de kilometri, funcţie de puterea de emisie

a sursei.

Una din noxele gazoase emise a cărui traseu se întinde pe distanţe mari de

până la sute de kilometri este SO2, cu traversarea graniţelor ţării, existând astfel

pericolul unei poluări transfrontalieră.

Singurul studiu care s-a realizat în acest domeniu (1995) a prezentat 3

aspecte:

Modelarea difuziei bioxidului de sulf în zona centratelor termice:

Craiova 1, Craiova 2, Deva – Mintia, Timişoara, Rovinari;

Evaluarea contribuţiei globale a centralelor termice menţionate, luate

separat, la transportul transfrontalier al bioxidului de sulf;

Evaluarea contribuţiei globale a centralelor termice analizate la

transportul transfrontalier al bioxidului de sulf;

Pentru modelarea transportului poluanţilor la mare distanţă s-a utilizat un

model de tip Eulerian (aplicabil la scară continentală) la care nu este semnificativă

diferenţa de înălţime a coşurilor (surselor poluante), acesta fiind un detaliu pe care

modelul nu-l poate cuprinde.

Fazele modelării sunt distincte şi se caracterizează astfel:

Faza a Ia - Prognozarea câmpului meteorologic al mişcării

aerului atmosferic şi a condiţiilor de difuzie.

S-a utilizat câmpul de vânt care se foloseşte în

mod curent în I.N.M.H. Bucureşti.

Faza a IIa - Prognozarea transportului poluanţilor acţionaţi

de aerul atmosferic.

27

Page 26: EFECTELE POLUANŢILOR

S-a utilizat câmpul de vânt şi curenţii verticali,

precum şi coordonatele geografice ale surselor

(latitudine, longitudine şi altitudine).

Datele meteorologice utilizate ca parametrii de intrare în modelul de

dispersie, au fost obţinute, pentru fiecare amplasament, de la staţiile meteo-

rologice reprezentative într-un interval de 30 de ani (1960-1990).

Calculele au fost efectuate într-o grilă de 30 x 30 km, cu un pas de 1 km.

Sursele analizate au avut în funcţiune peste 200 coşuri cu diametre între

0,4÷11,2 m şi înălţimi de emisie cuprinse între 18÷280 m. Peste 140 de coşuri

deservesc câte un cazan, restul adunând emisiile mai multor cazane.

Analiza concentraţiilor mediile anuale de bioxid de sulf, în zona centralelor

termice Mintia, Craiova, Rovinari şi Timişoara:

Evaluarea concentraţiilor de bioxid de sulf în zonele de amplasare a centra-

lelor termice menţionate s-a realizat cu ajutorul modelului climatologic.

Concentraţia de poluant produsă de o centrală termică într-un punct final (în

afara graniţelor ţării) al traiectoriei maselor de aer nu depinde numai de emisia

sursei respective ci şi de condiţiile meteorologice în care are loc transportul norului

de poluant.

Pentru a obţine emisia pe fiecare centrală s-au însumat emisiile pe coşuri.

În oraşele unde sunt grupate mai multe centrale, s-au însumat emisiile de SO2 ale

tuturor centralelor, avându-se în vedere apariţia lor pe întreg teritoriul ţării.

Emisiile pentru fiecare centrală termica s-au obţinut prin însumarea

cantităţilor tuturor coşurilor de fum ale centralei respective indiferent de înălţime,

deoarece în cadrul modelului utilizat se presupune că înălţimea stratului de

amestec este constantă, adică poluantul este uniform distribuit în acest strat.

Emisiile de SO2 s-au calculat pe fiecare cazan în parte. Acolo unde mai

multe cazane sunt racordate la un coş, emisiile s-au însumat.

În tabelul 2.2 sunt incluse emisiile de SO2, pentru anii 2005 şi 2006.

Tabelul 2.2

CARACTERISTICILE SURSELOR DE POLUARE PENTRU C.T.E. MINTIA

ANUL SURSA EMISIA ÎNĂLŢIMEA DIAMETRUL VITEZA TEMPERATURA

28

Page 27: EFECTELE POLUANŢILOR

DE SO2 COŞULUI DE

FUM

COŞULUI DE

FUM

GAZELOR

ARSE

GAZELOR ARSE

(g/s) (m) (m) (m/s) (°C)

2005 1 660 220 6,4 10,2 120

2 773 220 6,4 13,5 120

3 632 220 6,4 11,2 120

2006 1 520 220 6,4 10,2 120

2 747 220 6,4 13,5 120

3 647 220 6,4 11,2 120

Valoarea maximă a concentraţiei medii anuale este de 9 μg/m3 , fiind mult

sub norma sanitară anuală pentru SO2 (60 μg/m3).

Se constată că atât forma curbelor de izoconcentraţii cât şi valorile efective

diferă foarte puţin de la un an la celălalt, deoarece şi emisiile de SO2 sunt puţin

diferite. Forma de reprezentare grafică, prin trasarea izoliniilor cu ajutorul unor

programe speciale de grafică pune în evidenţă capacitatea modelului de dispersie

utilizat, de a furniza informaţii utile asupra poziţiei în care sunt obţinute valorile

maxime ale concentraţiilor de SO2.

Pe baza acestor informaţii pot fi alese punctele în care ar trebui amplasate

aparatele de măsură în cazul în care ar fi necesară proiectarea unei reţele de

supraveghere continuă a gradului de poluare dintr-o anumită zonă.

Evaluarea contribuţiei centralelor termice Mintia, Craiova Rovinari şi

Timişoara la transportul transfrontieră al bioxidului de sulf

Concentraţia de poluant produsă de o centrală termică într-un punct final (în

afara graniţelor ţării) al traiectoriei maselor de aer nu depinde numai de emisia

sursei respective ci şi de condiţiile meteorologice în care are loc transportul norului

de poluant.

În tabelul 2.3 sunt prezentate emisiile de SO2 utilizate pentru evaluarea

transportului transfrontieră.

Tabelul 2.3

EMISIILE DE SO2 LA POLUAREA TRANSFRONTIERĂ

29

Page 28: EFECTELE POLUANŢILOR

AN

UL

UNITATEA

ENERGETICĂ

UM LUNA

ME

DIA

A

NU

ALĂ

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2005

C.T.E. CRAIOVA

g/s 1.65

6

1.65

8

1.98

1

1.69

3

1.68

3

1.92

3

1.98

6

1.98

6

1.98

2

1.50

9

1.33

5

1.06

1

1.720

C.E.T. TIMIŞOARA

g/s 276 276 276 276 276 276 276 276 276 261 276 276 274

C.T.E. MINTIA

g/s 729 662 723 720 690 740 681 720 759 694 630 720 706

C.T.E. ROVINARI

g/s 1.463 1.392 1.276 1.276 1.357 1.372 1.372 1.317 1.314 1.282 1.458 1.537 1.386

2006

C.T.E. CRAIOVA

g/s 791 785 872 1.142 1.007 932 789 818 991 724 820 826 875

C.E.T. TIMIŞOARA

g/s 235 235 235 210 216 235 152 100 130 209 189 168 193

C.T.E. MINTIA

g/s 623 649 637 631 693 663 659 712 672 663 699 674 665

C.T.E. ROVINARI

g/s 1.297 1.146 1.095 1.172 1.149 1.149 1.303 1.368 1.271 1.471 1.440 1.510 1.281

Figura 2.2

Tabelul 2.4

CONCENTRAŢIILE DE SO2 LA POLUAREA TRANSFRONTIERĂ

AN

UL

UNITATEA ENERGE-

TICĂ

UM LUNA

ME

DIA

A

NU

ALĂ

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

C.T.E. CRAIOVA

mg/

m3

0,89 0,90 1,07 0,92 1,01 1,04 1,07 1,07 1,07 0,82 0,72 0,63 0,93

C.E.T. TIMIŞOARA

mg/

m3

0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,35 0,14 0,15 0,15 0,17

30

Page 29: EFECTELE POLUANŢILOR

2005

C.T.E. MINTIA

mg/

m3

0,38 0,35 0,37 0,36 0,34 0,37 0,36 0,36 0,38 0,27 0,31 0,36 0,35

C.T.E. ROVINARI

mg/

m3

0,79 0,75 0,75 0,69 0,74 0,74 0,86 0,71 0,71 0,70 0,79 0,83 0,7520

06

C.T.E. CRAIOVA

mg/m3

0,51 0,51 0,45 0,63 0,66 0,82 0,82 0,82 1,82 0,71 0,68 0,52 0,66

C.E.T. TIMIŞOARA

mg/

m3

0,13 0,13 0,13 0,11 0,12 0,13 0,08 0,06 0,07 0,11 0,10 0,09 0,10

C.T.E. MINTIA

mg/

m3

0,31 0,32 0,31 0,31 0,35 0,33 0,33 0,36 0,33 0,33 0,29 0,33 0,33

C.T.E. ROVINARI

mg/

m3

0,70 0,62 0,59 0,64 0,62 0,62 0,71 0,74 0,64 0,80 0,78 0,82 0,69

În figura 2.3. sunt prezentate grafic, pentru fiecare centrală în parte,

traiectoria maselor de aer care conduce la concentraţii maxime în exterior.

Figura 2.3.

Traiectoria maselor de aer în poluarea transfrontieră cu SO2

Figura 2.4

31

Page 30: EFECTELE POLUANŢILOR

Emisiile (g/s) pentru fiecare centrală termică prezentate în acest tabel s-au

obţinut prin însumarea contribuţiilor tuturor coşurilor centralei respective indiferent

de înălţime, deoarece în cadrul modelului utilizat se presupune că înălţimea stratu-

lui de amestec este constantă, adică poluantul este uniform distribuit în acest strat.

În tabelul 2.4 sunt prezentate valorile concentraţiilor de SO2 determinate în

afara graniţelor ţării de centralele termice menţionate, pentru traiectoriile cele mai

nefavorabile, care ajung în afara graniţelor.

Evaluarea contribuţiei globale a termocentralelor analizate la transportul

transfrontieră al SO2

Cu ajutorul modelelor de dispersie la scară locală se poate evalua gradul

de poluare în jurul unei centrale termice într-o zonă de maxim 50-60 km, zonă în

care pot să existe mai multe surse punctiforme separate spaţial.

Aşadar, utilizarea unui asemenea modei la evaluarea gradului de poluare

produs de mai mute centrale termice care sunt situate la sute de km una de alta,

nu este posibilă.

De aceea, în cadrul Laboratorului de Fizica Atmosferei - I.N.M.H. Bucureşti

se află în etapa de testări unui model de dispersie la scară regională, cu ajutorul

căruia se va putea estima concentraţia de poluant SO2, determinată de func-

ţionarea simultană a tuturor termocentralelor de pe teritoriul întregii ţării. Având în

32

Page 31: EFECTELE POLUANŢILOR

vedere că un asemenea model poate estima concentraţii de poluanţi într-o grilă cu

pasul de 200 km, el poate fi utilizat atât pentru determinarea nivelului de poluare în

interiorul ţării cât şi în exterior.

În acest moment însă, singura posibilitate de a estima contribuţia simultană

a mai multor termocentrale din ţară la poluarea transfrontieră cu SO2 este

utilizarea modelului traiectoriei.

Acest model constă în calculul concentraţiei de poluant de-a lungul unei

traiectorii a maselor de aer care traversează diferite pătrate de grilă la nivel

continental, cu dimensiunea de 150x150 km.

Din calculele de traiectorii probabile efectuate pentru a răspunde la acest

punct al planului tematic s-a constatat că este greu de imaginat că va exista o

traiectorie care să străbată pătratele de grilă în care sunt amplasate toate

termocentralele de pe teritoriul ţării.

De aceea, s-au ales două traiectorii care permit calcularea contribuţiei

simultane la poluarea transfrontieră a mai multor centrale termice.

În tabelul 2.5 şi figura 2.4 sunt prezentate valorile concentraţiilor de S02

pentru cele două traiectorii care pun în evidenţă concentraţia de SO2 produsă în

afara graniţelor ţării.

Tabelul 2.5

TRAIECTORIA MASELOR DE AER LA POLUAREA TRANSFRONTIERĂ CU SO2

TRAIECTORIA UNITATE ENERGETICĂ CONCENTRAŢIA (μg/m3)

TRAIECTORIA 1

C.T.E. CRAIOVA

7,56

C.T.E. TURCENIC.T.E. ROVINARIC.T.E. MINTIAC.E.T. ORADEAC.E.T TIMIŞOARAC.E.T DROBETA TURNU-SEVERIN

TRAIECTORIA 2C E.T. PALAS

1,79C.E.T. IAŞI

C.E.T. SUCEAVA

33

Page 32: EFECTELE POLUANŢILOR

Astfel, traiectoria 1 pune în evidenţă concentraţia de SO2 produsă în afara

graniţelor ţării de emisia simultană a termocentralelor Craiova Turceni, Rovinari,

Drobeta Turnu-Severin, Timişoara, Mintia şi Oradea.

În punctul de sosire al traiectoriei 2 s-a obţinut concentraţia de SO2 deter-

minată de emisia simultană a centralelor termice Palas, Iaşi, Suceava.

Valorile concentraţiilor de SO2 produse în afara graniţelor ţării de cele două

grupuri de centrale termice sunt de 7,56 μg/m3 şi 1,79 μg/m3 (traiectoria 2).

Menţionăm că valorile obţinute pentru cele două grupuri de centrale termice

reprezintă contribuţia maximă pe care o pot produce în punctele de sosire ale

traiectoriilor în afara graniţelor.

Aceste valori au fost obţinute pentru lunile în care emisia centralelor a fost

maximă şi pentru condiţiile meteorologice cele mai nefavorabile (adică viteza

vântului minimă posibilă ca traiectoria masei de aer respectivă să ajungă în afara

graniţei în punctele precizate în figură).

O abordare completă a acestei probleme se poate face doar atunci când se

va cunoaşte emisia tuturor centralelor termice de pe teritoriul ţării, iar modelul de

dispersie la scară regională va fi operativ.

Figura 2.5.

Traiectoria maselor de aer în poluare transfrontieră cu SO2

34

Page 33: EFECTELE POLUANŢILOR

2.3. POLUAREA APELOR

2.3.1. Generalităţi

Degradarea raportului om/mediu înconjurător prin presiunea din ce în ce

mai complexă a activităţilor umane afectează tot mai pregnant, rolul apei ca factor

de echilibru ecologic şi de dezvoltare economică şi socială.

Prin întrepătrunderea a numeroase ştiinţe, se redimensionează preocu-

parea complexă pentru cercetarea mediului înconjurător, contribuind mai practic la

rezolvarea problemelor de conservare a calităţii apelor şi la păstrarea posibilităţilor

de utilizare a acestora.

Ca element primordial al mediului înconjurător, apa exercită o influenţă

considerabilă asupra întregii ambianţe.

În cadrul sistemelor complexe apa îşi exercită următoarele funcţiuni,

contribuind la menţinerea echilibrului ecologic:

funcţia de mediu de viaţă pentru flora şi fauna acvatică;

funcţia de alimentare a faunei terestre:

funcţia de asigurare a dezvoltării vegetaţiei terestre.

Adăugând funcţiilor naturale ale apei, pe cele legate de activităţile antropice:

alimentarea cu apă pentru populaţie şi industrie:

irigaţiile;

utilizarea ei ca factor estetic şi de agrement:

funcţia de îndepărtare a reziduurilor.

Se ajunge nemijlocit la rolul determinant al apei în păstrarea echilibrului

ecologic, dezvoltarea economică şi dezvoltarea socială.

Modificările majore produse biotopilor acvatici prin poluare, au condus la

restructurări ale biocenozelor acvatice, la scăderea biodiversităţii şi creşterea

adesea îngrijorătoare a biomasei vegetale. De asemenea, alterarea calităţii apei

prin eutrofizare a devenit un factor restrictiv al utilizării acesteia în diferite scopuri

economico-sociale.

Fazele procesului tehnologic de unde rezultă ape uzate, datorită funcţionării

termocentralei Mintia sunt:

35

Page 34: EFECTELE POLUANŢILOR

apele de răcire rezultă din procesele de răcire cazane, turbină,

generator;

apele de la evacuarea hidraulică al zgurii şi cenuşii rezultă din

formarea surplusului de transport a zgurii şi cenuşii;

apele uzate de la staţia chimică rezultă din procesul de demine-

ralizate şi dedurizare a apei;

apele uzate de la cazane rezultă periodic prin spălarea cazanului;

apele uzate menajere rezultă de la grupurile sociale şi cantină.

Apele uzate evacuate pe cele trei guri de evacuare în râul Mureş se înca-

drează în limitele stabilite de autorizaţia de gospodărire a apelor pentru „Alimen-

tarea cu apă şi evacuare ape uzate pentru S.C. Electrocentrale Deva S.A”, care

stabileşte foarte precis valorile indicatorilor de calitate ai apelor uzate.

Instalaţiile de depoluare a apelor uzate de la Termocentrala Mintia sunt:

- două decantoare Imhoff, pentru 2x500 persoane, cu o capacitate

de 2x15l/s, cu Φ = 5m, H =6,15 m şi cu o eficienţă de 60%;

- un separator de produse petroliere pentru apele de la gospodăria

de păcură, cu o capacitate de 6l/s, exploatat corespunzător şi cu

o eficienţă de 95%;

- depozitele de zgură şi cenuşă (depozit Mureş şi depozit Bejan)

pentru evacuarea hidraulică a zgurii şi cenuşii, volumul de

tulbureală fiind de 300 m3/h, pe o suprafaţă de 67 ha (depozitul

Mureş) şi 137 ha (depozit Bejan), cu o exploatare corespun-

zătoare şi o eficienţă a instalaţiei de 88-95%, apele uzate recir-

culându-se prin circuitul de zgură-cenuşă.

Apele uzate evacuate rezultate de la stata de tratare chimică nu se dever-

sează în râul Mureş, ci în circuitul de hidrotransport zgură-cenuşă. ele ajungând în

depozitele de zgură şi cenuşă.

Apele provenite de la gospodăria de păcură (rezervoarele de păcură nr. 1 şi

nr. 2) sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, neexistând astfel nici

un pericol de a fi deversate în emisar.

Există de asemenea, o reţea de puţuri de observaţie (control) în incinta

termocentralei şi în zona depozitelor de zgură şi cenuşă, prin care se urmăreşte

calitatea apelor subterane prin analize efectuate trimestrial de către laboratorul

termocentrale - neconstatându-se schimbări ale calităţii apelor din zonă.

36

Page 35: EFECTELE POLUANŢILOR

Prin urmărirea indicatorilor de calitate ai apelor uzate la Termocentrala

Mintia nu s-au sesizat depăşiri.

Excluzând apele de răcire, raportul de diluţie în emisar este mai mare de

100, neinfluenţând calitatea apei de suprafaţă a râului Mureş la deversare.

Apele de răcire evacuate influenţează calitatea apei râului Mureş, prin

ridicarea temperaturii apei tehnologice uzate evacuate cu cca +3÷+5 °C în aval de

gura de evacuare.

Valorile medii măsurate în cei patru ani reprezentativi, în amonte de

termocentrală (apă brută) şi în aval de termocentrală (apă evacuată de răcire) sunt

prezentate în tabelul 2.6.

Tabelul 2.6

POLUAREA TERMICĂ A RÂULUI MUREŞ

ANUL NOXE EVACUATE UM CMAVALOARE MĂSURATĂ

(MEDIE)AMONTE AVAL

1992 TEMPERATURA 0°C 30 21,7 24,0

1998 TEMPERATURA 0°C 30 20,4 24,9

2003 TEMPERATURA 0°C 30 20,7 25,3

2006 TEMPERATURA 0°C 30 20,8 24,5

În cursul anului 1997, Termocentrala Mintia împreuna cu G.S.C I. Bucureşti

a definitivat un studiu privind „Poluarea termică a râului Mureş sub impactul

funcţionării C. T.E. Mintia".

Acest studiu a reprezentat o premieră pe plan naţional şi a făcut parte dintr-

o lucrare mai vastă: „Determinarea aportului centralelor RENEL la poluarea ter-

mică a Dunării şi a râurilor interioare".

Experimentările au constat din măsurători de temperatură a apei râului

Mureş (în amonte) şi a apei calde evacuate (în aval), prin metoda termografiei în

infraroşu (M.T.I.R.), precum şi în efectuarea unor analize fizico - chimice.

Punctele de măsură (figura 2.6) au fost stabilite astfel încât să furnizeze

date despre temperatura apei reci captate (amonte de baraj), temperatura apei

calde evacuate (MHc), precum şi temperatura apei râului Mureş în aval de locul de

evacuare (pasaj CFR Brănişca şi pasaj DN Ilia).

37

Page 36: EFECTELE POLUANŢILOR

în paralel cu M.T.I.R. s-au colectat date privind funcţionarea centralei şi

date privind condiţiile de microclimat:

- date de funcţionare a centralei: - energie electrică produsă;

- debit de apă captată;

- debit de apă evacuată;

- date meteorologice: - temperatura atmosferică;

- viteza vântului;

- durata de insolaţie;

- date hidrotehnice: - debitul râului Mureş;

- viteza râului Mureş.

Măsurătorile prin metoda termografiei în infraroşu (M.T.I.R.) au arătat că în

cadrul celor 4 etape de măsurători nu s-au înregistrat depăşiri ale temperaturii

maxim admise (30°C) la evacuarea apei de răcire în emisar, chiar dacă în

anotimpul cald temperatura apei calde măsurate a atins uneori valoarea maximă

impusă (tabelul 2.7 şi figura 2.7).

Tabelul 2.7

PERIOADA NOXE EVACUATE UM CMA

VALOARE MĂSURATĂ (MEDIE)

AMONTE

(BARAJ)

AVAL

(MHC)

PASAJ CFR

BRĂNIŞCA

11.06.2006 TEMPERATURA 0°C 30 16,2 24,1 18,1

02.07.2006 TEMPERATURA 0°C 30 21,2 29,2 22,5

29.07.2006 TEMPERATURA 0°C 30 18,2 25,3 18,6

01.09.2006 TEMPERATURA 0°C 30 21,0 27,2 20,3

Se observă că în aval de locul de evacuare, amestecarea apei calde cu apa

rece a emisarului (diluţia) se face rapid, zona de amestec întinzându-se pe o

distanţă de aproximativ 500 m.

De asemenea, nu s-au constatat influenţe ale calităţii apei râului Mureş

determinate de evacuarea unor ape uzate de la termocentrala în afara unor scurte

perioade, prin prezenţa unor alge albastre, situaţie favorizată şi de gradientul

termic al apei de suprafaţă a râului Mureş, în perioada sezonului cald, atunci când

temperatura exterioara şi cea a râului Mureş în amonte de termocentrală au avut

valori foarte ridicate.

38

Page 37: EFECTELE POLUANŢILOR

Degradarea râului Mureş pe o lungime de 110 Km este cauzată în special

de deversarea unor substanţe toxice ca: ioni de metale, sulfuri cianuri fenoli, etc.

de la agenţii economici din judeţele din amonte şi de aportul cursurilor de apă din

judeţ (Geoagiu, Orăştie, Strei, Cerna). La degradarea râului Mureş contribuie într-

o oarecare măsură şi agenţii economici din zonă.

Începând cu anul 2001, C.T.E. Mintia împreună cu I.C.E.M.E.N.E.R.G.

Bucureşti şi cu Institutul Politehnic Bucureşti a lansat un proiect cofinanţat de la

buget în cadrul Programului naţional de cercetare "RELANSIN". intitulat

INSTALAŢIE ON-LINE DE MONITORIZARE A NIVELULUI DE POLUARE A UNUI

EMISAR DATORITĂ DEVERSĂRII APELOR DE RĂCIRE.

Scopul acestui proiect este de a realizarea un model experimental de insta-

laţie de monitorizare a nivelului de poluare a unui emisar datorită deversării apelor

de răcire (parametri monitorizaţi: temperatură, turbiditate, pH, conductivitate,

oxigen).

Proiectul se derulează pe parcursul a 4 ani (2001÷2004) şi cuprinde:

- Analiza situaţiei existente privind nivelul de poluare termică a emisarului

(râul Mureş) şi a parametrilor de funcţionare şi hidro-meteorologici care

îl influenţează;

- Studiu de soluţie şi alegerea variantei optime a sistemului de monito-

rizare a poluării emisarului (temperatură, turbiditate, ph, conductivitate);

- Proiect tehnic al modelului experimental pentru o instalaţie de monitori-

zare a poluării emisarului, realizarea şi testarea modelului experimental;

- Experimentarea in-situ privind performanţele modelului experimental şi

diseminarea rezultatelor obţinute.

Prin realizarea acestui proiect, Termocentrala Mintia va fi singura unitate

din sistemul energetic naţional care va avea implementat un sistem de măsură

continuă a temperaturii apei brute şi de răcire, precum şi a principalilor indici

chimici care pot afecta emisarul (râul Mureş) în aval de centrală.

2.3.2. Reducerea poluării apelor

În domeniul protecţiei calităţii apelor, cunoaşterea permanentă a stadiului

actual şi a tendinţelor de evoluţie a calităţii resurselor de apă este indispensabilă

pentru adoptarea de decizii fundamentale.

39

Page 38: EFECTELE POLUANŢILOR

Componentele principale ale activităţii de protecţie a calităţii apelor sunt

următoarele:

- supravegherea (monitoringul) dinamicii calităţii resurselor de apă;

- planificarea măsurilor de protecţie a calităţii resurselor de apă, la

nivelul bazinelor sau sub-bazinelor hidrografice, respectiv gospodă-

rirea calităţii resurselor de apă;

- măsuri ajutătoare la nivelul surselor de poluare, pentru diminuarea

debitelor şi încărcăturilor, respectiv adoptarea de tehnologii nepo-

luante sau mai puţin poluante, recircularea apelor uzate, reducerea

consumurilor de apă (optimizare);

- epurarea apelor uzate;

- intervenţii pe cursurile de apă, receptoare ale apelor uzate pentru

îmbunătăţirea diluţiei prin acumulări şi derivaţii, reaerarea artificia-

lă, dirijarea fenomenelor de autoepurare etc.;

- perfecţionarea legislaţiei în domeniul protecţiei calităţii apei.

În planurile de gospodărire a calităţii apelor, un rol determinant îl are

supravegherea calităţii acestora, având ca scop final protecţia împotriva efectelor

nocive. Aceasta implică parcurgerea a două etape importante:

- Cunoaşterea calităţii apelor;

- Măsuri de protecţie a calităţii apelor.

Cunoaşterea calităţii apelor începe cu faza de recoltare şi analiză a pro-

belor de apă, în conformitate cu structura sistemului de supraveghere a calităţii.

În sistemul de monitoring integrat al mediului, proiect elaborat în 1993 de

MAPPM în colaborare ce PHARE, sistem ce este operaţional din 1994, unităţile

RENEL au intrat în categoria unităţilor la care se face auto-monitoring.

Laboratoarele specializate din institutele de cercetări (I.C.I.M.) sunt în

cadrul organigramei sistemului naţional de monitoring, echivalente cu puncte

focale, având responsabilităţi în controlul metodologiilor, propunere de noi

obiective şi pregătirea şi specializarea personalului

Laboratoarele care se ocupă de analize în domeniul protecţiei mediului -

poluare, sunt „unităţi operaţionale", constituind laboratoare de referinţă

(I.C.E.M.E.N.E.R.G. - L.P.P.M.), iar laboratoarele din termocentrale sunt cotate ca

„laboratoare de bază".

40

Page 39: EFECTELE POLUANŢILOR

Indiferent de poziţia laboratorului în ierarhia sistemului de monitoring, este

necesară acreditarea sa pentru a fi integrabil în sistemul de monitoring.

Pentru unităţile energetice măsurile ce trebuie adoptate în domeniul

supravegherii calităţii apelor uzate evacuate, la nivelul laboratoarelor de bază, cu

sprijinul şi sub coordonarea laboratoarelor de referinţă, menţionăm următoarele:

- adoptarea controlului calităţii apelor uzate evacuate, la nivelul

cerinţelor internaţionale;

- organizarea sistemului de inventariere, transmitere, stocare şi

prelucrare a datelor;

- propuneri de noi activităţi de supraveghere şi control (dotare

cu aparatură, noi metode de analiză, etc.);

- pregătirea şi specializarea personalului din laboratorul de

bază.

În cazul măsurilor de protecţie a calităţii apelor în termocentrale, de

primă importanţă este reducerea salinităţii apelor uzate evacuate, cu respectarea

strictă a parametrilor stabiliţi prin reglementările legale (avize şi acorduri ale

sistemelor de gospodărire a apelor), precum şi optimizarea procesului de

regenerare a maselor ionice.

Pornind de la calitatea apei brute de alimentare a staţiilor de tratare a apei

din centrale, se pot stabili cantităţile minime de reactivi de regenerare utilizaţi (HCl,

NaOH, NaCl) şi se pot face regenerări înseriate. În acest mod se poate realiza şi o

economie de reactivi, precum şi o reducere a salinităţii apelor uzate.

Pentru reducerea excesului de regenerant până la valorile minime admise

de prospectele maselor ionice, se realizează de asemenea o reducere a

consumurilor de apă, reactivi şi o reducere a încărcăturii saline a apelor din

procesul de regenerare.

Prin urmărirea debitelor de apă uzată provenită din procesele de regene-

rare, precum şi a calităţii acestora şi realizarea unui amestec optim al acestor ape

(cu respectarea condiţiilor de pH) în bazinele de colectare, omogenizare şi

neutralizare, precum şi diluarea acestui amestec cu ape uzate provenite din circui-

tele de răcire sau alte ape fără încărcătură chimică, se poate realiza de asemenea

o reducere a încărcăturii saline.

41

Page 40: EFECTELE POLUANŢILOR

Pentru eliminarea scăpărilor de produse petroliere în apele uzate evacuate,

este necesară dotarea cu separatoare de păcură eficiente, sau recondiţionarea

celor existente, precum şi cu sisteme de alarmă pentru situaţii extreme.

Un rol important în ceea ce priveşte activitatea de reducere a poluării

generate de funcţionarea termocentralelor revine personalului de exploatare din

centrale, precum şi factorilor de decizie din forurile superioare, prin sprijinirea

dotării cu aparatură necesară realizării acestui obiectiv.

În cazul C.T.E. Mintia principalele măsuri de reducere a poluării apelor sunt:

Realizarea unei instalaţii on - line de monitorizare a nivelului de poluare

termică a unui emisar datorită deversării apelor de răcire şi urmărirea

temperaturii apei de răcire evacuată în emisar - râul Mureş;

Reabilitarea decantoarelor de apă menajeră IMHOFF;

Urmărirea calităţii apelor uzate menajere;

Realizarea unui sistem de măsură şi contorizare a apei brute prelucrate

şi a apei uzate de răcire evacuate de C.TE. Mintia;

Urmărirea calităţii apelor freatice din incintă şi din zona depozitelor de

zgură-cenuşă prin efectuarea de analize chimice;

Urmărirea indicilor de calitate ai apelor uzate de răcire evacuate în emisar;

Urmărirea indicilor de calitate ai apelor uzate de răcire evacuate în

depozitele de zgură-cenuşă;

Urmărirea funcţionării separatorului de păcură.

2.4. POPULAŢIA ŞI HABITATUL UMAN

Evoluţia creşterii populaţiei, ca de altfel şi sănătatea acesteia, reprezintă

parametri de bază ai condiţiilor umane de trai.

În analiza evoluţiei populaţiei, de o deosebită importanţă, respectiv

complexitate, este interdependenţa între locuitori, resurse, mediu şi dezvoltare.

Populaţia, mediul şi dezvoltarea sunt foarte variate în anumite zone.

Habitatul uman reprezintă o comunitate trăind pe o suprafaţă bine definită.

Dezvoltarea acestei comunităţi în scopuri productive implică transformarea

mediului natural într-un mediu artificial, care include o varietate de structuri şi

instalaţii.

42

Page 41: EFECTELE POLUANŢILOR

Capitolul III

EFECTELE POLUANŢILOR

ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

Poluanţii rezultaţi prin arderea combustibililor fosili conduc nu numai la

deteriorarea calităţii atmosferei, ci şi a celorlalţi factori de mediu, biotic şi abiotic,

afectând astfel direct sau indirect omul.

Poluanţii au efecte negative asupra calităţii mediului nu numai ca atare,

deci ca poluanţi primari, ci şi prin produsele lor de reacţie în atmosferă, aşa numiţii

poluanţi secundari.

Se remarcă de asemenea efectele sinergice (acţiuni asupra mai multor

organe sau ţesuturi) ale poluanţilor rezultaţi din arderea combustibililor fosili, atât

ca poluanţi primari cât şi ca poluanţi secundari.

Efectele asupra organismelor umane şi animale apar fie prin acţiunea

directă a noxelor care pătrund prin sistemul respirator, fie indirect, prin hrană şi

apă, datorită modificărilor parametrilor naturali ai solului, apei şi vegetaţiei cât şi

prin prezenţa ploilor acide.

3.1. EFECTELE POLUANŢILOR ASUPRA OMULUI

SO2 - bioxidul de sulf

Este un poluant iritant.

Pătrunde în organism prin căile respiratorii şi alterează funcţiile respiratorii.

Duce la apariţia unor boli ca: bronşite, astm bronşic, traheite.

NO2 - bioxidul de azot

Duce la schimbări în funcţia respiratorie, având efecte nefaste asupra

plămânilor, splinei, ficatului şi sângelui.

În amestec cu ozonul are efect sinergic.

43

Page 42: EFECTELE POLUANŢILOR

Efectul asupra omului are loc fie direct, fie indirect prin degradarea mediului

de viaţă. Efectul direct se manifestă prin creşterea frecvenţei tulburărilor cardio-

respiratorii la bolnavii cronici.

3.2. EFECTELE POLUANŢILOR ASUPRA APELOR

Aportul poluării atmosferei la modificarea parametrilor fizico-chimici ai apei

are loc prin depunerea uscată şi umedă şi se resimte în special în cazul apelor de

suprafaţă stătătoare (lacuri şi acumulările de apă potabilă ale localităţilor).

Acţiunea toxică a poluanţilor gazoşi şi solizi are loc asupra faunei acvatice,

asupra florei spontane şi de cultură (prin irigaţii) şi implicit asupra omului, prin

ingerarea hranei şi ingurgitarea apei acide.

3.3. EFECTELE POLUANŢILOR ASUPRA SOLULUI

Gazele acide evacuate prin arderea combustibililor fosili (cărbunilor) se

depun pe sol prin depunere umedă şi pot duce la creşterea acidităţii acestuia,

determinând perturbări ale proceselor sale de regenerare, modificarea compo-

ziţiei, efecte negative asupra vegetaţiei, apelor subterane şi implicit asupra omului

şi faunei. De asemenea, au efecte nocive asupra microflorei şi microfaunei telurice

din sol.

3.4. EFECTELE POLUANŢILOR ASUPRA FLOREI

(PĂDURI Şl VEGETAŢIE)

Arderea combustibililor fosili este una din cauzele principale ale efectului de

seră al Terrei, evidenţiindu-se capacitatea pădurii de a absorbii CO2.

Se poate urmării, astfel un raport între suprafaţa împădurită a unei ţări şi

cantitatea de CO2 emisă în atmosferă ca rezultat al activităţilor antropice: acest

raport poate fi deplasat în favoarea punerii sub control a efectului de seră.

44

Page 43: EFECTELE POLUANŢILOR

• SO2 - bioxidul de sulf

Efectele fitotoxice ale bioxidului de sulf sunt puternic influenţate de

abilitatea ţesuturilor plantei de a converti bioxidul de sulf la forme (compuşi) relativ

netoxice şi se manifestă prin: necroze, reducerea creşterii, creşterea sensibilităţii

la agenţi patogeni şi la condiţiile climatice excesive.

De asemenea apar reduceri ale varietăţii speciilor.

Efectul ploilor acide asupra vegetaţiei are loc atât direct, asupra frunzelor,

prin apariţia unor puternice reacţii de oxidare ce conduc la modificări fiziologice,

cât şi indirect, prin rădăcini, datorită modificărilor în parametrii fizico-chimici ai

soiului şi ai apei (inclusiv cea de infiltraţie).

• NO2- bioxidul de azot

Până la o anumita concentraţie (prag toxic), oxizii de azot au efect benefic

asupra plantelor, contribuind la creşterea lor.

Peste acest prag toxic, apar simptome ca: necroze, reducerea fotosintezei

şi a transpiraţiei.

3.5.EFECTELE POLUANŢILOR ASUPRA MATERIALELOR

Poluanţii evacuaţi în atmosferă, de natură SOX, NOx, CI, NH3, etc., în urma

arderii combustibililor fosili conduc la degradarea şi eroziunea suprafeţelor, murdă-

rirea şi formarea de cruste de piatră pe construcţii, corodarea, mătuirea articolelor

de metal, decolorarea, cojirea, crăparea şi umflarea vopselelor de acoperire,

erodarea suprafeţelor şi formarea de cruste pe ceramică şi sticlă.

• Efectele poluanţilor asupra metalelor

Efectul principal al poluanţilor din aer asupra metalelor este coroziunea

suprafeţelor, care duce la pierderi de material de la suprafaţă şi alterarea calităţilor

electrice ale metalelor. Rata de coroziune a metalelor este influenţată de ume-

zeală, temperatură şi tipul de poluant.

• Efectele poluanţilor asupra construcţiilor

Grija majoră, în ceea ce priveşte poluarea aerului, este legată de sol şi de

deteriorarea calcarului, care este folosit în mod frecvent ca material de construcţie.

45

Page 44: EFECTELE POLUANŢILOR

Multe clădiri vechi din oraşe au fost expuse decenii la fumul urban, SO2 şi CO2. Ca

urmare, suprafeţele s-au pietrificat şi au devenit subiectul atacurilor chimice ale

gazelor acide.

• Efectele poluanţilor asupra ţesăturilor şi coloranţilor

Efectele majore ale poluării aerului sunt murdărirea, decolorarea şi

scăderea rezistenţei la tensiuni.

• Efectele poluanţilor asupra pielii, hârtiei şi zugrăvelii

Grija deosebită este legată de distrugerea de către SO2 a legăturilor în piele

la cărţile din biblioteci şi de fragilitatea şi sensibilitatea la rupere şi la crăpare a

hârtiei din cărţi.

De asemenea, suprafeţele zugrăvite sunt murdărite de către anumite

substanţe şi deteriorate din cauza sfărâmării.

• Efectele poluanţilor asupra cauciucului

Concentraţia de ozon din aerul ambiental, poate produce prin poluarea

fotochimică, crăpături în interiorul cauciucului.

3.6. EFECTELE POLUANŢILOR ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

DATORATE FUNCŢIONĂRII TERMOCENTRALEI MINTIA

Efectele poluanţilor asupra factorilor de mediu, datorate funcţionării Termo-

centralei Mintia sunt multiple.

• Poluarea florei

Prin evacuarea substanţelor poluante în mediu este afectată o suprafaţă de

4.600 de ha, din care fond silvic 4.100 de ha, păduri şi foioase, restul suprafeţei

fiind formată din terenuri agricole şi perimetre construibile ale localităţilor riverane.

• Poluarea termică

Evacuarea unui volum mare de ape de răcire în râul Mureş poate duce la o

diferenţă de temperatură pe râu în aval de 5÷7 °C, ceea ce poate deveni factor

46

Page 45: EFECTELE POLUANŢILOR

favorizant în declanşarea fenomenului de eutrofizare, proces accentuat în lunile de

vară. cu debite scăzute pe râu, cu implicaţii pentru întregul ecosistem al zonei şi

cu influenţe pentru folosinţele de apă din judeţul Arad.

• Poluarea fonică (sonoră)

Funcţionarea instalaţiilor din cadrul Termocentralei Mintia afectează doar

zona din incinta centralei.

Problema care se impune a fi rezolvată în momentul de faţă este atenuarea

zgomotului şi a vibraţiilor la ventilatoarele de aer şi de gaze la secţia combustibil şi

sala maşini (turbine).

• Poluarea datorată staţiilor electrice şi a posturilor de transformare

La termocentrale, de regulă, grupurile turbogeneratoare debitează energie

pe transformatorul grupului respectiv, de la care apoi energia electrică este

transmisă prin cabluri subterane sau linii electrice aeriene în staţia electrică.

Staţiile de tip interior de 110 KV, nu produc practic nici un impact asupra

mediului.

În ceea ce priveşte noxele produse de staţiile de transformare, în primul

rând s-ar putea vorbi despre eventualele efecte pe care le-ar produce câmpul

electric şi câmpul magnetic de curent alternativ de frecvenţă industrială asupra

personalului care deserveşte staţiile de transformare şi postul de transformare.

Uleiul electroizolant din transformatoare nu are contact direct cu atmosfera

şi numai arareori pe parcursul funcţionării transformatoarelor, în caz de defect ar

putea elimina în atmosferă mici cantităţi de gaze rezultate prin descompunerea

unor cantităţi mici de ulei.

Se poate afirma cu certitudine că în instalaţiile ele 110;220; 400 KV

intensitatea câmpului magnetic este deosebit de mică la nivelul solului şi la nivelul

la care îşi desfăşoară activitatea personalul de exploatare. Deci, staţiile de trans-

formare prin câmpurile magnetice şi electrice produse nu prezintă nici un risc

pentru populaţie şi nu au un efect de poluare a mediului.

47

Page 46: EFECTELE POLUANŢILOR

Capitolul IV

CONTROLUL EMISIILOR POLUANTE ŞI URMĂRIREA

ÎNCADRĂRII ÎN NORME

4.1. APRECIEREA EMISIILOR

Înăsprirea reglementărilor de mediu, coroborată cu obligaţia respectării

standardelor de mediu, a conclus la necesitatea cunoaşterii în orice moment a

situaţiilor emisiilor de poluanţi precum şi la creşterea importanţei supravegherii şi

măsurării nivelurilor de poluare a emisiilor la sursă (coşul de fum).

Reglementările în vigoare privind protecţia mediului prevăd, printre altele,

că: „deţinătorii instalaţiilor staţionare au obligaţia de a-şi supraveghea sistematic

nivelul emisiilor şi de a asigura încadrarea acestora în limitele impuse”, conform

Ordinului M.A.P P M. nr. 462/1993.

În conformitate cu Legea nr. 137/1995 - Legea Protecţiei Mediului, per-

soanele fizice sau juridice au obligaţia să raporteze lunar rezultatele supravegherii

mediului autorităţii competente pentru protecţia mediului (Agenţia Judeţeană

pentru Protecţia Mediului ţi Garda Naţională de Mediu).

în conformitate cu cerinţele Ordinului Ministrului MA.PM. nr. 1.144/ 2002,

prin care se înfiinţează Registrul poluanţilor emişi, operatorilor industriali au

obligaţia să raporteze autorităţilor locale pentru protecţia mediului, emisiile

specifice instalaţiei pentru fiecare poluant, acestea raportând la rândul lor, pe cale

ierarhică, emisiile în aer şi apă provenite de la instalaţiile industriale individuale.

Datele furnizate vor fi accesibile publicului şi vor fi publicate (mediatizate)

pe internet.

Nici una din datele emisiilor raportate nu poate fi confidenţială; toate

informaţiile adiţionale şi contextuale furnizate trebuind să fie accesibile publicului,

în conformitate cu Legea nr. 86/2000 privind liberul acces la informaţia despre

48

Page 47: EFECTELE POLUANŢILOR

mediu. De aceea nici una din datele de emisie raportate, nici alte informaţii

însoţitoare transmise de operatori nu vor fi considerate confidenţiale.

Pornind de la "Studiul de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător

pentru programul de reabilitare şi modernizare a termocentralelor” (studiu elaborat

în 1994 de consultanţi străini, cu finanţare PHARE), precum şi de la cele stabilite

cu ocazia misiunilor Băncii Mondiale, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şl

Dezvoltare şi Băncii de Investiţii, a fost elaborată o strategie de urmărire a

emisiilor poluante la termocentrale, etapizată pe priorităţi şi anume;

determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici (NO2, SO2, CO2,

pulberi) prin calcul cu ajutorul unei metodologii unitare;

controlul sistematic (pe bază de program anual) al poluanţilor de la

termocentrale cu ajutorul laboratoarelor mobile (2 autolaboratoare

ROTORK);

monitoringul continuu al emisiilor la coşurile de fum ale termocen-

tralelor, funcţie de priorităţi şi de posibilităţile de asigurare a finanţării.

În prezent, termocentralele nu dispun decât parţial de aparatură spe-

cializată pentru efectuarea (ocazională sau permanentă) măsurătorilor de emisii

poluante (monitoring continuu).

Până la punerea în practică a strategiei fostului CONEL de monitoring

continuu a emisiilor poluante, determinarea cantitativă a acestora se realizează

prin calcul, conform:

„Metodologia de evaluare operativă a emisiilor de SO2, NOX, pulberi

şi CO2 din centralele termice şi termoelectrice”, elaborat de către

Serviciul Protecţia Mediului din RENEL şi avizată de MAPPM; PE-

1001/1994

Programul informatic EMPOLL- „Determinarea automată a emisiilor

de SO2, NOX, pulberi şi CO2 din termocentrale”

4.2. EVALUAREA EMISIILOR POLUANTE PRIN MĂSURĂTORI

Evaluarea nivelului emisiilor poluante se realizează cu ajutorul aparaturii

specializate, prin măsurători efectuate prin forţe proprii sau prin terţi de către

institute de specialitate.

49

Page 48: EFECTELE POLUANŢILOR

Valorile măsurate vor fi comparate cu valorile de referinţă precizate în

normele specifice pentru instalaţiile energetice aprobate de M.A.PP.M.

Se consideră respectată norma de limitare a emisiei atunci când nici una

din mediile determinate pentru indicatorii specifici instalaţiei (de regulă

concentraţiile în gazele arse ale SO2, NOx şi a pulberilor nu depăşeşte valoarea

limită din normă - concentraţia maxim admisă (CMA).

Strategia de urmărire a emisiilor poluante la termocentrale prevede dotarea

cu aparatură de măsurare şi control, în două etape:

Pe termen scurt: dotarea cu laboratoare mobile, specializate pentru

măsurarea emisiilor poluante (SO2, NOx, CO2 , CO pulberi).

Actualmente există în dotarea Sistemului Energetic două autolaboratoare

ROTORK (Marea Britanie), echipamente achiziţionate din fondurile alocate de BEI

în cadrul programului A2 de recondiţionare a termocentralelor Turceni şi Rovinari,

asigurându-se totodată şi instruirea personalului pentru utilizarea lor.

Măsurătorile se execută anual la termocentralele pe cărbune şi pe

hidrocarburi, în baza unui program stabilit.

Pe termen lung: dotarea termocentralelor importante cu instalaţii fixe

de supraveghere a emisiilor poluante (monitoring continuu).

S-au procurat tot în cadrul programului A2 de recondiţionare a termo-

centralelor Turceni şi Rovinari, 4 echipamente de monitoring continuu ROTORK

care s-au montat la grupurile energetice nr.3 şi 7 de 330 MW de la C.T.E Turceni,

respectiv la nr. 5 şi 6 de la C.T.E. Rovinari.

La Termocentrala Mintia începând din anii 1998, s-au efectuat măsurători

semestriale de emisii poluante (SO2. NO, CO2, CO, pulberi) cu unui din cele două

autolaboratoare ROTORK (cel repartizat pentru zona de vest a ţării).

Pe termen lung, odată cu finalizarea lucrărilor de retehnologizare ale

grupului energetic nr. 3 - lucrări ce se execută cu sprijin logistic tehnic şi financiar

extern - vor începe şi montarea de instalaţii fixe de supraveghere a emisiilor

poluante, pentru noxe gazoase şi pulberi (opacimetre).

Fiecare cazan energetic din cele 2 va fi prevăzut cu astfel de instalaţii,

achiziţionarea şi montarea lor începând să se realizeze din acest an.

50

Page 49: EFECTELE POLUANŢILOR

4.2.1. Măsurarea emisiilor de poluanţi cu autolaboratorul ROTORK

Autolaboratorul ROTORK este realizat de firma Rotork Analysis Ltd. (Marea

Britanie), în vederea monitorizării emisiilor de gaze la coşurile de fum industriaşe.

Este compus din următoarele componente;

- un dulap cu două celule conţinând mostrele de gaze, anali-

zorul de gaz şi modelul de reglaj al sistemului;

- circuitul încălzit de prelevare a probelor, care conectează

sistemul de analiză la sonda de probă;

- sonda de probă;

- autovehiculul de transport.

Pentru efectuarea măsurătorilor de noxe poluante cu autolaboratorul

ROTORK, a fost necesară amenajarea unei platforme în zona canalelor de gaze

arse de la ieşirea din electrofiltru. Aceste platforme au fost montate pe lateralul

canalelor de gaze arse (cotă 17,00 m) cu acces la cele 2 ştuţuri de prelevare a

probelor.

În vederea efectuării măsurătorilor şi a evaluării rezultatelor s-a elaborat şi

avizat o procedură de măsurare de referinţă care prevede întocmirea de către

echipa laboratorului mobil ROTORK şi beneficiar a unor buletine de analiză şi

rapoarte de prelevare a probelor.

Măsurătorile s-au efectuat cu autolaboratorul ROTORK aparţinând S.E.

Turceni (care efectuează prin rotaţie măsurători în zona de vest, centru şi nordul

ţării) şi au cuprins într-o primă etapă (anul 1998) electrofiltrele de la toate cele

cinci grupuri energetice (din şase) care se aflau în exploatare (grupurile energetice

nr. 1; 2; 4; 5;6).

Rezultatele măsurătorilor (pentru anul 2006), precum şi condiţiile de funcţio-

nare ale cazanelor energetice sunt prezentate în tabelul 4.1 şi figura 4.1.

51

Page 50: EFECTELE POLUANŢILOR

Tabelul 4.1.

MĂSURĂTORI DE EMISII CU AUTOLABORATORUL ROTORK - 2006

POLUANT UM CMA

VALORI MEDIIGRUP

ENERGETIC 1GRUP

ENERGETIC 2GRUP

ENERGETIC 3GRUP

ENERGETIC 4GRUP

ENERGETIC 5GRUP

ENERGETIC 6

A B A B A B A B A B A B

CO mg/Nm3 - 84 105 138 113 - - 74 99 89 101 94 90

SO2 mg/Nm3 - 1.768 2.153 1.643 2.354 - - 2.036 2.074 2.247 2.083 1.890 1.670

NOX mg/Nm3 800 263 295 252 261 - - 439 329 189 442 466 404

CO2 % - 12,0 10,8 10,2 10,0 - - 11,5 10,7 11,8 10,7 10,7 10,8

O2 % - 8,2 8,9 11,0 10,7 - - 6,1 8,0 6,6 8,3 9,5 8,4

Putere elec./ grup MW - 85 185 180 170 - - 85 85 190 190 200 200

Putere el. / cazan MW - 85 (100) (85) (95) - - 85 85 (95) (95) (100) (100)

Debit abur cazan tab/h - 280 315 280 300 - - 280 290 330 330 330 330

rbu

ne

Debit t/h - 54(18) 60(15) 45(15) 45(15) - - 45(15) 45(15) 60(30) 60(30) 60(30) 60(30)

Nr. mori buc. - 3 4 3 3 - - 3 3 2 2 2 2

Put. Cal. kcal/kg - 4.827,0 4.600,0 4.326,0 4.326,0 - - 4.874,0 4.357,0 4.490,0 4.840,0 4.185,0 4.185,0

Umidit. % - 12,0 9,7 8,1 8,1 - - 116 103 10,4 10,1 9,8 9,8

Cenuşă % - 24,1 29 34,3 34,3 - - 23,7 32,3 29,4 25,5 31,2 31,2

Păc

ură

Debit t/h - - - - - - - - - - - - -

Nr. arz. buc. - - - - - - - - - - - - -

Put. cal. kcal/kg - - - - - - - - - - - - -

Ga

z n

atu

ral

Debit t/h - 5.000 2.000 8.800 5.500 - - 7.000 6.000 2.500 3.100 5.000 2.800

Nr. arz. buc. - 1 1 2 2 - - 3 3 1 2 2 2

Put. cal. kcal/kg - 8.050 8.050 8.050 8.050 - - 8.050 8.050 8.050 8.050 8.050 8.050

52

Page 51: EFECTELE POLUANŢILOR

Figura 4.1.

53

Page 52: EFECTELE POLUANŢILOR

4.2.2. Măsurarea emisiilor de poluanţi cu autolaboratorul KEMA

În cadrul convenţiei cadru pentru schimbările climatice, prin conceptul de

„joint implementation – realizare în comun”, s-a realizat în cooperare între

R.E.N.E.L./I.C.E.M.E.N.E.R.G.- România şi S.E.P./KEMA – Olanda a unui proiect

care să conducă la reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2).

În acest scop s-a demarat proiectul SENTER "Reducerea emisiilor de C02

la centralele din România", proiect care constă în:

Selectarea unul nr. de 12 grupuri energetice din cadrul termo-

centralelor care au o contribuţie majoră la emisiile de CO2 în atmos-

feră (printre acestea au fost alese şi grupurile energetice nr. 1, 2 şi 4

din cadrul termocentralei Mintia):

Livrarea unui laborator mobil (autolaborator) dotat cu aparatură

pentru efectuarea măsurătorilor de randament şi de emisii poluante

(CO, CO2, SO2, NOx), precum şi instruirea personalului pentru

utilizarea acestuia (laboratorul mobil se află în dotarea Institutului de

Cercetări şi Modernizări Energetice Bucureşti (ICEMENERG);

În baza acestui proiect, eşalonat pe o perioadă de 3 ani, Termocentrala

Mintia a beneficiat de rezultatele măsurătorilor şi a obţinut un P.C. cu soft dedicat

pentru monitoring.

Pentru fiecare grup energetic selecţionat pentru măsurători în cadrul pro-

iectului comun româno-olandez, măsurătorile s-au efectuat la trei sarcini diferite:

- sarcina maxim posibilă - 100 % (care a fost considerată de

către partea olandeză ca fiind sarcina maximă);

- sarcina parţială - 80 % (sarcina la care funcţionează în mod

obişnuit cazanele)

- sarcina minimă - 60 %.

S-au măsurat cu analizoarele din dotarea autolaboratorului (figura V.12)

următoarele componente din gazele de ardere: O2 (%), CO2 (%), CO (ppm), NOX

(ppm), şi SO2 (ppm).

Acestea sunt procente de volum de gaz uscat, întrucât liniile de prelevare

de pe cele două canale de gaze de ardere au unităţi de preparare a probei de gaz.

54

Page 53: EFECTELE POLUANŢILOR

Lanţul de măsură este compus din sonde de prelevare cu găuri, furtune

încălzite pentru transport, elemente de conectare şi filtre încălzite, răcitor, pompe

pentru proba de gaz şi pentru condens, tub pentru transportul gazului preparat la

analizoare şi analizoarele propriu-zise, montate în autolaborator.

Pentru calibrarea acestora se folosesc butelii cu gaz etalon atât pentru

"zero" (azot) cât şi pertu "span". Precizia întregului lanţ de măsură are o eroare

maximă de 6,1 %.

Analizoarele propriu - zise, montate în autolaborator sunt din seria NGA

2000, de la firma FISCHER - ROSEMOUNT şi cuprind o unitate MLT (multi – com-

ponent, multi - method) pentru măsurarea O2 (%), CO2 (%), CO (ppm), SO2 (ppm)

şi o unitate CLD (chemiluminescence device) , pentru măsurarea NOX, (ppm).

Pentru O2 principiul de măsură este paramagnetic (magnetomecanic)

conform normelor canadiene (CAN - NORM), pentru CO şi CO2 principiul de

măsură este sistem cu absorbţie în infraroşu (NDIR) conform normelor germane

(VDI), pentru NOx principiul de măsură este determinat prin chemiluminiscenţă

conform ISO şi pentru SO2 principiul de măsurare este sistem de absorbţie în

ultraviolet (UV) conform ISO.

Durata fiecărei probe a fost cuprinsă între 1÷2 două ore, citirile făcându-se

la 1 minut.

Pentru cele 3 grupuri energetice de la C.T.E. Mintia, măsurătorile s-au

efectuat pe parcursul a una sau două etape la:

- Grupul energetic nr. 1 (etapa la):

- Sarcină minimă cu/fără termoficare (143 MW);

- Sarcină intermediară cu termoficare (165 MW).

- Grupul energetic nr. 2 (etapa la şi etapă a IIa):

- Sarcină maximă cu/fără termoficare (196/193 MW);

- Sarcină intermediară cu/fără termoficare (147 MW);

- Sarcină minimă cu /fără termoficare (128/131 MW).

- Grupul energetic nr. 4 (etapa la):

- Sarcină maximă fără termoficare (193 MW);

- Sarcină intermediară fără termoficare (156 MW);

- Sarcină minimă fără termoficare (130 MW).

Măsurătorile de referinţă s-au efectuat împreună cu partea olandeză la

grupul energetic nr. 2, de 210 MW de la C.T.E. Mintia, în conformitate cu schema

55

Page 54: EFECTELE POLUANŢILOR

de dispunere a punctelor de măsură pe circuitele de aer şi gaze de ardere (figura

V.13), iar pentru grupul energetic nr. 1 şi grupul energetic nr. 4 măsurătorile s-au

efectuat doar de către partea română (ICEMENERG Bucureşti).

Începând din luna februarie 1998, cele trei grupuri sunt monitorizate prin

preluarea datelor tehnico - funcţionale (termodinamice) pe toată perioada de func-

ţionare şi prelucrarea acestora cu un program pus la dispoziţie de KEMA. Datele

înregistrate şi preluate au fost transmise prin intermediul S.C. Termoelectrica S.A.

la KEMA, unde au fost concepute şi elaborate măsurile pentru îmbunătăţirea

performanţelor grupurilor.

Termocentrala Mintia, în stadiul actual, dispune de foarte puţine aparate

pentru măsurători speciale, drept care se apelează la autolaboratoare mobile sau

aparatură prin colaborări din afara centralei.

În urma acestor măsurători, a testelor de diagnoză şi a recomandărilor

KEMA, termocentrala Mintia şi-a propus un program foarte amplu de

retehnologizare şi modernizare a instalaţiilor de bază.

După terminarea lucrărilor de reparaţii capitale (RK) la grupul energetic nr.

4 se vor relua măsurătorile (faza a II-a) pentru grupurile energetice nr. 1 şi nr. 4

din care se speră la evidenţierea unor rezultate superioare celor de grupul

energetic nr. 2.

Având în vedere că rezultatele obţinute la grupul energetic nr. 2 nu sunt

mulţumitoare, este necesar a se lua în considerare şi conjunctura în care s-au

desfăşurat măsurătorile. La se adaugă şi decalibrarea pe anumite perioade a

aparaturii pentru determinarea concentraţiilor de noxe, valorile nefiind repre-

zentative în totalitate.

Se propune ca odată cu aceste măsurători să se repete testele pentru

grupul energetic 2, deoarece se apreciază că măsurătorile precedente nu au fost

reprezentative, în primul rând datorită condiţiilor tehnice în care a funcţionat grupul

energetic (viitură pe râul Mureş şi sarcină redusă pe termoficare) precum şi a

decalibrării unor aparate din cadrul autolaboratorului.

În cadrul acestor măsurători, pe lângă testele de diagnoză, a măsurătorilor

de randament, a elaborării şi propunerii pentru fiecare grup energetic a unui

„program de măsuri pentru îmbunătăţirea performanţelor", s-au efectuat şi

măsurători de emisii poluante (CO, CO2, SO2 , NOx).

56

Page 55: EFECTELE POLUANŢILOR

Tabelul 4.2.

MĂSURĂTORI DE EMISII CU AUTOLABORATORUL KEMA

GRUP

ENERGETIC

ETAPA POLUANT CAZAN UM VALOARE

PROBA

1

PROBA

2

PROBA

3

GRUP

ENERGETIC

1

I

O2 A % 8,12 8,02 6,72

B % 8,96 8,83 7,04

CO2 A % 10,10 10,21 11,59

B % 9,38 9,39 11,10

CO A ppm 0,74 0,65 0,27

mg/Nm3 1,08 0,94 0,36

B ppm 0,83 0,24 0,00

mg/Nm3 1,29 0,37 0,00

SO2 A ppm - - -

mg/Nm3 - - -

B ppm 1.152 1.159 1.379

mg/Nm3 4.098 4.078 4.229

NOx A ppm - - -

mg/Nm3 - - -

B ppm 798,8 842 780

mg/Nm3 2.048,3 2.127,9 1.718,1

GRUP

ENERGETIC

4

I

O2 A % 10,00 7,66 5,47

B % 10,87 10,00 6,07

CO2 A % 8,73 11,03 13,07

B % 7,95 8,93 12,53

CO A ppm 9,55 7,72 11,34

mg/Nm3 16,29 10,84 13,69

B ppm 9,69 11,21 7,31

mg/Nm3 17,93 19,10 9,18

SO2 A ppm 892 1.411 1.886

mg/Nm3 3.474 4.530 5.202

B ppm - - -

mg/Nm3 - - -

NOx A ppm 276 339 276

mg/Nm3 771 781 546

B ppm - - -

mg/Nm3 - - -

NOTĂ: - Măsurătorile s-au făcut în „ppm”, iar cele calculate sunt date în „mg/NM3” (pentru 6% O2),

100 ppm NO2=205 mg/Nm3, 100 ppm SO2=285 mg/Nm3, 100 ppm CO=125 mg/Nm3;

- Grup energetic nr. 1 - Proba 1 – minim cu termoficare (143 MW); Proba 2 – minim fără

termoficare (148 MW); Proba 3 – intermediar fără termoficare (190 MW).

57

Page 56: EFECTELE POLUANŢILOR

- Grup energetic nr. 4 - Proba 1 – minim fără termoficare (130 MW); Proba 2 – intermediar

fără termoficare (156 MW); Proba 3 – maxim fără termoficare (193 MW).

Tabelul 4.3.

MĂSURĂTORI DE EMISII CU AUTOLABORATORUL KEMA

GRUP

ENERGETIC

ETAPA POLU-

ANT

CAZAN UM VALOARE

PROBA

1

PROBA

2

PROBA

3

PROBA

4

PROBA

5

PROBA

6

GRUP

ENERGETIC

2

I

O2 A % 9,87 10,07 11,56 11,57 12,14 11,76

B % 8,55 8,72 10,85 10,83 11,98 11,80

CO2 A % 8,93 8,62 6,71 6,69 6,45 6,65

B % 10,26 10,10 7,98 8,03 6,48 6,57

CO A ppm 5,41 5,33 6,50 6,39 7,35 7,43

mg/Nm3 9,12 9,14 12,91 12,70 15,56 15,08

B ppm 6,27 5,27 6,18 6,04 5,75 6,81

mg/Nm3 9,44 8,04 11,42 11,13 11,96 13,81

SO2 A ppm - - - - - -

mg/Nm3 - - - - - -

B ppm 1.500 1.539 1.161 1.136 913 929

mg/Nm3 5.162 5.364 4.897 4.783 4.336 4.325

NOx A ppm - - - - - -

mg/Nm3 - - - - - -

B ppm 226,1 235,5 272,4 278,9 242,2 230,4

mg/Nm3 558,7 589,4 825,3 847,4 832,3 770,2

GRUP

ENERGETIC

2

II

O2 A % 9,83 10,17 11,46 11,53 12,33 11,68

B % 8,56 8,92 10,27 10,73 11,89 11,84

CO2 A % 8,85 8,52 6,62 6,96 6,54 6,56

B % 10,06 10,03 7,08 7,89 6,23 6,31

CO A ppm 5,31 5,23 6,47 6,28 7,26 7,37

mg/Nm3 8,95 8,81 10,90 10,59 12,24 12,42

B ppm 6,26 5,24 6,28 6,24 5,83 6,86

mg/Nm3 10,55 8,83 10,58 10,51 9,82 11,56

SO2 A ppm - - - - - -

mg/Nm3 - - - - - -

B ppm 1.502 1.528 1.265 1.186 922 923

mg/Nm3 5.168 5.258 4.353 4.081 3.172 3.176

NOx A ppm - - - - - -

mg/Nm3 - - - - - -

B ppm 236,2 235,6 254,4 248,9 224,4 232,1

mg/Nm3 484,2 582,1 770,4 756,2 771,1 775,8

NOTĂ: - Măsurătorile s-au făcut în „ppm”, iar cele calculate sunt date în „mg/NM3” (pentru 6% O2),

100 ppm NO2=205 mg/Nm3, 100 ppm SO2=285 mg/Nm3, 100 ppm CO=125 mg/Nm3;

- Grup energetic nr. 2 - Proba 1 – maxim cu termoficare (185 MW); Proba 2 – maxim

fără termoficare (190 MW); Proba 3 – intermediar cu termoficare (147 MW); Proba 4 – intermediar

58

Page 57: EFECTELE POLUANŢILOR

fără termoficare (148 MW); Proba 5 – minim cu termoficare (128 MW); Proba 6 – minim fără

termoficare (131 MW).

59

Page 58: EFECTELE POLUANŢILOR

60

Page 59: EFECTELE POLUANŢILOR

În urma măsurilor tehnice, realizate la grupul energetic nr. 2, se pot trage

principalele concluzii privind nivelul emisiilor şi a concentraţiilor de noxe din gazele

de ardere:

Concentraţia de CO2 s-a redus, chiar în limite mai reduse decât cele

scontate, datorită măsurilor tehnice reuşite, cu deosebire la corpul de

joasă presiune al turbinei. Dacă celelalte măsuri propuse între care sunt

cele referitoare la etanşeitatea spaţiului de vid al turbinei ar fi avut

rezultate pozitive, reducerea CO2 în gazele arse ar fi putut ajunge la

valoarea dorită;

Concentraţia de CO şi SO2 în gazele arse s-a redus la regimurile de

funcţionare nr. 3, 4, 5 şi 6, ceea ce denotă un grad superior de perfecţiune

a arderii, printr-un control mai riguros al excesului de aer din cazan;

Nivelul concentraţiei de NOx este influenţat în cea mai mare parte de

funcţionarea arzătoarelor şi de valoarea excesului de aer în cazan.

Valoarea concentraţiei de NOx are valori apropiate de 800 mg/Nm3,

corespunzătoare normelor româneşti, dar care depăşeşte substanţial valoarea

maximă admisă de 400 mg/Nm3, cât este prevăzută în normele internaţionale.

Aceasta conduce la concluzia că în cadrul proceselor viitoare de retehnologizare,

arzătoarele vor sta în centrul preocupărilor privind asigurarea protecţiei mediului.Tabelul 4.4.

MĂSURĂTORI DE EMISII – STUDIU DE IMPACT

POLUANT UM VALOARE

COŞ DE FUM Nr. 1 COŞ DE FUM Nr. 2 COŞ DE FUM Nr. 3

SO2 g/s 1.443,5 987,8 1.361,8

NOx g/s 263,2 179,9 248,0

Figura 4.3.

61

Page 60: EFECTELE POLUANŢILOR

Tabelul 4.5.

MĂSURĂTORI DE EMISII – STUDIU DE IMPACT

POLUANT UM VALOARE

COŞ DE FUM Nr. 1 COŞ DE FUM Nr. 2 COŞ DE FUM Nr. 3

SO2 t/an 45.647,8 31.237,1 43.062,6

NOx t/an 8.323,8 5.687,8 7.841,9

Figura 4.4.

Tabelul 4.6.

MĂSURĂTORI DE EMISII – STUDIU DE IMPACT

POLUANT UM VALOARE

COŞ DE FUM Nr. 1 COŞ DE FUM Nr. 2 COŞ DE FUM Nr. 3

SO2 mg/Nm3 5.027 5.069 5,023

NOx mg/Nm3 917 923 915

62

Page 61: EFECTELE POLUANŢILOR

Figura 4.5.

4.3. APARATURA DE MĂSURARE A EMISIILOR POLUANTE

În general, termocentralele din România duc o lipsă acută de aparatură fixă

de măsurare a poluanţilor gazoşi şi a pulberilor.

Unele au în dotare aparatură mobilă, portabilă, iar câteva au montate şi

instalaţii de monitorizare on - line a noxelor poluante. Majoritatea însă, apelează la

unităţi terţe care fac prin rotaţie, ciclic, măsurători cu autolaboratorul ROTORK sau

KEMA.

Termocentrala Mintia - Deva, ca şi majoritatea termocentralele din ţară,

nu deţine aparatură fixă de măsurare şi monitorizare on - line a emisiilor de

poluanţi gazoşi şi de pulberi.

În această situaţie, se apelează la unităţi terţe care fac prin rotaţie, ciclic,

măsurători cu autolaboratorul ROTORK.

Excepţie face cazanul 6B (grupul energetic nr. 6), care cu puţin timp

în urmă a fost dotat cu un Aparat pentru măsurarea emisiilor de

pulberi (opacimetru), de tip SICK / MAIHAK-FW101.

Instalaţia de monitorizare on-line a pulberilor (opacimetru) are următoarele

caracteristici tehnice:

63

Page 62: EFECTELE POLUANŢILOR

- Principiul de măsură: = detecţia intensităţi difuziei luminii

- Domeniul de măsură: = intervalul minim: 0-5 mg/m3

(selectabil în trepte) = intervalul maxim: 0 -200 mg/m3

- Lungimea sondei: = 435 mm, 735 mm, 1.035 mm

sau 1.335 mm

- Temperatura gazului: = max. 220 °C

- Presiunea gazului = configuraţie standard: - 50+10 mbar

- Temperatura ambientală: = 20 ...÷ 50 °C

Sondele de prelevare gaze pentru măsurători de pulberi şi noxe gazoase

sunt montate pe canalul de gaze arse la ieşirea din electrofiltru, pe platforma

realizată pentru măsurători ROTORK, iar blocul de procesare, citire şi stocare a

datelor este montat în camera decomandă a grupului energetic nr. 6.

Dotarea doar cu un singur aparat s-a făcut în vederea testării calităţii

acestei aparaturi. În condiţiile în care rezultatele sunt mulţumitoare, dotarea şi

montarea acestui tip de aparat să se generalizeze, eşalonat, la toate grupurile

energetice (grupurile energetice nr. 2; 4; 5; 6) care, deocamdată nu sunt incluse în

programul de modernizare prin retehnologizare.

Până la realizarea acestei investiţii s-a demarat procedura de

achiziţie a unui Aparat portabil pentru măsurarea emisiilor de

poluanţi gazoşi, de tip TEST LINE – TESTO AG de producţie

germană (figura V.27) şi a cărui valoare se ridică la 12.000 Euro.

Aparatul are în dotare următoarele componente (fig. V.28):

- Analizor de bază, configuraţie standard: Unitatea de analiză

TESTO 350; Modul de măsură pentru SO2; modul de măsură

pentru CO2; modul de măsură pentru NOx; modul cu soft; bloc

de citit şi afişaj; bloc acumulatori.

- Sondă prelevare gaze (varianta industrială) cu T=1200 °C

Retehnologizarea grupurilor energetice nr. 3 şi nr. 1 presupune dotarea

electrofiltrelor cu Sistem de monitorizare continuă a emisiilor de gaze şi

pulberi, de tip SiCK GME de producţie germană şi a cărui valoare se ridică la

cca. 517.000 Euro / grup energetic.

Sistemul de monitorizare continuă a emisiilor are în furnitură următoa-

rele echipamente:

- 2 Sisteme de prelevare probe;

64

Page 63: EFECTELE POLUANŢILOR

- 2 Analizoare cu modul de măsură pentru SO2, NO, CO şi O2;

- Principiul de măsură: absorbţie de IR şi celulă electrochimică;

- O2 0÷21% vol.

- CO 0÷1.250 mg/Nm3

- NO 0÷500 mg/Nm3

- SO2 0÷8.000 mg/Nm3

- CO2 0÷15% vol.

- 2 Cutii ale analizorului cu:

-1 Echipament de calibrare:

- 2 Monitoare de praf, de tip SICK OMD-41:

-1 Sistem de monitorizare CEMS:

4.4.NORME DE LIMITARE A EMISIILOR DE POLUANŢI

ÎN ATMOSFERĂ

Normele de limitare a emisiilor de poluanţi în atmosferă sunt reglementate

de Ordinul MAPPM nr. 462/1993 şi se referă la „Condiţii tehnice privind

protecţia atmosferei: - Norme metodologice privind determinarea emisiilor

de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare".

La cazanele energetice existente din Sistemul Energetic Naţional (cu

aplicabilitate la centrala Mintia) s-au aplicat, conform acestui ordin, până în anul

2003 următoarele norme de emisii (tabelul V.15).

De menţionat că, cu toate că au apărut alte norme de emisie a po-

luanţilor atmosferici pentru instalaţii mari de ardere (H.G. nr. 541/2003 -

privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale

anumitor poluanţi proveniţi din instalaţiile mari de ardere, hotărâre

derivată din Directiva 2001/80/EC a Comunităţii Europene), valorile

limită de emisie pentru noxe gazoase şi pulberi aplicabile instalaţiilor

mari de ardere în cazul utilizării combustibililor solizi prevăzute în aceste

normative nu sunt încă obligatorii (tabelele 4.6 şi 4.7).

Ele vor fi impuse în câţiva ani, o dată cu modernizarea eşalonată a

actualelor instalaţii energetice, urmând ca la solicitarea întregului Sistem Energetic

de a se acorda o perioadă de tranziţie de ani, după 30 octombrie 2007, când intră

65

Page 64: EFECTELE POLUANŢILOR

în vigoare Directiva 96/61/EEC – privind prevenirea şi controlul integral al poluării,

Comunitatea Europeană să acorde sau nu această perioadă.

Tabelul 4.6

NORME DE LIMITARE A EMISIILOR – Ordinul MAPPM nr. 162/1000SUBSTANŢĂ POLUANTĂ

TIP DE COMBUSTIBIL

PUTERE TERMICĂ

CAZAN

C.M.A. ÎN GAZE DE ARDERE

O2 DATA APLICĂRII NORMEI

DEROGARE

(MW) (mg/Nm3) %

SO2

Solid >150 Randament de desulfurare de 50%

Variantă la care s-a renunţat, neexistând instalaţii de desulfurare6 01.01.1998 25% în raport

cu nivelul anuluiLichid >150 3.400 3 01.01.1996 -Gaze naturale >150 50 3 01.01.1996 -

NOx (NO2) Solid >150 800 6 01.01.1998 225Lichid >150 600 3 01.01.1998 75Gaze naturale >150 500 3 01.01.1998 7,5

CO Solid >150 250

Tabelul 4.7

NORME DE LIMITARE A EMISIILOR – H.G. nr. 541/2003

SUBSTANŢĂ POLUANTĂ

TIP DE COMBUS

-TIBIL

PUTERE TERMICĂ / GRUP EN.

VALORI LIMITĂ DE EMISIE

O2 RATA DE DESULFURARE

(*)(MWt) (mg/Nm3) % %

SO2

Solid 50 ≤ P < 100 2.000

6

100 ≤ P < 500 2.400 – 4PP ≥ 500 400P ≤ 100 60

100 < P ≤ 300 75P > 300 90P > 500 Minim 94

Lichid 50 ≤ P < 300 1.7003300 ≤ P < 500 3.650

P ≥ 500 400Gazos 50 ≤ P > 500 35 - regulă generală 3

5 - gaz lichefiat800 - gaz de furnal- gaz din cuptoarele de

cocs- gaz provenit din

gazeificarea re-ziduurilor din rafinării

NOx

Solid 50 ≤ P < 500 600 6P ≥ 500 500

Lichid 50 ≤ P < 500 450 3P ≥ 500 400

66

Page 65: EFECTELE POLUANŢILOR

NORME DE LIMITARE A EMISIILOR – H.G. nr. 541/2003Gazos 50 ≤ P < 500 300 3

P ≥ 500 200

Notă: - pentru grupurile energetice de la C.T.E. Mintia, puterea termică este de 528 MWt/ grup energetic (2x264 MWt/cazan energetic);- Conform normelor de limitare a emisiilor de poluanţi pentru instalaţiile mari de ardere de tip I;- (*) În situaţia în care valorile limită de emisie nu pot fi respectate ca urmare a caracteristicilor combustibilului, se aplică o rată de desulfurare.

67

Page 66: EFECTELE POLUANŢILOR

Capitolul V

CONTROLUL IMISIILOR POLUANTE ŞI URMĂRIREA

ÎNCADRĂRII ÎN NORME

5.1. PUNCTE DE URMĂRIRE A IMISIILOR.

METODE DE ANALIZĂ

Înăsprirea reglementărilor de mediu şi obligaţia respectării normelor de

poluare au dus la creşterea importanţei supravegherii şi a măsurării nivelurilor de

poluare nu numai a emisiilor (la sursă-coş de fum), ci şi a imisiilor (la anumiţi

receptori - în mediul ambiant).

Determinările pentru stabilirea gradului de poluare a atmosferei încă

insuficiente cantitativ şi calitativ, efectuate prin reţea compusă din 227 de staţii,

privesc calitatea aerului, ploile acide şi radioactivitatea.

Evaluarea nivelului imisiilor se realizează de regulă de către Garda de

Mediu şi Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului, printr-o reţea de puncte de

măsurare, situate într-o zonă mai largă, cuprinzând zona termocentralei şi a

localităţilor învecinate.

Urmărirea imisiilor datorate funcţionării C.T.E. Mintia se realizează de

Garda de Mediu Deva şi Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Deva, prin

măsurare zilnică, săptămânală şi lunară a noxelor gazoase (NO2, SO2, aerosoli-

pulberi în suspensie) şi a pulberilor sedimentabile.

Aceste măsurători se fac printr-o reţea de puncte de prelevare (imisie)

situate în zona termocentralei, în localităţile rurale învecinate, precum şi în

municipiul Deva.

68

Page 67: EFECTELE POLUANŢILOR

Fig. 5.1.

PUNCTE DE URMĂRIRE A EMISIILOR

De remarcat că unele puncte de imisie sunt situate în zona de influenţă şi a

altor agenţi economici poluatori (CASIAL Chişcădaga, Exploatarea Minieră Deva,

Uzina de Preparare Deva, MARMOSIM Simeria). Indicatorii urmăriţi privind

poluarea calităţii aerului în zona Mintia – Deva sunt deci:

Oxizii de azot (NOx), exprimaţi în NO2;

Oxizii de sulf (SOx), exprimaţi în SO2;

Pentru determinarea acestor indicatori, se folosesc metode specifice:

Pentru NO2:

Bioxidul de azot, în mediu slab acid, reacţionează cu acidul sulfanilic pe

care îl disociază; acidul sulfanilic diazotat se cuplează cu H - 1 naflehlehten-

dianimic, formând un compus azotic de culoare roşie, a cărei intensitate este

proporţională cu cantitatea de NO2.

Pentru SO2.

Metoda se bazează pe reacţia dintre SO2, aldehida formică şi parasoza-

nilină, cu formarea unui compus colorat violet, a cărui intensitate este propor-

ţională cu concentraţia de SO2.

69

Page 68: EFECTELE POLUANŢILOR

Tabelul 5.1.

URMĂRIREA INDICATORILOR DE POLUANŢI ATMOSFERICI ÎN PUNCTELE DE EMISIEPUNCT EMISIE

ZONA POLUANT ANUL1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

40 C.T.E. Mintia

SO2 * * * * * * * * * * *NOx * * * * * * * * * * *

45 Deva SO2 - - * * * * * * * * *NOx - - * * * * * * * * *

46 Şoimuş SO2 - - * * * * * * * * *NOx - - * * * * * * * * *

100 Deva SO2 * * * * * * * * * * *NOx * * * * * * * * * * *

Aparatura de recoltare şi măsură a probelor de aer (NO2, SO2, aerosoli) şi a

pulberilor sedimentabile (figura VI. 2) foloseşte una din metodele indicate mai jos

în funcţie de posibilităţile de recoltare, de proprietăţile poluantului ce urmează a fi

determinat şi de concentraţia lui în aer, astfel:

- recoltarea prin aspiraţie;

- recoltarea prin sedimentare.

Recoltarea prin aspiraţie

Acest procedeu de recoltare se foloseşte pentru determinarea concen-

traţiilor mici şi foarte mici de substanţe toxice care se pot concentra dintr-un volum

mare de aer. Are avantajul posibilităţii efectuării recoltărilor de lungă durată.

Pentru recoltarea aerului prin metoda aspiraţiei este nevoie de un dispozitiv

de aspiraţie, un dispozitiv de măsurat volumul de aer recoltat şi dispozitive de

reţinere a substanţelor sau suspensiilor ce urmează a fi determinate.

Dispozitivele de aspiraţie pentru recoltarea substanţelor în stare de gaze

sau vapori nu trebuie să fie prea puternice, pentru ca aerul să stea cât mai mult cu

lichidul absorbant.

Reţinerea se face cu un dispozitiv de reţinere - macroimpingerul, care are

capacitatea utilă de 75 ml şi un tub central ce se termină la capătul interior cu un

orificiu cu de 2,3 mm.

Reţinerea se poate face şi prin filtrare, folosind hârtia de filtru de o anumită

porozitate sau membrane filtrante impregnate sau nu cu un reactiv.

Pentru recoltarea aerului prin metoda aspiraţiei se montează sistemul de

aspiraţie în ordinea următoare: dispozitivul de aspiraţie, dispozitivul de măsurare a

volumului de aer şi dispozitivul de reţinere. În dispozitivul de reţinere se introduce

70

Page 69: EFECTELE POLUANŢILOR

substanţa absorbantă cu care poluantul pe care vrem să-l determinam reacţio-

nează specific.

Durata de timp pentru recoltare este indicată pentru concentraţia mo-

mentană de maximum 30 minute şi pentru concentraţia medie zilnică de 24 ore.

Volumul de aer recoltat este în funcţie de concentraţia presupusă a subs-

tanţei respective, din aer şi de sensibilitatea metodei. Ritmul şi durata recoltării

poate fi periodic sau continuu, în funcţie de scopul determinărilor.

Recoltarea prin sedimentare

Se poate face prin sedimentare liberă după legea gravitaţiei. Pentru recol-

tarea pulberilor se folosesc vase de sticlă sau material plastic, sau sedimentarea

pe zăpadă.

5.2. EVOLUŢIA IMISIILOR DE POLUANŢI ATMOSFERICI

Calitatea aerului în zona Mintia-Deva pentru perioada 1993-2006,

aleasă ca studiu, este dată de frecvenţa depăşirilor C.M.A. ale poluanţilor

analizaţi (NO2, SO2) (tabelul 5.2. şi figurile 5.2, 5.3.).

Tabel 5.2.

FRECVENŢA DEPĂŞIRILOR EMISIILOR DE POLUANŢI ATMOSFERICI

ANUL POLUANT C.M.A. UM PUNCTE EMISIE CONCENTRAŢIA MAXIMĂ

FRECVENŢA DEPĂŞIRE

C.M.A.TOTAL CU

DEPĂŞIRE(%)

1992 SO2 0,250 mg/m3/zi 2 - SLD -NOX 0,100 mg/m3/zi 2 - SLD -

1993 SO2 0,250 mg/m3/zi 2 - SLD -NOX 0,100 mg/m3/zi 2 - SLD -

1994 SO2 0,250 mg/m3/zi 3 - SLD -NOX 0,100 mg/m3/zi 3 - SLD -

1995 SO2 0,250 mg/m3/zi 3 - SLD -NOX 0,100 mg/m3/zi 3 - SLD -

1996 SO2 0,250 mg/m3/zi 2 - SLD -NOX 0,100 mg/m3/zi 2 - SLD -

1997 SO2 0,250 mg/m3/zi 2 - SLD -NOX 0,100 mg/m3/zi 2 - SLD -

1998 SO2 0,250 mg/m3/zi 2 - SLD -NOX 0,100 mg/m3/zi 2 - SLD -

71

Page 70: EFECTELE POLUANŢILOR

FRECVENŢA DEPĂŞIRILOR EMISIILOR DE POLUANŢI ATMOSFERICI

ANUL POLUANT C.M.A. UM PUNCTE EMISIE CONCENTRAŢIA MAXIMĂ

FRECVENŢA DEPĂŞIRE

C.M.A.TOTAL CU

DEPĂŞIRE(%)

1999 SO2 0,250 mg/m3/zi 2 - SLD -NOX 0,100 mg/m3/zi 2 - SLD -

2000 SO2 0,250 mg/m3/zi 2 - SLD -NOX 0,250 mg/m3/zi 2 - SLD -

2001 SO2 0,250 mg/m3/zi 2 - SLD -NOX 0,100 mg/m3/zi 2 - SLD -

2002 SO2 0,250 mg/m3/zi 2 - SLD -NOX 0,250 mg/m3/zi 2 - SLD -

2003 SO2 0,250 mg/m3/zi 2 - SLD -NOX 0,100 mg/m3/zi 2 - SLD -

2004 SO2 0,250 mg/m3/zi 2 - SLD -NOX 0,100 mg/m3/zi 2 1 0,36 50

2005 SO2 0,250 mg/m3/zi 2 - SLD -NOX 0,100 mg/m3/zi 2 1 0,25 50

2006 SO2 0,250 mg/m3/zi 2 - SLD -NOX 0,100 mg/m3/zi 2 - SLD -

Figura 5.2.

Figura 5.2.

72

Page 71: EFECTELE POLUANŢILOR

5.3. NORME DE LIMITARE A IMISIILOR DE POLUANŢI

ÎN ATMOSFERĂ

Concentraţiile maxime admisibile (C.M.A.) ale substanţelor poluante în aer

sunt stabilite de STAS 12571-87 aerosoli din zonele protejate. Condiţii de calitate

ce asigură populaţia neprotejată împotriva efectelor nocive ale acestor substanţe

(tabelul 5.3)

Tabelul 5.3.

NORME DE LIMITARE A IMISIILOR

SUBSTANŢA

POLUANTĂ UM

CONCENTRAŢIA

MAXIMĂ ADMISĂ

CONCENTRAŢIA MEDIE METODE

DE

ANALIZĂDE SCURTĂ

DURATĂ

DE LUNGĂ DURATĂ

(CMA) 30 min. zilnică lunară anuală

NOX(NO2)

g/m

2/lz

i

mg / m3 / zi 0,100 0,3 0,01 STAS

10329-89

Co g / m2 / lună 2,000 6,0 - STAS

10329-89

SO2 mg / m3 / zi 0,250 0,75 0,06 STAS

10193-89

NOTĂ: *) Metodele de analiză vor fi avizate de Ministerul Sănătăţii.

73

Page 72: EFECTELE POLUANŢILOR

Capitolul VI

MĂSURI DE REDUCERE A POLUĂRII

ATMOSFEREI

Reducerea emisiilor de poluanţi evacuaţi pe coşul de fum al termocen-

tralelor se poate realiza, în principiu, pe următoarele căi:

Utilizarea unor combustibili superiori (cu conţinut mic de sulf şi de

cenuşă şi cu putere calorifică ridicată);

Utilizarea unor tehnici de combustie nepoluante sau depoluante

(este cazul arzătoarelor cu formare redusă de NC termic, arderea în

cazane cu pat fluidizat aditivat, desulfurarea promptă în focar prin

aditivarea cu compuşi calcici-măsură primară);

Depoluarea postcombustie a gazelor de ardere: desulfurare (post-

combustie sau prin măsuri secundare), de NOx-are şi desprăfuire;

Creşterea randamentului de utilizare a energiei primare conţinută în

combustibili (reducerea consumurilor specifice).

Pentru realizarea obiectivelor strategiei sale de mediu, Sistemul Energetic a

optat în cazul cazanelor care funcţionează cu combustibili solizi pentru urmă-

toarele soluţii:

Pentru reducerea emisiilor de SO2:

- Schimbarea lignitului autohton cu huilă din import (unde

este posibil);

- Adaptarea unor măsuri primare /aditivare cu calcar)

Pentru reducerea emisiilor de NOx:

- Controlul arderii (temperaturii)

- Utilizarea unor arzătoare cu formare redusă de NOx

Pentru reducerea emisiilor de SO2, NOx şi CO2:

- Creşterea randamentului de utilizare al combustibilului

primar (scăderea consumurilor specifice).

6.1. REDUCEREA POLUĂRII CU CO2

74

Page 73: EFECTELE POLUANŢILOR

În cadrul convenţiei internaţionale cadru pentru schimbările climatice a fost

introdus conceptul de "joint implementation - realizare în comun"._ concept care

defineşte o gamă largă de înţelegeri între două sau mai multe ţări interesate,

având ca obiect realizarea în cooperare a unor proiecte care să conducă la

reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2).

Compania Naţională de Electricitate din România (CONEL), împreună cu

NV. Samenwerkende Elektriciteis Productiebedrijven din Olanda (SEP) au

demarat astfel proiectul SENTER: "Reducerea emisiilor de C02 la centralele din

România", care constă pentru Termocentrala Mintia - Deva în:

Selectarea a 3 grupuri energetice: grupul energetic nr.1, 2 şi 4,

grupuri de câte 210 MW fiecare, cu demararea măsurătorilor din luna

februarie 1998:

Livrarea unui laborator mobil KEMA autolaborator aflat în dotarea

Institutului de Cercetări şi Modernizări Energetice Bucureşti), dotat

cu aparatură pentru efectuarea măsurătorilor de randament şi de

emisii poluante (CO, CO2, SO2, NOx); pe baza măsurătorilor efec-

tuate, specialiştii olandezi au făcut recomandări privind adoptarea

unor măsuri cu costuri reduse de creştere a eficienţei şi implicit de

reducere a emisiilor, propunându-se ca valoarea economiilor de

combustibili să se realoce centralei care le-a realizat, ca stimulent

pentru optimizări şi reduceri în continuare;

Obţinerea rezultatelor măsurătorilor şi a unui PC cu soft dedicat

pentru monitoring;

Repetarea măsurătorilor după o perioadă de 1 an, pentru a evidenţia

efectul aplicării măsurilor acceptate asupra consumului specific de

combustibil şi asupra emisiilor de CO2

Diminuarea gradului de poluare cu C02 nu se poate realiza în fond, decât

prin creşterea randamentului termic (eficienţa) al instalaţiilor energetice (la aceeaşi

putere electrică, să se consume mai puţin combustibil). De aceea programul

româno-olandez de reducere a emisiilor CO2, care sunt estimate la cca 2,5 % din

emisiile actuale ale grupurilor energetice în cauză, (în atenţie nominalizarea masu-

rilor tehnice pentru creşterea eficienţei instalaţiilor şi constă fapt dintr-un program

foarte complex de măsuri privind creşterea eficienţei grupurilor energetice, toate

75

Page 74: EFECTELE POLUANŢILOR

lucrările de întreţinere şi reparaţii având ca scop funcţionarea în siguranţă şi

eficienţă maximă.

Măsurătorile de referinţa s-au efectuat împreună cu partea olandeză la

grupul energetic i.2,de210 MW, iar pentru grupurile energetice nr. 1 şi nr. 4

măsurătorile s-au efectuat integrai de către partea română (ICEMENERG

Bucureşti). Măsurătorile s-au efectuat la trei sarcini diferite:

- sarcina maxim posibilă - 100 % (care a fost considerată de către

partea olandeză ca fiind sarcina maximă),

- sarcina parţială - 80 % (sarcina la care funcţionează în mod

obişnuit cazanele energetice),

- sarcina minimă - 60%.

Datele înregistrate şi preluate au fost transmise prin intermediul Termoe-

lectrica la KEMA, unde au fost concepute şi elaborate măsurile pentru

îmbunătăţirea performanţelor grupurilor.

În urma măsurătorilor preliminare (iniţiale) KEMA şi S.C. TERMOE-

LECTRICA S.A. a elaborat şi a propus pentru fiecare grup energetic un „program

de măsuri pentru îmbunătăţirea performanţelor" şi care în sinteză arată conform

tabelului 6.1.

În cadrul reparaţiei anuale (RA) a grupului energetic nr. 2 s-a implementat

programul măsuri propus de KEMA, cu excepţia măsurilor ce necesită o perioadă

de staţionare mai îndelungată şi cu operaţiuni pregătitoare de anvergură

(înlocuirea labirinţilor de randament ai corpului de înaltă presiune a turbinei)

Efectul scontat prin aplicarea programului (creşterea randamentului

grupului cu 2,87 % în termoficare şi cu 2,33 % în condensaţie) nu a fost atins la

grupul energetic nr. 2, din mai multe motive , între care se pot enumera:

- Separatoarele termodinamice de condens montate la rampa

de CO2, neavând performanţele declarate de furnizor, nu au

avut nici un efect asupra eficienţei grupului;

- în timpul măsurătorilor la grupul energetic nr. 2, după

realizarea programului de măsuri tehnice, fiind o perioadă de

viitură pe râul Mureş, funcţionarea instalaţiei de curăţire cu

bile a condensatoarelor nu era posibilă, iar întreţinerea în

stare curată a ţevilor de condensator era mult îngreunată:

76

Page 75: EFECTELE POLUANŢILOR

- Cu toate că în timpul reparaţiei anuale s-au efectuat verificări

şi remedieri ale neetanşeităţilor pe partea de vid, rezultatele

nu au fost pozitive, viteza de scădere a vidului fiind de 10

mmHg/min:

- Preîncălzitorii de aer au fost revizuiţi dar starea tehnică impu-

nea schimbarea acestora, la reparaţia anuală din anul 2000,

având în vedere volumul mare de lucrări şi costul foarte

ridicat;

- Rotorul de joasă presiune al turbinei a fost schimbat, ceea ce

s-a materializat prin aportul la creşterea eficienţei grupului cu

1,6%

Desigur rezultatele nu sunt mulţumitoare dar este necesar a se lua în

considerare şi conjunctura în care s-au desfăşurat măsurătorile. La acestea se

adaugă şi decalibrarea pe anumite perioade a aparaturii pentru determinarea

concentraţiilor de noxe, valorile nefiind reprezentative în totalitate;

- Concentraţia de CO2 s-a redus, chiar în limite mai reduse

decât cele scontate, datorită măsurilor tehnice reuşite, cu

deosebire la corpul de joasă presiune ai turbinei;

- Dacă celelalte măsuri propuse între care sunt cele referitoare

la etanşeitatea spaţiului de vid al turbinei ar fi avut rezultate

pozitive, reducerea CO2 în gazele arse ar fi putut ajunge la

valoarea dorită;

77

Page 76: EFECTELE POLUANŢILOR

Tabelul 6.1.

PROGRAM DE MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PERFORMANŢELOR

GRUPURILOR ENERGETICE

Nr.

crt.

MĂSURA NR. PROBĂ

1 2 4

A1 MĂSURI CARE NECESITĂ CHELTUIELI MICI

1.1. Reducerea pierderilor în circuitele de apă-abur prin revizia

supapelor şi a drenajelor la cazane (A+B) şi turbină;

Înlocuirea separatoarelor termodinamice de condens în

limita turbinei şi degazorului.

X X X

1.2. Revizia instalaţiei de curăţire cu bile a condensatorului

(pompă, ejector, armături).

X X X

1.3. Curăţirea periodică a canalelor de apă de răcire la intrarea

în condensator

X X

1.4. Repararea neetanşeităţilor pe spaţiul de vid la

condensator după proba spaţiului de vid (umplere cu apă)

X X X

1.5. Repararea şi curăţirea ţevilor pentru apa de răcire de la

ambele condensatoare

X

1.6. Revizia preîncălzitorilor de aer la ambele corpuri de cazan

(A+B) pentru reducerea temperaturii gazelor de ardere la

coş.

Înlocuirea ştuţurilor de ţeavă pe intrare.

X

1.7. Respectarea permanentă a temperaturii aburului primar de

550° C la cazan.

X

1.8. Curăţarea periodică a ţevilor condensatorului în perioada

de viitură, fără a pune în funcţiune instalaţia de curăţare cu

bile.

X

A2 MĂSURI CARE NECESITĂ CHELTUIELI MEDII

2.1. Revizia şi repararea sitelor de la staţia de pompe de apă

rece (sita nr. 2 şi 8).

X X

A3 MĂSURI CARE NECESITĂ CHELTUIELI MARI

3.1. Înlocuirea rotorului corpului de joasă presiune al turbinei X

3.2. Deschiderea corpului de înaltă presiune a turbinei X

3.3. Reducerea temperaturii gazelor arse la coş prin repararea

preîncălzitorilor de aer (anulare ţevi sparte, înlocuirea

ştuţurilor de ţeavă pe intrare)

X

Principalele resurse ale creşterii randamentului constau din lucrări cu volum

şi valori mari care se pot realiza doar cu ocazia reparaţiilor capitale sau a

retehnologizărilor.

78

Page 77: EFECTELE POLUANŢILOR

Concluziile trase din aplicarea proiectului sunt că acest proiect constă

de fapt dintr-un program foarte complex de măsuri privind creşterea

eficienţei grupurilor energetice, pentru care S.C. Termoelectrica SA.

manifestă un interes deosebit. De altfel, toate lucrările de întreţinere şi

reparaţii au până la urmă acelaşi scop : funcţionarea în siguranţă şi cu

eficienţă maximă a grupurilor energetice. Monitorizarea funcţionării

grupurilor este deosebit de utilă, doar că în cazul particular al T.E. Min-

tia, operaţiunea este foarte laborioasă, instalaţia de AMC a grupurilor

fiind din generaţia anilor 60, neadaptabilă cu mijloace relativ simple

pentru semnale unificate. Termocentrala Mintia, în stadiul actual,

dispune de foarte puţine aparate pentru măsurători speciale, drept care

se apelează la autolaboratoare mobile sau aparatură prin colaborări din

afara centralei.

În afara testelor de diagnoză şi a recomandărilor KEMA, Termocentrala

Mintia şi-a propus un program foarte amplu de retehnologizare şi modernizare a

instalaţiilor de bază.

După terminarea lucrărilor de reparaţii capitale (RK) la grupul energetic nr.

4 se vor relua măsurătorile (faza a II-a) pentru grupurile energetice nr.1 şi nr.4 din

care se speră la evidenţierea unor rezultate mult superioare celor de grupul

energetic nr. 2. Se propune ca odată cu aceste măsurători să se repete testele

pentru grupul energetic nr. 2, deoarece se apreciază că măsurătorile precedente

nu au fost reprezentative în primul rând datorită condiţiilor tehnice în care a

funcţionat grupul energetic (viitură pe râul Mureş şi sarcină redusă pe termoficare)

precum şi a decalibrării unor aparate din cadrul autolaboratorului.

6.2. REDUCEREA POLUĂRII CU NOx

Formarea oxizilor de azot în timpul arderii are loc pe baza azotului din aer şi

a azotului conţinut în combustibil.

Acest mecanism, spre deosebire de cel al formării de dioxid ce sulf, poate fi

controlat şi stăpânit prin măsuri primare adecvate procesului de ardere.

Respectarea normelor privind nivelul maxim admis ai emisiilor de oxizi de

azot la coş se poate planifica, luând în considerare două aspecte:

79

Page 78: EFECTELE POLUANŢILOR

• Controlul mecanismului de formare a oxizilor de azot (în special a

NO) în focar, prin măsuri primare:

• Curăţirea gazelor de ardere de oxizi: de azot, prin măsuri

secundare. Instalaţiile moderne de ardere aplică în general ambele

posibilităţi.

Pentru condiţiile economice existente în ţara noastră, se consideră că

metodele primare, deci de prevenire sau ponderare a procesului de formare a

monoxidului de azot în focar (NO=95%), ar fi mai uşor şi economic de aplicat,

măcar într-o etapă de început.

În timpul arderii se formează în special monoxid de azot (NO).

Dioxidul de azot (NO2) reprezintă, în general, sub 5% din totalul oxizilor de

azot formaţi, denumiţi NOx. În literatura de specialitate nu exisă concordanţă

asupra aceste valori.

Emisia de oxizi de azot NOx se exprima în dioxid de azot NO2 deoarece,

deşi în flacără se formează cu precădere monoxid de azot, ulterior în canalele de

gaze arse şi în atmosferă, acesta se transformă în dioxid de azot.

Măsurile primare pentru diminuarea producerii de NOx, urmăresc

scăderea simultană în zona de ardere a temperaturii şi a coeficientului de exces

de aer, până la valori subunitare.

Aceste scopuri sunt atinse prin diverse metode, dar mai ales prin metoda

de ardere în trepte, care se aplică atât la nivelul focarului, cât şi la nivelul

arzătorului.

Aplicarea metodei de ardere în trepte la nivel de arzător a condus la

apariţia unei game speciale de arzătoare, cunoscute sub denumirea de "arzătoare

sărace în NOx", sau "arzătoare cu NOx redus".

Drept cazuri limită se deosebesc introducerea în trepte a aerului respectiv

introducerea în trepte a combustibilului.

Există multe realizări practice şi studii care se extind asupra tuturor

arzătoarelor turbionale pentru combustibili solizi, lichizi sau gazoşi, precum şi

pentru arzătoare de tip fantă, folosite pe scară largă, pentru echiparea focarelor

mari, care funcţionează cu praf de cărbune.

80

Page 79: EFECTELE POLUANŢILOR

Modificările aduse arderii sunt utilizate pe scară largă pentru reducerea a

20-70% din emisia de NOx şi se raportează ca fiind componente de cost atât

pentru cele existente cât şi pentru cele noi.

Aducerea cazanelor energetice industriale româneşti aflate în prezent în

funcţiune la parametrii de emisie de NOx admisibili conform normelor de protecţie

a atmosferei, se poate face prin reducerea controlată a temperaturii de ardere din

arzător de la cca 1.800 °C la 1.400-1.300 °C.

Recircularea gazelor de ardere se face prelevând de la nivelul coşului, gaze

de ardere, care se recirculă cu ajutorul unui ventilator în arzătorul cazanului.

Gradul de recirculare, definit de raportul dintre debitul de gaze recirculat şi

debitul de aer introdus în arzător trebuie să aibă valorile 0,4-0 5. caz în care

temperatura de ardere se reduce de la cea 1.800°C la 1.400-1.300°C, ceea ce

reduce emisia de NOx de la 600,0-700,0 mg/m3 ÷35μmg/m3.

Măsurile secundare pentru denoxarea gazelor de ardere, care urmăresc

reţinerea (legarea) oxizilor de azot din gazele de ardere, înainte ca acestea să fie

eliminate pe coşul de fum, spre mediul ambiant.

Aplicarea măsurilor primare determina o scădere importantă a concentraţiei

oxizilor de azot în gazele de ardere ce părăsesc focarul dar nu totdeauna

suficientă pentru a corespunde normelor internaţionale privind emisia de NO,: pe

coşul instalaţiilor de ardere.

Instalaţiile pentru reţinerea oxizilor de azot din gazele de ardere, cunoscute

în general sub denumirea generică de "instalaţii DENOx", s-au dezvoltat, având la

bază diverse procedee necatalitice sau catalitice, care la rândul lor, se bazează pe

fenomene de absorbţie, reducere termică, descompunere şi reducere chimică.

În instalaţiile mari se aplică, în general, procedeele de SCR -reducere

catalitică selectivă.

Măsurile primare şi secundare trebuie aplicate nu ca şi alternative

exclusive, ci ca modalităţi ce se completează reciproc.

Întrucât valoarea concentraţiei de NOx măsurată la Termocentrala Mintia

pe perioada mai multor ani, s-a situat până la 800 mg/Nm3, corespunzătoare

normelor româneşti prevăzute in Ordinul MAPPM nr. 462/1993 pentru cazane

energetice funcţionând pe cărbune, dar care de cele mai multe ori - a depăşit

substanţial valoarea maximă admisă de 500 mg/Nm3, cât este prevăzută în

81

Page 80: EFECTELE POLUANŢILOR

normele internaţionale, s-a încercat - cu succes - aplicarea unei soluţii tehnice de

reducere a emisiilor de NOx prin îmbunătăţirea arderii, la cazanul 5A, soluţie

generalizată apoi şi la cazanul 5B, 6A şi 6B.

Pornind de la necesitatea stabilizării flăcării prin reducerea vitezei

amestecului de combustibil în arzătoare, în anul 1994 s-a experimentat la grupul

energetic nr. 5 (cazanul energetic nr. 5A) funcţionarea a două mori cuplate la câte

trei arzătoare, cu indisponibilizarea celorlalte două mori pe o perioadă limitată de

timp. S-a constatat că sarcina termică a cazanului a atins valoarea nominală,

flacăra în cele şase arzătoare este stabilă în timp iar morile sunt încărcate la

capacitatea proiectată, de 33 t/h cărbune.

Distribuţia de temperatură în focar a fost relativ uniform repartizată,

respectându-se parametrii termodinamici ai aburului pe diferite zone ale cazanului.

Experimentul a demonstrat că actualele arzătoare sunt insuficiente ca

număr pentru morile cu disc şi sfere care nu pot măcina la capacitatea nominală.

Schema de funcţionare în exclusivitate cu două mori (celelalte două

devenind indisponibile deoarece nu mai aveau decât un singur arzător) nu putea

rămâne ca definitivă.

Ca urmare, la reparaţia capitală din 1998, cazanul 5A a suferit modificări

importante în focar, montându-se pe peretele frontal încă 4 arzătoare, la aceleaşi

nivele cu arzătoarele existente pe pereţii laterali, şi care sunt alimentate de la cele

4 mori ale cazanului.

După punerea în funcţiune, atât proba de 72 de ore după reparaţia capitală

cât şi probele de performanţă realizate în colaborare cu ICEMENERG Bucureşti,

au confirmat rezultatele.

După experimentarea timp de aproape doi ani a noii soluţii tehnice la

cazanul 5A aferent noului energetic nr. 5. acestea s-au aplicat şi la cazanul 5B,

precum şi la cazanele grupului nr. 6, astfel ca în luna mai, ambele grupuri

energetice funcţionau în noua configurare a arzătoarelor.

În aceste condiţii, sarcina medie electrică raportată la timpul de funcţionare

a înregistrat o creştere semnificativă atât la grupul energetic nr. 5 cât şi la grupul

energetic nr. 6 din următoarele motive:

s-a asigurat încărcarea termică a focarului la valoarea nominală,

eliminând ştrangularea morilor în funcţiune, prin mărirea numărului

de arzătoare;

82

Page 81: EFECTELE POLUANŢILOR

s-a eliminat indisponibilitatea cazanelor datorită morilor care au o

rezervă de 100% (două mori sunt în funcţiune şi două în rezervă sau

în program de mentenanţă).

Sub aspect economic, randamentul termic al cazanelor a crescut cu 2 %,

consumul electric tehnologic destinat măcinării cărbunelui s-a redus cu 24÷28 %,

ceea ce anual însumează o energie electrică economisită de cea 15.300 MWh,

aferentă celor două grupuri energetice.

Disponibilitatea grupurilor şi siguranţa în funcţionare au înregistrat creşteri

semnificative, eliminându-se reducerea de sarcină a grupurilor datorită indisponi-

bilităţii morilor.

Valorile de putere realizate de grupurile energetice nr. 5 şi 6 sunt evident

influenţate de disponibilităţile cazanelor datorită spargerilor de ţevi, cât şi de

coordonarea funcţională după implementări specifice de dispecer (restricţii de

hidraulicitate, de producere cu sursă nucleară şi cogenerare).

Eliminând aceşti factori „perturbatori”, sarcina medie a grupurilor ener-

getice, practic a crescut ca valoare medie de la 159 MW la 187 MW şi în condiţii

normale, grupurile energetice funcţionează perioade îndelungate la peste 200

MW, în regim de cogenerare.

Surplusul de sarcină de 28 MW este rezultatul direct al modificării siste-

mului de ardere în focarele cazanelor.

Focar cu 12 arzătoare

Încărcare termică a focarului la valoare

nominală

Creştere de randament de la

90,07% la 92,00%

Disponibilitate de 100% la mori

Reducere consum propriu electric la macinare

Sarcina electrică suplimentară 28MW/ grup

83

Page 82: EFECTELE POLUANŢILOR

Din studiul arderii în focarele cazanelor modificate rezultă şi diminuarea

emisiilor de NOx sub 300 mg/Nm3 datorită reducerii adausului de gaz metan

destinat arderii.

În concluzie putem spune că modificarea sistemului de ardere în focarele

cazanelor de la grupurile energetice nr. 5 a dus la rezultate economice şi de sigu-

ranţă importante. Aceste rezultate imediate s-au materializat prin producţii supli-

mentare de energie electrică, în condiţii de eficienţă, asociate cu o disponibilitate

şi siguranţă mult ameliorate.

Amortizarea cheltuielilor ocazionate de modificările prezent timp scurtă (3÷4

luni).

Acest experiment a făcut - de altfel - obiectul unei invenţii realizate de un

colectiv din cadrul Termocentralei Mintia, coordonat şi condus de univ. dr. ing.

Victor Vaida, director general al acestei unităţi.

Actualmente, nivelul concentraţiei de NOx în gazele de ardere, măsurat în

anul 2003 cu autolaboratorul ROTORK, nu depăşeşte valoarea maximă admisibilă

de 500 mg/Nm3, aceasta datorându-se în primul rând unor modificări constructive

la sistemul de ardere al cazanelor grupurilor energetice nr. 5 şi 6 precum şi a

controlului permanent al arderii, coroborat cu reducerea adausului de gaze

naturale

Încărcarea termică la valoarea nominală a focarelor, utilizarea morilor la

capacitate maximă în condiţiile reducerii consumului propriu de energie electrică în

procesul de măcinare, a deschis noi piste de cercetare a fenomenelor de transfer

termic.

Astfel, se are în vedere o analiză amănunţită a gazodinamicii gazelor de

ardere şi a procesului de vaporizare care se iniţiază în focar.

Pe lângă aspectele strict economice prezentate, între care cele mai

importante sunt cele privitoare la randamentul termic şi consumul propriu de

energie electrică în procesul de măcinare, se au în vedere şi elemente legate de

disponibilitatea şi siguranţa în funcţionare a cazanelor.

Se conturează astfel ca o noua etapă de studiu, după realizarea condiţiilor

de funcţionare la capacitatea nominală a grupurilor energetice nr. 5 şi 6

consolidarea siguranţei cazanelor şi-o posibilă redimensionare a suprafeţelor de

schimb de căldură, corelată cu un control riguros al schimbului de căldură pe

întreg traseul gazelor de ardere şi a aburului.

84

Page 83: EFECTELE POLUANŢILOR

La Termocentrala Mintia, soluţiile tehnice adoptate pentru retehnologizarea

grupului energetic nr. 3, au în vedere şi echipamente pentru reţinerea oxizilor de

azot din gazele de ardere şi care prin funcţionarea lor prezintă un impact asupra

mediului.

La acest grup energetic s-a preconizat şi realizat înlocuirea arzătoarelor

existente cu arzătoare cu NOx redus şi dotarea grupului energetic cu sistem

automat de control al arderii prin modificarea numărului de arzătoare de la 8 la 12

pe fiecare cazan, condiţie impusă de cele 8 arzătoare insuficiente pentru

asigurarea sarcinii termice nominale la funcţionarea integrală pe cărbune.

O altă soluţie tehnică a fost dotarea grupului energetic cu o instalaţie de

monitorizare a emisiilor din gazele de ardere, deci şi a NOx.

De asemenea, îmbunătăţirea arderii la cazane prin lucrări de modernizare

efectuate la instalaţia de preparare praf cărbune s-a realizat prin montarea unor

mori cu bile în locul celor cu ciocane, cu eficienţă mărită asigurând sarcina termică

nominală la funcţionarea pe cărbune a cazanelor energetice.

Toate acestea vor avea ca rezultat reducerea substanţială a emisiilor de

NOx şi încadrarea în noile norme naţionale precum şi în cele europene.

Cu toată că, cheltuielile pentru schimbarea instalaţiilor de ardere şi

montarea instalaţiilor de monitorizare are valori foarte mari de cca. 3,6 milioane $ /

grup energetic, realizările obţinute au dus la concluzia că şi în cadrul proceselor

viitoare de modernizări prin retehnologizare, arzătoarele vor sta în centrul

preocupărilor privind asigurarea protecţiei mediului.

6.3. REDUCEREA POLUĂRII CU SO2

Emisiile naturale de SOx (vulcani, fumarole, etc.) sunt în cantităţi imense

(78-284 Mt SO2/an) şi sunt imposibil de redus sau de controlat. Degajările

antropicee de SO2, ce rezultă ca emisii secundare din activitatea omului,

reprezintă circa 150-200 Mt SO2/an şi ar putea fi reduse, doar cu eforturi tehnice şi

financiare considerabile

0 mare parte din ele se formează în procesele de ardere a combustibililor

care conţin sulf în compoziţia sa. Acest mecanism nu poare fi controlat şi stăpânit,

ci doar redus.

85

Page 84: EFECTELE POLUANŢILOR

Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea în atmosferă a unor

volume importante de oxizi gazoşi de sulf.

Emisiile de SO2 de la cazanele energetice clasice din termocentrale pot fi

reduse în general prin:

Epurarea combustibililor în faza de precombustie (pentru a reduce

conţinutul de S) sau Schimbarea combustibilului (în faza de

precombustie) cu combustibil superior, pentru a reduce conţinutul de

sulf, sau arderea unor combustibili nesulfuroşi;

Măsuri primare (în faza de intracombustie), care constau în aplicarea

unor tehnologii de ardere nepoluante, ca de exemplu arderea

cărbunilor în strat fluidizat circulant sau desulfurarea promptă cu

calcar / dolomită;

Măsuri secundare (în faza de postcombustie), care constau în

desulfurarea produselor arderii (a gazelor de ardere), prin diferite

procedee tehnologice costisitoare, înainte de evacuarea gazelor de

ardere în mediul ambiant;

Măsuri hibride (în faza de intra şi postcombustie).

Epurarea combustibililor în faza de precombustie (pentru a reduce

conţinutul de S). Numai o parte din sulful prezent în cărbuni sub forma unor

combinaţii anorganice poate fi

îndepărtat prin îmbogăţire (spălare în apă sau în medii dense). Studiile

economice asupra îmbogăţirii cărbunilor efectuate în diferite ţări au condus la

concluzia că, în general, se justifică doar o îmbogăţire primară a cărbunilor.

îmbogăţirea substanţială nu are efectele scontate în privinţa protecţiei mediului

înconjurător.

Altfel spus, reducerea conţinutului de S al cărbunelui până la limita ce ar

permite respectarea normelor de emisie privind conţinutul de SOx în gazele arse,

ar conduce la creşterea preţului cărbunelui în aşa măsură încât cărbunele epurat

nu ar putea fi utilizat în scopuri energetice.

Practica industrială a dovedit că, în condiţiile respectării emisiilor limită de

SO2 impuse de legislaţia în vigoare, este mai economic să se folosească păcură

cu conţinut de sulf mai redus, deoarece instalaţiile pentru desulfurarea gazelor de

ardere necesită investiţii şi costuri de exploatare ridicate.

86

Page 85: EFECTELE POLUANŢILOR

Măsurile primare pentru diminuarea producerii oxizilor de sulf cuprind:

- arderea cărbunilor în strat de praf aditivant - Ca(OH)2, CaC03,

MgC03, CaS04 şi reţinerea în focar a S02 încă din stadiul de

formare, împreună cu zgura de cazan, a cenuşii în electrofiltre, ca

urmare a creşterii fineţii particulelor;

- arderea în strat fluidizat, prin injectarea prafului de calcar în focar,

cu un grad de desulfurare ridicat (peste 90 %), asigurând în gazele

de ardere concentraţii de SO2 inferioare concentraţiei limită impusă

de legislaţia în vigoare.

Măsurile secundare pentru desulfurarea gazelor de ardere cuprind:

- procedee uscate a gazelor de ardere - DFGD (Dry Flue Gas

Desuphurisation), folosind var (CaO) ca reactiv, care realizează o

legare (absorbţie) fizică a SO2 printr-un strat de cocs, oxid de cupru

sau pulberi de CaO, cu costuri foarte mari şi probleme privind

depozitarea;

- procedee semiumede (cvasiuscate), care realizează o legare

(absorbţie) fizică şi chimică a SO prin pulverizarea unei soluţii

alcaline de Ca(OH)2 sau Na2CO3 , cu evacuarea sub forma unor

cristale fine reţinute în instalaţia de filtrare;

- procedee umede - WFGD (Wet Flue Gas Desulphurisation), cu var

sau piatră de var (calcar), cu gips ca subprodus, care realizează

legare (absorbţie) chimică şi chimică a SO2 într-o soluţie apoasă

sau într-o suspensie, cu un grad de separare a SO2 ridicat şi

costuri mai mici, procedeu utilizat pe plan mondial la centralele

termice având o putere mai mare de 200 MW .

Aceste trei procedee din cadrul măsurilor secundare se bazează pe

folosirea unor compuşi alcalini de calciu pentru a extrage sulful prezent sub formă

de oxizi în gazele de ardere. La toate aceste procedee, reacţia are loc într-un vas

de reacţie în care reactivul este adus amestecat cu apa şi pulverizat în picături

mici pentru a oferi o suprafaţă cât mai mare de contact cu gazele ce trebuie

tratate. Diferenţa constă în cantitatea de lichid folosită pentru vehicularea

87

Page 86: EFECTELE POLUANŢILOR

reactivului şi de aici starea în care se evacuează subprodusul de desulfurare,

respectiv umed sau uscat.

La Termocentrala Mintia ca de altfel în tot sistemul termic românesc,

datorită investiţiilor şi costurilor de exploatare ridicate, nu s-au montat, încă,

instalaţii pentru desulfurarea gazelor de ardere, fiind mai economic să se

folosească combustibil solid şi lichid.

Chiar dacă astfel de investiţii pentru desulfurarea gazelor de ardere nu au

făcut o bună perioadă de timp parte din „Strategia şi programul Sistemului

Energetic Naţional de reducere a emisiilor de SO2” , în ultimul timp, după apariţia

noilor norme de emisii, au apărut sarcini precise pentru dotarea grupurilor

energetice cu instalaţii de desulfurare a gazelor arse.

În situaţia actuală a centralei, în care valorile limită de emisie pentru SO2 nu

pot fi respectate ca urmare a caracteristicilor combustibilului, rata de desulfurare a

gazelor de ardere trebuie să fie de minim 94 %.

După apariţia noii legislaţii româneşti de mediu (HG nr. 541/ 17.05.2003 -

privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi

proveniţi din instalaţiile mari de ardere), prin care - titularii activităţilor instalaţiilor

mari de ardere de tip I, care nu respectă valorile limită de emisie sunt obligaţi să

adopte programe reducere progresiva a emisiilor anuale de SO2, NOx şi pulberi în

vederea atingerii acestor valori limită de emisie până la data de 01 ianuarie 2012.

Mai nou, acest lucru este impus tot mai categoric de către organismele de mediu

europene în vederea aderării României la Uniunea europeană. Stricteţea este atât

de mare încât se merge până la conservarea sau închiderea grupurilor energetice

care nu se pot moderniza cu astfel de instalaţii.

În aceste condiţii, a apărut necesitatea reluăm problemei dotării grupurilor

energetice cu instalaţii de desulfurare a gazelor arse, iar programul stabilit la

nivelul Ministerului Economiei a impus dotarea cu astfel de instalaţii eşalonat,

până în anul 2012, într-un ritm de un grup energetic/an.

Ca urmare, în cursul acestui an s-a demarat această investiţie prin

elaborarea de către MENERG Bucureşti a unui Studiu de Prefezabilitate (S.P.F.)

privind „Soluţiile tehnice de desulfurare a gazelor de ardere de la grupurile de 210

MW - C. T.E. Mintia".

Nota tehnică a prezentat principalele date specifice, necesare acestui

studiu:

88

Page 87: EFECTELE POLUANŢILOR

Normele de protecţia mediului cuprinse în H G. nr. 541/2003 privind

următoarele valori limită pentru componentele gazelor de ardere

sunt: - SO2 = 400 mg/Nm3

- NOX = 500 mg/Nm3

- Pulberi = 50 mg/Nm3

Valorile maxime ale acestor concentraţii sunt reglementate după puterea

unităţii energetice – grupul energetic (putere termică ≥ 500 MWt)

Cărbunele utilizat în prezent are un conţinut de cenuşă cuprins între

37÷45 % iar conţinutul de sulf oscilează între 0,39÷1,2 %.

Prin arderea acestui cărbune rezultă multe gaze de ardere ale căror

conţinut de SO2, NOx şi cenuşă pulberi este:

- SO2 = 1700÷6000 mg/Nm3

- NOx = 190÷ 470 mg/Nm3

- Pulberi = 90÷170 mg/Nm3

Iar din calculele efectuate rezultă că în condiţiile actuale, emisiile anuale de

poluanţi evacuaţi în atmosferă, în zona de influenţă a Termocentralei Mintia (anul

2003) au fost: - SO2 = 35759 t

- NOx = 16.072 t

- CO2 = 3.878.192 t

- Pulberi = 8000 t

Analizând datele de mai sus, se impun ca măsuri tehnice necesare:

- Reabilitarea (optimizarea) electrofiltrelor pentru a creşte

randamentul de reţinere, astfel încât concentraţia de pulberi în

gazele arse evacuate la coş să fie sub 50 mg/Nm3;

- Montarea instalaţiei de desulfurare, pentru diminuarea con-

centraţiei de SO2 de la max. 6.000 mg/Nmc, la 400 mg/Nmc,

în gazele arse evacuate la coş.

Concluziile S.P.F. privind „Soluţiile tehnice de desulfurare a gazelor de

ardere de le grupurile de 210MW-C.T.E. Mintia” sunt:

a) Procedeul umed - WFGD

Procedeul umed reprezintă pe plan mondial tehnologia cea mai frecvent

utilizată pentru reducerea cantităţii de SO2 din gazele de ardere rezultate din

arderea cărbunelui.

89

Page 88: EFECTELE POLUANŢILOR

Procedeul umed este bazat pe utilizarea calcarului sau a varului ca reactiv

şi constă în tratarea gazelor de ardere cu o soluţie densă de calcar (sau var)

pulverizată în contracurent într-un vas de reacţie. Pentru ca reacţia să aibă loc,

calcarul trebuie măcinat fin (de obicei cu o moară cu bile) şi apoi amestecat cu

apa în anumite proporţii pentru a obţine o soluţie densă. Şlamul obţinut se

injectează în vasul de reacţie (absorber) cu pompe de construcţie specială prin

duze care să asigure pulverizarea suficient de fină pentru un contact între reactiv

şi gazele de ardere. Soluţia se acumulează la baza absorberului unde se adaugă

soluţie proaspătă şi se extrage subprodusul desulfurării, care se depune la fund.

Apoi soluţia densă este recirculată şi pulverizată din nou în absorber.

Pentru obţinerea gipsului (CaSO4), reacţia de oxidare trebuie continuată, de obicei

prin injectarea de aer în şlamul din partea de jos a absorberului, cu ventilatoare de

barbotare.

Sistemul de tratare umedă a gazelor de ardere este amplasat după

instalaţia de îndepărtare a particulelor de praf din gazele de ardere. Gazele curate

sunt îndepărtate prin intermediul coşului de fum. Acest procedeu îndepărtează

SO2 prin spălarea gazelor de ardere cu o soluţie de calcar sau de var stins.

În majoritatea sistemelor umede de desulfurare, eficienţa îndepărtării SO2

este controlată prin selectarea caracteristicilor de proiect pentru fiecare caz. Astfel,

cantitatea de lichid pulverizat în gazele de ardereeste corelată cu gradul de

desulfurare şi depinde de raportul lichid / gaz (L / G). Rapoartele L / G mari

îmbunătăţesc desulfurarea prin tratarea gazelor cu o cantitate mare de soluţie

alcalină.

Întrucât gipsul obţinut este amestecat cu apă, el trebuie separat mai întâi în

hidrocicloane şi apoi în filtre bandă cu vid. Apa rezultată este puternic contaminată

(de obicei cu cloruri provenite din clorul din combustibil) şi necesită o staţie de

tratare chimică înainte de a putea fi deversată în mediul ambiant.

La trecerea prin absorber, gazele de ardere antrenează o cantitate mare de

lichide care face necesară prezenţa unul separator de picături înainte de ieşirea

din absorber, care îndepărtează picăturile, înainte ca gazele de ardere să fie

trimise la coşul de fum.

Reacţia de desulfurare umedă are loc cu o viteză mai mare la temperaturi

relativ joase faţă de temperatura de ieşire a gazelor din cazan. Astfel apare ca

90

Page 89: EFECTELE POLUANŢILOR

avantajoasă folosirea unui schimbător de căldură gaz / gaz pentru reîncălzirea

gazelor înainte de evacuarea pe coş.

Reîncălzirea este necesară pentru împiedicarea atingerii punctului de rouă

a gazelor şi apariţia coşului umed. Întrucât condensarea trioxidului de sulf are loc

pe particule lichide se produce acid sulfuric, care are punctul de rouă suficient de

scăzut, astfel încât să facă necesară unor materiale speciale (sau acoperiri

antiacide) pentru pereţii reactorului şi ai canalelor de gaze.

Din statisticile cunoscute, numărul centralelor termoelectrice care utilizează

metoda FGD este dublu faţă de cele care utilizează metoda DFGD, principalul

motiv fiind utilizarea imediată a gipsului (CaSO4) în condiţiile asigurării pieţei.

Metoda umedă - WFGD are o pondere tot mai mare datorită valorificării

printr-o piaţă studiată în zonă, având aplicaţii pentru debite de gaze de peste

800.000 Nm3/h (cazul Termocentralei Mintia).

b) Procedeul uscat - DFGD

Procedeul uscat de desulfurare a gazelor de ardere este în general utilizat

pentru termocentrale care folosesc combustibil cu conţinut scăzut de sulf (<2,5 %).

Procedeul uscat clasic este în principiu asemănător cu procedeul umed

descris mai sus, principala deosebire că apa injectată împreună cu reactivul se

vaporizează în întregime în absorber astfel că la baza absorberului se colectează

un produs uscat. Acest produs se poate extrage din proces sau se poate recircula

după amestecarea din nou cu apă.

Alte deosebiri constau în faptul că pentru a obţine variante viabile

economic, reactivul trebuie să fie varul (CaO) şi că oxidarea finală prin barbotare

nu mai e posibilă în absorber astfel că produsul final este în principal sulfitul de

calciu (CaSO3). Din schema de principiu a procesului dispar astfel instalaţiile de

uscare a gipsului, de tratare a apelor uzate şi de insuflare a aerului de barbotare în

absorber.

Reacţia are loc într-un reactor vertical, integrat chiar în colectorul de

particule, prin care gazele de ardere curg puternic turbulent şi întâlnesc amestecul

reactiv preparat într-un amestecător care constituie una din componentele

principale ale instalaţiei.

91

Page 90: EFECTELE POLUANŢILOR

Gazele de ardere sunt tratate într-un absorber prin amestecarea lor cu o

suspensie densă var stins (Ca(OH)2) în contracurent. Soluţia de var stins este

pulverizată cu ajutorul unui pulverizator rotativ sau a unui pulverizator cu duze.

Reactivul (CaO - var) este introdus într-un stingător de var unde devine

bază de calciu – var stins (Ca(OH)2) şi este amestecat cu cenuşa şi produsele de

desulfurare separate în colectorul de particule (care poate fi filtru cu saci sau

electrofiltru). Cenuşa amestecată cu produsele de desulfurare şi cu reactivul ce nu

a intrat în reacţie este colectată în buncărul colectorului de particule şi reintrodusă

în amestecător pentru a fi recirculată până la folosirea cât mai completă a

reactivului.

Picăturile mici de var stins absorb SO2 din gazele de ardere prin reacţia

SO2 cu varul stins.

Gazele de ardere desulfurate împreună cu produşii de reacţie, varul care nu

a reacţionat şi cenuşa zburătoare, părăsesc absorberul şi trec prin filtrul cu saci.

Cantitatea de apă adăugată în proces este controlată urmărind temperatura

gazelor la ieşirea din instalaţie. Cantitatea de var introdusă în instalaţie este

controlată urmărind concentraţia de SO2 în gazele evacuate la coş. Un sesizor de

nivel amplasat în buncărul colectorului de particule controlează cantitatea de

amestec de cenuşă cu produse de rare care se extrage din sistem. În componenţa

instalaţiei mai intră un siloz de var şi un siloz de subprodus al desulfurării.

Sistemul uscat de desulfurare se instalează între preîncălzitorul de aer şi

electrofiltru. Majoritatea unităţilor existente au un traseu foarte scurt între preîn-

călzitorul de aer şi filtru. Aceasta face foarte dificilă preluarea gazelor de ardere de

la ieşirea din încălzitorul de aer la instalaţiile de desulfurare şi reîntoarcerea

gazelor la intrarea în filtru. Deasemenea, electrofiltrele existente nu sunt proiectate

pentru a face faţă unei încărcări mărite cu particule datorate produşilor de desul-

furare. Aceasta va necesita modificarea electrofiltrelor existente pentru colectarea

şi a particulelor rezultate din desulfurare. Din această cauză, la retehnologizarea

unităţilor este de preferat să se folosească combinaţia: Instalaţie de desulfurare -

Electrofiltre existente, un beneficiu adiţional fiind colectarea uscată a cenuşii

pentru vânzare.

Metoda uscată - DFGD, la care produsul este preponderent CaS03 (sulfitul

de calciu) şi materia primă de reacţie CaO (varul nestins) are aplicaţii verificate

pentru debite reduse de gaze arse (40.000 Nm3/h).

92

Page 91: EFECTELE POLUANŢILOR

c) Criteriile de comparare tehnice şi economice pentru soluţia desulfu-

rării umede (utilizând CaCO3 - calcar) şi soluţia desulfurării uscate (utilizând CaO -

var) sunt prezentate în tabelul 6.2.

Tabelul 6.2.

CRITERII DE COMPARARE

Nr. crt.

CRITERIUL PROCEDEUL UMED WFGD

PROCEDUL USCAT DFGD

CRITERII TEHNICE

1, Randamentul reţinerii SO2

90÷95% 80÷90%

2. Eficienţa reţinerii de particule

< 90%Necesită precolector

Ridicată (emisii la coş de 30÷50 mg/Nm3)

3. Preparare reactiv Măcinare / sortare / amestec

Stingere / amestec

4. Răcire / reîncălzire gaze Necesară Nu este necesară.

5. Materiale reactor / absorber

Oţeluri inoxidabile / carbon placate

Oţeluri carbon.

6. Menentabilitate Instalaţie complexă cu multe piese în mişcareAmplasate în diferite zone din centralăZona de duze din absorber este dificil de întreţinut

Instalaţie cu număr redus de componente.Amplasate într-o singură zonă.

7. Spaţiu de amplasare Suprafaţă mareSe pretează la proiecte noi („green field”)

Suprafaţă redusă.Situaţie favorabilă pentru retehnologizări

8. Material vehiculat Soluţii dense Pulberi uscate

9. Piese pretenţioase / de mare uzură

Duze.Rotoare pompe.

Nu.

10. Reactiv Calcar. Var.

11. Subprodus Sulfat de calciu (ghips; cu oxidare şi uscare)

Sulfit de calciu hidratat în amestec cu cenuşă

12. Ape uzate Da. Nu.

CRITERII ECONOMICE

1. Costul investiţiei (fără lucrări civile, fundaţii, extinderi de staţii de descărcare etc.)

100.000 ÷150.000 Euro/MW sau 30 Euro /Nm3/h gaze de ardere

40.000÷50.000 Euro/MW sau 14÷18 Euro /Nm3/h gaze de ardere

2. Costul exploatării

2.1. Consum de reactivCosturi reactiv

Redus (1,5t calcar pentru 1t SO2 procesat)

Mai ridicat (1,2t var pentru 1t SO2 procesat)

93

Page 92: EFECTELE POLUANŢILOR

CRITERII DE COMPARARE

Calcar: 10 Euro/t la carieră.

Var: 40÷50 Euro/t ex works.

2.2. Consum de apă Mare.Necesită retratare pentru a fi reintrodusă în proces sau a fi dispersată în mediu.

Relativ mai mic.Apa se vaporizează şi părăseşte procesul pe coş.

2.3. Consum de energie electrică

Ridicat (măcinare calcar, pompe şlam, ventilatoare, filtre etc.)

Relativ mai redus (ventilatoare, amestecătoare, transport praf).

2.4. Consum de aer comprimat

Redus (pulverizare) Relativ mai mare (filtrul cu saci necesită aer pentru scuturare)

2.5. Cheltuieli personal Relativ mari Relativ mai mici.

3. Valorificare produs final Posibilă, dar numai în cantităţi mici

Utilizare posibilă, dar de obicei se evacuează la haldă.

4. Creştere cost MWh produs

6÷7% -3%.

d) La Termocentrala Mintia se pot aplica tehnologii de desulfurare a

gazelor de ardere atât prin procedeul umed cu calcar cât şi prin procedeul uscat

cu var, la toate cele 6 grupuri energetice, în următoarele condiţii:

- Debit de gaze arse (la 160 °C): - 500.000 Nm3 /h / cazan energetic

- 1.000.000 Nm3/h / grup energetic

- Conţinut de SO2 în gaze arse:

- gazele brute - max. 6.000 mg/Nm3

- gazele epurate - max. 400 mg/Nm3

- Randament de desulfurare: - 94 % (poate fi asigurat cu uşurinţă

de ambele instalaţii de desulfurare)

Din analiza studiului de prefezabilitate a rezultat că soluţia desulfurării

uscate este optimă pentru Termocentrala Mintia, având la bază următoarele

argumente principale:

Costul instalaţiei de desulfurare uscată (14-18 EURO/m3 de gaz desulfurat)

este mai mic decât costul instalaţiei de desulfurare umedă (30 EURO/m3 de

gaz desulfurat).

94

Page 93: EFECTELE POLUANŢILOR

Suprafaţa ocupată de instalaţia de desulfurare uscată este mai mică, pre-

tabilă în situaţii de retehnologizare, cum este cazul termocentralei Mintia.

Consumul de energie electrică pentru instalaţia de desulfurare uscată este

mai mic iar costurile de operare şi mentenanţă sunt mai scăzute.

Produsul de reacţie (CaSO3, CaSO4, Ca(OH)2 şi cenuşă) este stabil şi inert,

se poate evacua împreună cu zgura-cenuşă în haldă, cu ajutorul instalaţiilor

actuale (hidroamestec), sau în varianta semiuscată (fluid dens).

În varianta desulfurării umede, utilizatorii de gips şi-au exprimat intenţia de

preluare a cca. 100.000 t/an pentru toate fabricile grupului industrial

(CASIAL Deva-Chişcădaga, Târgu-Jiu, Fieni, Bicaz), cu condiţia satisfacerii

unor norme de calitate (CASIAL Chişcădaga şi MACON S.A. Deva).

Funcţionarea fabricilor de ciment este discontinuă şi ca atare gipsul va fi

preluat în acelaşi mod.

Stocarea celor 400-500 t gips rezultat zilnic nu este posibilă în incinta

termocentralei, calitatea acestuia deteriorându-se pe măsura trecem

timpului. Calitatea gipsului rezultat nu este cunoscută iar piaţa de gips este

limitată. Astfel, la o producţie de energie electrică de 400 MWe (pentru 2

grupuri energetice în funcţiune), cantitatea de produs de desulfurare (gips

sau sulfit de calciu) este de cea 122.000 t/an, subprodus care trebuie

evacuat din centrală

În varianta desulfurării uscate, valorificarea sulfitului de calciu (CaSO3) are

şanse mari de realizare, având în vedere utilizarea pe scară largă pentru

ameliorarea solurilor, sau pentru fabricarea de cărămizi sau agregate cu

alte componente.

Se elimină posibilitatea evacuării vaporilor de acid sulfuric în atmosferă,

deoarece trioxidul de sulf (SO3) este reţinut integral în instalaţia ce

desulfurare uscată.

La desulfurarea uscată, gazele de ardere sunt nesaturate cu vapori de apă,

eliminându-se pana de vapori de apă în atmosferă.

La acest procedeu, coşurile de fum nu necesită lucrări suplimentare de

protecţie termică sau chimică.

Varianta desulfurării umede implică utilizarea coşurilor de fum umede, care

reduc dispersia gazelor de ardere la coş, ceea ce nu poate fi aplicat la

C.T.E. Mintia .

95

Page 94: EFECTELE POLUANŢILOR

Desulfurarea uscată elimină într-un procent mai ridicat HgOx evacuaţi în

atmosferă.

Desulfurarea uscată nu presupune existenţa apelor uzate în procedeu.

Desulfurarea umedă produce ape uzate în cantităţi mari (> 300 m3/h, la o

funcţionare cu 4 grupuri energetice), care prin tratare generează un volum de

deşeuri bogat în metale toxice (inclusiv Hg), care nu poate fi depozitat pe sol.

Desulfurarea uscată conduce la emisii de pulberi în gazele de ardere de

maximum 50 mg/Nm3 fără a se interveni la electrofiltrele existente.

La desulfurarea uscată, influenţa asupra preţului de cost al energiei electrice

produse este mai mică cu 39,4% faţă de desulfurarea umedă (5,4% creştere

de preţ pentru procedeul umed şi 3,27% pentru procedeul uscat).

Dezavantajul procedeului uscat constă în utilizarea unui reactiv mai scump

(varul), care se stochează în silozuri de oţel sau beton.

Având în vedere aprobarea favorabilă a Studiului de Prefezabilitate cu

varianta de desulfurare uscată a gazelor de ardere, s-a trecut la faza următoare,

de întocmire a Studiului de fezabilitate, cu varianta de desulfurare uscată.

Se preconizează începerea lucrărilor de montaj la grupurile energetice nr. 1

şi 2 într-o primă etapă, apoi la grupurile energetice nr. 3 şi 4 în etapa a doua.

Pentru uşurarea efortului financiar ocazionat de montarea instalaţiilor de

desulfurare, este necesară menţinerea în continuare a coşurilor de fum existente

şi utilizarea ca anvelope de protecţie pentru coşuri tubulare metalice inoxidabile

care vor evacua gazele desulfurate de la fiecare cazan sau de la două cazane

aferente fiecărui grup. Cu o asemenea soluţie tehnică se reduce şi spaţiul destinat

instalaţiei de desulfurare uscată, iar interiorul conului de susţinere al coşului va fi

destinat instalaţiei de uscare a gipsului şi de transfer la utilizatori.

La grupurile energetice nr. 5 şi 6 este necesară – probabil - o altă soluţie

tehnică de evacuare a gazelor arse desulfurate, având în vedere diferenţa

constructivă a coşului de fum nr. 3faţă de coşurile de fum nr. 1 şi 2.

În paralel cu procedurile de implementare a desulfurării, se vor lua decizii

privind posibila reabilitare a electrofiltrelor existente deoarece performanţele pre-

zente nu îndeplinesc condiţiile impuse de instalaţiile de desulfurare (concentraţia

maximă de pulberi din gazele de ardere fiind de 50 mg/Nm3). Cele mai bune

performanţe le-au obţinut electrofiltrele grupului energetic nr. 1, pe 78 mg/Nm3.

96

Page 95: EFECTELE POLUANŢILOR

6.4. DETERMINAREA EMISIILOR POLUANTE DE SO2, NOx, CO2

ŞI PULBERI. ELABORAREA FIŞELOR

DE EMISII / IMISII LA TERMOCENTRALA MINTIA

Emisiile poluante provenite de la termocentrale (SO2, NOX, CO2 şi pulberi)

se determină cu ajutorul programului prezentat anterior.

Algoritmii de calcul ai programului sunt bazaţi pe algoritmii si factorii de

emisie prezentaţi în EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook - 3rd edition

October 2002. cap. B111, în care sunt tratate sursele de poluare din industria

energetică ca surse punctiforme de emisie (activităţi 010101-010105).

Programul informatic este destinat pentru

evaluarea emisiilor masice de poluanţi (t/an. t una),

evaluarea concentraţiilor poluanţilor în gazele de ardere şi com-

pararea acestora cu limitele CMA ponderate (pentru poluanţi gazoşi

şi pulberi), în conformitate cu H.G. nr. 541/2003 privind stabilirea

unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi

proveniţi din instalaţii mari de ardere.

Programul permite:

Construirea sursei de poluare punctiforme:

- Stabilirea numărului şi caracteristicilor coşuriior de evacuare a gazelor

de ardere (diametru interior şi înălţime) din centrală (sursa de com-

bustie);

- Agregarea cazanelor pe coşuri (stabilirea numărului şi tipului cazanelor

(sarcina termică nominală, tip de combustibil utilizat, etc. legate la

fiecare coş);

Introducerea datelor de funcţionare necesare calculului emisiilor;

- Datele de funcţionare introduse sunt date tehnice ale cazanelor şi

instalaţiilor aferente (grad de reţinere a zgurii în focar, grad de reţinere a

zgurii în cenuşă, randament de reţinere al electrofiltrelor), date statistice

de funcţionare ale cazanelor (ore funcţionare, consum combustibili,

analiză O2 şi CO2 în gazele de ardere, temperatură gaze de ardere,

încărcare termică a cazanului), date privind analiza elementară a

97

Page 96: EFECTELE POLUANŢILOR

combustibililor utilizaţi (conţinut de carbon, sulf, hidrogen, oxigen, azot.

cenuşă apă – umiditate, etc. ).

- Factorii de emisie specifici, ceruţi de instituţiile de mediu abilitate;

- Introducerea datelor lunare se va face pe fiecare cazan în parte:

- Datele introduse se pot modifica ulterior la o nouă accesare

Calculul emisiilor masice şi concentraţiilor de poluanţi

- Emisii lunare de poluanţi pentru fiecare cazan în parte

- Concentraţii de poluanţi în gazele de ardere pentru fiecare cazan în

parte (mg/Nm3), colectat la 3% sau 6% oxigen

- Concentraţiile maxime admisibile ponderate de poluanţi în gazele de

ardere pentru fiecare cazan în parte (mg/Nm3, corectat la 3 sau 6 %

oxigen)

- Emisii anuale de poluanţi pentru fiecare cazan în parte, atunci când s-au

Introdus datele necesare pentru toate cele 12 luni ale anului

- Emisii lunare de poluanţi produşi de centrală, atunci când s-au introdus

datele lunare necesare pentru toate cazanele din centrală (t);

- Emisii anuale de poluanţi produşi de centrală, atunci când s-au introdus

datele lunare necesare pentru toate cazanele din centrală şi pentru

toate lunile;

- Programul permite calculul volumul (debitul) de gaze de ardere:

- Calculul se va face utilizând factorii de emisie din CORINAIR sau factori

de emisie introduşi de utilizator la cererea instituţiilor de mediu abilitate;

- Datele calculate se vor salva pe hard-disk în fişiere de date pe lună, an

şi pe cazane, centrală, de unde se vor putea accesa, vizualiza şi tipări în

funcţie de dorinţa utilizatorului.

Vizualizarea datelor ce emisie calculate:

- Afişarea datele se va face pe ecran, sub forma unor rapoarte tip, alese

în funcţie de dorinţa utilizatorului.

- Astfel, utilizatorii va putea alege perioada de raportare a emisiilor (lună,

an) şi sursa de poluare (cazan, centrală) pentru care se va face

raportarea (cazan, centrală);

- Rapoartele vor conţine parametrii de funcţionare ai cazanelor, emisii

masice de poluanţi, concentraţii de poluanţi în gazele de ardere, con-

centraţiile maxime admisibile ponderate de poluanţi în gazele de ardere.

98

Page 97: EFECTELE POLUANŢILOR

Tipărirea datelor de emisie calculate

- Rapoartele se pot tipări din ecranul de vizualizare a rapoartelor, sau –

ulterior - din meniul de tipărire.

Copierea datelor în alte aplicaţii:

- Datele de emisie calculate se pot copia în memorie şi se pot transfera în

alte aplicaţii (Excel, Word) pentru prelucrare ulterioară sau afişări grafice

în funcţie de dorinţa utilizatorului.

Programul informatic de calcul stă la baza realizării unor fişe de emisii şi a

unor fişe de imisii, cu trasarea hărţilor de dispersie în coordonate polare -

concentraţia în punctele de coordonate (distanţă faţă de centrală, direcţie în grade

faţă de nordul geografic) şi un mesaj în care este dată concentraţia maximă a

poluantului, distanţa faţă de centrală unde poate fi întâlnită această concentraţie şi

direcţia în grade faţă de nordul geografic.

Materializarea practică a determinării emisiilor poluante de la

Termocentrala Mintia prin acest program informatic a fost realizarea unui material

documentar, care să prezinte sintetic pentru o perioadă anume - 2006) datele de

funcţionare ale centralei, situaţia emisiilor de poluanţi şi prezentarea imisiilor

poluante prin realizarea hărţilor de dispersie şi a concentraţiilor în imisii a

poluanţilor în zonă: ELABORAREA UNOR FIŞE DE EMISII ŞI IMISII A

POLUANTILOR CE SE REGĂSESC ÎN GAZELE DE ARDERE ELIMINATE PE

COŞURILE DE FUM ALE TERMOCENTRALEI MINTIA.

Lucrarea am realizat-o pentru anul 2007 şi cuprinde:

Calculul şi elaborarea fişelor de emisii zilnice pentru zilele de funcţio-

nare reprezentative (o zi pe lună), prin calculul emisiilor, pe baza

datelor de funcţionare a centralei, date ce sunt prezentate sub formă

numerică şi care vor fi utilizate pentru calculul dispersiei poluanţilor

în zonă.

Elaborarea fişelor de imisii lunare pentru fiecare an, prin calculul

dispersiei poluanţilor, utilizând datele de emisie şi datele aerologice

şi meteorologice, date care vor fi prezentate sub formă numerică şi

grafică.

99

Page 98: EFECTELE POLUANŢILOR

Fişele de emisii lunare s-au calculat pe baza datelor statistice lunare de

funcţionare a centralei, pentru poluanţii SO2, NOx, CO2 şi pulberi (pe cazane,

coşuri de fum, total centrală) şi conţin:

- date statistice de funcţionare a fiecărui cazan în parte,

necesare calculului (ore funcţionare, consumuri lunare de

combustibili, sarcina termică a cazanului, analiza de O2, CO2

în gazele de ardere, temperatura după PAR, randamentul de

reţinere al electrofiltrelor);

- analiza elementară lunară a combustibililor;

- valorile calculate privind emisiile masice de combustibili, con-

centraţiile de poluanţi în gazele de ardere, concentraţiile

maxime admisibile ponderate.

De asemenea se poate realiza tipărirea unei fişe de însoţire a hărţii de

dispersie (fişe de emisii) ce conţine date de intrare privind funcţionarea cazanelor,

date calculate la coş, date privind concentraţiile maxime calculate cu programele

de dispersie, concentraţiile maxime admisibile în imisie pentru poluanţii luaţi în

considerare şi mesaje de avertizare în cazul în care valorile maxime admise au

fost depăşite (fie în emisie - la coş, fie în imisie - pe centrală).

Date meteorologice pentru ziua luată în calcul conţin:

- data;

- ora (0,1,2, ,23);

- direcţia vântului, în grade faţă de nord; (0°=360°=N)

- viteza vântului; (m/s)

- umezeala relativă a aerului; (%)

- nebulozitatea, în optimi: (0÷max. 8)

- temperatura aerului. (°C)

Datele aerologice pentru ziua luată în calcul conţin:

- data;

- numărul nivelelor pentru profilul de noapte;

- numărul nivelelor pentru profilul de zi:

- erori (se iau aşa cum sunt date de INMH),

- distanţa (pe verticală) a punctelor de măsură; (m)

100

Page 99: EFECTELE POLUANŢILOR

- presiunea atmosferică x10 la înălţimile punctelor de măsură;

(mbar)

- temperatura aerului uscat x 10; (°K)

- temperatura potenţială a aerului x10 - temperatura la pres. de

1.000 mbar. (°K)

- Realizarea hărţilor de dispersie şi a concentraţiilor în imisii a

poluanţilor în zonă, pentru zilele de funcţionare reprezen-

tative.

Hărţile de dispersie a poluanţilor în zonă şi concentraţiile în imisie pentru

poluanţii SO2, NOx, CO2 şi pulberi, s-au elaborat pe baza datelor calculate în fişele

de emisii zilnice; în acest scop s-au folosit date aerologice şi meteorologice

furnizate săptămânal de Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie Bucureşti.

Hărţile pot fi tipărite la imprimantă, existând şi posibilitatea tipăririi datelor

calculate cu programele de dispersie în coordonatele polare (distanţă-faţă de

centrală, direcţie în grade faţă de nordul geografic) şi un mesaj în care este dată

concentraţia maximă a poluantului, distanţa faţă de centrală unde poate fi întâlnită

această concentraţie şi direcţia în grade faţă de nordul geografic.

PREZENTAREA REZULTATELOR LUCRĂRII

Lucrarea s-a realizat pentru câte o zi din fiecare lună calendaristică a anului

2006; s-a ales arbitrar prima zi de luni din fiecare lună calendaristică din anul

2006.

Pentru prezentarea datelor de funcţionare a centralei (prezentate sub formă

numerică) care sunt utilizate pentru calcului dispersiei poluanţilor în zonă s-a ales

ziua de 06 ianuarie 2006, când se poate spune că termocentrala a funcţionat la

jumătate din capacitate (cu 2,5 grupuri energetice în funcţiune -C1A+B, C4A,

C6A+B) şi putere electrică medie de 375 MW, iar instalaţiile energetice au

funcţionat la parametrii normali.

Pentru calcului dispersiei poluanţilor în atmosferă este necesar să se

calculeze mai întâi cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă şi debitele de gaze de

ardere, pentru fiecare cazan energetic, grup energetic sau coş de fum în parte şi

în final pentru întreaga centrală.

Cantităţile de poluanţi sunt calculate conform „ Metodologiei operative de

evaluare a emisiilor de SO2, NOx pulberi (cenuşă zburătoare) şi CO2 din

101

Page 100: EFECTELE POLUANŢILOR

centralele termice şi termoelectrice - PE 1001/1994", a cărei metodă se bazează

pe consumul de combustibili şi pe factorii de emisie.

De altfel, această metodologie a stat şi la baza realizării program propriu de

calcul şi de evaluare a emisiilor poluante precum şi de realizare a hărţilor de

dispersie cu calculul concentraţiilor în imisie.

„Metodologia de evaluare operativă a emisiilor de NOx, SO2, pulberi şi CO2

din centralele termice şi termoelectrice" a fost elaborată de Serviciul Protecţia

Mediului din Divizia Strategie şi Dezvoltare Economică (DSDE) din RENEL şi a

fost avizată de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului, ea fiind, de altfel,

concepută ca o prescripţie energetică: PE-1001/1994.

Aceasta reprezintă prima metodă de calcul al poluanţilor proveniţi de la

termocentrale şi este utilizată şi în prezent; ea a stat la baza unei prime încercări

de realizare a unui program informatic de calcul al emisiilor.

Realizarea ei a fost propusă, concepută şi coordonată de actualul Director

General al Termocentralei Mintia - Deva: dl. prof. univ. dr ing. Victor Vaida, care în

acea perioadă era Preşedintele Regiei Autonome de Electricitate - RENEL

Valorile concentraţiilor de poluanţi în gazele de ardere caracterizează

emisiile centralei în momentul efectuării măsurătorilor, pentru parametrii de

funcţionare din acei moment.

Valorile concentraţiilor în imisie măsurate luate ca atare, relevă calitatea

aerului în locul şi momentul efectuării măsurătorilor şi nu se pot corela direct cu

emisiile unui singur poluator (mai ales dacă în zona de amplasament există mai

multe surse de poluare, care emit aceleaşi tipuri de poluanţi - cazul Termocentralei

Mintia); şi cu atât mai mult nu evidenţiază evoluţia activităţii acelui poluator de-a

lungul anilor. De aceea valorile concentraţiilor în imisie vor fi calculate pe baza

evaluărilor emisiilor, pentru a permite corelarea cu valorile de emisie ale centralei.

Modul de evaluare a emisiilor şi imisiiior luând ca unitate de timp ziua,

permite verificarea încadrării în norme atât a emisiilor cât şi a imisiiior corelate cu

acestea.

a) Modul de raportare al emisiilor poluante

În funcţie de mărimea emisiilor, de datele statistice existente necesare

calculelor şi de metodologia de lucru, s-au ales poluanţii pentru care este posibilă

evaluarea emisiilor:

102

Page 101: EFECTELE POLUANŢILOR

Evaluarea cantitativă a emisiilor sub forma masică (exprimate în

tone) s-a făcut pentru următorii poluanţi:

- dioxid de sulf - SO2;

- oxizi de azot - NOx (NO2);

- pulberi;

- dioxid de carbon - CO2.

Evaluarea cantitativă a emisiilor sub forma de concentraţie

(exprimate în mg/Nm3 gaze de ardere) s-a făcut pentru poluanţii

pentru care există norme de emisie:

- dioxid de sulf SO2

- oxizi de azot

- pulberi.

b) Estimarea emisiilor de SO2, NOx, pulberi şi CO2

În general centrala a funcţionat cu 4÷5 grupuri energetice, iar cazanele 3A

şi 3B aferente grupului energetic nr. 3, nu au funcţionat, acest grup energetic

aflându-se în retehnologizare pentru o perioadă de câţiva ani.

Pentru calculul şi elaborarea fişelor de emisii zilnice pentru zilele de

funcţionare prezentative (o zi pe lună - prima zi de luni), am introdus principalele

date de funcţionare a centralei (tabelele 6.3, 6.4, 6.5, 6.6, 6.7, 6.8, 6.9, date ce

sunt prezentate sub formă numerică şi care vor fi utilizate pentru calculul dispersiei

poluanţilor în zonă.

Tabelul 6.3

ORE FUNCŢIONARE CAZANE / ZILE

ZIUA GRUP EN

NR. 1

GRUP EN

NR. 2

GRUP EN

NR. 3

GRUP EN

NR. 4

GRUP EN

NR. 5

GRUP EN

NR. 6

A B A B A B A B A B A B

06.01.2006 - - 24 24 - - 24 - - - 24 24…………

103

Page 102: EFECTELE POLUANŢILOR

Tabelul 6.4

ORE FUNCŢIONARE CAZANE / LUNĂ

LUNA GRUP EN

NR. 1

GRUP EN

NR. 2

GRUP EN

NR. 3

GRUP EN

NR. 4

GRUP EN

NR. 5

GRUP EN

NR. 6

A B A B A B A B A B A B

IANUARIE 427 280 548 481 - - 610 571 190 171 611 480

…………

Tabelul 6.5

CONSUM COMBUSTIBIL / ZILE

LUNA GRUP EN

NR. 1

GRUP EN

NR. 2

GRUP EN

NR. 3

GRUP EN

NR. 4

GRUP EN

NR. 5

GRUP EN

NR. 6

A B A B A B A B A B A B

06.01.2006 4.615 280 548 481 - - 610 571 190 171 611 480…………

Tabelul 6.6

CONSUM COMBUSTIBIL / ZILE

ZIUA CĂRBUNE

(t)

PĂCURĂ

(t)

GAZE NATURALE

(Nm3/h)

06.01.2006 4.615 0 578

…………

Tabelul 6.7

CONSUM COMBUSTIBIL / LUNĂ

ZIUA CĂRBUNE

(t)

PĂCURĂ

(t)

GAZE NATURALE

(Nm3/h)

IANUARIE 190,085 142 17,690

…………

104

Page 103: EFECTELE POLUANŢILOR

Tabelul 6.8

DATE ANALIZĂ COMBUSTIBIL / LUNĂ

COMBUSTIBIL TIP ANALIZĂ UM VALOARE

CĂRBUNE Carbon - C % 31,11[Hidrogen - H 3,200Sulf - S % 0,850Oxigen - G 8,320[Azot-N % 0,700Umiditate - W't % 9,200Cenuşă- A1 % 46,620Cenuşă - Aanf1 % 40,200Putere calorifica kcal/kg 2.931

PĂCURĂ Carbon - C % 84,530Hidrogen - H ... 12,880Sulf - S % 0,200Oxigen - 0 1 - o 1,400Azot - N % 0,490Umiditate - W!

t % 0,500Putere calorifică KC3 9.996Abur (apă) pulverizare 7Q 0Metan - CH4 99.000

GAZ NATURAL Etan-C2H6 0,270Propan - C3H8 0,090Butan - C4H10 % 0,040Penîan - C5H12 % 0.050Oxigen - 02 % 0,000Azot - N2 % 0,470Bioxid de carbon - C02 % 0,080Hidrogen - H2 % 0,000Oxid de carbon - CO % 0,000Hidrogen sulfurat - H2S % 0,000Umiditate - W't g/Mm° 10.000

Putere calorifică kcal/Nrrr 8.050

Concluzia care se desprinde din această evaluare este că în ziua res-

pectivă la emisii se constată depăşiri constante ale valorilor C.M.A. pentru NOX şi

pulberi.

Magnitudinea emisiilor de N0X se datorează puterii calorice a cărbunelui şi

sarcinii termice a cazanului, deoarece factorii de emisie pentru NOX sunt direct

proporţionali cu aceşti parametrii.

Cea mai bună metodă de evaluare a emisiilor de NOX sunt măsurătorile de

NOX în gazele de ardere.

105

Page 104: EFECTELE POLUANŢILOR

Emisiile de SO2 urmăresc evoluţia consumurilor de cărbune, deoarece

emisiile masice de SO2 sunt direct proporţionale cu cantitatea de cărbune

consumată şi conţinutul de sulf din cărbune.

Concentraţiile de SO2 pe alocuri depăşesc concentraţia maximă admisibilă

ponderată, în lunile în care s-a utilizat un cărbune cu un conţinut de sulf mai mare

de 0,5 %.

Datorită adoptării unor noi norme de emisie comparabile cu cele europene,

valorile emisiilor de pulberi calculate depăşesc concentraţia maxima admisibilă,

deşi electrofiltrele au un randament foarte bun de reţinere al cenuşii din gazele de

ardere.

Calitatea aerului este definită prin concentraţiile maxime admisibile (C.M.A.)

ale diverselor substanţe poluante în aerul din zonele protejate, iar poluarea

atmosferică este reglementată prin S.T.A.S. 12.574/87 elaborat de Ministerul

Sănătăţii.

Valorile concentraţiilor maxime admisibile în imisie pentru NO2, pulberi şi

SO2 sunt:

- N02 = 100µg/m3/zi

- S02 = 250 µg/m3/zi

- Pulberi = 150 µg/m3/zi

Concentraţiile de poluanţi în imisie din zona de amplasament a

termocentralei s-au calculat pe baza studiului de dispersie a poluanţilor în

atmosferă, studiu elaborat de către I.N.M.H. Bucureşti.

Datele de intrare necesare calculului concentraţiilor în imisie au fost

calculate pe baza datelor statistice de funcţionare ale centralei pentru zilele de

funcţionare alese (o zi pe săptămână) pentru întreaga perioadă a anului 2003.

Dispersia a fost calculată pe baza modelului de dispersie Gaussian. Datele

meteorologice: direcţia şi viteza vântului, nebulozitatea, umezeala relativă şi tem-

peratura aerului au fost luate pentru perioada analizată de la staţia meteorologică

locală.

Pentru a pune în evidenţă caracteristicile generale ale circulaţiei aerului în

zona Mintia, s-a estimat concentraţia medie anuală de poluanţi, luând în conside-

rare o emisie medie pentru perioada analizată cu ajutorul modelului climatologic.

Tripletul direcţie – viteză - stabilitate s-a estimat pe baza datelor meteorologice

măsurate la staţia Deva pe o perioadă de 30 de ani (1965-1995).

106

Page 105: EFECTELE POLUANŢILOR

Calculele au fost efectuate într-o grilă de 30 x 30 km cu pasul de 1 km.

Hărţile de dispersie ale poluanţilor au fost prezentate pe o grilă de 30 x 30

km cu pasul de 1 km.

Hărţile de dispersie ale poluantului NOX , SO2 şi pulberi (concentraţii medii

zilnice), pentru ziua de funcţionare a centralei - 06 ianuarie 2006, sunt prezentate

în figura 6.3., 6.4. şi 6.5.

Hărţile de dispersie ale poluantului NOX , SO2 şi pulberi (concentraţii medii

anuale), pentru anul 2006, sunt prezentate în figura IX.4, IX.5 şi IX.6.

După cum se observă, valorile maxime ale concentraţiilor medii în imisie

sunt mult sub nivelul CM.A.:

- Nici o valoare a concentraţiilor medii zilnice de NO2 în imisie

nu depăşeşte limita admisibilă

- Nici o valoare a concentraţiilor medii zilnice de SO2 în imisie

nu depăşeşte limita admisibilă;

- Nici o valoare a concentraţiilor medii zilnice de pulberi în

imisie nu depăşeşte limita admisibilă.

Valorile maxime ale concentraţiilor de pulberi se întâlnesc la 4 km N-NV de

amplasamentul centralei.

Concentraţiile de poluanţi în imisie sunt influenţate într-o măsură mai mare

de condiţiile meteorologice locale şi într-o măsură mai mică de nivelul emisiilor.

Apar şi situaţii când cele mai mari valori ale maximelor mediilor zilnice ale

concentraţiilor în imisie nu coincid cu valorile emisiilor, când nu s-a atins un maxim

al emisiilor de poluanţi; aceasta datorită acţiunii zonale a altor agenţi economici.

107

Page 106: EFECTELE POLUANŢILOR

Capitolul VII

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Termocentrala Mintia - Deva a manifestat un larg interes pentru aspectele

legate de protecţia mediului (începând de la cunoaşterea valorilor emisiilor şi a

imisiilor poluante, de la starea tehnică a instalaţiilor care, printr-o funcţionare

neadecvată pot provoca poluarea factorilor de mediu şi până la evaluarea

impactului asupra mediului şi asupra factorului uman).

În acest scop, Termocentrala Mintia a realizat periodic, în special după anul

1989, cu institute de specialitate din ţară şi din străinătate, câteva studii care au

tratat acest aspect şi au condus la evaluarea situaţiei reale pe o perioadă de timp

destul de mare (14-30 ani).

7.1. EVALUAREA EMISIILOR ŞI IMISIILOR POLUANTE

DE LA TERMOCENTRALA MINTIA - DEVA

Pentru evaluarea impactului asupra calităţii aerului şi implicit asupra

populaţiei, pe care o are şi a avut-o activitatea unei centrale termoelectrice în zona

de amplasament este necesară o evaluare a emisiilor poluante ale acestei

centrale.

Evaluarea emisiilor trebuie făcută pe o perioadă îndeajuns de mare, pentru

a analiza evoluţia funcţionării centralei în ceea ce priveşte influenţa acesteia

asupra calităţii aerului.

Emisiile se pot evalua cantitativ, atât masic (exprimate în tone poluant emis

pe o perioadă dată de timp), cât şi sub formă de concentraţie (exprimate în mg de

poluant/Nm3 gaze de ardere emise).

Pentru a evidenţia evoluţia în timp a modului în care a funcţionat

Termocentrala Mintia d.p.d.v al emisiei de poluanţi este necesară evaluarea

108

Page 107: EFECTELE POLUANŢILOR

masică a poluanţilor emişi. Această evaluare masică permite evidenţierea unor

modificări de-a lungul timpului al modului de funcţionare al centralei în ceea ce

priveşte emisia de poluanţi gazoşi şi pulberi.

Valorile concentratelor de poluanţi în gazele de ardere caracterizează

emisiile centralei în momentul efectuării măsurătorilor, pentru parametrii de

funcţionare din acel moment.

Evaluarea cantitativă (masică şi sub formă de concentraţie) a emisiilor va

permite în acelaşi timp evidenţierea unor modificări de-a lungul timpului în modul

de funcţionare al centralei (influenţa asupra emisiilor pe care au avut-o de-a lungul

timpului, tipul, calitatea şi cantitatea combustibililor folosiţi, influenţa diferitelor

lucrări de retehnologizare etc.), cât şi încadrarea în norme a concentraţiilor de

poluanţi emişi pentru aceleaşi condiţii de funcţionare. În acelaşi timp, se vor stabili

corelaţiile existente între valorile emisiilor de poluanţi emişi de termocentrală şi

valorile concentraţiilor de poluanţi în imisie din zona de amplasament, pentru

aceleaşi condiţii de funcţionare.

a) Evaluarea emisiilor masice de poluanţi

Evoluţia în timp a valorilor emisiilor masice de poluanţi pentru perioada

1997-2006 este prezentată în figură:

EVOLUŢIA ÎN TIMP A VALORILOR EMISIILOR MASICE DE POLUANŢI

109

Page 108: EFECTELE POLUANŢILOR

Evoluţia emisiilor de SO2 ale centralei urmăreşte evoluţia consumurilor de

cărbune deoarece emisiile masice de SO2 sunt direct proporţionale cu cantitatea

de cărbune consumată.

Reducerea emisiilor s-a datorat atât scăderii consumului de cărbune cât şi

scăderii conţinutului de sulf din acesta (măsură primară de reducere a emisiilor).

Evoluţia emisiilor de oxizi de azot urmăreşte strict evoluţia consumului de

gaze naturale.

Evoluţia emisiilor de pulberi ale centralei a fost într-o scădere accentuată,

progresivă pe întreaga perioadă 1996-2006.

Scăderea emisiilor de pulberi se datorează în special măsurilor de reducere

secundară a emisiilor, prin creşterea randamentului de reţinere al electrofiltrelor

aferente cazanelor energetice, creştere realizată în urma lucrărilor de modernizare

efectuate la aceste electrofiltre.

Creşterea randamentului de reţinere al prafului de către electrofiltre are ca

efect atât reducerea emisiilor masice de pulberi, cât şi reducerea valorilor

concentraţiei de pulberi în gazele de ardere.

Evoluţia emisiilor de C02 urmăreşte evoluţia consumului de cărbune şi în

special evoluţia consumului de gaze naturale.

b) Evaluarea emisiilor de poluanţi exprimate în concentraţii Nivelele medii

anuale ale concentraţiei de S02, NOX şi pulberi în gazele de ardere evacuate de

centrală sunt prezentate în figura următoare.

EVOLUŢIA ÎN TIMP A CONCENTRAŢIILOR EMISIILOR DE POLUANŢI

110

Page 109: EFECTELE POLUANŢILOR

111

Page 110: EFECTELE POLUANŢILOR

Pentru emisiile de S02 nu se poate calcula o concentraţie limită admisibilă

ponderată pentru cazanele care funcţionează pe cărbune, deoarece nu există o

valoare limită a concentratei de SO2 în emisie. Se observă totuşi o corelare a

concentraţiei de SO2 cu consumul de cărbune şi păcură.

Nivelul concentraţiei de oxizi de azot în gazele de ardere creşte constant în

perioada 1997-2006.

Valorile C.M.A. ponderate pentru oxizii de azot sunt depăşite atunci când

sarcina termică a cazanelor este mai mare decât 60 % din sarcina termică

nominală a cazanului de 330 t/h.

7.2. EVALUAREA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ A NOXELOR

DISPERSATE ÎN ATMOSFERA ÎN ZONA MINTIA - DEVA

Conform principiului „poluatorul plăteşte" este necesară cunoaşterea

ponderii aportului unei activităţi la afectarea factorilor de mediu din zona de

amplasament, pentru a stabili responsabilităţile acelei activităţi în ceea ce priveşte

calitatea factorilor de mediu şi, pe cât posibil, pentru stabilirea unor măsuri de

reducere a ponderii activităţii analizate la afectarea factorilor de mediu.

În acest scop, s-a realizat o Evaluare calitativă şi cantitativă a noxelor

dispersate în atmosferă în zona Mintia - Deva, având ca scop principal stabilirea

ponderii Termocentralei Mintia la poluarea aerului din zona de amplasament a

centralei.

Cu această ocazie s-a realizat:

- identificarea calitativă a principalilor poluanţi care afectează în mod

semnificativ zona Deva - Mintia;

- identificarea surselor majore ale acestor poluanţi;

- determinarea calitativă şi cantitativă a poluanţilor pentru determinarea

elementelor trasoare (în special probe de cenuşă zburătoare-pulberi, zgură-

cenuşă de la halda de zgură-cenuşă, aerosoli, pulberi sedimentabile);

- evaluarea, pe baza determinărilor cantitative şi calitative a ponderii

influenţei centralei asupra zonei Mintia - Deva.

Ca surse majore de poluare a aerului în zonă au fost identificate:

112

Page 111: EFECTELE POLUANŢILOR

- C.T.E. Mintia,

- Halda de zgură-cenuşă mal drept râul Mureş,

- CASIAL Deva – Chişcădaga,

- Exploatarea minieră Mintia – Veţel,

- Iazul de decantare I Ierepeia, al E.M. Deva,

- Iazul de decantare Valea Devei, al E.M. Deva,

- Exploatarea minieră Deva,

- Iazul de decantare Valea Mureşului al E.M. Deva,

- Staţia de preparare mixturi asfaltice Mintia.

Fig. 7.3.

Amplasarea surselor majore de poluare în zona Deva - Mintia

113

Page 112: EFECTELE POLUANŢILOR

Deoarece poluanţii gazoşi (S02, NOX) majori din zona studiată sunt poluanţi

nespecifici privind sursa (pot fi emişi de o multitudine de tipuri de surse) măsură-

torile în imisie efectuate în anumite puncte nu pot stabili ponderea unei surse la

poluarea aerului.

Principalii poluatori cu SO2, NOX în zona studiată sunt C.T.E. Mintia,

CASIAL Chişcădaga - ca surse de poluare punctiforme şi traficul rutier din muni-

cipiul Deva şi DN 7 - ca sursă de suprafaţă.

Problema principală a poluării aerului zona studiată o reprezintă poluarea

cu pulberi, a cărei evaluare cu un grad relativ ridicat de incertitudine conclu-

zionează că:

în zona C.T.E. Mintia - ponderea C.T E. Mintia este aproximativ

majoritară (70÷80%);

în zona sat Mintia - ponderea C.T.E. Mintia este aproximativ egală

(45÷50%) cu ponderea E.M. Veţel, E.M. Deva;

în zona E. M. Deva - ponderea C.T.E. Mintia este relativ minimă

(10%);

în zona A.P.M. Deva ponderea C.T.E. Mintia este minimă (10%)

7.3. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE

A PERSONALULUI MUNCITOR ŞI A POPULAŢIEI

Primele şi singurele date despre Starea de sănătate a populaţiei în zona

Deva, date pe care le-am putut prelua la începutul elaborării lucrării de la Direcţia

de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara au fost destul de sărace în informaţii.

Având în vedere necesitatea de a cunoaşte realitatea efectelor poluării

asupra populaţiei din zona de amplasament a termocentralei s-a realizat un

Studiu de impact şi de radioactivitate asupra personalului muncitor şi a

populaţiei din zona Deva - Mintia datorită funcţionării Termocentralei Mintia.

La realizarea acestui studiu au colaborat Institute de specialitate din diferite

domenii de activitate: SC. POWER ENERGY 2000 SA. Bucureşti, Institutul de

Sănătate Publică Bucureşti, Centrul de Mediu şi Sănătate Cluj-Napoca, Direcţia de

114

Page 113: EFECTELE POLUANŢILOR

Sănătate Publică Hunedoara, Dispensarul medical al Termocentralei Mintia, Insti-

tutul de Cercetare şi Proiectare pentru Metale Rare şi Radioactive Bucureşti.

Se poate afirma că acest studiu a reuşit să lămurească mult mediatizatele

efectele nefaste ale poluării datorate funcţionării Termocentralei Mintia, rezultatele

lui contribuind decisiv la obţinerea celor două autorizaţii necesare funcţionării

centralei.

Concluziile trase au fost:

Evaluarea riscului de sănătate a populaţiei din zona de amplasament a C.T.E.

Mintia:

- s-a urmărit o perioadă de 5 ani (2001÷2006), pe grupe de vârste;

- percepţia riscului prezentat de tehnologiile industriale cu implicare

momentană sau controversată asupra sănătăţii (cazul C.T.E. Mintia)

este puternic influenţată de factorii psihosociali.

Evaluarea riscului de sănătate a personalului muncitor din cadrul CTE Mintia:

- d.p.d.v. medical există efecte ale expunerii la noxe profesionale

(respiratorii);

- ca urmare a măsurilor tehnice luate, determinările indică concentraţii

mai mici sau care se apropie de CMA -urile în vigoare: cazurile apă-

rute sunt datorate expunerii la noxe profesionale din anii anteriori

Evaluarea riscului radiologic datorat funcţionării C.T.E. Mintia:

- s-a calculat echivalentul dozei efective anuale pentru un adult

conform reglementărilor unor organisme internaţionale (C.M.A doză

= 2,17 mSv/an în România faţă de CMA internaţional =2,4 mSv/an):

- s-au efectuat măsurători pe probe de cărbune (indigen şi import),

steril haldă, sol, apă (halde zgură-cenuşă, râul Mureş, apă potabilă),

aer, vegetaţie;

- riscul radiologie datorat surselor de iradiere (cărbuni, pulberi şi

zgură-cenuşă) = risc cu importanţă scăzută, nesemnificativ;

- nici o valoare a dozelor suplimentare de radiaţii nu depăşeşte

CMARo=1 mSv/an, pentru o persoană din populaţie:

- incintă C.T.E. Mintia (personal muncitor) < 0,489 mSv/an /

pers.

- haide zgură - cenuşă < 0,858 mSv/an / pers.

- zona învecinată termocentralei < 0,298 mSv/an /pers.

115

Page 114: EFECTELE POLUANŢILOR

- valorile pentru cenuşi > 2,5 ori valorile pentru cărbune.

- vorbind despre impactul asupra populaţiei din zona de amplasament

a C.T.E. Mintia şi a personalului muncitor din cadrul C.T.E. Mintia:

- poluarea radioactivă nu comportă risc ocupaţional pentru personalul

angajat al termocentralei Mintia;

- valorile estimate ale dozelor suplimentare se situează sub nivelul

acceptat pentru populaţie prin Normele fundamentale de securitate

radiologică.

7.4. METODĂ DE EVALUARE GLOBALĂ A IMPACTULUI

POLUĂRII ASUPRA CALITĂŢII ECOSISTEMULUI ANALIZAT

În scopul evidenţierii impactului unor activităţi umane asupra mediului, cât şi

pentru urmărirea evoluţiei în timp a fenomenului de poluare ambientală sunt

necesare metode de evaluare globală a gradului de poluare la un moment dat.

Condiţia de bază care se cere unei asemenea metode este aceea de a permite

compararea stării mediului la un moment dat cu starea înregistrată într-un moment

anterior sau cu starea posibilă într-un viitor oarecare, în diferite condiţii de

dezvoltare.

O astfel de metodă permite şi o cartare la nivel regional sau macroregional

din punct de vedere al stării de calitate a mediului. Se pot evidenţia zonele

afectate ecologic spre care trebuie îndreptat efortul colectivităţii în vederea

reabilitării ecologice. Rezultatele obţinute prin aplicarea unei astfel de metode se

pot constitui ca o bază de informaţii utile decidenţilor pentru introducerea într-o

anumită zonă a unor noi activităţi antropice.

Pentru cazul analizat în teză, am ales din literatura de specialitate o

metodă geometrică de agregare a unor indicatori calitativi de mediu.

Gradul de poluare a mediului se exprimă cantitativ pe baza unui indicator

global rezultat dintr-un raport între valoarea ideală şi valoarea la un moment dat a

unor indicatori de calitate consideraţi specifici pentru factorii de mediu analizaţi.

Metoda presupune parcurgerea unor etape de aprecieri sintetice bazate pe

indicatori de calitate capabili să reflecte o stare generală a unuia din factorii de

116

Page 115: EFECTELE POLUANŢILOR

mediu analizaţi şi apoi corelarea tuturor factorilor de mediu luaţi în considerare

printr-o metodă grafică.

În acest scop se propune încadrarea calităţii la un moment dat a fiecărui

factor de mediu într-o scară de bonitate, cu acordarea unor note care să exprime

apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală.

Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, nota 10 fiind

acordată pentru starea naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 1

reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a factorului de

mediu analizat.

Pentru evaluarea gradului de poluare a mediului în zona Deva - Mintia se

iau în considerare următoarele componente ambientale (factori de mediu):

calitatea aerului;

calitatea apei;

calitatea solului;

starea de sănătate a populaţiei

biodiversitatea (deficitul de specii de plante şi animale înregistrat).

Notele de bonitate obţinute pentru fiecare factor de mediu din zona

analizată servesc la construirea unei diagrame, ca o metodă de agregare a calităţii

factorilor de mediu şi de simulare a efectului sinergic. Pentru cei cinci factori luaţi

în considerare, figura geometrică va fi un pentagon.

Starea ideală este reprezentată grafic printr-un pentagon regulat cu razele

egale între ele şi având valoarea a 10 unităţi de bonitate.

Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimând starea

reală se obţine un pentagon neregulat, cu o suprafaţă mai mică, înscrisă în figura

geometrică regulată a stării ideale.

Indicele stării de poluare globală a unui ecosistem (IPG) din raportul dintre su-

prafaţa reprezentând starea ideală (Si) şi suprafaţa reprezentând starea reală (Sr):

Când nu există modificări ale calităţii factorilor de mediu, deci când nu

exista poluare, acest indice este egal cu 1. Grafic, figura geometrică ilustrând

starea reală a mediului se suprapune pe figura ilustrând starea ideală.

117

Page 116: EFECTELE POLUANŢILOR

Când există modificări în calitatea factorilor ce mediu, indicele IPG va avea

valori supraunitare din ce în ce mai mari pe măsura reducerii suprafeţei poligonului

real.

În vederea analizării situaţiilor posibile se propune o scară de la 1÷6 pentru

indicele poluării globale a mediului după cum urmează:

- IPG =1 - mediu natural neafectat de activitatea umană;

- 1< IPG <2 - mediu supus efectului activităţii antropice în limite admisibile;

- 2< IPG <3 - mediu supus efectului activităţii antropice, provocând stare de

disconfort formelor de viaţă;

- 3< IPG <4 - mediu supus efectului activităţii antropice, producând tulburări

formelor de viaţă;

- 4< IPG <6 - mediu grav afectat de activitatea antropică, periculos pentru

formele de viaţă:

- IPG >6 - mediu degradat, impropriu formelor de viaţă.

Exemplu aplicativ

Pentru verificarea practică a metodei am ales valorile medii aferente unor

factori de calitate caracteristici pentru: aer, apă, sol, biodiversitate şi starea de

sănătate. Utilizând scările de bonitate propuse de Vladimir Rojanschi şi ţinând

seama de:

- concentraţiile medii de SO2, NOX şi pulberi sedimentabile în aer: am

obţinut, pentru componenta de mediu aer - nota de bonitate 7,5:

- consumul chimic de oxigen (CCO-Mn), oxigenul dizolvat, concen-

traţia de amoniu şi temperatura apei deversate în râul Mureş: am

obţinut pentru componenta de mediu apă – nota de bonitate 8

- gradul de ocupare a suprafeţei solului cu depozitele de: cenuşă şi

zgură, cărbune, produse petroliere, precum şi suprafaţa ocupată cu

instalaţiile tehnologice am obţinut, pentru componenta de mediu sol -

nota de bonitate 7;

- riscul de mortalitate şi speranţa de viaţă pentru populaţia din zona

analizată: am obţinut, pentru componenta de mediu starea de

sănătate a populaţiei - nota de bonitate 7,5,

118

Page 117: EFECTELE POLUANŢILOR

- deficitul de specii (mai ales la nivelul solului şi la o adâncime de 50

cm în sol): am obţinut, pentru componenta de mediu biodiversitate -

nota de bonitate 7.

Construind diagrama pentagonală pentru cei cinci factori de mediu luaţi în

considerare şi ţinând cont de notele de bonitate acordate, s-au obţinut următoarele

valori:

- pentru suprafaţa pentagonului ilustrând starea ideală a mediului:

Si = 240,975 cm2;

- pentru suprafaţa pentagonului ilustrând starea reală a mediului pentru

cazul luat în calcul:

Sr=130,855 cm2;

- pentru indicele de poluare globală:

IPG=1,84

Figura 7.5

CALCULUL INDICELUI DE POLUARE GLOBALĂ ÎN SITUAŢIA ANALIZĂRII A CINCI

ELEMENTE (AER, APĂ, SOL, BIOD1VERSITATE, STARE DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI)

EXPRIMÂND CALITATEA MEDIULUI DIN ZONA DEVA – MINTIA

119

Page 118: EFECTELE POLUANŢILOR

Luând în considerare scara de valori propusă pentru indicele poluării

globale a mediului, se constată că în cazul analizat avem 1< IPG <2 rezultând faptul

că în zona Mintia - Deva mediul este supus efectului activităţii antropice în limite

admisibile, constatare concordantă cu rezultatele obţinute şi prin alte metode de

explorare.

Avantajele metodei constau în faptul că:

- Furnizează imaginea globală a stării de sănătate a mediului, a

calităţii acestuia la un moment dat;

- Permite compararea între ele a unor zone diferite, cu condiţia ca

acestea să poată fi analizate pe baza aceloraşi indicatori;

- Cuantifică starea unei zone în diferite momente în timp, oferind

posibilitatea urmăririi evoluţiei atât a calităţii diferiţilor factori de

mediu cât şi a calităţii globale a mediului în zona respectivă.

Dezavantajele metodei constau în:

- Nota de subiectivitate generată de încadrarea pe scara de bonitate şi

care depinde în primul rând de experienţa şi exigenţa analizatorului;

- Dificultatea stabilirii precise a limitelor pentru toţi indicatorii care

caracterizează mediul la un moment dat şi a ponderii acestora în

determinarea stării generale de calitate a mediului;

- Metoda realizează o agregare a unor faeton poluant; cu potenţial

alteragen diferit.

Metoda prezentată constituie un pas în tendinţa de stabilire a unor

elemente de limbaj comun privind mediul şi calitatea lui, plecând de ia principiul că

este necesară o apreciere globală a efectelor poluării asupra ecosistemelor dar

măsurile de prevenire şi de protejare trebuie întreprinse pe plan local (Să gândim

global şi să acţionăm local).

Aplicată în mod curent pentru diferite cazuri concrete, metoda este per-

fectibilă pe măsura acumulării de experienţă, dezavantajele anterior menţionate

reducându-se considerabil.

120

Page 119: EFECTELE POLUANŢILOR

7.5. DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN SECTORUL ENERGETIC

Aspecte conceptuale generale

Noţiunea de „dezvoltare durabilă” îşi are originea în raportul prezentat în

anul 1987 de către Comisia Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare, sub titlul

„Viitorul nostru comun", raport cunoscut şi sub numele de „Raportul Brundtland"'

(coordonatoarea raportului fiind doamna Gro Harlem Brundtland - prim-ministru al

Norvegiei în 1987).

În acest raport a fost definită pentru prima dată dezvoltarea durabilă ca „o

dezvoltare care răspunde necesităţilor generaţiilor prezente fără a compromite

posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi”.

Conferinţa Mondială Asupra Dezvoltării Durabile, care a avut loc la

Johannesburg în perioada 26 aug.÷4 sept. 2002, a aprofundat definiţia din raportul

Brundtland, introducând următoarele precizări:

- Dezvoltarea durabilă constă în asigurarea unei demnităţi umane în

sensul drepturilor omului, garantând cea mai largă paletă posibilă

de opţiuni pentru amenajarea liberă a proiectelor de viaţă.

Utilizarea resurselor ecologice, economice şi sociale trebuie să ţină

seama de principiul echităţii între generaţiile prezente şi cele

viitoare (echitate inter - generaţională) şi în cadrul aceloraşi

generaţii (echitate intra - generaţională);

- Pentru a asigura o dezvoltare durabilă, trebuie protejată în globa-

litatea sa diversitatea biologică în ceea ce priveşte condiţia indis-

pensabilă de existenţă, adică prezervarea diversităţii ecosis-

temelor, a speciilor vegetale şi animale şi a resurselor genetice.

- Obiectivele calitative ale dezvoltării durabile sunt solidaritatea

socială, eficacitatea economică şi responsabilitatea ecologică.

Aceste obiective au un caracter transversal şi sunt tratate pe picior

de egalitate: pe termen lung, un obiectiv, fie că este ecologic sau

social, nu poate fi realizat în dauna celorlalte două.

În continuare se prezintă schematic o posibilă soluţie de transformare a

conceptului abstract de „dezvoltare durabilă” în postulate concrete care să permită

evaluarea unei dezvoltări în sensul durabilităţii.

121

Page 120: EFECTELE POLUANŢILOR

Sectorul energetic are implicaţii majore în cele trei obiective calitative ale

dezvoltării durabile şi influenţează considerabil componentele postulatelor enun-

ţate mas sus.

În cadrul tezei de doctorat am analizat şi am propus soluţii pentru o serie de

aspecte vizând: utilizarea resurselor, deşeuri, riscuri, peisaje naturale şi cultivate,

eficacitate şi competitivitate, producţie şi consum, prezervarea capitalului uman.

Elemente de strategie

Pentru asigurarea dezvoltării durabile a societăţii româneşti, au fost elabo-

rate strategii sectoriale, care fa nivelul sectorului energetic se referă ia

următoarele domenii: politica energetică naţională, resurse primare de energie,

producerea energiei electrice şi termice, utilizarea energiei, protecţia mediului

ambiant, stabilirea corectă a preţurilor energiei, asigurarea unui cadru instituţional

caracteristic economiei de piaţă, legislaţie pentru sectorul energetic, finanţarea

sectorului energetic, managementul resurselor umane din sectorul energetic.

Toate elementele de strategie (componente ale domeniilor mai sus

enumerate) care trebuie avute în vedere pentru asigurarea unei dezvoltări durabile

la nivelul sectorului energetic permit evidenţierea unor obiective strategice

principale şi a unor obiective suport.

DEZVOLTAREA DURABILĂ

Solidaritate socială Eficacitate economică Responsabilitate ecologică

Postulate pentru

- Condiţii de viaţă- Egalitatea şanselor- Coeziune socială- Solidaritate

internaţională- Prezervarea capitalului

uman

Postulate pentru

- Sistem economic- Eficacitate şi

competitivitate- Flexibilitate şi stabilitate- Producţie şi consum- Utilizarea forţei de

muncă- Comerţ internaţional

Postulate pentru

- Utilizarea resurselor- Deşeuri- Riscuri- Rapiditatea schimbărilor- Peisaje naturale şi cultivate

122

Page 121: EFECTELE POLUANŢILOR

Obiective strategice principale:

- Creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul resurse → produ-

cere → transport → distribuţie → utilizare a energiei;

- Reconsiderarea capacităţilor de producţie existente şi a celor

aflate în construcţie;

- Reconsiderarea şi diversificarea bazei de resurse primare, cu

modificarea structurii producerii şi a utilizării energiei;

- Reducerea impactului activităţilor energetice asupra mediului

înconjurător.

Obiective suport:

- Crearea unui mecanism economico-financiar adaptat la

cerinţele economiei de piaţă;

- Dezvoltarea unui cadru legislativ corespunzător funcţionării

eficiente a sectorului energetic;

- Crearea cadrului instituţional care să permită conceperea,

implementarea, urmărirea şi coordonarea politicii sectorului

energetic.

Elementele destinate asigurării durabilităţii energetice în România care se

regăsesc în teza de doctorat pe care am elaborat-o sunt următoarele:

- realizarea unei baze de date statistice corecte pentru sectorul energetic

(politica energetică naţională)

- reabilitarea unor agregate existente în centralele electrice şi dezvoltarea

unor programe de lucrări de întreţinere preventivă şi predictivă, care să conducă la

creşterea disponibilităţii instalaţiilor energetice (producerea energiei electrice şi

termice),

- protejarea atmosferei, prin:

- reducerea emisiilor de CO2, SO2, NOX prin trecerea la

utilizarea combustibililor cu conţinut redus de sulf şi prin

controlul procesului de combustie;

- reducerea emisiilor de particule prin îmbunătăţirea gradului de

reţinere al filtrelor electrostatice şi prin dotarea instalaţiilor

energetice cu echipamente de monitorizare;

- reducerea emisiilor de NOX şi SO2 prin realizarea unor insta-

laţii de desulfurare şi denitrificare;

123

Page 122: EFECTELE POLUANŢILOR

- protejarea apelor prin măsuri de retehnologizare a instalaţiilor de tratare

şi epurare a apelor uzate;

- protejarea solului prin evitarea pierderilor de substanţe poluante şi a

infiltrării lor în sol şi în subsol, reducerea suprafeţelor haldelor şi recultivarea

acestora, valorificarea cenuşilor (protecţia mediului ambiant).

Dezvoltarea durabilă a sectorului energiei din România este un imperativ

major în perspectiva integrării în Comunitatea Europeană, energia condiţionând

dezvoltarea economică şi socială a ţării, fiind suportul acesteia dar, în acelaşi timp,

fiind influenţată de nivelul dezvoltării economice a societăţii (eficienţa producerii şi

utilizării, mijloace financiare şi tehnologice alocate, structura consumului şi politica

de preţuri).

124

Page 123: EFECTELE POLUANŢILOR

CONCLUZII

Este evident că Centrala Termoelectrică Mintia - Deva a manifestat un larg

interes pentru aspectele legate de protecţia mediului, începând de la cunoaşterea

valorilor emisiilor şi a imisiilor poluante, de la starea tehnică a instalaţiilor care -

printr-o funcţionare neadecvată - pot provoca poluarea şi până la evaluarea

impactului asupra mediului şi asupra factorului uman (starea de sănătate a

personalului angajat din cadrul Termocentralei Mintia şi a populaţiei din zona de

amplasament a termocentralei).

În acest sens Termocentrala Mintia a realizat periodic în special după anul

1989, cu institute de specialitate câteva studii care au tratat acest aspect, au

evaluat situaţia reală pe o perioadă de timp destul de mare (14÷30 de ani) şi au

întocmit programe de măsuri şi conformare necesare reducerii impactului asupra

mediului şi a diminuării în continuare a poluării mediului datorită funcţionării

acestor obiective energetice până la încadrarea în normele impuse de legislaţia

naţională şi europeană.

Prin specificul său pronunţat industrial, cu multe şi mari unităţi miniere,

siderurgice, energetice, de producere a cimentului şi a materialelor de construcţii,

judeţul Hunedoara a fost unul dintre cele mai poluate judeţe din ţară, cu toate

consecinţele sociale şi de sănătate pe care le determină acest fenomen.

Măsurile aplicate înainte de anul 1989, dar şi după aceea, în vederea

limitării extensiei de noxe gazoase şi pulberi în atmosferă n-au prea dat rezultate.

Concluziile şi determinările organismelor abilitate în protecţia mediului au

evidenţiat uneori date alarmante.

Excepţie de la acestea face parte Termocentrala Mintia-Deva, unul dintre

cele mai mari obiective industriale din judeţul Hunedoara, care până în anul 1989,

când a intrat într-un amplu proces de modernizare a instalaţiilor de depoluare a

aerului reprezenta unul dintre cele mai poluante obiective industriale din zonă.

125

Page 124: EFECTELE POLUANŢILOR

După încheierea primei etape de modernizare, Termocentrala Mintia a

devenit primul mare obiectiv industrial din zonă care a reuşit să-şi reducă gradul

de poluare în special a pulberilor şi să se încadreze în normele de poluare

prevăzute de legislaţia în vigoare.

Măsurătorile de emisii efectuate la instalaţiile din cadrul termocentralei de

către unităţi terţe din ţară şi din străinătate cât şi măsurătorile de imisii efectuate în

zona înconjurătoare termocentralei au scos în evidenţă reducerea gradului de

poluare din zonă.

Cu toate acestea, este regretabil faptul că din lipsa finanţării şi poate a

priorităţii altor acţiuni, Termocentrala Mintia nu a reuşit încă să dispună de apara-

tura performantă proprie - fixă şi mobilă - de măsurare a emisiilor poluante.

În vederea continuării reducerii gradului de poluare în zonă se impune

continuarea actualei etape de modernizare prin retehnologizare a grupurilor

energetice, etapă care se află în derulare cu grupul energetic nr. 3, cu soluţii care

au în vedere şi echipamente care prin funcţionarea lor prezintă un impact pozitiv

asupra mediului (înlocuirea arzătoarelor existente cu arzătoare cu NOX redus şi

dotarea cu sistem automat de control al arderii, precum şi instalarea unei aparaturi

de monitorizare continue a emisiilor).

O măsură care se impune este protejarea haldelor de zgură şi cenuşă

împotriva spulberării de către vânt a prafului de cenuşă, precum şi redarea

haldelor în circuitul agro-silvic şi peisagistic.

Dacă poluarea atmosferică se diminuează cu ajutorul unor instalaţii tot mai

performante, poluarea solului cu cenuşa depozitată apare tot mai pregnant în

centrul atenţiei, valorificarea acesteia în alte industrii reprezentând o necesitate

Datorită interesului utilizatorilor, prin intensificarea acţiunii de marketing, şi

cu sprijinul autorităţilor locale, se are în vedere extinderea sistemului de valori-

ficare a cenuşii uscate de la electrofiltre, în acest fel reducându-se cantitatea de

zgură - cenuşă evacuată în depozitul de zgură şi cenuşă.

Pentru o evaluare cu certitudine ridicată a influenţei unei surse de poluare

în zona Deva-Mintia se recomandă:

Implementarea unui sistem de monitoring integrat, la o scară de

reprezentativitate care să includă toate sursele majore de poluare şi

toate zonele de interes;

126

Page 125: EFECTELE POLUANŢILOR

În cazul apariţiei unor episoade localizate de poluare cu pulberi,

prelevarea de probe de pulberi din zonele afectate, analiza lor şi

corelarea datelor obţinute cu datele de funcţionare ale surselor de

poluare şi condiţiile climatice existente în momentul şi locul produ-

cerii episodului de poluare.

Se cunoaşte că şi România a ratificat Convenţia Cadru privind Schimbările

Climatice la nivelul ONU. Prin semnarea Protocolului de la Kyoto (Japonia),

România s-a angajat să reducă emisiile gazelor ce produc efectului de sera cu 8

% faţă de valorile anului 1989.

Pentru implementarea Directivei UE. nr 2001/80/EC, Guvernul României a

elaborat o Hotărâre de Guvern care să limiteze emisiile în atmosferă provenind de

la termocentralele mari de peste 50 MW, conform limitelor impuse prin Directivele

UE (emisii de materii solide, S02 şi NOX). Aceste limite sunt obligatorii pentru orice

nouă unitate energetică ce va fi implementată.

Pentru unităţile operaţionale se prevede ca până în anul 2012 limitele

cerute să fie atinse printr-un program gradual, în urma unor importante investiţii.

Pentru centralele din cadrul S.C. TERMOELECTRICA S.A., totalul

investiţiilor pentru perioada 2003-2015 este estimat la 1,026 mld. $ USA, din care

28,9 % vor fi cheltuiţi până în 2007. Dintre aceştia, modernizarea cazanelor

energetice şi a electrofiltrelor reprezintă 8 %, modernizarea arzătoarelor este 6 %

şi desulfurarea gazelor de ardere 86 %.

Pentru alinierea la standardele U.E., România are nevoie de sprijinul

financiar al U.E. şi al Băncii Mondiale.

Rezultatele implementării acestui program pentru centralele din structura

Sistemului Energetic Naţional, este relevată printr-o reducere semnificativă a

emisiilor, după cum urmează (tabelul 8.1):

127

Page 126: EFECTELE POLUANŢILOR

Tabelul 8.1.

SITUAŢIA EMISIILOR PENTRU CENTRALELE DIN TERMOELECTRICAEMISII UM 1989 2007 2012

S02 t/an 645.546 265.649 56.623% - faţă de 1989 100 41.15 8,77

NOX t/an 112.152 62.125 56 386

% -faţade 1989 100 55 50

În vederea implementării prevederilor Directivei 2001/80/EC privind

limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer, proveniţi din instalaţii mari de ardere,

Comisia Europeană (Direcţia Generală Extindere şi Direcţia Generală Mediu), de

la Bruxelles pe problematica transpunerii şi implementării reglementărilor

europene din acquis-ul comunitar de protecţia mediului, aferent subdomeniului

Controlul poluării industriale şi managementului riscului, a identificat o serie de

aspecte importante pentru procesul ce trebuie derulat în perioada următoare, în

scopul conformării cu cerinţele specifice ale acestor reglementări,

În conformitate cu directiva menţionată, este stipulată obligativitatea

funcţionării instalaţiilor mari de ardere în condiţiile respectării anumitor valori limită

de emisie pentru SO2, NOX şi pulberi, sau ca alternativă, pentru anumite instalaţii,

includerea acestora într-un program naţional de reducere a emisiilor de SO2, NOX

şi pulberi, program care trebuie să asigure o reducere a emisiilor totale de SO2,

NOX şi pulberi, egală cu cea obţinută prin aplicarea valorilor limită de emisie

menţionate anterior, instalaţiilor mari de ardere aflate în funcţiune în anul 2000.

Astfel, sunt prevăzute cerinţe specifice, pentru instalaţiile mari de ardere,

diferenţiate după data punerii în funcţiune a acestora, pentru instalaţiile mari de

ardere puse în funcţiune înainte de 01 iulie 1987 (cazul Termocentralei Mintia)

solicitându-se o perioada de tranziţie până la 01 ianuarie 2013.

Deocamdată, reprezentaţii Comisiei Europene au precizat faptul că nu se

va acorda perioada de tranziţie pentru totalitatea instalaţiilor mari de ardere puse

în funcţiune înainte de 01 iulie 1987, ci numai pentru unele dintre acestea, funcţie

de situaţia particulară a acestora.

128

Page 127: EFECTELE POLUANŢILOR

În acest context se impune să se realizeze identificarea individuală a

instalaţiilor pentru care se solicită perioada de tranziţie şi formularea unei

argumentări solide din care nu trebuie să lipsească următoarele aspecte:

- Impactul asupra mediului, evitarea problemelor de poluare

transfrontalieră;

- Efortul financiar şi eşalonarea posibilă a acestuia;

- Contracararea aspectelor de distorsiune concurenţială care

apar în perioada de tranziţie.

În acest scop, la nivel naţional s-a realizat o analiză asupra opţiunilor de

conformare cu cerinţele Directivei 2001/80/EC, pentru instalaţiile mari de ardere şi

s-a elaborat un program propriu în acest sens. Acest program cuprinde măsuri şi

termene calendaristice de realizare şi valoarea finanţărilor necesare pentru fiecare

dintre măsuri.

Aceste măsuri vizează:

- Echiparea cu instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere;

- Modernizarea electrofiltrelor;

- Montarea arzătoarelor cu NOX redus:

- Asigurarea unui combustibil lichid (păcură) cu < 1% S.

Efortul financiar estimat este de cea 1.026 mil. $ USA. Pentru cca. 80% din

această valoare (reprezentând în principal fondurile necesare pentru echiparea cu

instalaţii de desulfurare) nu au fost identificate încă surse de finanţare certe.

Ca urmare, este necesar ca fiecare unitate energetică să-şi realizeze

propria analiză asupra opţiunilor de conformare cu cerinţele Directivei 2001/80/EC

şi să elaboreze programul propriu, cu luarea în considerare a precizărilor

referitoare la acordarea perioadei de tranziţie

De asemenea, este necesar ca aceste opţiuni să fie luate în considerare

atât la elaborarea Strategiei naţionale de dezvoltare energetică a României pe

termen lung, cât şi la fundamentarea altor decizii cu privire la sectorul energetic.

129

Page 128: EFECTELE POLUANŢILOR

BIBLIOGRAFIE

1) Atamun, E. Reducerea poluării aerului, Lucrare ştiinţifică,

Renel, Bucureşti, 1995.

2) I.C.I.M. Bucureşti Mediu înconjurător, vol. IV, nr. 3, Bucureşti,

1992.

3) Ionel, I.; Ungureanu, C. Termoenergetica şi mediul, Editura Tehnică,

Bucureşti, 1996.

4) *** Legea nr. 137/1995, Legea Protecţia Mediu-

lui, Bucureşti, 1995.

5) I.S.P.E. Bucureşti, Studii şi proiecte elaborate în perioada 1996-

1997 privind Centrala Termoelectrică Deva –

Mintia, Bucureşti, 1995.

6) Oprescu, I. Ecologie, Editura Mirton, Timişoara, 1999.

7) Popa, B. Manualul inginerului termotehnician, vol. I,

Editura Tehnică, Bucureşti, 1986.

8) SEP Icemenerg Reducerea emisiilor de CO2 la centralele din

România, Bucureşti, 1998.

9) Ţuţuianu, O. Strategia RENEL în domeniul protecţiei

mediului, Bucureşti, 1995.

10) Vaida, V.; Bereş, F. Pagini ale istoriei energeticii româneşti, Edi-

tura Mirton, Timişoara, 2003.

130