Post on 12-Dec-2014
CURS 2IATROGENIILE MEDICAMENTOASE
DefinitieModalitati de manifestareClasificarea gravitatii accidentelor medicamentoase
PATOLOGIA IATROGENĂ. GENERALITATI Una din provocările majore cu care se confruntă astăzi profesia medicală
este reprezentată de patologia iatrogenă.
Definitie: orice manifestare patologica in urma unui act medical vizând diagnosticul, profilaxia sau terapia, act care, chiar în absenţa erorii sau a neglijenţei, poate agrava starea pacientului sau chiar poate ucide.
Este o problemă majoră de sănătate publică. Dimensiunea epidemiologică a este deosebit de importanta:
4% in USA (conf. HMPS - Harvard Medical Practice Study 1991) A treia cauză de morbimortalitate în SUA ! Conform HMPS 1991:
14% - deces 2,6% - handicap definitiv 25-50% dintre r. adverse s-ar datora unei imprudente → sistem de
prevenire a acestora. 6,28% in Franta (conf. studiului APNET) 16,6% in Australia (conf. Quality Australian Health Care Study 1995) cca 1/3 din patologia iatrogena este de natura alergica - cca 10-20%
din spitalizari (Lazarou et al-1998, Demoly et al-2000, Pouvanne et al-1999
Locul III in tarile dezvoltate; paradoxal – nu apare in clasificarile OMS privind cauzele de boala (fiind raportata si codificata manifestarea respectiva, fara a se mentiona etiologia)
Costul patologiei iatrogene este impresionant.
Aspecte etice
Conştiinţa profesionala a fiecărui medic
Capacitatea de a o diagnostica
Conştiinciozitate şi curaj de a o raporta
Instrucţia în domeniu este neglijabilă sau conjuncturală
Raportul Starfield 2000: in SUA cca. 100.000 ef. adverse med. mortale
anual cu un cost de cca 12 miliarde de dolari, consecinta strict a iatrogeniei prin actiune.
Impactul med. asupra fiecarui pacient constituie o problema permanenta a practicii medicale.
Pt. aceeasi afectiune, administrarea aceluiasi medicament, in conditii similare de posologie, poate determina raspunsuri diferite, de la raspunsuri benefice (dar variind ca intensitate de la pacient la pacient) la efecte nule sau chiar la efecte adverse.
Aceasta reactivitate diferita dincolo de particularitati ale terenului (varsta, sex, stare fiziologica - sarcina, alaptare, menopauza) sau stare functionala a aparatelor este explicabila azi prin dif. de echipament enzimatic, proteine de transport si sistem de receptori, diferente particulare fiecarui individ si determinate genetic.
Profilul farmacogenetic personal al fiecarui individ Ghiduri de prescriere a medicatiei in functie de genotip,
asocierea de droguri putand fi de asemenea modulata de influenta genotipului asupra interferentelor medicamentoase.
Crearea de noi medicamente specifice pacientilor cu genotipuri particulare → farmacogenomica → SNP fingerprint = studiul polimorfismului mononucleotidic (single nucleotid polymorphysm)
Patogenia efectelor adverse Mec. fdin.diferite de mec. terapeutic principal (efecte colaterale sau de tip
A, previzibile, legate de doza, dar variabile de la un pacient la altul) ex. ef. bronhodilatatoare ale betablocantelor
Ef. neasteptate, nelegate de un ef. fdin. stabilit care survin la un numar mic de pacienti si in mod imprevizibil (efecte de tip B) instalate fie prin mec. alergice, fie prin predispozitie enzimatica constitutionala ex. deficitul de G-6-PDH eritrocitara sau dobandita (prin inductie
enzimatica) - nefropatia fenacetinica
Complianta necorespunzatoare (45%) Erori de posologie si mod de administrare (42%) Folosirea de medicamente inadecvate (22%) Intarzierea nejustificata a tratamentului (14%) Interactiuni medicamentoase (8%) Lipsa de competenta din partea personalului medical (5%)
riscul ef. adverse
Masuri de prevenire a iatrogeniilor Creşterea aderenţei terapeutice a pacienţilor. Educatie terapeutica a pacientului si a anturajului = cheia compliantei
terapeutice, a garantarii eficientei strategiei terapeutice si a evitarii patologiei iatrogene.
O formatie medicala si educatie medicala continua. Informarea pacientului asupra beneficiilor şi riscurilor conduitei propuse. Informarea asupra eventualelor alternative pentru ca acesta să ia decizii în
funcţie de propria scală de valori este o condiţie sine qua non a medicinii moderne.
Redactarea de protocoale de lucru standardizate (pas cu pas) mai ales in urgente.
Supravegherea pacientului in timpul actului terapeutic si ulterior acestuia. Sensibilizarea medicilor printr-o instructie sistematica in domeniul patologiei
iatrogene. Conştientizarea de către corpul medical a ponderii iatrogeniei. Capacitatea de a recunoaşte caracterul iatrogen al unei manifestări. Analizarea mecanismului de producere a accidentelor iatrogene şi luarea de
măsuri preventive.
Reactii adverse induse de medicamente Estro-progestative (anticonceptionale) Ag. antibacterieni: ampicilina, cotrimoxazol, izoniazida, nitrofurantoina Deprimante centrale: clorpromazina, diazepam, pentazocina AINS: fenilbutazona, indometacina Statistica r. adverse:
Diuretice: 20,7-59,2% Neuropsihotrope: 6,5-17,4% AINS si glucocorticoizi: 7,5-17,4% Antibiotice: 0,1-22,4% Anticoagulante: 8,7%
Clasificarea R.A. OMS in fctie. de afectarea: Piele:14-43,5% Tub digestiv: 7,9-29,1% SNC: 8,6-26% Sange: 8,7-30,9% ORL Ochi Gust si miros Ficat si vezica biliara Metabolism si glande endocrine Inima si circulatie Calea respiratorie Tract urogenital Colagen (colagenze) Electroliti
Frecventa R.A. Frecvente: > 10% Ocazionale: 1-10% Rare: <1% F. rare: <0,1% Cazuri izolate
Dupa mecanism: De tip toxic (+ ef. mutagene,
dismorfogene, cancerigene) De tip idiosincrazic
(intoleranta) De tip alergic Dependenta
medicamentoasa
1. R.A. de tip toxic
Apar la doze terapeutice obisnuite Doza-dependente: doza mare → ↑ riscul Factori favorizanti:
Reactivitatea individuala Stari patologice: insuf. hepatica, insuf. renala, insuf. cardiaca S.M. cu indice terapeutic mic: digitalice, antibiotice aminoglicozidice Variatiile de biodisponibilitate a formelor farm.: digoxina, fenitoina
(oral). Calea de adm. nepotrivita Schema de dozare: digitalicele Interactiuni med.: sinergism sau potentare: tranchilizantele,
neurolepticele
2. Reactii adverse idiosincrazice (de intoleranta)
Apar la doze mici, dar numai la anumite persoane, care prezinta o sensibilitate crescuta la anumite substante, sensibilitate determinata genetic.
Sunt independente de doza. R. neobisnuite:
Diferite calitativ de ef. produse in mod normal Det. de doze normal inofensive
deficitul genetic - ca o intoxicatie cu medicamente, desi s-au administrat doze mici Ex. suxametoniul, un relaxant muscular utilizat in anesteziologie, este
metabolizat de pseudocolinesteraza, iar deficitul in aceasta enzima impiedica metabolizarea medicamentului si pot aparea in cursul anesteziei generale fenomene toxice grave, inclusiv paralizia musculaturii respiratorii cu apnee toxica
Izoniazida, hidralazina – deficit de acetiltransferaza. Debrizocina, sparteina, nortriptilina, metoprolol, β-blocante,
metilfenobarbital – deficit de citocrom P 450. Intoleranta la alcool – persoanele orientale (30-50%) – deficit de alcool-
dehidrogenaza defecte enzimatice – r. a. complet neobisnuite.
deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza, enzima implicata in mentinerea formei hematiei - anemii hemolitice
Tipuri de r. alergice
1. R. anafilactice sau de tip I: r. imediata; cuplarea antigen-IgE Manifestari clinice: soc anafilactic (penicilinele), urticaria, edem
angioneurotic, rinita seroasa, astm bronsic (penicilina, aspirina)2. R. alergice de tip citotoxic sau de tip II:
Se formeaza anticorpi IgG si IgM Anemii hemolitice imune, trombocitopenii: chinina, chinidina,
sulfamide Granulocitopenie: aminofenazona, tioamide antiriroidiene LED: sulfasalazina, beta-blocante, chinidina Sindrom miastenic: penicilamina
3. R. alergice prin complexe imune sau de tip III se formeaza complexe intre antigen-anticorpi (IgM, IgM) Boala serului, urticaria, edem Quincke, vascularitele: penicilinele,
sulfamidele, nitrofurantoina
4. Alergia mediata celular de tip IV r. intarziata Dermatita de contact: antibiotice de uz local (neomicina,
framicetina, gentamicina); fotoalergia cutanata de natura medicamentoasa
Profilaxia alergiei medicamentoase: ! la folosirea S.M. cu risc mare (sulfamide, peniciline) ! la aplicarea S.M. pe piele si mucoase ! la med. alergene si la subst. inrudite chimic (! alergie incrucisata) Recunoasterea starilor patologice medicamentoase Oprirea imediata a med. care au declansat alergia sau a comp.
inruditi ch. sau fdin. Desensibilizarea specifica pt med. indispensabile bolnavului la care
acesta este sensibilizat.
Reactii adverse alergice sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune.
Cca. 5% din populatia generala prezinta r. adverse medicamentoase la unul sau mai multe medicamente.
10% din r. adverse sunt r. alergice Se produc la doze f. mici de medicament, daca persoana a fost sensibilizata
in prealabil la medicamentul respectiv. Mecanism imun antigen - anticorp. Persoane susceptibile - persoane atopice. Nu toate med. sunt la fel de alergizante. Alergia se poate dezvolta dupa oricare cale de administrare, dar cea mai
sensibilizanta este calea cutaneo-mucoasa Riscul alergiei ↑: calea s.c. > i.m.> i.v.> p.o. Evitarea aplicarii cutanate a penicilinelor, sulfamidelor si antihistaminicelor.
Med. care produc frecvent r.alergice Penicilinele Cefalosporinele de generatia I-II Tetraciclinele, vancomicina Cloramfenicolul Ciprofloxacina Sulfonamidele (antimicrobiene, sulfasalazina, hipoglicemiante, tiazide) Aspirina si AINS Anestezicele generale si locale, Miorelaxantele, anticonvulsivantele Insulina ACTH Vaccinurile pe baza de ou, extractele alergenice, antiserurile heterologe Streptochinaza Substantele de contrast iodate Opiaceele Dextranul
STARI PATOLOGICE PRODUSE DE MED. Stari patologice in domeniul cardiovascular
STARE PATOLOGICA MEDICAMENTE CU RISC
Insuficienta cardiaca-Deprimarea miocardului
-Lezarea miocardului-Retentie hidrosalina
- chinina, procainamida, beta-blocante, verapamil
- daunorubicina, doxorubicina, emetina- glucocorticoizi, aldosteron, carbenoxolon, fnilbutazona
Aritmii ectopice - digitalice, chinidina, encainida, flecainida, amiodarona, amine simpatomimetice, levodopa, antidepresive triciclice, litiu, neuroleptice fenotiazinice, emetina, daunorubicina, doxorubicina, lincomicina
Bradicardie, bloc AV - Blocante beta-adrenergice, verapamil, digitalice
hTA severa, colaps - guanetidina, prazosin, chinidina, procainamida, fenitoina, propanolol, clorpromazina, antidepresive ciclice, levodopa
HTA - amine simpatomimetice vasoconstrictoare, ergotamina, vasopresina, anorexigene, estrogeni, contraceptive orale, aldosteron, carbenoxolona, glucocorticoizi.
Vasoconstrictie periferica - ergotamina, dopamina, blocante beta-adrenergice
Stari patologice ale sangelui
STARE PATOLOGICA
MEDICAMENTE CU RISC
Aplazie medulara
cloramfenicol, peniciline, streptomicina, sulfamide, fenitoina, acid acetilsalicilic, fenacetina, aminofenazona, fenilbutazona, oxifenbutazona, acetazolamida, tolbutamida, clorpropamida, tioamide antitiroidiene
Agranulocitoza ag. alchilanti, antimetaboliti citotoxici, cloramfenicol, peniciline, streptomicina, sulfamide, fenitoina, acid acetilsalicilic, aminofenazona, metamizol, fenilbutazona, aur, fenindiona, acetazolamida, acid etacrinic, carbutamida, clorpropamida, tolbutamida, mepacrina, chinina, barbiturice,
Anemie aplastica
melfalan, cloramfenicol, tetracicline, peniciline, streptomicina, sulfamide, fenitoina, trimetadiona, acid acetilsalicilic, aminofenazona, fenilbutazona, aur, acetazolamida, tolbutamida
Anemie magaloblastica
metotrexat, trimetoprim, pirimetamina, triamteren, cicloserina, izoniazida, fenitoina, primidona, barbiturice, alcool, mestranol, contraceptive orale, colchicina, neomicina, metformin
Anemie hipocroma
plumb, izoniazida, pirazinamida, cicloserina, cloramfenicol, alcool, anticoagulante, acid acetilsalicilic
Anemie hemolitica
Penicilina, cefalotina, rifampicina, izoniazida, sulfamide, clorpromazina, levodopa, metildopa, chinina, chinidina
Trombocitopenie
Ag. alchilanti, cloramfenicol, peniciline, streptomicina, rifampicina,
Disfunctie plachetara
Acid acetilsalicilic, AINS, sulfinpirazona, acid valproic, neuroleptice fenotiazinice, carbenicilina, ticarcilina, benzilpenicilina, latamoxaf
Stari patologice renaleSTARE
PATOLOGICAMEDICAMENTE CU RISC
Nefropatie tubulara Antibiotice aminogliozidice, cefalosporine, rifampicina, amfotericina B, cisplatina, litiu, paracetamol
Nefropatie interstitiala acuta
AINS, metoxifluran, sulfamide, unele peniciline, rifampicina, cefalotina, prod. iodati de contrast
Nefropatie glomerulara cronica
Penicilamina, trimetadiona, probececid, saruri de aur, saruri de mercur, litiu, perclorat
Nefropatie interstitiala cronica si necroza papilara
Fenacetina, acid acetilsalicilic, fenazona
Insuf. renala acuta antiHTA, diuretice, captopril, enalapril, opioide
Cristalurii Sulfamide, ampicilina, primidona, mercaptopurina
Diabet insipid nefrogen
Litiu, vitamine D, metoxifluran, dextropropoxifen
Retentie de lichide (edeme)
Corticosteroizi, carbenoxolona, steroizi androgeni si anabolizanti, estrogeni, fenilbutazona, indometacina, clonidina
Hiperkalimie Spironolactona, triamteren, amilorid, captopril, enalapril
Hipokaliemie Corticosteroizi, diuretice, carbenoxolona, amfotericina B, gentamicina, tetraciclina
Stari patologice gastrointestinaleSTARE
PATOLOGICAMEDICAMENTE CU RISC
Greata si voma Tetracicline, eritromicina, citotoxice anticanceroase, opioide, levodopa, bromocriptina, aminofilina, digitalice, estrogeni, sulfat feros
Gastrita hiperacida, ulceratii, ulcer gastric sau duodenal
Glucocorticoizi, aspirina, fenilbutazona, AINS
Diaree, enterita, colita Purgative iriante, antibiotice - peniciline, tetracicline, cloramfenicol, lincomicina, clindamicina-, rezerpina, metildopa, guanetidina, digitalice
Constipatie Opioide, codeina, atropina, anticolinergice, antiacide (carbonat de calciu, hidroxid de aluminiu), vinblastina, vincristina
Malabsorbtie Colestiramina, purgative, colchicina, fluorouracil, fenobarbital, primidona, fenitoina, metformina, buformina
Stari patologice hepaticeSTARE
PATOLOGICAMEDICAMENTE CU RISC
Hepatita acuta paracetamol, fenacetina, fenilbutazona, AINS, acid valproic, IMAO, metildopa, sulfamide, izoniazida, pirazinamida, etionamida, rifampicina, eritromicina, troleandomicina, mercaptopurina
Hepatita cronica activa
halotan, clorpromazina, metildopa, oxifenisatina, azatioprina, metotrexat
Steatoza hepatica tetracicline
Ciroza metotrexat, vitamina A (supradozare cronica)
Icter colestatic steroizi anabolizanti, metiltestosteron, contraceptive orale, clorpromazina, eritromicina, trolendomicina
Litiaza biliara estrogeni, contraceptive hormonale orale
Tumori hepatice estrogeni, contraceptive hormonale orale, steroizi androgeni si anabolizanti
Stari patologice ale ap. respirator
STARE PATOLOGICA MEDICAMENTE CU RISC
Astm bronsic acid acetilsalicilic, AINS, peniciline, cefalosporine, eritromicina, streptomicina, neomicina, tetracicline, griseofulvina, sulfamide, ioduri, fier, dextran, beta-blocante (propranolol), parasimpatomimetice, IMAO
Pneumonie interstitiala, alveolita, fibroza pulmonara
bleomicina, clorambucil, ciclofasfamida, melfalan, metotrexat, azatioprina, nitrofurantoina, sulfasalazina, metisergida, amiodarona, acebutolol, fenofibrat, saruri de aur, penicilamina
Eozinofilie pulmonara izoniazida, sulfonamide, nitrofuratoina, peniciline, streptomicina,metotrexat, acid acetilsalicilic, carbamazepina, fenofibrat
Limfadenopatie nitrofurantoina, fenilbutazona, fenitoina
LED cu determinari pulmonare
izoniazida, sulfonamide, griseofulvina, peniciline, streptomicina, tetracicline, hidralazine procainamida, metildopa, chinidina, metisergida, fenitoina, carbamazepina, fenotiazine, fenilbutazona
Poliarterita sistemica cu determinari pulmonare
penicilina, tetracicline, griseofulvina, busulfan, hidralazina, chinidina, fenilbutazona, compusi de aur, fenotiazine, ioduri, tioamide antitiroidiene
Endocrinopatii medicamentoase
In conditii de supradozare; reversibile. Glucocorticoizii: sindrom Cushingoid Insulina si antidiabeticele orale: r. hipoglicemiante Hormonii tiroidieni: hipertiroidism Diazoxidul: hiperglicemie Cafeina, teofilina, beta-adrenergicele: hiperglicemie Amfetaminele, disopiramida, perhexilina, tiabendazolul,
pentamidina: hipoglicemie Beta-blocantele (neselective: propranolol): hipoglicemie Hormoni steroizi sexuali: tulburari de menstruatie Neurolepticele fenotiazinice: tulburari de menstruatie, impotenta
sexuala Antidepresivele, antiHTA simpatolitice, cimetidina: disfunctii
sexuale
Stari patologice psihice si neurologice
induse de med.
Barbiturice: stare confuzionala Antiparkinsonienele anticolinergice, antidepresive triciclice,
antipsihotice: perturbari ale memoriei si atentiei, dezorientare, anxietate, halucinatii
Neuroleptice fenotiazinice (rezerpina, haloperidol): sindrom depresiv Levodopa: halucinatii Amfetaminele: depresie, schizofrenie, paranoia Glucocorticoizii: dispozitie maniacala Contraceptive hormonale orale: depresie
Stari patologice oftalmice, ORL si ale cavitatii orale produse de med.
STARE PATOLOGICA MEDICAMENTE CU RISC
Cresterea presiunii intraoculare
Glucocorticozi, anticolinergice, antidepresive triciclice
Depozite corneene Clorpromazina, tioridazina, fenotiazine, clorochina si derivati
Miopie Fenotiazine
Opacitati ale cristalinului
Glucocorticoizi, clorpromazina, tioridazina
Cataracta Glucocorticoizi, miotice
Retinopatie pigmentara Glucocorticoizi, clorpromazina, tioridazina
Nevrita optica Fenotiazine, cloramfenicol, digitalice
Ototoxicitatea unor antibiotice aminoglicozidice
ANTIBIOTIC FRECVENTA R. OTOTOXICE
TOXICITATEA VESTIBULARA
TOXICITATEA AUDITIVA
Streptomicina 1% +++ + (adulti)++ (copii)
Kanamicina 1% ++ +++
Gentamicina 2% +++ +
Tobramicina 1% ++ ++
Amikacina 3% ++ +++
Neomicina Interzisa pt. uz sistemic!
++ ++++
Stari patologice ale muschilor, articulatiilor, oaselor si tes. conjunctiv produse de med.
Mialgii, crampe musculare, miopatie acuta Glucocoticoizii, carbenoxolona, corticotrofina: crampe musculare Diuretice: dureri musculare Amine simpatomimetice beta2-adrenergice: tremor al extremitatilor Antiepileptice (fenobarbital, fenitoina): osteomalacie, rahitism
Reactii cutanate produse de med.
R. CUTANATA PATOLOGICA
MEDICAMENTE CU RISC
Acnee Glucocorticoizi, steroizi androgeni, anabolizanti, contraceptive hormonale orale, litiu, bromuri, fenobarbital, fenitoina, etc.
Alopecie Citotoxice (ciclofosfamida), compusi de aur, heparina,contraceptive hormonale orale, retinol (supradozare)
Eritem polimorf, sindrom
Peniciline, sulfamide, barbiturice, fenitoina, fenilbutazona, sulindac
Eczeme Antibiotice, sulfamide, procaina, antihistaminice, lanolina, conservanti si vehicule
Fotosensibilizare Sulfamide antibacteriene, sulfamide antidiabetice, tiazide, tetracicline, griseofulvina, fenotiazine, clordiazepoxid, acid nalidixic, contraceptive hormonale orale, antiseptice, psoraleni
Lupus eritematos Hidralazine, sulfamide, procainamida, fenitoina, izoniazida, nitrofurantoina
Pigmentare cutanata
Progestative, contraceptive hormonale orale, corticotrofina, fier, carbamida,fier, compusi de aur, clorpromazina, amiodarona
Urticarie, prurit, edem angioneurotic
Peniciline, rifampicina, antibiotice, sulfamide, acid acetilsalicilic, morfina, barbiturice, codeina, captopril, enalapril
Intoxicatii acute medicamentoase la om
Substante incriminate: Asociatii medicamentoase Tranchilizante benzodiazepinice Barbiturice Antidepresive Neuroleptice fenotizinice
Tratamentul intoxicatiilor: Provocarea vomei (exc. S. caustice, excitante SNC, comatosi) Spalaturi gastrice (exc. S. caustice, excitante SNC) Purgative Spalaturi cu apa (toxicitate cutanata, oculara) Diuretice: manitol Alcalinizarea urinii: fenobarbital, salicilati, s acide. Acidifierea urinii: amfetamina, imipramina, s. bazice. Epurarea extrarenala (dializa): in insuf. renala Sustinerea fctiilor vitale: respiratie, circulatie Antidoturi specifice
Antidoturi
SUBSTANTA TOXICA ANTIDOT
Barbiturice, anestezice generale
Bemegrida (ahypnon), fiole de 50mg – i.v. lent 50mg initial →200mg
Pimaclona (kariona) fiole de 15mg si 50mg - (i.m./i.v.) 50-100mg
Benzodiazepine Flumazenil fiole 0,5 mg, 1 mg – i.v. 0,2 mg
Toxice convulsivante Fenobarbital fiole 200mg – i.m. 50-200mgDiazepam fiole 10mg – i.m./i.v. 2-20mg
Blocante beta-adrenergice
Atropina, izoprenalina
Opiacee, codeina Nalorfina, naloxona
Paracetamol Acetilcisteina, metionina
Atropina si parasimpatolitice
Pilocarpina
Toxice organofosforice Atropina, obidoxima (toxogonin)
Fenotiazine, butirofenone, metoclopramida
Trihexifenidil
Dependenta - intoxicatie cronica Dependenta psihica Toleranta Dependenta fizica Psihotoxicitatea
Med. cu potential de dependenta: morfina heroina & opiode amfetamine cocaina alcoolul barbituricele & hipnoticele, tranchilizantele lisergida (LSD) canabinoidele nicotina cafeina
CONCLUZII Medicamentele, desi sunt utilizate pentru profilaxia, tratamentul sau
diagnosticul bolilor sunt in general produse cu risc pentru sanatate. Se apreciaza raportul intre risc si beneficiu. Recomandarea si supravegherea de catre medicul terapeut. Combaterea reclamei exagerate a medicamentelor. Combaterea abuzului de medicamente (automedicatia). Atentie la segmentul vârstnic al populaţiei expus excesiv polimedicaţiei
(recomandate de specialişti de diverse specialităţi) şi efectelor interferenţelor medicamentoase în condiţiile deficienţelor funcţionale consecutive afecţiunii de bază sau comorbidităţilor.
În plus, la această grupă de vârstă se întâlnesc cele mai frecvente abateri de la prescripţia medicală (prin incapacitate de autoadministrare corectă sau/şi complianţă redusă) ca şi tendinţa accentuată spre automedicaţie.
Bibliografie
1. Cristea A.N., Farmacie clinica vol I, Editura Medicala.2. Patologia iatrogenă, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Ia[i – 2007 – vol. 111, nr. 41. Middleton E.
si colab. Allergy, principles and practice, 5th ed., Mosby Year Book, 1998. 3. Agenda Medicala 20094. Memomed 20095. Patterson R. si colab. Allergenic diseases diagnostic and management, 5th ed., Lippincott
Raven, Philadelphia, New York, 2002.6. Holgate S.T., Church M.K. Allergy, Mosby Wolfe, 1995. 4. Mygind N., Dahl R., Pedersen S. si
colab. Essential Allergy, 2nd ed., Blackwell Science, 1996.7. Arlet P., Pathologies iatrogenes, Paris, Masson, 1998; 8. Astarastoae V., Stoica O., Genetica versus Bioetica, Iasi, Polirom, 2002; 9. Brennan T.A. et al., Incidence of Adverse Events and Negligence in Hospitalised Patients:
Result of the Harvard Medical Practice Study I, N Engl J Med, 324: 370-376, 1991; 10. Gutiu I.A., Farmacogenomica, cea mai noua ramura a geneticii medicale, Farmacia, 49:2, 53-
66, 2001; 11. Imbs J.L., Pouyanne P., Haramburu F. et al., Iatrogénie médicamenteuse: estimation de sa
prévalence dans les hôpitaux publics français, Therapie, 54: 21-7, 1999; 12. Lazarou J., Pomeranz B.H., Corey P.N., Incidence of Adverse Drug Reactions in Hospitalized
Patients. A Meta-Analysis of Prospective Studies, JAMA, 279: 1200-5, 1998; 13. Leape L., Unnecessary Surgery, Annual Rev., Public Health, 13:363-383, 1992; 14. Stoica O., Astarastoae V., Probleme etice in terapeutica, capitol in Ungureanu G., Covic M.,
Terapeutica medicala, editia a II-a, Iasi, Polirom, 2000;
15. Stoica O., Braha E., Ungureanu G., Terapeutica medicamentoasa la inceputul erei genomice, Rev Med Chir, 107:2, 2002;
16. Ungureanu G., Stoica O., Bioetica de la eforturile de autodefinire la implementarea in practica, Rev Rom Bioetica, 1:2, 2002;
17. Ungureanu G., Stoica O., Patologia iatrogena – dificultatile abordarii: delimitarea domeniului si evaluarea dimensiunii epidemiologice, Rev Rom Bioetica, 4:3, 39-44, 2006;
18. Ungureanu G., Stoica O., Alexa I., Ardeleanu S., Iatrogenia medicamentoasa: dificultatile preventiei si dilemele bioetice, Rev Rom Bioetica, 4:4, 2006;
19. Resurse Internet www.bioethics.gov/ www.nuffieldbioethics.org/ www.thenewatlantis.com/archive/8/bowman.htm www.islamonline.net/English/ Science/2005/04/article01.shtml www.bioethics.net/journal/ www.masterbioethics.org/ www.bioethics.iastate.edu/ www.americancatholic.org/messenger/Jan2003/feature1.asp www.med.umich.edu/bioethics/ www.bioethics.jp/waseda2002/ www.hopkinsmedicine.org/bioethics/Academics/Fogarty/
“Speranta este cel mai bun medicament” Al. Dumas
„Hrana pe care o mănânci să-ţi fie medicament.” Hipocrate