În anul 1679 domnul Şerban Cantacuzino a construit pe dealul Cotrocenilor o mănăstire la care s-a lucrat 2 ani. Construcţia afost continuată de Constantin Brâncoveanu, care poposea deseori aici. Alexandru Ioan Cuza, în anul 1862, a transformat mănăstirea în reşedinţă domnească de vară. La începutul domniei , Principele Carol I de România, primeşte ca reşedinţă de vară vechile case domneşti de la Cotroceni şi se hotărăşte să construiască un palat care să fie şi reşedinţa oficială la Bucureşti. Primul arhitect al viitorului palat a fost Paul Gottereau şi planurile edificiului au fost realizate de el în stil clasic elveţian. În mai 1883 se dărâmă casele domneşti şi se obţine creditul de 1 700 000 de lei pentru construcţia palatului. Construcţia palatului a început în anul 1888.Grigore Cerchez,arhitectul român a conceput aripa de nord în stil naţional românesc,adăugând o sală mare cu o terasă deasupra şi două foişoare cu coloane(unul fiind o replică a faimosului foişor de la mănăstirea Horezu).

În 1896 Principesa Maria şi Principele Ferdinand s-au mutat aici la Cotroceni. Holul de onoare aminteşte de Opera din Paris realizată de Charles Garnier în stil neoclasic francez. Un lung coridor duce la primul etaj către prima încăpere –Sufrageria germană- decorată în stil neorenaşcentist german şi restaurată de Gottereau. Sala de vânătoare-este în stil neorenaşcentist italian şi este urmată de -Salonul florilor renumit prin decoraţiunile murale. În vecinătatea lui se află Cabinetul de lucru -Biblioteca, (fără lucrări de restaurare).În epocă ,biblioteca regelui Ferdinand avea un bogat fond de carte de botanică. Marele salon de recepţie –este amenajat între anii 1925-1926 de Grigore Cerchez în stil neoromânesc şi se învecinează cu Sufrageria regală-. La etajul a- II-lea se pot vedea apartamentele regale-dormitoarele şi sufrageria în stilul neorenaşterii germane. Salonul oriental- a fost iniţial folosit ca atelier de pictură şi pirogravură de Regina Maria. În 1994 Muzeul a primit premiul European Museum of the year Award (organism al Consiliului Europei) special Commendation 1994.

Cuhnia fostei mănăstiri

Intrarea oficiala

Salonul Ambasadorilor

Salonul Albastru

Salonul Albastru – vitralii reprezentand figuri de domnitori romani

Biroul Prezidential

Sala sedintelor CSAT

Salonul Albastru

Galeria domnitorilor

Sala Unirii – cea mai mare incapere din palat, folosita pentru ceremonii oficiale

Sala Unirii – tavan cu vitralii reprezentand stemele Moldovei, Transilvaniei si Tarii Romanesti

Sala Unirii

Salon oriental

Sufrageria regală

Sala de spectacole

Loja prezidentiala in Sala de spectacole

Dormitorul reginei Maria.

Dormitor stil rococo

Scara monumentala care desparte Corpul Administrativ Prezidential de Muzeul National Cotroceni

Holul de onoare

Camera germană

Camera germana

Sala trofeelor de vanatoare

Salonul florilor

Pianul reginei Elisabeta

Intrarea in biblioteca

Biblioteca Regelui Ferdinand

Marele salon de receptii – sabia de parada a lui A.I.Cuza

Marele salon de receptii

Marele salon de receptii

Decoratiuni de inspiratie brancoveneasca

Balustrada si ferestre in stil brancovenesc

Regele Carol I al României

Regina Maria a României

Regina Elisabeta a României

Regele Ferdinand al României