Curs 7 Semeiologia Neurologica Si Psihiatrica

SEMEIOLOGIE MEDICALĂ

Răzvan Constantinescu

Semeiologie neurologică

Semeiologie psihiatrică

Curs 6

Semeiologia neurologică

Complexă

Observare + bilanţ de fapte constatate

Adesea intricată cu patologie psihiatrică

Model bazal de examinare neurologică

1. Atitudinea neurologică2. Echilibrul static3. Proba Romberg4. Echilibrul dinamic5. Motilitatea voluntară6. Coordonarea mişcărilor7. Reflexele 8. Sensibilitatea 9. Mişcările involuntare10. Nervii cranieni

Semeiologia Semeiologia neurologicăneurologică

1. Atitudinea

Boala Parkinson: rigidă, anteflexie, mimică inexpresivă, privire fixă, clipit rar (“mască”)

Meningita: “cocoş de puşcă” Paralizia de radial: mână în “gât de lebădă” Opistotonusul: în AVC, traumatisme

cerebrale, tetanos, iatrogen (neuroleptice)

Boala Parkinson

AtitudineaAtitudinea

Meningita

“Cocoş de puşcă”

Paralizia de nerv radial

“Mâna de lebădă”

“Opisthotonus” (Sir Charles Bell, 1809)

Opistotonus

= staţiunea verticală

Anomalii: boli extrapiramidale (b. Parkinson) tabes polinevrită

2. Echilibrul static

● ortostatism● călcâiele lipite● (mâinile întinse înainte)● închide ochii

Dacă nu poate menţine pozitia proba (+)

leziuni vestibulare şi ale sensibilităţii profunde +

sindromul cerebelos -

3. Proba Romberg

1. Spasmodic – mers rigid, greoi, târând picioarele (scleroză în plăci = leuconevraxită).

2. Târât – cu căutarea unui punct de sprijin pentru mâini şi, după ce-l găseşte, bolnavul îşi trage piciorul (histerie, parapareze).

3. Cosit – duce lateral membrul inferior bolnav, descriind un semicerc (hemipareza spastică).

4. Echilibrul dinamic

MersulMersul

4. Stepat – piciorul cade balant, bolnavul flectează mult gamba pe coapsă şi coapsa pe bazin pentru a nu atinge solul cu vârful degetelor (paralizia nervului sciatic popliteu extern).

5. Rigid – mers cu paşi mici şi corpul aplecat înainte (b. Parkinson).

6. Dansant – ţopăit (coree).

MersulMersul

7. Talonat – dimensionare greşită a mişcărilor, bolnavul ridică membrul inferior mai sus şi-l fixează pe sol cu călcâiul (tabes).

8. Ebrios – “în zig-zag”, nesigur, pe două cărări, “parcă ar fi beat” (sindrom cerebelos).

9. Legănat – “de raţă” sau “mersul salutând”, cu aplecarea pe spate la fiecare pas (luxaţie unilaterală congenitală de şold).

MersulMersul

Urmăreşte: mişcările spontane amplitudinea mişcărilor dictate rapiditatea efectuării mişcărilor forţa musculară la opoziţie

5. Motilitatea voluntară (activă)

Anomalii ale mişcării voluntare

Deficit parţial = pareză Deficit total = paralizie

Localizare:

1. Monopareza/plegie = 1 membru

2. Hemipareza/plegie = ½ corp

3. Parapareza/plegie = membrele inferioare

4. Tetrapareza/plegie = toate membrele

PROBE DE PAREZĂ

Proba Barre Proba MingazziniProba GrassetProba Vasilescu

PROBE DE PAREZĂ

Barré: pacient în decubit ventral; se flectează gambele la 50-60° faţă de orizontală, iar pacientul încearcă să păstreze poziţia; gamba de partea deficitară tinde să cadă.– leziune periferică → gamba cade continuu (nu există sensibilitate proprioceptivă)– leziune piramidală → gamba oscilează şi cade treptat

PROBE DE PAREZĂ

Mingazzini: pacient în decubit dorsal; coapsele şi gambele flectate la 90° de grade, membrele inferioare depărtate la 5-10 cm; gamba de partea deficitară cade.

PROBE DE PAREZĂ

Grasset: pacient în decubit dorsal; coapsele flectate la 45-60°, gambele în extensie, membrele inferioare depărtate; membrul de partea afectată cade.

PROBE DE PAREZĂ

Vasilescu: pacient în decubit dorsal; flectarea rapidă a coapselor şi gambelor, fără alipirea picioarelor şi fără desprinderea călcâielor de pe pat; membrul inferior cu deficit rămâne în urmă.

Sindromul piramidal

Hemiplegia

Paraplegia

Tetraplegia

Christopher Reeve

alterarea coordonării = ataxie

Clasificare (tipuri):

a) cerebeloasă

b) tabetică

6. Coordonarea mişcărilor

Ataxia cerebeloasă

1. Dismetrie cu hipermetrie – proba “index-nas” şi “călcâi-genunchi”

2. Asinergie – nu coordonează mişcările parţiale ale unei mişcări complexe

3. Adiadocokinezie – nu poate executa mişcări rapide succesive şi în sens contrar – proba “moriştii” şi a pumnului

4. Tremurătura cerebeloasă:– statică: în staţiune şi mers, dispare în decubit– kinetică: la mişcări voluntare5. Tulburări de scris (neregulat), vorbire (sacadată, lentă),

mers (nesigur, în zig-zag)

AtaxiaAtaxia

adiadocokineziaAtaxia cerebeloasă

AtaxiaAtaxia

Ataxia tabetică

1. Mers talonat, cu baza largită

2. Dismetrie cu hipermetrie

3. Proba Romberg +

4. Abolirea ROT

AtaxiaAtaxia

dismetriaAtaxia cerebeloasă

Proba “index-nas”

AtaxiaAtaxia

dismetriaAtaxia cerebeloasă

Proba “index-nas”

Proba “călcâi-genunchi”

a) Cutanate

b) Osteo-tendinoase

c) Pupilare

d) Cornean

7. Reflexele

a) reflexele cutanate

Se excită pielea cu un vârf ascuţit.

1. Cutanat plantar

2. Cutanate abdominale

3. Palmo-mentonier

Diminuate sau abolite în leziuni piramidale.

ReflexeleReflexele

1. Reflexul cutanat plantar (Babinski)

a) Reflexele cutanate

ReflexeleReflexele

sindrom piramidal reflexul cutanat plantar Babinski

ReflexeleReflexele

Până la vârsta de 2 ani – normal (!)

ReflexeleReflexele

2. Reflexele cutanate abdominale

ReflexeleReflexele

3. Reflexul palmo-mentonier

ReflexeleReflexele

Marinescu-Radovici

ateroscleroză, leuconevraxită

b) reflexele osteo-tendinoase

Cu un ciocan de reflexe se percută tendonul, obţinându-se contracţia muşchiului.

ReflexeleReflexele

Modificări ale ROT: diminuate sau abolite: tabes,

mielite, nevrite, polinevrite. exagerate: leziuni piramidale.

ReflexeleReflexele

b) reflexele osteo-tendinoase

1. Rotulian

2. Achilean

3. Bicipital

4. Tricipital

5. Stilo-radial

6. Clonusul

ReflexeleReflexele

1. Reflexul rotulianb) Reflexele osteo-tendinoase

Reflexul este mediat prin rădăcinile nervilor spinali L3 şi L4 (predominant).

ReflexeleReflexele

2. Reflexul achileanb) Reflexele osteo-tendinoase

Reflexul este mediat prin rădăcinile nervului spinal S1.

ReflexeleReflexele

2. Reflexul achileanb) Reflexele osteo-tendinoase

ReflexeleReflexele

3. Reflexul bicipitalb) Reflexele osteo-tendinoase

Reflexul este mediat prin rădăcinile nervilor spinali C5 şi C6.

ReflexeleReflexele

4. Reflexul tricipitalb) Reflexele osteo-tendinoase

Reflexul este mediat prin rădăcinile nervilor spinali C6 şi C7 (predominant).

ReflexeleReflexele

4. Reflexul tricipitalb) Reflexele osteo-tendinoase

ReflexeleReflexele

5. Reflexul stilo-radialb) Reflexele osteo-tendinoase

Reflexul este mediat prin rădăcinile nervilor spinali C6 şi C7 (predominant).

ReflexeleReflexele

6. Clonusulb) Reflexele osteo-tendinoase

= mişcări ritmice, regulate şi involuntare ale rotulei/piciorului (în sindromul piramidal)

Sindrom de neuron motor central(leziune a neuronului din SNC)

Sindrom de neuron motor periferic(leziune a neuronului periferic motor)

pareză/paralizie pe hemicorp pareză/plegie limitată la teritoriul

inervat hipotonie hipertonie musculară hipotonie musculară ROT vii, hiperkinetice ROT abolite reflexe cutanate abolite reflexe cutanate prezente reflexe patologice prezente reflexe patologice absente,

fasciculatii musculare prezente ex. AVC, tumori, traumatisme ex. neuropatii periferice, secţiuni

nervoase

c) reflexele pupilare

1. pupilar fotomotor

2. de acomodare la distanţă

ReflexeleReflexele

2. Reflexul de acomodare la distanţăc) Reflexele pupilare

Stimulul acestui reflex este imaginea neclarimaginea neclarăă care ajunge pe cortex la nivelul ariei 17 care este conectată cu aria 18, la rândul ei legată cu aria 8 (motorie) din lobul frontal – coordonează modificările curburii cristalinului, convergenţa axelor optice şi diametrul pupilar.

ReflexeleReflexele

Semnul Argyll-Robertson (sifilis nervos)

c) Reflexele pupilare

Acomodare la distanţă – păstrată

Acomodare la lumină (fotomotor) - abolită

ReflexeleReflexele

c) Reflexele pupilare

Semnul Holmes-Adie

8. Sensibilitatea

Tulburări subiective: parestezii (nevrite, tabes) durere (tumori, hernie de disc)

Tulburări obiective: de sensibilitate superficială de sensibilitate profundă disociaţii

Tulburări de sensibilitate superficială

tactilă termică dureroasă

Hipoestezie Anestezie

leziuni medulare, nevrite, polinevrite

SensibilitateaSensibilitatea

Sensibilitatea termică

Tulburări de sensibilitate profundă

Sensibilitatea profundă vibratorie (diapazon pe eminenţele osoase)

Sensibilitatea mio-artro-kinetică (recunoaşterea cu ochii inchişi a sensului unei mişcări imprimate de medic)

Tabes Polinevrită

Disociaţii de sensibilitate

disociaţia siringomielică - pierderea sensibilităţii termice şi dureroase cu conservarea celei profunde şi tactile (siringomielie)

disociaţia tabetică - pierderea sensibilităţii profunde şi tactile cu conservarea celei termice şi dureroase (tabes)

1) Tremurăturile2) Convulsiile3) Fasciculaţiile musculare4) Mişcările coreice5) Miocloniile6) Crampele funcţionale7) Ticurile8) Trismusul

9. Mişcările involuntare

1) tremurăturile

Tremurătura fiziologică

Tremurături patologice: parkinsoniană basedowiană intenţională (scleroză în plăci, leziuni cerebeloase) ereditară (esenţială) - apare în repaus şi mişcare alcoolică senilă – ritm rar, interesează mâinile şi capul

generalizate sau parţiale tonice/clonice/tonico-clonice

– tetanos– epilepsie– tetanie– intoxicatie cu stricnină– eclampsie – uremie– hiponatriemie (CH)

2) convulsiile

Julius Caesar

dezordonate, bruşte, de amplitudine variabilă, ilogice, accentuate de mişcările voluntare

diminuă în repaus şi dispar în somn

– coreea Sydenham (determinarea nervoasă a reumatismului articular acut)

– coreea Huntington (ereditară).

4) mişcările coreice

contracţii involuntare bruşte, de scurtă durată, ca cele determinate de curentul electric, localizate la un singur muşchi sau la un grup muscular

nu dispar în somn nu produc mişcări ale segmentelor

– encefalită epidemică– uremie

5) miocloniile

contracţii tonice, trecătoare, limitate la un grup muscular care participă la un act profesional, întotdeauna acelaşi

crampa scriitorului, înotătorului, pianistului orice alte mişcări, cu excepţia actului

profesional, se fac în condiţii perfecte.

6) crampele funcţionale

mişcări bruşte, cu caracter semi-conştient, accentuate de emoţii, diminuate de voinţă

dispar în somn

– clipitul pleoapelor– ridicarea umărului

7) ticurile

= contracţia maseterilor cu imposibilitatea deschiderii gurii

8) trismusul

– tetanie– tetanos– epilepsie

Tulburări: hiposmia anosmia hiperosmia parosmia cacosmia

tumori nazale, sinuzite, vegetaţii adenoide

10. Nervii cranieni

Nervul olfactiv

Tulburări: ambliopia amauroza

(cecitatea) discromatopsia hemianopsia scotoamele

10. Nervii cranieni

Nervul optic

Se cercetează: Acuitatea vizuală – cu optotipul Câmpul vizual – cu campimetrul Fundul de ochi – cu oftalmoscopul

Nervii oculomotor comun, patetic şi oculomotor extern

strabism (devierea globului ocular în direcţia opusă nervului lezat)

diplopie (vedere dublă)

paralizia oculomotorului comun determină ptoză palpebrală.

Paralizia de nerv oculomotor comun

Paralizia de nerv oculomotor extern

Paralizia facială

infecţioasă tumorală vasculară

periferică sau centrală, în raport cu sediul leziunii (neuron periferic sau central).

10. Nervii cranieni

Nervul facial

asimetrie facială devierea gurii spre partea sănătoasă ştergerea pliurilor şi şanţurilor feţei şi frunţii coborârea comisurii bucale lagoftalmie prin căderea pleoapei inferioare scurgerea lacrimilor pe obraz absenţa clipitului mişcările automate şi cele active accentuează aceste semne bolnavul nu poate fluiera, încreţi fruntea şi încrunta de partea

bolnavă când încearcă să închidă pleoapele, ochiul de partea bolnavă

rămâne deschis, iar globul ocular merge în sus şi înafară (C. Bell)

Paralizia facială periferică

Leziuni ale nervului acustic:

acufene (otite, HTA etc.) hiperacuzie (migrenă, nevroze) diplacuzie hipoacuzie şi surditate de transmisie (otite

medii, dop de cerumen) şi de percepţie (leziuni ale urechii interne şi ale nervului auditiv).

Nervul acustico-vestibular

Leziuni ale nervului vestibular:

vertij tulburări de echilibru nistagmus

Nervul acustico-vestibular

Investigarea clinică a nistagmusului

Cauze:● congenital● afecţiuni

vestibulare● leziuni cerebelare● toxice

Examenul lichidului cefalo-rahidian

Cum îl obţinem: poziţie şezândă sau în decubit lateral dezinfecţie tegumentară se pătrunde cu acul de puncţie în spaţiul dintre vertebrele

L4-L5 sau L3-L4 imediat deasupra apofizei spinoase a vertebrei inferioare perpendicular pe linia mediană se pătrunde în spaţiul subarahnoidian decubit dorsal, cu capul fără pernă, timp de 48 h

Tehnica puncţiei lombare

Normal – limpede ca apa de izvor. Patologic:

– limpede (tabes, neuroviroze, meningită limfocitară); – hemoragic (hemoragie meningeană); – xantocromic (tumori, hemoragii subarahnoidiene);– tulbure (meningite septice).

Aspectul LCR

Examenul cito-bacteriologic

Normal: 1-3 limfocite/mm3. Patologic:– creşterea limfocitelor moderată (lues neuro-vascular)

sau marcată (meningită virotică, tbc sau luetică); – creşterea polimorfonuclearelor în meningitele septice.

Examenul bacteriologic: frotiu, culturi şi inoculări.

Albuminele: hiperalbuminoză în meningite Disociaţia albumino-citologică (hiperalbuminoză cu reacţie

celulară nulă sau moderată) în compresiuni medulare şi poliomielită

Disociaţia cito-albuminică (pleiocitoză marcată cu albumina în cantitate normală) în encefalite şi poliomielită

Globulinele pozitive în meningite, tabes, tumori cerebrale Glicorahia în encefalita epidemică şi coma diabetică; scade în

meningita tuberculoasă Clorurile scad în meningita tuberculoasă

Examenul chimic

Cauze: meningită (tuberculoasă şi netuberculoasă) hemoragie meningee

Sindromul meningean

cefalee difuză, permanentă, exagerată de zgomot, lumină şi mişcare

vărsături fără efort

Simptome clinice importante

Contracturi cu: – redoarea cefei – semnul Brudzinski– semnul Kernig

Disociaţia puls-temperatură

Semne obiective

Redoarea cefei

= flexia capului pe torace are loc în mod normal până când bărbia atinge sternul; inflamaţia meningelui este însoţită de durere şi de rezistenţă musculară la executarea manevrei.

Semnul Brudzinski

Semnul Kernig

Cauze: tumori vertebrale hernie de disc spondiloză

Sindromul sciatic

Simptomatologie: durere pe traiectul nervului sciatic accentuată de

mişcare, tuse, strănut manevrele de elongaţie (Lasègue, Bonnet) sunt

pozitive (produc durere).

Semeiologia Semeiologia psihiatricăpsihiatrică

Funcţiile psihice

Cognitive Afective Voliţionale şi efectorii Conştiinţa Personalitatea Intelectul

TULBURĂRILE DE PERCEPŢIE

SenzaSenzaţţiaiaPercepPercepţţiaiaTulburTulburăări cantitativeri cantitativeTulburTulburăări calitativeri calitative

a) tulburările cantitative

HiperesteziaHipoesteziaAnestezia

b) tulburările calitative

IluziileHalucinaţiileAgnoziile

Manifestări patologice

1. Iluziile2. Halucinaţiile3. Anxietatea4. Obsesia5. Fobia6. Delirul 7. Atenţia8. Tulburările de somn9. Tulburările de conştienţă

1. ILUZIILE

Percepţie deformată a fiinţelor şi obiectelor reale = percepţii false cu obiect

– boli infecţioase– schizofrenie– intoxicatii – ! Fiziologice (confund o persoană cu alta,

hipnagogice, hipnapompice)

1. ILUZIILE

2. HALUCINAŢIILE

Percepţii false fără obiect! Clasificare:

– ExteroceptiveAuditive Tactile

Vizuale Olfactive si gustative

– Interoceptive– Proprioceptive

Influenţează comportamentul– Adult – auditive– Copil – vizuale

2. HALUCINAŢIILE

3. ANXIETATEA

stare de frică, de teamă continuă, fără obiect, însoţită de un ansamblu de modificări neuro-vegetative (transpiraţii, dispnee, uscăciunea gurii)

– nevroză astenică– surmenaj

3. ANXIETATEA

4. OBSESIA

Idee dominantă cu caracter absurd care, contrar voinţei individului, pune stăpânire pe gândirea acestuia şi pe care nu o poate îndepărta (deşi se luptă conştient pentru aceasta)

Ritualuri (comportamente repetitive) Tulburarea obsesiv-compulsivă (nevroză)

Depresii Schizofrenie

5. FOBIA

= idee obsesivă dublată de anxietate conduită evitantă

Cancerofobia Nozofobia Agorafobia Claustrofobia Zoofobia Ihtiofobia

5. FOBIA

5. FOBIASemeiologia Semeiologia psihiatricăpsihiatrică

10% din populaţia generală nu zboară cu avionul

National Transportation Statistic Report, 1985:

Este mai sigur de:x 29 decât mersul cu maşina

x 18 decât accidentele domestice

x 10 decât accidentele de muncă

x 8 decât mersul pe jos

x 6 decât posibilitatea de a fi ucis de o rudă

x 4 decât călătoria cu trenul

5. FOBIA

6. DELIRUL

Idee falsă pe care bolnavul o trăieşte ca adevarată.

psihoze intoxicatii boli infectioase

violent/apatic carfologie = încearcă să prindă obiecte imaginare

6. DELIRUL

1. Sistematizat expansiv (de putere, de forta, de grandoare) în manii paranoid (de persecutie, de urmarire) în etilism

cronic, schizofrenie micromanic (autoacuzare, umilinta) în psihoze senile

2. Nesistematizat (idei haotice)

6. DELIRUL

7. ATENŢIA

diminuată: oligofrenie, schizofrenie, demenţă exagerată dar limitată la anumite sfere: nevroze

Hipoprosexia Hiperprosexia

Evaluare clinică:– numărarea inversă de la 100 din 7 în 7– recitarea alfabetului în sens invers– pronunţarea literelor unui cuvânt invers (de ex.

S_C_A_U_N – N_U_A_C_S)

7. ATENŢIA

Insomnie: paranoia, manie, nevroze Hipersomnie: boli infecţioase, surmenaje

8. TULBURĂRILE DE SOMN

9. TULBURĂRILE DE CONŞTIENŢĂ

Torpoarea/somnolenţa faza de inducere a somnului (surmenaj, boli febrile)

Obnubilarea: răspunde greu la întrebări, aspect de “om rătăcit” (stări toxice, boli infecţioase)

Stupoarea: obnubilare + tulburări de memorie + dezorientare temporo-spaţială (schizofrenie, boli infecţioase)

Sincopa Coma: pierderea totală a stării de

conştienţă şi a vieţii de relaţie

Pierderea conştientei

– uşoară: reacţie la excitanţi– vigilă: cu sensibilitate dureroasă– profundă (carus): cu alterarea funcţiilor

vegetative

Cauzele comelor Centrale: meningită, encefalită, hemoragie, embolie,

tromboză, traumatisme Endogene: uremică, diabetică, mixedematoasă,

addisoniană Exogene: morfină, CO, somnifere

TULBURĂRI PSIHICE MAJORE

Psihoza maniaco-depresivă

Schizofrenia

Paranoia

PSIHOZA MANIACO-DEPRESIVĂ

Tulburare afectivă bipolară caracterizată prin modificări ciclice ale dispoziţiei.

PSIHOZA MANIACO-DEPRESIVĂ Charles Baudelaire Ludwig van Beethoven Hector Berlioz George Gordon Byron Jim Carrey Winston Churchil Francis Ford Coppola Gaetano Donizetti T.S. Eliot Eminem William Faulkner Peter Gabriel Paul Gaugain Ernst Hemingway Jimi Hendrix Hermann Hesse Adolf Hitler

Victor Hugo Abraham Lincoln Marilyn Monroe Alfred de Musset Florence Nightingale Ozzy Osborne Edgar Allan Poe Axl Rose Robert Schumann Mary Shelley Frank Sinatra Ben Stiller Piotr Ilici Chaikovsky Alfred Lord Tennyson Ted Turner Robin Williams Virginia Woolf

Simptomele episodului depresiv

dispoziţie depresivă pierderea interesului şi a

plăcerii inhibiţie psihomotorie oboseală / pierderea

energiei

sentimente de inutilitate

sau vinovăţie excesivă

dificultăţi de concentrare

idei suicidare

Simptomele maniacale

euforie autostimă/grandoare scăderea nevoii de somn logoree

productivitate crescută

distractibilitate

agitaţie psihomotorie

implicare excesivă în

activităţi riscante

Sindromul discordant

– Tocire afectivă

– Disociaţie ideo-afectivă

– Idei delirante, halucinaţii

– Retragere socială / autism

SCHIZOFRENIA

Van Gogh– se automutilează– 1889 – se internează voluntar

în ospiciul din Saint Remy– iulie 1890 – se împuşcă în

piept, după care se retrage în camera lui

SCHIZOFRENIA

Syd Barrett – Pink Floyd

Peter Green – Fleetwood Mac

John Forbes Nash Jr., laureat al premiului Nobel în Economie

Delir sistematizat Inteligenţă peste medie Convingători (prozeliţi)

– politicieni– conducători

PARANOIA

PATOLOGIA PSIHIATRICĂ INDUSĂ DE ALCOOL

Beţia acutăSevrajul etanolicDelirium tremensComa alcoolicăEncefalodistrofia alcoolică

Uşoară ! Hipermnezie compensatorie Medie Severă

OLIGOFRENIILE

Curs 7 Semeiologia Neurologica Si Psihiatrica

Documents

Transcript of Curs 7 Semeiologia Neurologica Si Psihiatrica

CATALOGUL SURSELOR DE FINANȚARE REGIUNEA …...mentorat, tutorat, orientare profesionala, consiliere psihologica, consiliere psihiatrica, medierea locurilor de munca; 2. Servicii

semiologie psihiatrica 2013 -2.ppt

Kiss- Recuperare neurologica

Legea Privind Asistenta Psihiatrica (5)

Semiologie Neurologica (Popoviciu) - Bucuresti

PSIHIATRIE- EXAMINAREA PSIHIATRICA

· COMISIA DE EXPERTIZA MEDIC PSIHIATRU ML PSIHIATRICA NU ESTE CAZUL 3. Venituri din cedareafolosin!ei bunurilor 3.1. Titular 3.2 Soýsotie 4. Venituri din investitii 4_1. Titular

Examinarea Clinica Neurologica Geraint Fuller EVALUARE

DISF NEUROLOGICA

Elemente de Semiologie Psihiatrica

Semiologie Neurologica (Gh. Pendefunda) - Bucuresti 1978

Congresul Anual al Societăţii Române de Medicină Fizică ... congres.pdf · oPatologie musculo-scheletala o Patolologie neurologica/ neurochirurgicala, psiho-cognitiva sau/ si

Neurologie Volumul 1 Examinarea Neurologica UMF KT

ALIMENTATIA - Weebly · 2016-02-16 · Rol: regleaza functionalitatea membranelor celulare precursori pentru Pg, leucotriene, tromboxani absorbtia vitaminelor maturizare neurologica

...2018/12/07 · -„SEMIOLOGIE NEUROLOGICA "-PROF.DR.PENDEFUNDA LIVIU -ORDINUL M.S. nr.1101/30.06.2016 PRIVIND APROBAREA NORMELOR DE SUPRAVEGHERE, PREVENIRESI LIMITAREA A INFECTIILOR

medlegtm.ro · "normalizare" si "proiect de viata etichetarea" sociala in psihiatrie, disabilitatile sociale si destatuarea in psihiatrie. 7. Epidemiologia psihiatrica. 8. Etiopatogeneza

Semiologie NEUROLOGICA Gh Pendefunda Bucuresti 1978.PDF

Expertiza Medico Legala Psihiatrica

Expertiza Medico-legala Psihiatrica T

Anamneza neurologica - baicus.ro fileFocusata si directionata pentru a afla raspunsul la urmatoarele intrebari: ... Durere la nivelul gatului sau coloanei vertebrale Caderi, sincope