BACTERIILE FITOPATOGENEBACTERIILE FITOPATOGENE

Deşi unele aspecte ale bolilor bacteriene au fost Deşi unele aspecte ale bolilor bacteriene au fost cunoscute încă din antichitate, adevărata lor cauză a cunoscute încă din antichitate, adevărata lor cauză a fost determinată în urma cercetărilor ştiinţifice fost determinată în urma cercetărilor ştiinţifice desfăşurate în secolul al XIX- lea. Mult timp s-a desfăşurate în secolul al XIX- lea. Mult timp s-a crezut că bacteriile, în general alcalinofile, nu pot crezut că bacteriile, în general alcalinofile, nu pot ataca plantele, al căror suc celular are de obicei o ataca plantele, al căror suc celular are de obicei o reacţie acidă.reacţie acidă.

Prima boală bacteriană studiată la plante a fost focul Prima boală bacteriană studiată la plante a fost focul bacterian al rozaceelor produs de bacterian al rozaceelor produs de Erwinia amylovoraErwinia amylovora..

În prezent se cunosc peste 200 de boli bacteriene la În prezent se cunosc peste 200 de boli bacteriene la plante, unele dintre ele cu o importanţă economică plante, unele dintre ele cu o importanţă economică deosebită. În ţara noastră numărul acestora deosebită. În ţara noastră numărul acestora depăşeşte 50.depăşeşte 50.

Morfologia şi structura bacteriilor Morfologia şi structura bacteriilor fitopatogenefitopatogene

Bacteriile fitopatogene sunt microorganisme Bacteriile fitopatogene sunt microorganisme unicelulare procariote, cu dimensiuni de ordinul unicelulare procariote, cu dimensiuni de ordinul micronilor, în general cuprinse între 1-4 μm lungime micronilor, în general cuprinse între 1-4 μm lungime şi 0,3 μm lăţime. şi 0,3 μm lăţime.

Aproape toate bacteriile fitopatogene sunt bacilare, Aproape toate bacteriile fitopatogene sunt bacilare, cu celule de forma unor bastonaşe rotunjite la cu celule de forma unor bastonaşe rotunjite la capete, izolate sau înlănţuite. Nu se întâlnesc printre capete, izolate sau înlănţuite. Nu se întâlnesc printre patogenii plantelor coci, vibrioni, spirili şi patogenii plantelor coci, vibrioni, spirili şi spirochete.spirochete.

Agrobacterium – forma de bastonasAgrobacterium – forma de bastonas

Celula bacteriană are structura relativ simplă, Celula bacteriană are structura relativ simplă, principalele sale componente fiind: peretele celular, principalele sale componente fiind: peretele celular, structurile intraparietale (protoplastul) şi structurile structurile intraparietale (protoplastul) şi structurile extraparietale. extraparietale.

Peretele celular are o structură rigidă care imprimă o Peretele celular are o structură rigidă care imprimă o formă stabilă bacteriilor.formă stabilă bacteriilor.

MORFOLOGIA CELULEI BACTERIENEMORFOLOGIA CELULEI BACTERIENE

Sub influenţa unor factori nefavorabili de mediu: Sub influenţa unor factori nefavorabili de mediu: radiaţii, bacteriofagi, anumite substanţe (antibiotice, radiaţii, bacteriofagi, anumite substanţe (antibiotice, anticorpi specifici), la unele specii apar anticorpi specifici), la unele specii apar forme Lforme L (caracterizate prin absenţa peretelui celular(caracterizate prin absenţa peretelui celular,, ceea ce ceea ce determină o mare variabilitate a formelor şi determină o mare variabilitate a formelor şi dimensiunilor acestora. În plus, dimensiunilor acestora. În plus, formele Lformele L au au capacitatea de a nu fi reţinute de filtrele bacteriene, capacitatea de a nu fi reţinute de filtrele bacteriene, de unde şi numele de de unde şi numele de bacterii filtrabilebacterii filtrabile..

Formele filtrabile au o importanţă deosebită în Formele filtrabile au o importanţă deosebită în patogeneza bolilor ce le cauzează. Având capacitatea patogeneza bolilor ce le cauzează. Având capacitatea să reziste timp îndelungat în plantă în stare să reziste timp îndelungat în plantă în stare mascată, aceşti patogeni cauzează infecţii latente, mascată, aceşti patogeni cauzează infecţii latente, neînsoţite de simptome. neînsoţite de simptome.

Uneori la exteriorul membranei rigide se formează o Uneori la exteriorul membranei rigide se formează o capsulăcapsulă de natură polizaharidică. de natură polizaharidică.

Frecvent, celulele bacteriilor fitopatogene sunt Frecvent, celulele bacteriilor fitopatogene sunt prevăzute cu prevăzute cu flageli (cili)flageli (cili), prelungiri citoplasmatice , prelungiri citoplasmatice care ies prin porii membranei şi care sunt implicaţi în care ies prin porii membranei şi care sunt implicaţi în asigurarea mobilităţii bacteriene. asigurarea mobilităţii bacteriene.

După numărul şi localizarea flagelilor, bacteriile pot După numărul şi localizarea flagelilor, bacteriile pot fi fi monotrichemonotriche (cu un singur flagel polar), (cu un singur flagel polar), bitrichebitriche sau sau amphitricheamphitriche (cu câte un flagel la ambele capete), (cu câte un flagel la ambele capete), lophotrichelophotriche (cu smocuri de flageli la ambele capete) (cu smocuri de flageli la ambele capete) şi şi peritricheperitriche (cu flageli situaţi de jur împrejurul (cu flageli situaţi de jur împrejurul celulei).celulei).

Sub peretele celular se află Sub peretele celular se află membrana membrana citoplasmaticăcitoplasmatică, cu o structură trilamelară care , cu o structură trilamelară care asigură schimburile necesare şi selective între asigură schimburile necesare şi selective între mediul extern şi cel intracelular şi care sintetizează mediul extern şi cel intracelular şi care sintetizează unele proteine ce pot funcţiona ca enzime sau ca unele proteine ce pot funcţiona ca enzime sau ca chemoreceptori.chemoreceptori.

CitoplasmaCitoplasma este un sistem coloidal format din este un sistem coloidal format din proteine, glucide, lipide, săruri minerale şi apă. Ea proteine, glucide, lipide, săruri minerale şi apă. Ea este omogenă, transparentă şi vâscoasă. este omogenă, transparentă şi vâscoasă.

NucleoidulNucleoidul sau sau echivalentul nuclearechivalentul nuclear reprezintă o reprezintă o formă de organizare, lipsită de membrană (de tip formă de organizare, lipsită de membrană (de tip procariot) inclavată direct în citoplasmă, în mod procariot) inclavată direct în citoplasmă, în mod obişnuit în partea centrală a celulei. El este alcătuit obişnuit în partea centrală a celulei. El este alcătuit dintr-o singură moleculă de ADN de formă circulară, dintr-o singură moleculă de ADN de formă circulară, pliată, constituind aşa-numitul cromosom bacterian. pliată, constituind aşa-numitul cromosom bacterian.

În afară de nucleoid citoplasma conţine şi alţi În afară de nucleoid citoplasma conţine şi alţi constituenţi: mezosomi, ribosomi, incluziuni, vacuole constituenţi: mezosomi, ribosomi, incluziuni, vacuole etc.etc.

Constituţia chimică a bacteriilorConstituţia chimică a bacteriilor este bine studiată şi este bine studiată şi este în linii mari asemănătoare cu a celorlalte este în linii mari asemănătoare cu a celorlalte organisme: apă, substanţe minerale, acizi nucleici organisme: apă, substanţe minerale, acizi nucleici (ADN în nucleoid şi ARN în citoplasmă), proteine, (ADN în nucleoid şi ARN în citoplasmă), proteine, glucide, lipide, pigmenţi, echipament enzimatic, glucide, lipide, pigmenţi, echipament enzimatic, antibiotice şi toxine.antibiotice şi toxine.

Celulele bacteriene pot sintetiza Celulele bacteriene pot sintetiza pigmenţipigmenţi care pot care pot rămâne în interiorul celulelor, imprimând o culoare rămâne în interiorul celulelor, imprimând o culoare specifică coloniilor bacteriene sau pot difuza în specifică coloniilor bacteriene sau pot difuza în exterior şi colorează mediul de cultură constituind exterior şi colorează mediul de cultură constituind criterii de determinare.criterii de determinare.

NutriţiaNutriţia

Bacteriile fitopatogene sunt organisme heterotrofe Bacteriile fitopatogene sunt organisme heterotrofe endoparazite, în general localizate în anumite endoparazite, în general localizate în anumite organe (rădăcini, frunze etc.), sau într-o porţiune organe (rădăcini, frunze etc.), sau într-o porţiune redusă a unui organ. Există însă şi bacterii care redusă a unui organ. Există însă şi bacterii care circulă prin vasele conducătoare producând infecţii circulă prin vasele conducătoare producând infecţii generalizate, sistemice. generalizate, sistemice.

Printre bacteriile fitopatogene nu se cunosc cazuri Printre bacteriile fitopatogene nu se cunosc cazuri de parazitism obligat. de parazitism obligat.

BBacteriile fitopatogene sunt în general, aerobe, iar acteriile fitopatogene sunt în general, aerobe, iar unele facultativ anaerobe.unele facultativ anaerobe.

Multiplicarea bacteriilorMultiplicarea bacteriilor

În condiţii favorabile, bacteriile fitopatogene se În condiţii favorabile, bacteriile fitopatogene se multiplică foarte activ prin diviziune directă multiplică foarte activ prin diviziune directă (bipartiţie). (bipartiţie).

În condiţii nefavorabile unele bacterii fitopatogene În condiţii nefavorabile unele bacterii fitopatogene pot produce spori de rezistenţă (endospori), însă pot produce spori de rezistenţă (endospori), însă majoritatea acestora sunt asporogene.majoritatea acestora sunt asporogene.

Factorii fizici şi chimici influenţează creşterea şi Factorii fizici şi chimici influenţează creşterea şi multiplicarea bacteriilor fitopatogene prin multiplicarea bacteriilor fitopatogene prin intensitatea şi durata acţiunii lor. Dintre factorii fizici intensitatea şi durata acţiunii lor. Dintre factorii fizici amintim: umiditatea, temperatura (bacteriile amintim: umiditatea, temperatura (bacteriile fitopatogene sunt în general termolabile), presiunea fitopatogene sunt în general termolabile), presiunea osmotică, radiaţiile, ultrasunetele etc.osmotică, radiaţiile, ultrasunetele etc.

Diferiţi agenţi chimici: excesul de dioxid de carbon, Diferiţi agenţi chimici: excesul de dioxid de carbon, lipsa de oxigen, prezenţa unor anumiţi ioni în mediu, lipsa de oxigen, prezenţa unor anumiţi ioni în mediu, unele toxine şi antibiotice etc. au efect unele toxine şi antibiotice etc. au efect bacteriostatic sau bactericid.bacteriostatic sau bactericid.

În biocenoză populaţiile de bacterii fitopatogene pot În biocenoză populaţiile de bacterii fitopatogene pot intra în relaţii de antagonism cu alte organisme, iar intra în relaţii de antagonism cu alte organisme, iar cunoaşterea acestora reprezintă o sursă pentru cunoaşterea acestora reprezintă o sursă pentru elaborarea de metode şi mijloace biologice de elaborarea de metode şi mijloace biologice de prevenire şi combatere a bacteriozelor.prevenire şi combatere a bacteriozelor.

În cazul unor epidemii, populaţiile bacteriene pot fi În cazul unor epidemii, populaţiile bacteriene pot fi reduse prin intervenţia reduse prin intervenţia bacteriofagilorbacteriofagilor (virusuri cu (virusuri cu acţiune litică asupra bacteriilor). acţiune litică asupra bacteriilor).

Simptomatologia bolilor bacteriene la planteSimptomatologia bolilor bacteriene la plante

Cele mai frecvente şi mai tipice simptome sunt:Cele mai frecvente şi mai tipice simptome sunt:

decolorăridecolorări ale frunzelor şi ale altor organe, ca ale frunzelor şi ale altor organe, ca urmare a reducerii numărului de cloroplaste;urmare a reducerii numărului de cloroplaste;

pigmentăripigmentări ale ţesuturilor în roşu, ca urmare a ale ţesuturilor în roşu, ca urmare a excesului de antocian, sau în negru din cauza excesului de antocian, sau în negru din cauza formării de melanină în ţesuturile atacate;formării de melanină în ţesuturile atacate;

hidrozehidroze (îmbibare cu apă a ţesuturilor atacate); (îmbibare cu apă a ţesuturilor atacate);

necroze sau ciuruiri;necroze sau ciuruiri;

putregaiuri moi (umede)putregaiuri moi (umede) întâlnite pe organele de întâlnite pe organele de acumulare de substanţe de rezervă;acumulare de substanţe de rezervă;

tumoritumori şi alte tipuri de proliferări cauzate de o şi alte tipuri de proliferări cauzate de o multiplicare haotică a celulelor unor ţesuturi sau multiplicare haotică a celulelor unor ţesuturi sau organe;organe;

ofiliriofiliri produse de bacterii traheifile sau de cele care produse de bacterii traheifile sau de cele care distrug sistemul radicular distrug sistemul radicular

OFILIRIOFILIRI

TUMORITUMORI

PUTREGAIURIPUTREGAIURI

PigmentariPigmentari

Patogeneza bolilor bacteriene la plantePatogeneza bolilor bacteriene la plante

După După contaminarecontaminare bacteriile fitopatogene pătrund în bacteriile fitopatogene pătrund în plantele gazdă, fie prin deschideri naturale (stomate, plantele gazdă, fie prin deschideri naturale (stomate, hidatode, lenticele, nectarine), fie prin răni cauzate hidatode, lenticele, nectarine), fie prin răni cauzate de agenţi abiotici (accidente climatice, unelte etc.) de agenţi abiotici (accidente climatice, unelte etc.) sau biotici (insecte, acarieni etc.).sau biotici (insecte, acarieni etc.).

Faza latentăFaza latentă care urmează după pătrunderea care urmează după pătrunderea bacteriilor în plantă corespunde timpului în care se bacteriilor în plantă corespunde timpului în care se stabilesc raporturi parazitare între patogeni şi gazde stabilesc raporturi parazitare între patogeni şi gazde şi se realizează procesul de infecţie. În această fază, şi se realizează procesul de infecţie. În această fază, în general de scurtă durată, bacteriile se hrănesc şi în general de scurtă durată, bacteriile se hrănesc şi se divid intens, extinzându-se în jurul punctului de se divid intens, extinzându-se în jurul punctului de infecţie.infecţie.

În În faza de incubaţie (faza asimptomatică)faza de incubaţie (faza asimptomatică) cuprinsă cuprinsă între infecţie şi apariţia primelor simptomeîntre infecţie şi apariţia primelor simptome,, bacteriile se răspândesc în ţesuturi, fie activ, prin bacteriile se răspândesc în ţesuturi, fie activ, prin spaţiile intercelulare, fie pasiv, antrenate de spaţiile intercelulare, fie pasiv, antrenate de curentul sevei care circulă prin vasele conducătoare.curentul sevei care circulă prin vasele conducătoare.

Bacteriile acţionează asupra ţesuturilor gazdei prin Bacteriile acţionează asupra ţesuturilor gazdei prin intermediul enzimelor, în special al hidrolazelor care intermediul enzimelor, în special al hidrolazelor care descompun substanţele organice. În urma activităţii descompun substanţele organice. În urma activităţii lor metabolice pot rezulta toxine (endotoxine şi lor metabolice pot rezulta toxine (endotoxine şi exotoxine) care contribuie la procesul de exotoxine) care contribuie la procesul de patogeneză, determinând apariţia primelor patogeneză, determinând apariţia primelor simptome şi simptome şi manifestareamanifestarea bolii (faza simptomatică).bolii (faza simptomatică).

Transmiterea bacteriilor fitopatogene la Transmiterea bacteriilor fitopatogene la

planteplante De la un an la altul acestea se pot transmite prin De la un an la altul acestea se pot transmite prin

seminţe, prin diferite organe sau părţi de plante care seminţe, prin diferite organe sau părţi de plante care asigură înmulţirea lor vegetativă sau prin resturile asigură înmulţirea lor vegetativă sau prin resturile de plante bolnave din sol, prin plante gazdă de plante bolnave din sol, prin plante gazdă sălbatice şi buruieni etc.sălbatice şi buruieni etc.

Transmiterea secundară a bacteriilor se poate Transmiterea secundară a bacteriilor se poate realiza, de asemenea, pe diferite căi: curenţi de aer realiza, de asemenea, pe diferite căi: curenţi de aer ((vehiculare anemochorăvehiculare anemochoră), apa de ploaie, de irigaţie ), apa de ploaie, de irigaţie sau de suprafaţă şi din sol (sau de suprafaţă şi din sol (vehiculare hidrochorăvehiculare hidrochoră), ), prin diferite animale: albine, viespi, muşte, acarieni, prin diferite animale: albine, viespi, muşte, acarieni, păsări s.a. (păsări s.a. (vehiculare zoochorăvehiculare zoochoră) etc.) etc.

Un rol epidemiologic important îl au şi uneltele şi Un rol epidemiologic important îl au şi uneltele şi maşinile agricole folosite de om.maşinile agricole folosite de om.

Nomenclatura si sistematica bacteriilor Nomenclatura si sistematica bacteriilor fitopatogenefitopatogene

În prezent cel mai răspândit şi mai larg acceptat În prezent cel mai răspândit şi mai larg acceptat sistem de clasificare este cel al lui Bergey (1974):sistem de clasificare este cel al lui Bergey (1974):

Regnul Diviziunea Clasa Ordinul Familia Genul

Procaryota Bacteria Schizomycetes Pseudomonadales Pseudomonadaceae PseudomonasXanthomonas

Eubacteriales Rhizobiaceae Agrobacterium

Enterobacteriaceae Erwinia

Corynebacteriaceae Corynebacterium

Actinomycetales Streptomycetaceae Streptomyces

6. CIUPERCILE FITOPATOGENE6. CIUPERCILE FITOPATOGENE

Morfologia ciupercilor fitopatogeneMorfologia ciupercilor fitopatogene

Aparatul vegetativ al ciupercilor este foarte divers Aparatul vegetativ al ciupercilor este foarte divers constituit, fiind reprezentat prin mai multe tipuri constituit, fiind reprezentat prin mai multe tipuri morfologice.morfologice.

La formele inferioare care aparţin încrengăturii La formele inferioare care aparţin încrengăturii MyxomycotaMyxomycota, aparatul vegetativ este constituit , aparatul vegetativ este constituit dintr-o masă citoplasmatică, fără perete celular, dintr-o masă citoplasmatică, fără perete celular, capabilă deci, să execute mişcări amoeboidale. Acest capabilă deci, să execute mişcări amoeboidale. Acest corp vegetativ se numeşte corp vegetativ se numeşte mixamibămixamibă sau sau gimnoplastgimnoplast atunci când este uninucleat şi atunci când este uninucleat şi plasmodiuplasmodiu când este când este plurinucleat.plurinucleat.

În general la ciupercile din încrengătura În general la ciupercile din încrengătura MyxomycotaMyxomycota, plasmodiul este saprofit, însă la , plasmodiul este saprofit, însă la ciuperca ciuperca Plasmodiophora brassicaePlasmodiophora brassicae care provoacă care provoacă boala denumită boala denumită hernia rădăcinilor de varzăhernia rădăcinilor de varză, , plasmodiul este parazit intracelular.plasmodiul este parazit intracelular.

La majoritatea ciupercilor fitopatogene, aparatul La majoritatea ciupercilor fitopatogene, aparatul vegetativ se numeşte vegetativ se numeşte miceliumiceliu. Acesta este alcătuit . Acesta este alcătuit din filamente care se numesc hife. din filamente care se numesc hife.

La ciupercile mai puţin evoluate din subîncrengătura La ciupercile mai puţin evoluate din subîncrengătura MastigomycotinaMastigomycotina miceliul este alcătuit din hife miceliul este alcătuit din hife neseptate, continui, ramificate care conţin numeroşi neseptate, continui, ramificate care conţin numeroşi nuclei. Un asemenea tip de miceliu se numeşte nuclei. Un asemenea tip de miceliu se numeşte cenociticcenocitic sau sau sifonoplastsifonoplast..

La ciupercile evoluate din subîncrengăturile La ciupercile evoluate din subîncrengăturile AscomycotinaAscomycotina şi şi BasidiomycotinaBasidiomycotina miceliul este miceliul este alcătuit din hife septate, fiecare celulă conţinând 1-2 alcătuit din hife septate, fiecare celulă conţinând 1-2 nuclei, după cum se numesc monocariotice sau nuclei, după cum se numesc monocariotice sau dicariotice. dicariotice.

Uneori filamentele miceliene se întreţes mai dens Uneori filamentele miceliene se întreţes mai dens sau mai lax formând sau mai lax formând ţesuturi falseţesuturi false care se numesc care se numesc plectenchimeplectenchime. .

În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, plectenchimele pot fi: meristematice, de protecţie, plectenchimele pot fi: meristematice, de protecţie, mecanice sau de susţinere, de conducere, de mecanice sau de susţinere, de conducere, de acumulare de substanţe de rezervă etc.acumulare de substanţe de rezervă etc.

În condiţii nefavorabile de viaţă miceliul se poate În condiţii nefavorabile de viaţă miceliul se poate transforma în transforma în miceliu de rezistenţămiceliu de rezistenţă sau în diferite sau în diferite structuri somatice cum sunt: structuri somatice cum sunt: rizomorfe, scleroţi, rizomorfe, scleroţi, strome, gemestrome, geme, toate alcătuite din celule cu , toate alcătuite din celule cu membrana îngroşată şi cu conţinut celular membrana îngroşată şi cu conţinut celular deshidratat, bogat în substanţe de rezervă. Sub deshidratat, bogat în substanţe de rezervă. Sub această formă, ciupercile pot duce o viaţă latentă această formă, ciupercile pot duce o viaţă latentă până când condiţiile de mediu devin prielnice unei până când condiţiile de mediu devin prielnice unei dezvoltări normale.dezvoltări normale.

Tot din miceliu se pot forma şi structuri care să Tot din miceliu se pot forma şi structuri care să îndeplinescă funcţia de absorbţie a substanţelor îndeplinescă funcţia de absorbţie a substanţelor nutritive din substraturile vii sau moarte. nutritive din substraturile vii sau moarte.

Astfel, la ciupercile parazite aceste structuri se Astfel, la ciupercile parazite aceste structuri se numesc numesc haustorihaustori care sunt prelungiri ale miceliului, care sunt prelungiri ale miceliului, de diferite forme (sferici, piriformi, spiralaţi, de diferite forme (sferici, piriformi, spiralaţi, tubuliformi, ramificaţi digitat) care pătrund în tubuliformi, ramificaţi digitat) care pătrund în celulele gazdă, de unde prin osmoză îşi extrag celulele gazdă, de unde prin osmoză îşi extrag substanţe nutritive. substanţe nutritive.

La ciupercile inferioare, absorbţia substanţelor La ciupercile inferioare, absorbţia substanţelor nutritive din substrat se face pe toată suprafaţa nutritive din substrat se face pe toată suprafaţa gimnoplastului sau plasmodiului.gimnoplastului sau plasmodiului.

Reproducerea ciupercilorReproducerea ciupercilor

Ciupercile sunt organisme dotate cu o mare Ciupercile sunt organisme dotate cu o mare capacitate de reproducere. Aceasta poate avea capacitate de reproducere. Aceasta poate avea loc pe două căi:loc pe două căi:

asexuatasexuat când nu este precedată de fuziunea când nu este precedată de fuziunea nucleilor unor celule sau organe sexualenucleilor unor celule sau organe sexuale

sexuatsexuat când are loc prin unirea a doi nuclei când are loc prin unirea a doi nuclei haploizi formaţi în structuri sexuale distincte haploizi formaţi în structuri sexuale distincte sau chiar în celule somatice ale aparatului sau chiar în celule somatice ale aparatului vegetativ. vegetativ.

I. I. Reproducerea asexuatăReproducerea asexuată reprezintă modalitatea reprezintă modalitatea prin care formarea unui individ sau unei colonii nu e prin care formarea unui individ sau unei colonii nu e precedată de procesul sexual. precedată de procesul sexual.

Aceasta poate fi vegetativă sau prin organe Aceasta poate fi vegetativă sau prin organe diferenţiate cu funcţie de înmulţire.diferenţiate cu funcţie de înmulţire.

Inmulţirea vegetativăInmulţirea vegetativă, mai puţin frecventă la , mai puţin frecventă la ciupercile fitopatogene, se realizează fie prin ciupercile fitopatogene, se realizează fie prin porţiuni de miceliu capabile în condiţii favorabile să porţiuni de miceliu capabile în condiţii favorabile să regenereze aparatul vegetativ sau prin spori de regenereze aparatul vegetativ sau prin spori de natură miceliană denumiţi talospori care nu se natură miceliană denumiţi talospori care nu se formează special, ci se prezintă ca fragmente formează special, ci se prezintă ca fragmente miceliene înconjurate de o membrană îngroşată, şi miceliene înconjurate de o membrană îngroşată, şi de aceea ei pot funcţiona şi ca spori de rezistenţă.de aceea ei pot funcţiona şi ca spori de rezistenţă.

Reproducerea asexuatăReproducerea asexuată prin organe special prin organe special diferenţiate reprezintă un stadiu din ciclul de diferenţiate reprezintă un stadiu din ciclul de dezvoltare al ciupercilor. dezvoltare al ciupercilor.

Celulele sau agregatele celulare diferenţiate Celulele sau agregatele celulare diferenţiate asexuat cu rol de înmulţire şi răspândire a asexuat cu rol de înmulţire şi răspândire a ciupercilor se numesc spori. Uneori, sporii pot ciupercilor se numesc spori. Uneori, sporii pot îndeplini şi funcţii nespecifice (de rezistenţă, de îndeplini şi funcţii nespecifice (de rezistenţă, de sexualitate).sexualitate).

După posibilităţile de mişcare sporii pot fi:După posibilităţile de mişcare sporii pot fi: imobiliimobili – – aplanosporiaplanospori, întâlniţi la majoritatea ciupercilor , întâlniţi la majoritatea ciupercilor

adaptate la mediul uscat.adaptate la mediul uscat. mobilimobili – – zoosporizoospori prevăzuţi cu 1-2 flageli, care se prevăzuţi cu 1-2 flageli, care se

întâlnesc la ciupercile inferioare adaptate la mediul umed.întâlnesc la ciupercile inferioare adaptate la mediul umed.După locul de formare, sporii pot fi:După locul de formare, sporii pot fi: exosporiexospori sunt sporii care se formează pe filamente sau sunt sporii care se formează pe filamente sau

organe specializate care apar libere la suprafaţa miceliului. organe specializate care apar libere la suprafaţa miceliului. Ex. conidiile, bazidiosporiiEx. conidiile, bazidiosporii

endosporiendospori care se formează în interiorul unor organe. Ex. care se formează în interiorul unor organe. Ex. ascosporii care se formează în asceascosporii care se formează în asce

zoosporizoospori

Bazidii cu bazidiosporiBazidii cu bazidiospori

Asce cu ascosporiAsce cu ascospori

Sporii sunt unicelulari, Sporii sunt unicelulari, dar există şi spori dar există şi spori bicelulari sau bicelulari sau multicelulari cu septe multicelulari cu septe transversale sau cu transversale sau cu septe transversale şi septe transversale şi longitudinale.longitudinale.

Sporii pot avea o Sporii pot avea o membrană netedă sau membrană netedă sau cu diferite cu diferite ornamentaţii, după care ornamentaţii, după care membrana poate fi membrana poate fi echinulată, verucoasă, echinulată, verucoasă, reticulată, alveolată, reticulată, alveolată, punctată etc.punctată etc.

Se numesc Se numesc conidiiconidii, sporii imobili formaţi direct pe , sporii imobili formaţi direct pe miceliul primar haploid, fie la vârful unor hife miceliul primar haploid, fie la vârful unor hife denumite conifiofori.denumite conifiofori.

După aspectul morfologic, conidiile sunt de mai multe După aspectul morfologic, conidiile sunt de mai multe tipuri:tipuri:

- - conidii de tip hifalconidii de tip hifal se formează pe conidiofori se formează pe conidiofori aerieni, simpli sau ramificaţi, izolaţi sau asociaţi. Ex. aerieni, simpli sau ramificaţi, izolaţi sau asociaţi. Ex. conidiile la conidiile la MoniliniaMonilinia se formează la suprafaţa unor se formează la suprafaţa unor perniţe denumite perniţe denumite sporodochiisporodochii care reprezintă o care reprezintă o împletire de hife miceliene;împletire de hife miceliene;

- - conidii de tip melanconialconidii de tip melanconial se formează pe conidiofori care se se formează pe conidiofori care se găsesc în găsesc în acervuliacervuli. Aceştia reprezintă pungi sau lagăre subcuticulare sau . Aceştia reprezintă pungi sau lagăre subcuticulare sau subepidermale şi sunt întâlniţi la antracnoze.subepidermale şi sunt întâlniţi la antracnoze.

- - conidiile de tip sferopsidalconidiile de tip sferopsidal se numesc şi se numesc şi picnosporipicnospori şi se formază şi se formază în fructificaţii denumite în fructificaţii denumite picnidiipicnidii. Acestea au în general formă de butelie, . Acestea au în general formă de butelie, se găsesc adâncite în substratul gazdei, sunt globuloase, negricioase, se găsesc adâncite în substratul gazdei, sunt globuloase, negricioase, prevăzute cu un orificiu denumit prevăzute cu un orificiu denumit ostiolostiol..

Ascomele (ascocarpii) Ascomele (ascocarpii) pot fi de mai multe feluri:pot fi de mai multe feluri: complet închise şi se numesc complet închise şi se numesc cleistoteciicleistotecii ( (Ordinul Ordinul

ErysiphalesErysiphales))

periteciiperitecii care se deschid la maturitate printr-un orificiu care se deschid la maturitate printr-un orificiu denumit ostioldenumit ostiol

apoteciiapotecii care au formă de pâlnie, fiind larg deschise care au formă de pâlnie, fiind larg deschise

cleistoteciucleistoteciu

periteciuperiteciu

apoteciiapotecii

La ciupercile din ordinul La ciupercile din ordinul UredinalesUredinales (rugini), în afară de (rugini), în afară de bazidiospori şi picnospori, mai sunt întâlnite şi alte tipuri bazidiospori şi picnospori, mai sunt întâlnite şi alte tipuri de spori:de spori:

ecidiosporiiecidiosporii sunt spori formaţi în nişte cupe denumite sunt spori formaţi în nişte cupe denumite ecidiiecidii

uredosporiiuredosporii sunt spori de propagare formaţi în lagăre sunt spori de propagare formaţi în lagăre denumite denumite uredosoriuredosori

teleutosporiiteleutosporii sunt spori de rezistenţă formaţi în lagăre sunt spori de rezistenţă formaţi în lagăre denumite denumite teleutosoriteleutosori

La ciupercile din ordinul La ciupercile din ordinul UstilaginalesUstilaginales (tăciuni şi măluri) sporii (tăciuni şi măluri) sporii de propagare şi de rezistenţă se numesc de propagare şi de rezistenţă se numesc teliosporiteliospori..

II. ReproducereaII. Reproducerea sexuată sexuată constă în esenţă în fuziunea a constă în esenţă în fuziunea a doi nuclei compatibili din punct de vedere sexual. doi nuclei compatibili din punct de vedere sexual. În cadrul acestui tip de reproducere au loc două procese În cadrul acestui tip de reproducere au loc două procese importante: importante:

● ● Fecundaţia (F)Fecundaţia (F) care constă în două etape care constă în două etape distincte:distincte:

plasmogamia (P)plasmogamia (P) care constă în fuzionarea care constă în fuzionarea citoplasmelor a două celule de sex diferit;citoplasmelor a două celule de sex diferit;

cariogamia (C)cariogamia (C) care constă în fuzionarea nucleilor din care constă în fuzionarea nucleilor din celula formată în prima etapă.celula formată în prima etapă.

● ● Diviziunea reducţională sau meioza (R)Diviziunea reducţională sau meioza (R)

Datorită celor două procese: fecundaţia şi meioza, în ciclul Datorită celor două procese: fecundaţia şi meioza, în ciclul de viaţă al ciupercilor se realizează alternanţa a două faze: de viaţă al ciupercilor se realizează alternanţa a două faze:

haplofaza (faza haploidă) haplofaza (faza haploidă) cu celule cu n cromozomi şi cu celule cu n cromozomi şi

diplofaza (faza diploidă)diplofaza (faza diploidă) cu celule cu 2n cromozomi. cu celule cu 2n cromozomi.

La ciupercile inferioare, plasmogamia şi cariogamia se La ciupercile inferioare, plasmogamia şi cariogamia se succed repede, aşa încât rezultă diplofaza reprezentată de succed repede, aşa încât rezultă diplofaza reprezentată de zigot cu nucleu 2n. După un timp mai mult sau mai puţin zigot cu nucleu 2n. După un timp mai mult sau mai puţin îndelungat are loc meioza, şi astfel se face revenirea la îndelungat are loc meioza, şi astfel se face revenirea la haplofază.haplofază.

La ciupercile superioare, are loc mai întâi plasmogamia, iar La ciupercile superioare, are loc mai întâi plasmogamia, iar după un anumit interval de timp şi cariogamia. Astfel între după un anumit interval de timp şi cariogamia. Astfel între cele două procese apare dicariofaza o a treia fază, în care cele două procese apare dicariofaza o a treia fază, în care celulele hifale au câte doi nuclei.celulele hifale au câte doi nuclei.

Gametogamia Gametogamia presupune copularea directă a doi gameţi presupune copularea directă a doi gameţi identici sau diferiţi din punct de vedere morfologic.identici sau diferiţi din punct de vedere morfologic.

GametangiogamiaGametangiogamia presupune copularea unor presupune copularea unor gametangi identici sau diferiţi din punct de vedere gametangi identici sau diferiţi din punct de vedere morfologic. morfologic.

La La AscomycetesAscomycetes, gametangiogamia se numeşte , gametangiogamia se numeşte ascogamieascogamie şi are loc între gametangiul femel şi are loc între gametangiul femel denumit denumit ascogonascogon cu gametangiul mascul denumit cu gametangiul mascul denumit anteridieanteridie, rezultând , rezultând asceasce ce conţin ce conţin ascosporiascospori..

La La OomycetesOomycetes, procesul sexual se numeşte , procesul sexual se numeşte oogamieoogamie (copularea (copularea gametangiului sexual femel numit gametangiului sexual femel numit oogonoogon cu cel mascul denumit cu cel mascul denumit anteridieanteridie) rezultând ) rezultând oosporuloosporul..

SomatogamiaSomatogamia reprezintă un proces de fecundaţie simplificat, reprezintă un proces de fecundaţie simplificat, caracteristic ciupercilor evoluate (unele ascomicete şi toate caracteristic ciupercilor evoluate (unele ascomicete şi toate bazidiomicetele). Aici nu se mai formează gametangi, copularea având bazidiomicetele). Aici nu se mai formează gametangi, copularea având loc între celulele somatice vegetative.loc între celulele somatice vegetative.

Ciclul de viaţă al ciupercilor fitopatogeneCiclul de viaţă al ciupercilor fitopatogene

AscomycotineleAscomycotinele şi şi MastigomycotineleMastigomycotinele sunt sunt ciuperci ciuperci haplobiontehaplobionte pentru că trăiesc în haplofază, pe când pentru că trăiesc în haplofază, pe când BasidiomycotineleBasidiomycotinele sint sint dicariobiontedicariobionte, având corpul , având corpul vegetativ reprezentat de un miceliu dicariotic (cu vegetativ reprezentat de un miceliu dicariotic (cu celule cu doi nuclei).celule cu doi nuclei).

Ciclul de viaţă al unei ciuperci cuprinde toate stadiile Ciclul de viaţă al unei ciuperci cuprinde toate stadiile de la germinarea sporilor până la producerea de noi de la germinarea sporilor până la producerea de noi spori, corespunzători celor iniţiali.spori, corespunzători celor iniţiali.

Ciupercile în general sunt Ciupercile în general sunt pleomorfepleomorfe, adică una şi aceeaşi , adică una şi aceeaşi specie poate exista sub mai multe forme morfologice specie poate exista sub mai multe forme morfologice independente. La ciupercile independente. La ciupercile AscomycetesAscomycetes, stadiile , stadiile asexuate se numesc asexuate se numesc anamorfeanamorfe sau sau forme imperfecteforme imperfecte, , iar stadiile sexuate se numesc iar stadiile sexuate se numesc teleomorfeteleomorfe sau sau forme forme perfecteperfecte..

Nomenclatura ciupercilorNomenclatura ciupercilor

Numele de genNumele de gen se scrie cu majusculă, iar se scrie cu majusculă, iar numele numele specieispeciei şi al unităţilor infraspecifice se scriu cu litere şi al unităţilor infraspecifice se scriu cu litere mici.mici.

Şi denumirile taxonilor de fungi sunt reglementate de Şi denumirile taxonilor de fungi sunt reglementate de cod. Ele sunt oarecum diferite de cele utilizate în cod. Ele sunt oarecum diferite de cele utilizate în taxonomia plantelor superioare având sufixe taxonomia plantelor superioare având sufixe specifice:specifice:

- - încrengătura: încrengătura: - mycota- mycota pentru ciuperci; pentru ciuperci; - phyta- phyta pentru cormofitepentru cormofite

- subîncrengătura: - subîncrengătura: - mycotina- mycotina pentru ciuperci; pentru ciuperci; - - phytinaphytina pentru cormofite pentru cormofite

- clasa: - clasa: - mycetes- mycetes pentru ciuperci; pentru ciuperci; - opsida- opsida pentru pentru cormofitecormofite

- subclasa: - subclasa: - mycetidae- mycetidae pentru ciuperci; pentru ciuperci; - idae- idae pentru cormofitepentru cormofite

Clasificarea ciupercilor fitopatogeneClasificarea ciupercilor fitopatogene

sistemul de clasificare al lui Ainsworth (1973)sistemul de clasificare al lui Ainsworth (1973)

Regnul Fungi Regnul Fungi - Încrengătura MyxomycotaÎncrengătura Myxomycota- Încrengătura Încrengătura EumcotaEumcota

subîncrengătura subîncrengătura MastigomycotinaMastigomycotina subîncrengătura subîncrengătura ZygomycotinaZygomycotina subîncrengătura subîncrengătura AscomycotinaAscomycotina subîncrengătura subîncrengătura BasidiomycotinaBasidiomycotina subîncrengătura subîncrengătura DeuteromycotinaDeuteromycotina

I. ÎncrengăturaI. Încrengătura Oomycota Oomycota

Reprezintă o unitate taxonomică foarte eterogenă, în Reprezintă o unitate taxonomică foarte eterogenă, în care sunt grupate mai mult sau mai puţin arbitrar, care sunt grupate mai mult sau mai puţin arbitrar, toate formele de ciuperci care prezintă spori toate formele de ciuperci care prezintă spori asexuaţi mobili – asexuaţi mobili – zoosporizoospori, prevăzuţi cu 1-2 flageli. , prevăzuţi cu 1-2 flageli.

Aparatul vegetativ este un miceliu alcătuit din hife Aparatul vegetativ este un miceliu alcătuit din hife neseptate, ramificate, cu numeroşi nuclei neseptate, ramificate, cu numeroşi nuclei ((sifonoplastsifonoplast). ).

Înmulţirea sexuată este o Înmulţirea sexuată este o gametogamiegametogamie la formele la formele inferioare sau inferioare sau gametangiogamiegametangiogamie (anteridie + oogon) (anteridie + oogon) al cărei produs este al cărei produs este oosporuloosporul care funcţionează ca care funcţionează ca spor de rezistenţă.spor de rezistenţă.

Clasa Clasa OomycetesOomycetes Cuprinde ciuperci la care corpul vegetativ este un Cuprinde ciuperci la care corpul vegetativ este un

sifonoplastsifonoplast. .

Înmulţirea asexuată se realizează prin Înmulţirea asexuată se realizează prin zoospori zoospori biflagelaţibiflagelaţi, iar înmulţirea sexuată se numeşte , iar înmulţirea sexuată se numeşte oogamieoogamie..

Oogamie şi oosporiOogamie şi oospori

Zoospori biflagelaţiZoospori biflagelaţi

Ordinul Ordinul PeronosporalesPeronosporales , , Familia Familia PythiaceaePythiaceae

Pythium debaryanumPythium debaryanum – – putrezirea şi căderea putrezirea şi căderea plăntuţelorplăntuţelor

Ordinul Ordinul PeronosporalesPeronosporales , , Familia Familia PythiaceaePythiaceae

Phytophtora infestansPhytophtora infestans – – mana tomatelor şi mana tomatelor şi cartofuluicartofului

Ordinul Ordinul PeronosporalesPeronosporales , , Familia Familia PeronosporaceaePeronosporaceae Cuprinde oomicete mai evoluate, parazite obligate, Cuprinde oomicete mai evoluate, parazite obligate,

caracteristica lor fiind conidioforii bine delimitaţi de caracteristica lor fiind conidioforii bine delimitaţi de hifele miceliene. hifele miceliene.

Pe aceştia se formează Pe aceştia se formează conidiiconidii, care prin germinaţie , care prin germinaţie numai în prezenţa apei, produc numai în prezenţa apei, produc zoospori biflagelaţizoospori biflagelaţi sau uneori filamente de germinaţie. sau uneori filamente de germinaţie.

Ciupercile din această familie produc plantelor de Ciupercile din această familie produc plantelor de cultură boli denumite cultură boli denumite manemane..

Conidiofori la ciupercile din ordinul Conidiofori la ciupercile din ordinul PeronosporalesPeronosporales

Plasmopara viticolaPlasmopara viticola – mana viţei de vie – mana viţei de vie

Peronospora destructor – mana cepeiPeronospora destructor – mana cepei

Bremia lactucaeBremia lactucae – mana salatei – mana salatei

II. Încrengătura II. Încrengătura AscomycotaAscomycota

Cuprinde ciuperci mai evoluate, al căror organ Cuprinde ciuperci mai evoluate, al căror organ caracteristic este caracteristic este ascaasca în care se formează în care se formează ascosporiiascosporii. .

Aparatul lor vegetativ este reprezentat printr-un Aparatul lor vegetativ este reprezentat printr-un miceliumiceliu haploidhaploid alcătuit din hife ramificate şi septate, alcătuit din hife ramificate şi septate, uninucleate.uninucleate.

Excepţie fac ciupercile din Ordinul Excepţie fac ciupercile din Ordinul TaphrinalesTaphrinales, la , la care care miceliulmiceliul este este dicarioticdicariotic, adică format din celule , adică format din celule cu câte doi nuclei.cu câte doi nuclei.

Înmulţirea asexuată se face prin Înmulţirea asexuată se face prin conidiiconidii propriu-zise propriu-zise formate pe structuri specializate denumite formate pe structuri specializate denumite conidioforiconidiofori sau direct pe miceliul primar haploid. sau direct pe miceliul primar haploid.

Înmulţirea sexuată este o Înmulţirea sexuată este o gametangiogamiegametangiogamie care se care se numeşte numeşte ascogamieascogamie (ascogon + anteridie) rezultând (ascogon + anteridie) rezultând asceasce în interiorul cărora se formează în interiorul cărora se formează ascosporiascospori. .

La ascomicetele evoluate procesul sexuat se La ascomicetele evoluate procesul sexuat se simplifică, realizându-se prin simplifică, realizându-se prin somatogamiesomatogamie..

La majoritatea ascomicetelor, ascele sunt protejate La majoritatea ascomicetelor, ascele sunt protejate în în ascomeascome ( (cleistoteciicleistotecii, , periteciiperitecii, , apoteciiapotecii), cu ), cu excepţia tafrinalelor la care ascele se formează liber excepţia tafrinalelor la care ascele se formează liber la suprafaţa substratului.la suprafaţa substratului.

Ascele pot fi unitunicate la care peretele este Ascele pot fi unitunicate la care peretele este simplu, format dintr-un singur strat sau bitunicate la simplu, format dintr-un singur strat sau bitunicate la care peretele prezintă două straturi.care peretele prezintă două straturi.

Ascomicetele sunt în general organisme Ascomicetele sunt în general organisme pleomorfepleomorfe..

1.1. Clasa Clasa HemiascomycetesHemiascomycetes Cuprinde ciuperci la Cuprinde ciuperci la

care ascele unitunicate care ascele unitunicate se formează liber la se formează liber la suprafaţa substratului, suprafaţa substratului, iar aparatul vegetativ iar aparatul vegetativ este reprezentat de un este reprezentat de un miceliu dicariotic.miceliu dicariotic.

Ordinul Ordinul TaphrinalesTaphrinales, Familia , Familia TaphrinaceaeTaphrinaceae

Taphrina deformansTaphrina deformans – – băşicarea frunzelor de băşicarea frunzelor de piersicpiersic

Ordinul Ordinul TaphrinalesTaphrinales, Familia , Familia TaphrinaceaeTaphrinaceae

T. pruniT. pruni – hurlupii la – hurlupii la prunprun

2. Clasa 2. Clasa PyrenomycetesPyrenomycetes Cuprinde ciuperci la care ascele unitunicate se Cuprinde ciuperci la care ascele unitunicate se

formează în ascome de tip cleistotecial sau formează în ascome de tip cleistotecial sau peritecial. peritecial.

Ordinul Ordinul ErysiphalesErysiphales include specii care produc la include specii care produc la plante boli denumite plante boli denumite făinărifăinări. Anamorfa este . Anamorfa este

reprezentată de conidii de tip reprezentată de conidii de tip OidiumOidium, în formă de , în formă de butoiaş, formate în lanţuri pe conidiofori, iar butoiaş, formate în lanţuri pe conidiofori, iar

teleomorfa de cleistotecii cu asce şi ascospori.teleomorfa de cleistotecii cu asce şi ascospori.FamiliaFamilia Erysiphaceae Erysiphaceae

Podosphaera leucotrichaPodosphaera leucotricha – – făinarea măruluifăinarea mărului

Sphaerotheca fuligineaSphaerotheca fuliginea – făinarea cucurbitaceelor– făinarea cucurbitaceelor

S. pannosaS. pannosa – făinarea trandafirului – făinarea trandafirului

Blumeria graminisBlumeria graminis – făinarea cerealelor– făinarea cerealelor

Uncinula necatorUncinula necator – făinarea viţei de vie – făinarea viţei de vie

OrdinulOrdinul Sphaeriales Sphaeriales include specii la care ascele se include specii la care ascele se formează în ascome de tip peritecial. Printre asce se formează în ascome de tip peritecial. Printre asce se

găsesc filamente sterile denumite găsesc filamente sterile denumite parafizeparafize..

Familia Familia NectriaceaeNectriaceae include specii caraterizate prin include specii caraterizate prin strome viu colorate (galbene, portocalii, roşii) în care strome viu colorate (galbene, portocalii, roşii) în care

se găsesc peritecii.se găsesc peritecii.

Nectria cinnabarinaNectria cinnabarina

Familia Familia PolystigmataceaePolystigmataceae – ciuperci cu stromele bine – ciuperci cu stromele bine dezvoltate şi cu ascospori neseptaţi, hialini.dezvoltate şi cu ascospori neseptaţi, hialini.

Polystigma rubrumPolystigma rubrum – – pătarea roşie a pătarea roşie a frunzelor de prunfrunzelor de prun

FamiliaFamilia Diaporthaceae Diaporthaceae conţine numeroase genuri conţine numeroase genuri stromatice şi nestromatice, cu ascospori unicelulari sau stromatice şi nestromatice, cu ascospori unicelulari sau

septaţi, hialini.septaţi, hialini.

Gnomonia leptostyllaGnomonia leptostylla – – antracnoza nuculuiantracnoza nucului

3. Clasa 3. Clasa LoculoascomycetesLoculoascomycetes cuprinde ciuperci cu asce cuprinde ciuperci cu asce bitunicate formate în ascome uni- sau pluriloculare bitunicate formate în ascome uni- sau pluriloculare

denumite denumite pseudoteciipseudotecii..

● ● OrdinulOrdinul Dothideales Dothideales se caracterizează prin absenţa se caracterizează prin absenţa parafizelor în pseudotecii.parafizelor în pseudotecii.

FamiliaFamilia Mycosphaerellaceae Mycosphaerellaceae

Mycosphaerella Mycosphaerella fragariaefragariae – septorioza – septorioza căpşunuluicăpşunului

OrdinulOrdinul Pleosporales Pleosporales se caracterizează prin se caracterizează prin prezenţa parafizelor printre ascele bitunicate.prezenţa parafizelor printre ascele bitunicate.

FamiliaFamilia Venturiaceae Venturiaceae

Venturia inaequalisVenturia inaequalis – – pătarea cafenie a pătarea cafenie a frunzelor şi fructelor şi frunzelor şi fructelor şi rapănul ramurilor de mărrapănul ramurilor de măr

4. Clasa4. Clasa Discomycetes Discomycetes cuprinde ciuperci cu asce cuprinde ciuperci cu asce unitunicate formate în ascome denumite apotecii.unitunicate formate în ascome denumite apotecii.

Ordinul Ordinul HelotialesHelotialesFamilia Familia DermataceaeDermataceae cuprinde ciuperci la care cuprinde ciuperci la care

apoteciile sunt sesile, conidiile anamorfelor formându-apoteciile sunt sesile, conidiile anamorfelor formându-se în acervuli.se în acervuli.

Blumeriella jaapiBlumeriella jaapi – – antracnoza cireşuluiantracnoza cireşului

FamiliaFamilia Sclerotiniaceae Sclerotiniaceae – ascele se formează în apotecii – ascele se formează în apotecii în formă de pâlnie. Conidiile anamorfelor se formează în formă de pâlnie. Conidiile anamorfelor se formează pe conidiofori liberi la suprafaţa substratului sau pe pe conidiofori liberi la suprafaţa substratului sau pe

sporodochii.sporodochii.

Monilinia fructigenaMonilinia fructigena – – moniloza la măr şi părmoniloza la măr şi păr

Botryotinia fuckelianaBotryotinia fuckeliana – – putregaiul cenuşiu al putregaiul cenuşiu al strugurilorstrugurilor

ÎncrengăturaÎncrengătura Basidiomycotina Basidiomycotina

Această subîncrengătură cuprinde ciuperci mai Această subîncrengătură cuprinde ciuperci mai evoluate, caracteristic fiind prezenţa unui organ evoluate, caracteristic fiind prezenţa unui organ omolog ascei de la ascomicete, denumit omolog ascei de la ascomicete, denumit bazidiebazidie pe pe care se formează exospori numiţi care se formează exospori numiţi bazidiosporibazidiospori diferenţiaţi din punct de vedere sexual.diferenţiaţi din punct de vedere sexual.

Procesul sexual se numeşte Procesul sexual se numeşte somatogamiesomatogamie..

somatogamiesomatogamie

Bazidiomicetele prezintă trei tipuri de micelii: Bazidiomicetele prezintă trei tipuri de micelii: primar, secundar şi terţiar.primar, secundar şi terţiar.

Miceliul primar (haploid)Miceliul primar (haploid) se formează din germinarea se formează din germinarea bazidiosporilor şi este de scurtă durată.bazidiosporilor şi este de scurtă durată.

Miceiul secundar (dicariotic)Miceiul secundar (dicariotic) reprezintă corpul reprezintă corpul vegetativ de lungă durată.vegetativ de lungă durată.

Miceliul terţiarMiceliul terţiar este tot dicaritic şi intră în structura este tot dicaritic şi intră în structura bazidiomelor la ciupercile din clasele bazidiomelor la ciupercile din clasele HymenomycetesHymenomycetes şi şi GasteromycetesGasteromycetes..

Bazidiile pot fi continui (Bazidiile pot fi continui (holobazidiiholobazidii) sau septate ) sau septate ((fragmobazidiifragmobazidii). În cazul celor septate, porţiunea ). În cazul celor septate, porţiunea bazală se numeşte bazală se numeşte hipobazidiehipobazidie, iar cea apicală , iar cea apicală epibazidieepibazidie. .

La unele specii, bazidiile se sclerifică şi joacă rol de La unele specii, bazidiile se sclerifică şi joacă rol de organe de rezistenţă: organe de rezistenţă: teliosporiteliospori la la UstilaginalesUstilaginales şi şi teleutosporiteleutospori la la UredinalesUredinales..

Diferite tipuri de bazidiiDiferite tipuri de bazidii

Clasa Clasa TeliomycetesTeliomycetesCuprinde specii lipsite de bazidiome, parazite Cuprinde specii lipsite de bazidiome, parazite

obligatorii pe plantele vasculare.obligatorii pe plantele vasculare.

Ordinul Ordinul UredinalesUredinales

Din acest ordin fac parte ciupercile care Din acest ordin fac parte ciupercile care provoacă plantelor de cultură boli denumite provoacă plantelor de cultură boli denumite ruginirugini. .

În ciclul lor de viaţă pot prezenta 5 tipuri de În ciclul lor de viaţă pot prezenta 5 tipuri de spori:spori:

bazidiosporibazidiospori care se formează pe care se formează pe bazidiibazidii picnosporipicnospori ( (spermatiispermatii) care se formează în ) care se formează în picnidiipicnidii

((spermogoniispermogonii)) ecidiosporiecidiospori care se formază în care se formază în ecidiiecidii uredosporiuredospori care se formează în care se formează în uredosoriuredosori teleutosporiteleutospori care se formază în care se formază în teleutosoriteleutosori

Uredinalele care prezintă în ciclul lor de viaţă toate Uredinalele care prezintă în ciclul lor de viaţă toate cele 5 tipuri de spori se numesc cele 5 tipuri de spori se numesc macrociclicemacrociclice. .

Speciile care prezintă în ciclul lor de viaţă numai Speciile care prezintă în ciclul lor de viaţă numai bazidiospori, uredospori şi teleutospori se numesc bazidiospori, uredospori şi teleutospori se numesc hemicliclicehemicliclice. .

Eixstă şi specii Eixstă şi specii microciclicemicrociclice la care în ciclul vital sunt la care în ciclul vital sunt prezenţi numai bazidiosporii şi teleutosporii.prezenţi numai bazidiosporii şi teleutosporii.

Familia Familia PucciniaceaePucciniaceaePuccinia graminisPuccinia graminis – rugina neagră a – rugina neagră a

cerealelorcerealelor

Uromyces appendiculatusUromyces appendiculatus – – rugina la fasolerugina la fasole

Phragmidium mucronatumPhragmidium mucronatum – rugina trandafirului– rugina trandafirului

Ordinul Ordinul UstilaginalesUstilaginales

Ciupercile din acest ordin produc boli păgubitoare la Ciupercile din acest ordin produc boli păgubitoare la plantele de cultură, cunoscute sub numele de plantele de cultură, cunoscute sub numele de mălurimăluri şi şi tăciunităciuni. .

Spre deosebire de uredinale care sunt parazite Spre deosebire de uredinale care sunt parazite obligatorii, unele ustilaginale au un stadiu saprofit.obligatorii, unele ustilaginale au un stadiu saprofit.

Fam. Fam. Ustilaginaceae Ustilaginaceae Cuprinde specii care produc boli denumite Cuprinde specii care produc boli denumite tăciunităciuni. .

Epibazidia este septată transversal, lateral sau Epibazidia este septată transversal, lateral sau terminal formându-se bazidiosporii.terminal formându-se bazidiosporii.

Ustilago maydisUstilago maydis – – tăciunele în pungi al tăciunele în pungi al porumbuluiporumbului

Familia Familia TilletiaceaeTilletiaceae cuprinde specii care produc boli cuprinde specii care produc boli numite numite mălurimăluri şi la care epibazidia este continuă, şi la care epibazidia este continuă,

bazidiosporii având formă de seceră şi formându-se bazidiosporii având formă de seceră şi formându-se terminal.terminal.

Tilletia cariesTilletia caries – mălura – mălura grâuluigrâului