Anul IV Arad, Mereu ri 19 Februarie v. (4 Martfe n.) 1914. Nr. 40 AÖUINAAlfcN 1 UL

• un un . . 28.— C o r . Vt \umaiate an 14.— „ rt îhini . . 7.— „

Weltmă . . 2.40 „ Pentru Romanis şi

străinătate: ft itn an . 40.— fraaci

T e l e f o n pentru oraş si i n i e i u r b a n

Nr. 750.

R E D A C Ţ I A şi A D M I N I S T RÄT I A Strada Zrinyi N-rul l/a

INSER1IUNILE se primesc la admini

straţie.

Mulţumite publice şi Loc deschis costă şirul 20 fii.

Manuscrisele nu se tn-napolază

Vaida şi Arad, 3 Martie.

Două nume, pe cari am dori să le scriem distanţiate la infinit, dar îngustimea coloanei de ziar ne permite abia un spaţiu de câţiva centimetri. Unul vrăjeşte în noi imaginea clară şi armonică, a luptătorului convins şi idea-

, care şi-a închinat viata unei cauze mari, celălalt pata întunecoasă, figura nesigură, strivită de conştiinţa demonică a stârpiturei Wà\e ce înfăţişează.

S'a mai întâlnit vre-odată în viata politică a unui neam o figură de celebritatea tristă • lui Géza Polónyi? Abilităţile reptilice ale unui Iago politic, întrunite c'o pregnantă faimoasă, imbecilitatea unui Chilon Chilonides pripăşit în politica kossuthistă, ferocitatea iui Shylock, care speculează carnea şi sân-île potrivnicilor lui politici, — dau abia con

tele generale ale acestui tip politic pervers, care răsfrânge astfel sinteza celor mai umbroase laturi ale degenerescentei în politica ungurească.

Când îşi face apariţia în incinta camerii, ochii ţi se feresc instinctiv ca izbiţi de ivirea Efasteptată a unui uriaş broscoi, iar când îl vezi uneori gesticulând bizar, cu braţele lui mfMe, deasupra talazurilor de patimi, în zi-fefe de obstrucţie involburată, cunoşti senzaţia stranie, care a inspirat multor pictori vişiniile acele cu monştri marini, diformi şi înfiorători, stăpânind furiile mării.

In istoria luptelor politice din deceniile iinurmă, rolul lui a uimit până şi pe'Unguri prin îndrăsneala şi cinismul mijloacelor în

trebuinţate. Mulţi oameni cinstiţi i-au ferit din cale şi Polónyi a găsit pe timpul regimului coaliţionist, în 1906, drum liber, până sus la fotoliul justiţiei. Ciudată întâmplare şi cât de semnificativă: în fotoliul celui mai sever puritanism, în fotoliul justiţiei tării, monstrul moral al politicei ungureşti. Dar paradoxul era totuş prea frivol. In jurul fotoliului încălecat de cavalerul celor mai veroase afaceri, au început să curgă noroaiele unor procese difamante, între cari celebrul proces pentru nişte lupanare.. Polónyi a trebuit să dispară delà acel loc atât de nemeritat, urmărit de scârba, chiar şi a opiniei publice maghiare. Dacă ne aducem bine aminte dozarul jalnicului proces Lengyel-Polónyi n'ar fi nici astăzi încheiat.

Polónyi însă n'a disperat. S'a făcut apostol antisemit, mai gălăgios decât toţi fariseii delà Alkotmány, dar cercurile catolice nu-1 putură răbda şi nici seconda pe acest pseu-domesia de bâlci. Oameni ca Iulîu Andrâssy, contele, au făcut declaraţia, că mâna lui Polónyi întinează pe cel ce-o prinde... şi mulţi se spălau pe acele vremuri. Până şi partidul său s'a lepădat de el prin 1908, intrigile lui devenind un balast insuportabil în viata şi disciplina de partid.

De atunci Polónyi a mai făcut câteva acte de laşitate şi de inconsecvenţă politică, fără vre-o însemnătate deosebită — şi a pândit veşnic călcâiul achileie al vrăşmaşilor săi, clandestin şi viclean ca o şopâriă. Aţinându-se mereu prin mlaştinele vieţii publice, şi-a asigurat un loc de seamă în răscolirea putreziciunilor din procesul Désy-Lukács şi din procesul afacerilor soioase delà Insula Marga

reta. In anul trecut şi acum dai ani, pe timpul celor mai violente obstrucţii, a fost văzut şedinţe întregi cocoţat pe băncile din cameră şi agitând din bucile-i enorme ale obrazului când o sirenă de automobil, când o trâmbiţă răguşită. Era în element. Dar toate rămăseseră încercări zadarnice, — când iată, că i se iveşte un nou moment profitabil: actualitatea gravă a chestiunei româneşti.

Polónyi face acum sforţări supreme. y am văzut în şedinţa de ieri hienă poli

tică, râmând în bruşii mormintelor delà Dobriţin şi improşcând cu ei în demnitatea noastră naţională. L'am văzut agăţându-şi toate zdrenţele fantasiei degenerate de ciuha iridentismului român. A fost repugnant chiar şi pentru cercurile politice ungureşti. Ziare ca „Az Újság" vin să constate, că ,,numai un Polónyi putea să se angajeze în acest chip." Până şi ziarele kossuthiste deplasează chestiunea şi par a atenua atitudinea lui Polónyi, prin procedeuri gazetăreşti.

Polónyi a avut totuş un succes. Un succes ea toate succesele din viaţa sa. El a reuşit să aţâţe din nou jăratecul patimilor şovine, chiar în clipa, când pentru orice om de bună-credinţă nevinovăţia Românilor era dovedită prin rezultatele instrucţiei de până acum. E, anume, cât se poate de verosimil, că explosia delà Dobriţin este manopera unor cercuri politice ruseşti, cari au ţintit îndârjirea româno-maghiară, vulnerându-o în punctul cel mai sensibil, la Hajdudorog... încât priveşte pe antagoniştii noştri, acele cercuri şi-au atins ţinta. Ziarele ungureşti, în frunte cu „Budapesti flirlap" au debitat cele mai alese jnfa-mii la adresa noastră. Noi nu ne-am pierdut

tente din viata Regelui Carol. Culese şi traduse după memoriile regelui Carol.

De Ion Scurtu.

lece Mai. — Armata oferă Marelui Căpitan o miâ de aur. — Academia Română şi Domni

ţi, — Chestiunea evreiască. — Carmen Sylva i Eroul ei. — Domnitorul vizitează Dobrogeà. •Isaecea. — Tulcea. — Cernavoda. — Con-

staifa. — Hărşova. — însufleţirea populaţiei dobrogene pentru noul Stăpânitor.

dan şi altele, când vor vedea această spadă lucind în manile Măriei Voastre, vor simţi acel foc sacru ce poartă ou sine victoria şi vor găsi prilejuri nouă ca să perpetueze între genera-tiunile viitoare numele Marelui Căpitan Carol I, Domnul Românilor".

Ou aceste cuvinte ministrul de răsboiu predă Domnitorului frumoasa spadă lucrată în aur, pe care delegaţiunile iceiotr patru divizii o ţinuseră pe-o mare pernă, cât timp vorbise ministrul.

P e mânerul spadei sunt gravate mumele luptelor, ia cari a hiat parte armata română; sunt reproduse pe mâner şi ordinele şi medaliile de răsboiu ale României. închinarea cuprinde următoarele: „Gloriosului conducător în răsboiul delà 1877/78 oştirea S a recunoscătoare"; pe spadă se mai cetesc inscripţiile „Virtus romana rediviva" şi „Graţiosului nostru Domnitor". P e mâner este emblema naţională, vulturul cu crucea în cioc, iar în email cuvintele: „Slavă eroilor căzuţ i !"

Domnitorul pune mâna pe spadă şi rosteşte ou glas răsunător aceste cuvinte:

„Primesc cu mândrie această spadă, ca un semn de dragostea scumpei mele armate , care prin vitejia ei a reînviat timpurile glorioase ale trecutului! O primesc în amintirea epocei mari, prin care am străbătut 'luptând laolaltă, împărtăşind griji şi dureri, primejdii şi nădejdi, — epocă mare din care am ieşit cu cinste! Dacă inima ni se s t rânge, gândind la eroii căzuţi, nu

vom plânge, căci din mcirtnintele IOT a înflorit neatârnarea ţării! Să dea bunul Dumnezeu ea spada aceasta să se odihnească un lung şir de ani în somn adânc! Iar dacă va fi scoasă la 'l'uiptă, fie ca ea să ducă la isbândă o armată de eroi! Trăiască viteaza noastră a rmată !"

Cuvintele Domnitorului sunt primite ou nesfârşită însufleţire. Dupăce uralele încetează, elevii şcoalelor, delegaţiunile tuturor regimentelor din ţară şi garnizoana capitalei defilează în fata statuei lui Mihai Viteazul, apoi Domnitorul se întoarce la Palat şi de aci la Cotroceni, trecând prin străzile împodobite cât se poate de frumos cu steaguri, covoare şi ghirlande de flori.

P e lia orele două după amiazi, nori grei acopăr cerul şi furtuna ce izbucneşte pare să ameninţe desfăşurarea mai departe a programului serbării. Dar ploaia ţine puţină vreme şi 'la ceasurile cinci începe marele prânz dat de Domnitor ofiţerilor şi soldaţilor în parcul delà Ootroceni. Iau parte două sute de ofiţeri şi o sută optzeci ide soldaţi, pe pieptul cărora străluceşte „Virtutea militară". Sunt de fată şi ofiţerii ruşi din capitală, precum şi principele ereditar Leopold de Hohenzol'lern, fratele Doim-nis torului.

Prânzul se desfăşoară în chipul cel mai strălucit şi Domnitorul închină în sănătatea scumpei Sale armate, rostind următoarele cuvinte:

„Ziua de 10 Mai a fost proclamată de tară oa serbare naţională; astăzi , această zi a deve-

file:///umaiate

Pag. 2 «R O M Â N U L" Mercuri, 4 Martie 1914.

cumpătul... şi s'a adeverit înc'odată puterea cauzei ce reprezintăm, în vreme ce cauza şovină s'a demascat în toată ariditatea ei.

Şi aceste ziare erau poate în punctul să caute cărări de retragere, după aventurii atât de nebune. Polónyi însă le-a zăpăcit din nou. Smoala pornirilor anti-româneşti clocoteşte iarăşi în căldările presei maghiare. Iată, acesta e succesul lui Polónyi!

El nu va simţi nici o umilire în conştiinţă după lecţia ce i-a dat d. Vaida, delà o înălţime morală inperceptibilă pentru o stâroitură a parlamentarismului din această îndoliată ţară....

Ne putem închipui uşor, cum au să se des-făşure iminentele discuţiuni asupra chestiune! româneşti, când preludiile ei sunt dirigeate de un Polónyi...

Când ne vom împăca? — Articol din afară. —

Din toate declaraţiile contelui Tisza, cu toată năzuinţa lui de a se ascunde, o intenţie a ieşit mereu la suprafaţă, o intenţie care loveşte greu în poporul care „sufere şi tace" neavând posibilitatea de a se apăra.

Cine cunoaşte viaţa bietului Român, fie ţăran, meseriaş ori negustor, ştie că dacă guvernul ne va împlini toate dorinţele culturale-po-litice, de vom avea gimnazii destule, scoale nor-ma'e libere, preoţi şi dascăli bine salarizaţi, funcţionari români etc.. Românul va urma să aibă aceeaş soarte.

Cel ce se nutreşte cu pâne amară, cel a cărui viaţă e mai grea şi mai neîndreptăţită decât a vitei din jug, va trăi în aceeaş colibă în care l'au împins birurile grele şi toate nedreptăţile ce s'e pot închipui. Ţăranul român se va sbate şi atunci în aceeaş viaţă grea. din care prin puterile lui nu mai poate ieşi; lui îi trebuie pâne, şi înzadar îi dai posibilitate de a-şi câştiga cultură naţională ori străină, când cu totul de altă natură sunt necesităţile lui ardente.

Contele Tisza referitor la politica economică a guvernului s'a exprimat: „Prin colonizări nu urmărim scopuri potrivnice Românilor, ci folositoare Maghiarilor. Atitudinea noastră nu e ofensivă, ci defensivă împotriva cuceririi ce-o fac Românii pe teren economic".

Aşa ar fi dacă Tisza şi-ar sacrifica averile proprii pentru aceste colonizări, dar pe dată ce

ele se fac pe socoteala statului, toată chestiunea ia un aspect urît şi de-a dreptul criminal. Prin colonizări guvernul se face culpabil de îndoită nedreptate. Pe de-o parte el cumpără cu bani grei moşiile nobililor scăpătaţi şi le dă coloniştilor Unguri pentru a face imposibilă populaţia românească.

Când moţul nu va mai fi silit să ia ţara de-a lungul şi de-a latul pentru o bucată de pâne, când bihoreanul nu-şi va mai bate coasa pe moşiile nemeşilor de pe pustă, unde s'a dus să lucre pe un preţ de nimic în locul muncitorilor străini organizaţi, când râurile din sud-ostul ţării nu vor mai esunda silite de apele furioase coborîte din munţi pleşuviţi de speculanţi, când enormul şuvoiu de nedreptăţi se va mulcomi cel puţin, atunci acest neam românesc îşi va putea câştiga mai uşor pânea de toate zilele şi i se va putea vorbi despre cultură.

Guvernul poartă grija, ca Săcuii să înveţe economia de casă şi le valorizează aceste producte; de ce nu face asemenea şi cu bieţii Români din Bihor sau Munţii Apuseni?

Dacă statul cheltuieşte pentru un palat de teatru din Budapesta 3 milioane de coroane, dacă pentru o moşie stearpă din Várpalota dă 5—6 milioane, de ce nu dă ceva şi pentru regularea ţărmurilor râurilor din sud-ostul ţării, unde în urma esundărilor catastrofale atâţia oameni au rămas pe drumuri?

Cu 20 milioane va face guvernul să se dreneze un teritor de vre-o 40.000 jug. din regiunea Dunării de jos. Credeţi că din aceste pământuri va primi şi vr'un Român ceva? Colonişti unguri vor pune stăpânire şi pe acestea 1

Să vedem ce se întâmplă cu moşiile erariu-lui. Erariul şi fondul de cult, numai în sud-ostul ţării, cu păduri cu tot au până la 400.000 jug. Din aceste în regie proprie sunt foarte puţine, numai acele moşii unde sunt şcoli economice sau ferme-model. Celelalte sunt date în arândă şi aici se face nedreptatea. Nu se dau în parcele mici, ci numai în întregime, aşa că numai oamenii cu averi mari le pot lua în arândă. Apoi ce e mai mult, ministrul îşi rezervă dreptul de a primi ofertele cari îi convin lui şi nu e legat să-1 primească pe cel mai favorabil statului. Aşa se întâmplă că b oarecare rudă a unui secretar de stat are în mână câteva sate româneşti, unde domneşte autonom, după cum îi place. După protejaţii guvernului vin apoi Jidanii, Nemţii etc.. toţi închinătorii în faţa politicei guvernului. Aceştia de cele mai multe ori nu lucră pământul, ci-1 dau Românilor în arândă, cel puţin cu preţul dublu. După regia mare guvernul nu are câştig mai mult de 3—3.5 procente. Cel puţin atâta putem aştepta ca aceste moşii să se împartă în parcele de 2—10 jugăre şi să se arândeze cetăţenilor fără a lua în considerare simpatiile politice.

S'a adus nu de mult o lege specială pentru ajutorarea comunelor la cumpărarea păşunilor. Din an în an se votează de atunci sume mari, dar n'am auzit nici o comună românească să fi căpătat păşune. Ba chiar cele existente dispar, fie sub plug fie ca se ridice case pe acele locuri. Dacă te vei duce cu vitele în România d. e. nu te vor lăsa să vii îndărăt cu ele, cum s'a întâmplat nu de mult cu brănenii. Totul merge în folosul marilor proprietari, cari toti sunt unguri. Importul vitelor din România şi Serbia e redus la minimal, contingentându-se numărul, vite nu poţi creşte, că n'ai păşune, aşa se urcă preţul vitelor în ţară şi-i viaţa tot mai scumpă.

De ai vite, câte neplăceri ai cu medicii veterinari cu cari nu te poţi înţelege. Iţi puşcă vita. calul, pierzi o avere întreagă; despăgubire nu capeţi. Budgetul anului trecut îi dă ministerului de agronomie 100.000 cor. spre acest scop. Ce este suma aceasta pentru o ţară ca Ungaria? Un strop în mare.

Unde sunt apoi dările grele directe şi de consum, apoi finanţele. Poziţiile principale din venitele statului sunt: finanţe, darea de spirt, darea după pământ şi după casă. Pe cine apasă a-cesta mai întâiu? Pe ţăran, pe omul sărac.

Undei-i introducerea dărilor de consum pe articolii de lux, unde-i darea progresivă cinstită?

Sunt însă sate româneşti, cari au pământuri bune şi mănoase. Aceştia apoi sufer de alte nevoi. Aşa d. e. n'au drumuri de circulaţie. Degeaba aleg deputat guvernamental, care le tot promite drumul, tot nu-1 capătă. Iar fără acesta nu pot valoriza la timp şi prompt produsele lor.

Avem vre-o 3—4 comunităţi de avere, cu capitaluri mari. Mai toate au fost câştigate, apărate de Români. Azi străinul porunceşte în ele, Tu fiu şi urmaş al acelor grăniceri, cari şi-au vărsat sângele pentru ţară şi casă, nu poţi avea ajutor de acolo, ca la şcoală în tihnă să poţi câştiga cultură, dar cei 3—4 fii ai notarului, u-nul mai prost ca celălalt capătă toţi stipendii, să aibă bani de buzunar. Din aceste fonduri pot beneficia numai descendenţii foştilor grăniceri, cari au câştigat averea.

Şi apoi centrele pur româneşti cum mai sunt lipsite de ajutorul statului şi favorizate cele străine? Târgurile de ţară, centrele de admini-traţie şi justiţie se stabilesc în localităţi ungureşti sau cel puţin semiungureşti, în urma căror, dispoziţii oamenii au mari cheltuieli, iar cen-' trele lor se ridică în avere şi industrie.

Când s'a năpustit filoxera asupra podgoriei de Tokaj, când a suferit daune mari de cutremur Kecskemétül, guvernul a ştiut să ia împrumut de stat, ca să sară într'ajutor conaţionalilor săi, dar ca au căpătat Românii prăpădiţi în două rânduri de potop? Pasaport spre A-merica?

nit şi mai scumpă inimei mele, prin dragostea şi încrederea ice mi-a arătat armata.

„Voi păstra frumoasa spadă, dăruită de ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi, drept cel mai scump odor. Ridic acest pahar iki sănătatea bravei armate, care de-apuirurea va irămânea paza iubitei noastre patrii. Să trăiască ostaşii români!

Seara Domnitorul şi fratele Său fac o plimbare prin oraş, buourându-se de iluminaţia prea frumoasă şi de focurile de artificii din Cişmi-giu. întreaga capitală este în picioare; peste o sută de mii de oaimeni umplu străzile şi pieţele publice.

26 Mai (7 Iunie). Domnitorul primeşte în audienţă pe membrii fostei „Societăţi academice Române", transformată prin lege în „Academia Română". Ion Ohica, preşedintele Academiei, în fruntea a douăzeci 'de membri, rosteşte această cuvântare:

Măria Ta, „Academia Română, pătrunsă de recuno

ştinţă pentru solicitudinea ce Alteţa Voastră Regală a arătat acestei instituţiuni, vine astăzi, cu cel mai profund respect, să-I exprime sentimentele sale de gratitudine.

„Ideea fundamentală de a face ca limba să fie una; precum una este şi viaţa naţională în noul stat român, a dat naştere Societăţii Academice Române.

„Cultura spiritului. în toate ramuirile activităţii sale face gloria naţiunilor civilizate, glorie

ce se măsoară după urmele de lumină ce lasă din generaţie în generaţie, în litere, în ştiinţă şi in arte, ea şi în vitejie.

„Ca mai toate cugetările naţionale, şi aceasta a fost rezervată Domniei M . Tale a o irea-iliza. Ea a fost şi este din numărul acelora cari sunt menite a înălţa naţiunea pe treapta ce 1 se cuvine.

„Ca Patron, A . V. Regală s'a asociat la modestele noastre încercări, ca Suveran a sancţionat transformarea Academiei în instituţiune naţională.

„Noi, membrii acestei instituţiuni, venim dar respectuos a exprima sentimentele noastre de gratitudine Inaliului nostru Protector, şi tot o-dată a ruga pe Suveran să binevoiască a primi prezidenţia de onoare a Academiei Române.

„Aceasta e cea mai scumpă dorinţă a membrilor Academiei, cari vin a depune omagiile lor la picioarele Tronului A. V. Regale."

Domnitorul răspunde: „Sunt mândru că sub Domnia mea s'a fon

dat societatea care astăzi devine Academia Română. Urez din toată inima, ca această frumoasă instituţiune să fie un bogat isvor pentru ştiinţă, pentru limba şi istoria noastră naţională. Primesc cu o vie satisfacţiune a fi Preşedintele de onoare al acestui învăţat Corp, precum am fost fericit a fi, chiar delà fondarea ei, Preşedintele Societăţii Academice".

1/13 Iunie. Domnitorul scrie.tatălui său des

pre necazurile provocate de chestia evreiască, spunând între altele:

„Timpul meu este cu totul prins de afacerile fără de număr... Leopold îţi va fi dat o icoană fidelă a vieţii mele agitate. Munca şi ocupaţia necurmată, sutele de interese sunt acelea cari mă ţin în picioare şi-mi dau puterea de-a face ceva; alrmintreli aş fi strivit şi m'aş duce la fund în marea de intrigi, cari mă împresoară".

16/28 Iulie. Domnitorul răspunde unei scrisori a tatălui Său, arătându-i mersul crizei provocate de modificarea articolului 7 din constituţie, în legătură cu emanciparea Evreilor cerută de congresul din Berlin:

„Ultima criză, cu toate peripeţiile ei, mi-a pricinuit griji mari, multă barbae de cap şi nopţi nedormite... Dar nădăjduiesc că 'n scurtă vreme chestiunea evreiască va dispare delà ordinea zilei, spre mulţumirea tuturora. Atuncea ne vom fi dobândit neatârnarea, cu trudă grea într'adevăr şi vom fi ocolit cu noroc stâncile cele mai primejdioase; ţara va veghia de-aci înainte cu atât mai ageră luare aminte, să nu naufragieze. — Să dea Dumnezeu ca, după călătoria furtunoasă de trei ani aproape, cârmaciul să-şi poată îngădui puţină odihnă!... In pragul râs-boiului; Elisabeta mi-a dăruit un ceas de buzunar, având gravate următoarele versuri alcătuite de ea:

„Si de stai pe punte slabă, „Şi de se 'ngrămădese turnuri de valuri,-

Mercuri. 4 Martie 1914.

Acestea sunt ranele grele ale noastre, cari tune lasă să înaintăm, în urma cărora un popor ile 4 milioane sufere. Suntem săraci. Pământ, pâine îi trebuie neamului românesc din această tară.

Pânea asta însă rassa dominantă de bună voie nu o va împărţi cu noi.

Trebuie multă energie şi devotament să aibă Tisza şi soţii, pentru a convinge pe Unguri despre folosul şi lipsa unei pacinice convieţuiri m Românii. Şi nici asta nu va fi destul. Trebuie on mare şi fierbinte purgator, ca ideile, concepţiile conpatriotilor maghiari să le purifice. E-îenimente mari, istorice sunt în stare numai să producă o astfel de schimbare a atmosferei.

Atunci, numai atunci ne vom putea împăca! (I U

MANDATUL DELA LUQOJ. Ni se telegra-lază din Lugoj : Membri de încredere ai partidului national român din cercul electoral al Lu-jojului, în consfătuirea lor de azi, au hotărît să nu puie candidat naţionalist român, pentru alegerea din 9 Martie st. n. Alegătorii români vor trebui să respecte cea mai strictă pasivitate în toiul alegerii. • L . . - • Noua cameră a României. Cu balotagiile ter-

minându-se alegerile pentru Cameră, dăm aci, «mele tuturor deputaţilor aleşi, grupaţi după fetide:

Naţioml-liberali: Ion Agariciu, C. Alessiu, I. I, Alexandresou, C. N . Alimănişteanu, Al . Anastasia Tita Anidreesou, Dr. C. Angelesen (min. bcrăiri'lor publice), G. Angeiescu, Victor Anto-nescu (min. de justiţie), D. Atanasiu. M. Baili, Corist. Banu, Dr. Bănesou, N . N. Basilesou, G. 'ikesicuriSi/lvan, A l Bellu, I. Beriudei, M . Berta, prinţul Valentin O. Bibesou, I. Bildiresou, Dr. Botesou, I. Bontaş, Vintilă Brătianu, D. Bre-julescu, D. iBurileanu. Ilie Călciureseu, M. Carp, P, Cerreseu, D. Cheminger, Al. Ciocănel, Bogdan Ciomac, N . Cişman, I. S. Ciupag. Gavrrl Coandă, C. Con stan tinesou (min. de domenii), Q. Costandache, Emil Gcstinescu (min. de finanţe), Dr. I. Costinesou, A . Cristof, Panait Crivăţ, AI. Cttloglu, Emil Gulciglo. — Emil Dan, O. Dia-mandi, Q. Dimopol, C. Dineseu, Or. Dragomir, Pd. Dragombescu, O. Dragu, I. O. Duca (min. jistrecţ. publ.), Gr. Dumitrescu. — Dr. Elian N.Enăşeseu, X. Eraiclide. — M . Ferechide, Ste-iait Filipescu, N. Erlitüs, Zamfir Eiloti, I. Flo-restai I. I. Eloresicu, I. Th. Florescu, Tita Frurnuseanu. — O. Gărdăreanu, C. C. Qeor-gescu, At. Oheorghiu, I. T. Ghica, C. Giani, V.

„Eroul meu, fi totdeauna la cârmă, ,JFără de teamă până 'n sfârşit!

„Alţii vor avea să judece, dacă mi-am îndeplinit misiunea!...

14/26 Oct. Domnitorul pleacă astăzi în Do-brogea, însoţit de ministrul Cogălniceanu; seara soseşte în Brăila, unde I-se face o primire entusiastă, cu banchet de gală, retragere cu torţe şi reprezentaţie de gală la Teatru. Păcat clvremea-i foarte rea, plouă — de varsă şi Domnitorul e sfătuit să-şi întrerupă călătoria.

15/27 Oct. Dupăce acordă de dimineaţă mai multe audiente, Domnitorul îşi continuă drumul, pe Dunăre, cu vaporul austriac „Arpad", fără satina seama de vremea rea. Trecând pe la Galaţi si Isaceea pitoresc situată, deasupra căreia se înalţă o veche ruină şi unde-L întâmpină o deputaţiune de Turci şi Tătari, Domnitorul se 'ndreaptă spre Tulcea. Oraşul se ridică în amfiteatru pe dealurile de pe malul dunărean; numeroasele lui moşee şi minarete, cu întinsele clădiţi în stil turcesc, îţi fac o impresie cu totul orientală; în bogata-i podoabă de steaguri şi ghirlande de flori; puse de populaţia cuprinsă de bucurie, oraşul se înfăţişează foarte simpatic. Întâmpinarea Domnitorului de către noii copii ai tării este cu adevărat frumoasă şi entusiastă; după prezintarea autorităţilor, apar deputaţiuni ale tuturor elementelor, cari alcătuiesc populaţia Dobrogei, Turci, Greci, Bulgari $i Lipoveni, veniţi să exprime Domnitorului o-

„ R O M Â N U L "

Gussi. — I. Henţesouj, N. G. Holban. — Gr. Ia-mawdi, C. Ianoa, Al . Ignat, Al . Iliescu, Ant. Iliescu, I. Iliesou-Peret, St. C. Ioan, D. Ioanide, P. Ioaniţesou, Dlefterie Ionescu, E. Ionesau-Boten i, I. Icnescu-Quiintus, Cristea Isvoranu, T. Isvo-ranu, Gr. N. luirian. — Spiru Lalu, luliu Leoca, C. Lupesicu, Dr. N . Lupu. — M . Macavei, Emil Manea, Andrei Marinesau^ G. Marzeseu, Dr. I. Mavroocrdat, G. Meitani, St. Meitani, T. C. Mihail, Anghel Mihaüesou, Virgil Mironesou, I. Mitesau, N. Moroianai, G. Morţun, Al. Mustea. — C. Neamţu* N. Nedeleovfcl Virgil Nicolaid, D. I. Nieolaescu, V. Nicolau, C. Nicuiesou-Buizeşti, St. Nüsfor. — M. Orleanu. — N. Păourariu, N. Pascal, I. Pasitia, D. Pătrăşcanu, St. Perieteanu, Emil Petresou, N. Petrecu, G. N. Pilat, Iorgu Poenanu^ I. G. Pcpa, N. A. Popovici, Gr. Pro-copju, I. Procopiu, I. Procopiu, I. Pureăreanu, — I. Rădulescu, Pani Rădulescu, D. R. Ra'ea, N. Răutu, Emil Rey, I. Roman, N. Romanescm, Marius Roşea, C. Rusaveteanu. — I. G. Saita, I. Q . Sassu, V. S a s s i u , N. Săveanu, N. N. Sece-leanu. Al. Simioneseu, B. Spâuu, I. I. Stănou-•leauiu, Iustin, Stanesou, Radu Stanian, C. Stere, C. Sturdza. — Stef. Şendrea, G. Şerban. AI. Şme!>ţ, St. H. Ştefan, D. Şucw'esau. — Al. Tătă-r'anu, Anibal TecdOresciui, St. Teodorescu, G. Teodorini, Gr. Trancu, Ion Trufin, C. Tiuleanu. — Ion Ulle, Virgil Uloiveanin, I. Urseanu. — L. Vălimăireanu. T. VasiBu, G. Văsesou, Iulian Vrâ-biescu, AI. Zamtfireseu. — In total 167 naţional-liberali.

Conservatori- C. C. Arîon. M. G. Canraeuzî-nov P . P. Carp. Duca Elefteresou. N. D. Ghica, D. Greceanu. Enril Juvara, G. Ştirbei, Anibal Te'eman. — In total: 9.

Cons.-democraţi: Matei Botez. Nestor Cincu, V. Oimitirciroi, C. Oeb'e^'cu, Tache Ionescu, Dr. G. Istratî. P. Mi'ss.ir. Sebastian Moruizi, N . T i -tule^icu. G. Zamfiresou. In total: 10.

Naţionalişti: A. C. Cuza, N. lorga. Iwfcpcndpnti: N. Eleva, I. C. Pcpescu (naţ.-

iliberal). C. Pcroovici (nat.-'üWal). In total sunt în cameră 191 deputaţi.

'. * ' ' Albania şi Cufovlachli. Domnul Christo

Mexi, unul din conducătorii poporului albanez, membru al primului senat al Albaniei independente stând câteva zile în Viena, a a-cordat un interview unui redactor.

Întrebat ide acesta dacă Înrudirea noului domnitor al Albaniei cu familia regală română, va avea o bună înrâurire asupra Ma-cedo-Românlor aflători în Albania, d. Christo Mexi a răspuns:

magiile lor de recunoştinţă. La conac, unde lo-cueşte prefectul, Domnitorul se coboară, fiind salutat de doamnele din societatea locală; de aci depeşează Doamnei Elisabeta, pentrucă sufleteşte şi Dânsa să poată lua parte la prima sa călătorie prin noile ţinuturi ale ţării.

Seara este banchet de gală, cu şaizeci de tacâmuri; ia parte şi şi Episcopul Iosif al Dunărei de jos; mai târziu, cu toată ploaia ce cade mereu, se dau focuri de artificii şi iluminaţie.

16/28 Oct. Domnitorul rămâne toată ziua în Tulcea, vizitând numeroasele biserici; orăşelul are câte o biserică românească, bulgărească, grecească, rusească, romano-catolică, protestantă şi armenească, pe lângă acestea o sinagogă, niai multe moşee şi două case de rugăciuni ale Lipovenilor, dintre cari una fără de preot, căci neamul din care ieşeau preoţii s'a stins: una din moşee a fost iresrtaiuirată de guvernul român. Pretutindenea se oficiază câte un Te-Deum, eu rugăciuni de mulţumire şi ocrotire. In biserica grecească Domnitorul este primit cu mare însufleţire; asistă şi bătrânul me-rrcpolit grecesc, ce trăieşte în Tuteea. Suveranul mai vizitează câteva scoale şi închisoarea judeţiană. După ameazi primeşte în audienţă peste douăzeci de deputaţiuni omagiale din toate părţile Dobrogei, răspunzând româneşte cuvântărilor ruseşti, turceşti, tătăreşti şi bulgăreşti. Domnitorul vizitează apoi spitalul militar şi comandamentul diviziei, acordă câteva audiente,

Pag. 3

„Cuţovlachii sunt foarte mulţumiţi de proclamarea principelui de Wied ca domnitor al Albaniei.

Regele Albaniei va trata cu bunăvoinţă pe aceşti supuşi, indiferent de înrudirea lui cu familia regală română, fiindcă asemenea tratament la adresa Cuţovlachiilor e singura politică înţeleaptă.

Nu va exista nici o deosebire, între Albanezi şi Cutovlachi. Aceştia îşi vor putea cultiva limba naţională şi vor avea toată libertatea religioasă. Vor avea o biserică naţio-nlă cu un sinod al ei.

Acestea suna declaraţiile textuale'-ale dlui Christo Mexi , declaraţii cari dovedesc bunele sentimente ale Albanezilor pentru fraţii noştri din regatul principelui de Wied .

* „Cu toată greutatea puterii de stat".... Ieri s'a

ţinut în Qiula adunarea congregaţională a comitatului Bichiş. Intre punctele dela ordinea de zi au fost şi adresele societăţii „Emke" şi a comitatului Pest-Pilis, privitoare la „pactul" afirmativ încheiat cu Românii.

Congregaţia comitatului Bichiş a luat în legătură cu aceste adrese următoarea hotărâre caracteristică şovinismului maghiar:

Congregaţia comitateusă, deşi nu vede atins caracterul national al statului maghiar prin acordarea concesiunilor, puse în vedere, condiţionat, de către primul ministru, totuş se adresează guvernului, ca luând în considerare situaţia maghiari-mei din Ardeal, care se înrăutăţeşte statornic tot mai mult, să pună în aplicare în interesul maghia-rimei din Ardeal, fără întârziere şi fără cruţare de jertfe, măsuri, cari să facă posibilă apărarea cu succes împotriva înaintării Românilor, mai cu seamă să împiedece ca proporţia de proprietate să nu se schimbe în dauna maghiarimei şi în favorul nemaghiarilor. Mai departe roagă guvernul ca faţă cu tendinţele iredentiste a naţionalităţilor şi faţă de aceia, cari nu sunt aplicaţi să recunoască unitatea naţională a statului maghiar şi agită împotriva, să păşească cu severitate necruţătoare şi cu toată greutatea puterii statului maghiar.

Aceasta-i hotărârea unui comitat locuit în număr considerabil, afară de „naţiunea heghemonă" d e Slovaci, Români şi Nemţi.

şi asistă seara la banchetul dat în onoarea consulilor străini.

17/29 Octomvrie. Păcat că vremea este cât se poate de neprielnică; ploaia şi furtuna aproape să împiedece săvârşirea punerii pietrei fundamentale a monumentuil'ui ce se va ridica pe o stâncă în amintirea ocaipaţiunii Dobrogei. Nainte de serbarea aceasta, Domnitorul asistase la slujba dumnezeiască a episcopului Iosif în biserica bulgărească, apoi vizitase şcoala catolică şi protestantă.

Serbarea punerii pietrei fundamentale a monumentului se săvârşeşte în prezenţa trupelor; Episcopul Iosif sfinţeşte temeliile, Cogălniceanu tine o scurtă cuvântare şi Domnitorul! îndeplineşte actul solemn.

Pe la .ameazi, în ploaia torenţială, care totuş n'a oprit pe nimenea să alerge în port, ca să mai salute odată pe Domnitor la plecare, Dânsul se uncă în vaporul oe stă gata. Consulii străini în mare ţinută şi toate notabilităţile locale Ii fac onorurile.

Vântul furtunos răscoleşte valuri puternice pe întinderea apelor largi ale Dunării, mai cu seamă la Reni.

In Galaţi, vaporul debarcă pe episcopul Iosif, pe care Domnitorul a învăţat sa-1 preţuiască îrt aceste zile, apoi trece mai departe, pe lângă localitatea Gheoet, cu totul dărîmată de furia răsboiului şi luminată astăzi de mari focuri sărbătoreşti, şi pe lângă Macin, unde o deputaţiune de pe mal salută pe Domnitor în nrale voioase.

Pag. 4 „ • R O M Â N U V Mercuri, 4 Martie 1914,

„Domnul Hotar" la Teatrul National din Bucureşti.

Premiera piesei dlui Octavian Goga.

— Dela corespondentul nostru special. —

Bucureşti 1 Martie.

(c. n.) Premiera celei dintâi lucrări pentru teatru a dlui Octavian Qoga a fost aseară un e-veniment artistic şi în acelaş timp o manifestare naţională de splendidă măreţie şi plină de demnitate. Am avut cu toţii dlusiunea că scena Teatrului National devenise un colt al Ardealului", scrie un recensent şi publicul întreg, care în-tesea teatrul, a fost adânc impresionat de măiastră evocare a sbuoiumatei vieţi româneşti ,yde dincolo de Carpaţi" oe palpită în sguduitoarea dramă.

S'a aplaudat şi aclamat ou frenezie în scenă deschisă, iar la sfârşitul fiecărui act, dl Oct. Qoga a fost 'de nenumărate ori chemat, între emtusiaste ovaţii, „cum numai la zile mari se văd", scrie „Epoca".

Ziarele de azi dimineaţă au numai cuvinte de admiraţie pentru piesă şi pentru autorul ei.

„Epoca" scr ie : „In momentul de fată, când presa ungurea

scă ne batjocoreşte şi pe noi şi pe cei de dincolo cât poate mai mult şi cât poate mai aspru, iar ungurimea oficială şi neoficială din parlament declară că Românii au prea multe libertăţi, un răspuns drastic se impunea.

Cu acest răspuns s'a însărcinat un poet — Octavian Qoga — şi 1-a dat aseară, trebuie să recunoaştem eu vârf şi îndesat, prin piesa sa : „Domnul notar".

„Nici odată mai bine ca aseară n'am simţit ce însemnează durerea unui popor asuprit, a cărui singură vină e 'Că nu vrea s ă moară.

Toată acţiunea din ,*Domnul Notar" pune în relief faimoasa lege electorală pe baza căreia se răpeşte naţionalităţilor dreptul la viaţa de stat , precum şi ororile cari derivă din politica trădătorilor, de felul lui Mangra, Şeghesou, etc. etc., cari şi-au renegat neamul pentru argintul unguresc.

.^Domnul Notar" face parte din teatrul cel bun, şi adevărat naţional, din acelor de ca r e E. Rostand spunea odată că în anumite momente de intensă conştiinţă are o misiune foarte înaltă, acea „de faire claojuet les drapeaux".

Ziarul face apoi meritate elogii artiştilor ca-

La ceasurile patru dimineaţa vasul soseşte la Cernavoda.

18/30 Ianuarie. Ploaia a încetat, dar bate un vânt rece; pe la opt dimineaţa Domnitorul părăseşte vaporul, îndreptându-se spre gară, unde I s'a pregătit o primire oficială; pitoresc răsar din mulţimea înghesuită figurile Tătarilor cu turbane pe cap şi îmbrăcaţi în veşminte de toate culorile, iar mai la o par te se zăresc Turcoaicele ascunse sub văluri dese. Prefectul român şi reprezentanţii societăţii engleze de căi ferate fac onorurile. Linia ferată s'a construit înainte cu douăzeci de ani, după răsboiul Crimeii.

Intru'un frumos vagon de gală, cu un tren special destul de iute, Domnitorul trece pe lângă Medjidia, orăşel tătăresc, ce zace între mlaştini şi pare a fi suferit mult din pricina răsboiulul. Aci, ca şi la Murfatlar, locuit tot de Tătari , se face în gară o scurtă primire sărbătorească ; în curând se zăreşte marea şi pe la ceasurile zece trenul ajunge la Constanţa. In gara frumos decorată, unde roşiorii formează garda de o-noare, se îngrămădeşte lumea oficială şi norodul care aclamă cu entuziasm pe noul Stăpânitor.

Ca întotdeauna, primii 'paşi ai Domnitorului se îndreaptă spre biserică, unde se oficiază un Te-Deum şi se rosteşte o cuvântare că t re „Liberatorul creştinătăţii de sub jugul turcesc"; urmează apoi prezentarea la conac a diferitelor autorităţi şi a deputaţiimilor numeroase. După ce mai asistă la o rugăciune în moşee, unde Mo-hamedanii II întâmpină cu veneraţia cea mai adâncă, Domnitorul porneşte în t răsură spre Cartierul Său, aşezat deasupra oraşului, de un-

ri au întrupat splendid piesa dlui Qoga şi promite a reveni în un foileton viitor.

Voci de presă. „Universul" : N u m e l e şi f a u n a r ă s f ă ţ a t u l u i n o s t r u

p o e t d e p e s t e hectare a a t r a s u n n u m e r o s p u b l i c l a p r e m i e r a d e a s e a r ă . Ş i v e n i s e n u n u m a i p u b l i c u l d e D u m i n e c ă , ci a c e l p u b l i c s e l e c t c a r e î ş i d ă d e c e l e m a i m u l t e o r i v e r d i c t u l l a p r e m i e r e .

P a r ' c ă a r a s i g u r m a i d e ' n a i n t e p u b l i c u l c a p i t a l e i c ă u n su f lu d e p a t r i o t i s m şi d r a g o s t e d e n e a m s e v a r e v ă r s a d e p e r a m p a p r i m e i n o a s t r e s c e n e , i s v o r î t d i n s i m ţ u l î n ă l ţ ă t o r a i l u i G o g a , c â n t ă r e ţ u l d u r e r i l o r î n ă b u ş i t e a l e u n u i n e a m s u g r u m a t d i n v e a c u r i .

N e î n f ă ţ i ş e a z ă G o g a i c o a n e v i i d i n v i a t a A r d e l e a n ă , cu t o a t e c h i n u r i l e u n u i n e a m ; n e î n f ă ţ i ş e a z ă s u b f o r m a d e p i e s ă , cu t o t ce t e h n i c a s c e n i c ă p r e t i n d e şi s u b f o r r n a d e s a t i r ă c a r e u s t u r ă , n e a j u n s u r i l e şi s u f e r i n ţ e l e f r a ţ i l o r n o ş t r i şi a s p i r a ţ i i l e l o r .

A c ţ i u n e a s e p e t r e c e P-e t i m p u l a l e g e r i l o r : p e n t r u a ,se a l e g e u n d e p u t a t g u v e r n a m e n t a l , n o t a r u l s a t u l u i , u n r o m â n " r e n e g a t , n u s e d ă î n d ă r ă t dela o m u c i d e r e . J a n d a r m i i l o v e s e f ă r ă c r u ţ a r e şi u c i d p e m a i m u l ţ i a l e g ă t o r i r o m â n i . A c t u l a l t r e i l e a , î n s c e n a î n c a r e s o c r u l n o t a r u l u i r ă s b u n ă s a t u l , p i e s a d l u i G o g a i a p r o p o r ţ i i l e u n e i t r a g e d i i n a t i o n a l e .

I n CTonica n o a s t r ă t e a t r a l ă d e m â n e v o m v o r b i p e l a r g d e s u b i e c t u l p i e s e i şi v o m a n a l i z a m o m e n t e l e s u p e r i o a r e d i n t r ' î n s a .

D e o c a m d a t ă , p l i n i d e e n t u z i a s m u l c a r e n e - a c o p l e ş i t , n e m ă r g i n i m a s p u n e că „ D o m n u l N o t a r " a a v u t o p r i m i r e t r i u m f a l ă d e c ă t r e p u b l i c u l b u c u r e ş t e a n şi că a u t o r u l a fos t c h e m a t d e n e n u m ă r a t e o r i l a r a m p ă , î n • s t r i g ă t e l e d e „ u r a " a l e p u b l i c u l u i .

C h i a r î n d e c u r s u l r e p r e z e n t a ţ i e i s ' a l u a t i n i ţ i a t i v a a s e o r g a n i z a u n b a n c h e t î n o n o a r e a d l u i O c t a v i a n G o g a .

E n e î n d o i o s c ă i n t e r p r e ţ i i „ D o m n u l u i N o t a r " a u fos t l a î n ă l ţ i m e a p i e s e i . V a l o r o ş i i n o ş t r i a r t i ş t i d n a M a r i a C i u c u r e s c u , d n i i I o n P o t r e s c u , I o n B r e z e a n u , B u d f i n s k i , Z a h a r i e B â r s a n , M i h a e s e u , şi t i n e r i i d a r e x c e l e n ţ i i a r t i ş t i d n a A n a L u c a , S . S o n i a , C. D u ţ u l e s c u , C i p r i a n , e t c . a u c o l a b o r a t l a t r i u m f u l d e a s e a r ă a l p i e s e i . I n c r o n i c a n o a s t r ă do m â n e v o m a n a l i z a j o c u l l o r . . E. N .

„Dimineaţa": P u b l i c u l c a r e î n ţ e s a a s e a r ă T e a t r u l N a t i o n a l a p l e c a t î n t r ' o d i s p o z i ţ i e d e m a r e î n ă l ţ a r e s u f l e t e a s c ă , d i s p o z i ţ i e c a r e a c r e s c u t t r e p t a t î n t o t c u r s u l s e r e i şi c a r e d e s i g u r s e v a m a i r e p e t a d e m u l t e o r i , p e n t r u a r ă m â n e u n e v e n i m e n t î n s e m n a t î n t r u ce p r i v e ş t e f o l o a s e l e p e c a r i T e a t r u l î l p o a t e a d u c e u n e i c a u z e n a ţ i o n a l e .

„ D o m n u l N o t a r " a l p o e t u l u i O c t a v i a n G o g a n u e n i c i d e c u m v r e - o p l e d o a r i e î m p o t r i v a u n e i s t ă p â n i r i

a p ă s ă t o a r e , ci v i z i u n e a a r t i s t i c ă a u n u i putern ic c a r e e v o a c ă , î n f o r m a d r a m a t i c ă , p r o c e s u l do desa ţ i o n a l i z a r e a l u n u i n e a m . ,

A c ţ i u n e a s e p e t r e c e î n l ă u n t r u l u n e i famil i i si im s a t r o m â n e s c p e v r e m e a u n e i a g i t a ţ i u n i electorale.

N o t a r u l , r o m â n r e n e g a t , i m p u n e p e candidatul i p â n i r e i , a l t r o m â n d e s l i p i t d e n e a m u l s ău . Satul p e n t r u c a n d i d a t u l n a ţ i o n a l .

N o t a r u l m e r g e p â n ă î n t r u a c e r e sobru lu i c a r e e c e r t a t d e d o i a n i , c a s ă v o t e z e p e n t r u carfl t u l s t ă p â n i r e i . S o c r u l p l u g a r b ă t r â n , t i p reprezenU a l r e z i s t e n ţ e i n a ţ i o n a l e a R o m â n i l o r d e pes te Mitj n i c i n u v r e a s ă a u d ă d e a ş a c e v a şi d u p ă o dispi c a r e a t i n g e p r o p o r ţ i i t r a g i c e , r u p t u r a s e declară iii „ d e s r ă d ă c l n a t u l " n o t a r şi e l e m e n t e l e c a r i rămân S d e t u l p i n ă .

S o c r u l , c a r e p r i n z â n d p e n o t a r l a a m a n t a acesta f u s e s e r ă n i t şi a r e s t a t d e j a n d a r m i , î ş i desparte I d e g i n e r e l e r e n e g a t şi î n c e l e d i n u r m ă , i n su l t a t fiiil î ş i c e r e a î n d ă r ă t b a n i i d e z e s t r e şi y ă z â n d căi o c h i i lu i f u r i o s u l n o t a r s f a r m ă i c o a n a d in peretei c r a v a ş a , s a r e l a e l şi-1 s u g r u m ă .

A c e a s t a e s t e , î n c â t e v a c u v i n t e , c â t e putem l a o r a t â r z i e d e d u p ă t e a t r u , s c h e l e t u l d r a m a t i c al piei

P r i m u l a c t e d e s i g u r ce l m a i c o m p l e c t şi mai| t e r n i e c a e v o c a r e d r a m a t i c ă . A l d o i l e a c o n ţ i n e s c e n i c e c a r i s ' a u b u c u r a t d e m a r e f a v o a r e şi de apta r e p e t a t e î n c u r s u l a c t u l u i . A l t r e i l e a e recăpătat» g o a r e a d r a m a t i c ă ş i a s t â r n i t o d e o s e b i t ă însuflei î n s c e n a p r o t o p o p u l u i c a r e e x p r i m ă r e v o l t a satului» p i e d e c a t cu b a i o n e t a d e a - ş i a l e g e c a n d i d a t u l , cit î n s c e n a b ă t r â n u l u i c a r e a d u c e d e s n o d ă m f i n t u l .

I n a f a r ă d e m e r i t u l v i z i u n e i t o t a l e a p r o b l e m e i , ! e m o ţ i o n e a z ă p r i n o b s e r v a r e a şi r e d a r e a puternici p e r s o n a g i i l o r : n o t a r u l , b ă t r â n u l s ă u s o c r u , candidă: s t ă p â n i r e i , p r i s t a v u l s a t u l u i , p r o t o p o p u l , n e v a s t a ut) r u l u i , a m a n t a a c e s t u i a , r o m â n c ă d e d i n c o l o stricaţi! v i a ţ a d e p e t r e c e r i a B u c u r e ş t i l o r — t o t a t â t e a u'[ c a r i t r ăe . s c î n a i n t e a n o a s t r ă .

A r t i ş t i i l e - a u s c o s î n t r ' u n r e l i e f m i n u n a t : IotI t r e s c u î n b ă t r â n u l s o c r u , B r e z e a n u î n P r i s t a v , Sa C i u c u r e s c u î n a m a n t a n o t a r u l u i , d. B u l f i n s k i în Notă d. B â r s a n î n P r o t o p o p , d. D u t u l e s c t i î n candidatul» p â n i r e i , d n a A n a L u c a î n n e v a s t a n o t a r u l u i , d. 1 l e s c u în c â r c i u m a r u l e v r e u , a u f ă c u t e r e a t i u n i de i m e r i t şi a u p u s m a i m u l t s u f l e t c a o r i c â n d .

A s t f e l T e a t r u l N a t i o n a l a a v u t a s e a r ă un mire m e r i t a t s u c c e s , ; a r d. G o g a s ' a r e l e v a t o forţă ii c a r e t e a t r u l r o m â n e s c a r e d r e p t u l să a ş t e p t e l u c r ă r i d e v a l o a r e d u p ă o p r i m ă î n c e r c a r e a tâ t de r i c i t ă .

P u b l i c u l , e n t u z i a s m a t , a c h e m a t p e a u t o r după f c a r e a c t , î m p r e u n ă cu a r t i ş t i i ş i l e - a f ă c u t mari ou t i u n i . Dela Galerit

de se deschide frumoasa privelişte a mări i ; aci prânzeşte şi în urmă coboară de pe platou în port, ou trenul, inspectând şantierele. Dânsul se convinge că portul este cât se poate de primitiv, neavând nici un fel de instalaţiuni pentru negoţul şi navigaţia mai întinsă; cu toate acestea, privind de pe dig în largul valurilor verzi ale mării, visuri de viitoarea putere maritimă a României se înfiripează în sufletul noului Stăpânitor şi cugetul Său ţese planuri măreţe...

Străbătând pe jos bulevardul cel nou, care poartă numele Doamnei Elisabeta, Domnitorul îşi îndreaptă paşii spre far şi se urcă în el; apoi vizitează spitalul militar.

Vântul oel rece te Mioară , iar cerul acoperit de nori învălue totul într'o mantie mohorîtă.

19/31 Octomvrie. Astăzi soarele străluceşte în plină lumină, desfăşurând întreaga splendoare de culori a Răsăritului. In piaţa pe unde trece Domnitorul, ca să inspecteze şcoala, s tau cămile pe cari Tătarii vin eu mărfurile lor în oraş, de prin satele învecinate. Câtă vreme s'a scurs, de când domnitorul n'a mai văzut aceste răbdătoare animale de povară, — aproape douăzeci de ani!...

La ceasurile zece, pe o colină ce intră în mare se pune piatra fundamentală a marelui hotel ,,Carol", în faţa unui public numeros. Domnitorul vizitează apoi mai multe biserici, asistând şi la serviciul divin al cârâiţilor, în bogata lor casă de rugăcunl, împodobită cu stofe şi covoare; adepţii acestei secte evreieşti, care nesocoteşte talmudul şi ţine numai la sfânta scriptură, sunt

vre-o cincizeci la număr în Constanţa, pria ei şi censului rusesc. — Domnitorul mai inspä tează casarma, spitalul şi închisoarea, pe uni face o excursiune cu trăsura, de-alungul rai,1 ce se desfăşoară ochilor încântaţi de strai» toare!e-i valuri albastre; ţânta excursiunei< satul Anad'oJchioi, unde se află un escadron roşiori.

Seara, la banchet, sunt invitaţi şi consuliip terilor s trăine; mai târziu splendidă iluminai şi focuri de artificii pe bulevardul Elisabeta, 1 de cântă diferite muzici, iar în, sunetele Ion public entusiast roieşte vesel împrejurul Dom torului, sub vraja nopţii luminate de lună. Mat; oglindeşte neastâmpăratele focuri de artificii ; malurile ei, însă departe de tot apele dormvisi toare şi liniştite în razele de aur ale tonei -o privelişte ca în poveşti!

20 Octomvrie (1 Ncemvrie). Şi astăzi vre mea-i minunată; un soare măreţ şi cald sporeş! dispoziţia de sărbătoare. Dupăce mai ţ>rimes| câteva deputaţiuni, Domnitorul părăseşte eut rere de rău marea cea mândră; populaţia i | gretă şi mai mult plecarea Sa.

La ceasurile zece şi jumătate^ sosind inCul navoda, Suveranul vizitează clădirile şi grâul rele societăţii engleze de căi ferate, apoi seiif barcă iarăş pe vaporul austriac şi pe-o vrei de vară dulce porneşte spre liârşova. Ach urcă pe vechea cetate de stânci, întărită

Mefcuri, 3 Martie Î9Ï4.

„Minerva" : R a r e o r i l a T e a t r u l N a t i o n a l o a ş a d e mare î n s u f l e ţ i r e c a l a p r e m i e r a p o e t u l u i O c t a v i a n G o ga, A s p u n e că a fos t o s ă r b ă t o a r e a s e a r ă , e p r e a p u ţ i n . Entusiasmul c a r e a s t ă p â n i t t o t t i m p u l s p e c t a t o r i i , f a s cinaţia c a r e i - a s u b j u g a t p e t o ţ i , c o m u n i c a ţ i a î n f l ă c ă rată s inceră îşi s p o n t a n ă caTe s ' a . s tabi l i t d e l a p r i m e l e scene î n t r e a c t o r şi p u b l i c , i n t e r e s u l cu c a r e a fos t urmărită t o t t i m p u l d r a m a , s u n t l u c r u r i c a r i e s d i n obişnuitul p r e m i e r i l o r .

0 c u g e t a r e c i n s t i t ă , o p e r ă a u n u i o m o n e s t c a r e v e d e , simte $i a r e p u t e r e a s ă e x t e r i o r i z e z e s u f e r i n ţ e l e u n u i popor, n u se p u t e a s ă n u a t i n g ă i n i m i l e n o a s t r e , c a r i au bătut î n c o m u n , p e n t r u p r i m a d a t ă p o a t e , l a s u f e r i n ţele c o n a ţ i o n a l i l o r n o ş t r i , l a d u r e r i J e u n u i n e a m d e c inc i milioane a p r o a p e .

Domnul N o t a r , r e p r e z i n t ă c o n f l i c t u l s o c i a l ş i p o l i t i c dintre R o m â n i i d e s u b d o m l n a ţ i u n e a u n g a r ă şi U n g u r i . Goga n e p r e z i n t ă u n c o n f l i c t s â n g e r o s , i s v o r î t d i n p r i lejul a l e g e r i l o r . O p a g i n ă v i e , n ă s c u t ă d i n t r ' u n c o n f l i c t de stări p o l i t i c e p e r m a n e n t e d i n c o l o , c a r e î ş i a u r o s t u l ei bine h o t ă r î t , m a i cu s e a m ă î n î m p r e j u r ă r i l e a c t u a l e . Si Goga a ş t i u t s ă n e - o . r e d e a î n t o a t ă m ă r e ţ i a e i , s ă sguduie sada î n t r e a g ă s u b i m p r e s i a c o v â r ş i t o a r e , a t e ribilei d r a m e ce s e d e s f ă ş o a r ă d i n c o l o .

In c â t e v a c u v i n t e , D o m n u l N o t a r r e p r e z i n t ă s p e c i a odioasă a r o m â n u l u i T e n e g a t , caTe s e p u n e î n s e r v i ciul g u v e r n u l u i p e n t r u a a l e g e c a d e p u t a t u n r o m â n renegat, î n p o t r i v a v o i n ţ e i p o p o r u l u i , c a r e v r e a ca d e putat un r o m â n , u n u l d e - a i l o r , p e ca.Te-d c u n o s c . A c e sta in e s e n ţ ă e s u b i e c t u l d r a m e i . N i m i c n e o b i ş n u i t d e c i dincolo, c a ş i l a n o i d e a l t m i n t e r i , u n d e l a a l t r e i l e a sc aleg nu r e p r e z e n t a n ţ i i ţ ă r ă n i m i i ci i m p u ş i i g u v e r n u l u i . Domnul M o r ţ u n , m i n i s t r u l d e i n t e r n e e r a î n s a l ă . a aplaudat ş i a p ă r ă s i t c e l d i n u r m ă l o j a s a , l a s f â r ş i t u l dramei.

S p e r ă m că v o m r e v e n i a s u p r a a ,ces te i p r e m i e r e . D e o camdată, a d u c e m e l o g i i şi a r t i ş t i l o r c a r i a u fos t l a înălţimea o p e r e i p e c a r e a u i n t e r p r e t a t - o . I n p r i m u l rând dne i C i u c u r e s c u , e l o g i i p e n t r u m o d u l m i n u n a t a l jocului s ă u .

Dnii B u l f i n s c h i ( n o t a r u l ) şi Z a h a r i a B â r s a n ( p r e o tul Nicoară ) d e a s e m e n i f o a r t e b i n e . S c e n a d in a c t u l al treilea î n t r e n o t a r ş i p r e o t , a fos t l a r g a p l a u d a t ă la s c e nă desch i să . B ă r s a n a r e d a t f i g u r a i m p u n ă t o a r e a p r e o tului, a a v u t a c c e n t e c a r e a u c u t r e m u r a t , a j u c a t c u tot sufletul s ă u d e a r d e l e a n p e c a r e s o a r t a I-a a r u n c a t printre noi . D . B r e z e a n u , a c ă r u i i n t r a r e a fos t s u b l i n i a t ă cu ap lauze , a n u a n ţ a t p r i n t r ' o u ş o a r ă c a r i c a t u r ă ro lu l scris în a c t u l î n t â i şi a fos t m u l t m a i n a t u r a l în c e l e l a l t e . De sigur c ă a fos t b i n e şi d. Ion P e t r e s c u , c ă r u i a n u i-am p u t e a a d u c e a l t ă v i n ă d e c â t a c e e a c ă e a c e l a ş în toate ro lu r i l e d e ţ ă r a n i , o r i d in c e p a r t e a t a r e i a r fi e i .

Ţinem t o t u ş î n a i n t e d e a i s p r ă v i a c e a s t ă g r ă b i t ă d a r e de seamă , c ă p u b l i c u l a l u a t o p a r t e a c t i v ă l a a c e a s t ă reprezentaţ ie . As t f e l , „ N o t a r u l " un t ip a n t i p a t i c a fos t huiduit d e pub l i c , i a r c â n d p r e o t u l îi c e r e a d e m i s i a p e n t r u nelegiuirile a l e g e r i i s t r o p i t ă c u s â n g e r o m â n e s c , pub l i cu l striga î n v e r ş u n a t : „ D ă - t i d i m i s i a d i e N o t a r , d ă - ţ i - o ! " E ca r ac t e r i s t i c a c e a s t a .

Tot t i m p u l d r a m a a fos t a p l a u d a t ă . D u p ă f i e c a r e act, Qoga a fos t c h e m a t d e n u m e r o a s e o r i la r a m p ă , i a r la sfârşit i s ' a u f ă c u t o v a ţ i i e n t u z i a s t e .

Fel ic i tăm c ă l d u r o s , m a r e l e s u c c e s al lui Q o g a , c a r e nu s'a d e s m i n ţ i t a fi „ C â n t ă r e ţ u l p ă t i m i r i l o r n o a s t r e " .

V . S a v e l .

Criza politică în Austria. Arad, 3 Martie.

Pasul arbitrar al preşedintelui partidului progresist german, Dr. Bachmann, care anunţase în săpătămâna trecută primului ministru austriac, contelui Stiirgh, că partidul său, ne-găsind de mulţumitoare propunerile guvernului austriac pentru creiarea unei înţelegeri oeho-germane, nu poate lua parte la tratativele de înţelegere, a avut ca urmare refuzarea tuturor partidelor din uniunea germană, de a lua parte la tratative.

Primul ministru Stiirgh a încercat să zădărnicească efectul pasului deputatului Dr. Bachmann, declarând, într'o scrisoare adresată •deputatului german Dr. Pacher şi deputatului ceh Dr. Kramar, că propunerile guvernului tre-

l'libuie privite ca o încercare la mijlocire iar nu ca definitive şi'astfel partidele să facă cunos-

I .icute guvernului eventualele nedumeriri, cari •rar fi supuse apoi unei examinări nepreocupate,

i ;iiar propunerile cari să se servească de bază • -pentru tratative, vor fi corăspunzător modifi

cate. Aceasta ultimă încercare a guvernului au-

„ R O M Â N U L

Striae de a salva chestia înţelegerii ceho-ger-mane n'a mai putut avea rezultatul dorit. Partidele germane din Boemia, s'au întrunit Duminecă intr'un congres în Praga, pentrucă sä ia o atitudine faţă cu noua fază a tratativelor provocată prin demersul arbitrar al progresiştilor şi declaraţiile primului ministru Stiirgh. îndată la începutul congresului deputatul Dr. Wolf a făcut declaraţia în numele partidului german radical că, după ce partidul progresist a spart solidaritatea, îşi menţin dreptul de o absolută libertate de acţiune ca partid independent. Des-binându-se astfel partidul radical din uniunea germană, celelalte partide germane: agrar, progresist, poporal al muncitorilor, ceştin-social şi deputaţii afară de partid au primit o rezoluţiune comună prin care declară că propunerile guvernului nu sunt potrivite ca bază pentru tratative şi cerând revocarea acestora provocă guvernul pentru prezentarea de noui propuneri, cari să mulţumească dorinţele juste ale Germanilor din Boemia.

Prin hotărârea aceasta a partidelor germane, tratativele iniţiate de guvernul austriac pentru creiarea unei înţelegeri ceho-germane, au suferit un eşec definitiv.

Ieri înainte >de ameazi, contele Stiirgh a fost primit într'o audienţă particulară mai lungă în chestia eşuării tratativelor.

Situaţia guvernului austriac a devenit prin atitudinea partidelor germane foarte critică. In ?, Martie se va întruni camera austriacă pentru sesiunea de primăvară. Pentru o activitate a camerii nu mai e însă nici o speranţă, deoarece Cehii agrarieni vor începe din nou obstrucţia împotriva tuturor proiectelor guvernului.

atentatul dela Dobritin. — Dispariţia atentatorilor. —

Arad, 3 Martie.

Dintre multele ştiri contradietorice, cărora ziarele de senzaţie le mai pun şi vârf, una singură se confirmă: că amândoi atentatorii au fost recunoscuţi de poliţie în persoana indivizilor Cătărău şi Kirilov, cari însă au dispărut de cu vreme. Autorităţile române păstrau discreţie tocmai în interesul cercetărilor şi numai presa a contribuit ca atentatorii să prindă veste şi să-şi piardă urma.

Atentatul ameninţă să provoace şi conflicte diplomatice. Se svoneşte că Rusia ar fi intervenit la Bucureşti, că numele contelui Bobrinski să nu fie amintit în legătură cu atentatul, deoarece contele are 'rol important în politica rusească şi nu se dimite până Ia crimă. P e de altă parte poliţia noastră va interveni pe cale diplomatică să se • continue cercetările în Rusia, de cumva atentatorii au reuşit să treacă graniţa.

Pentru ziua de azi avem următoarele ştiri:

Fuga atentatorilor.

Dupăce autorităţile din Bucureşti la înştiinţarea târzie a poliţiei din Cernăuţi au ordonat urmărirea, atentatorii deja părăsiseră capitala. Imediat s'au dat telegrame în toate punctele ţării ca să fie arestaţi; numai telegramele au costat peste 12 mii de lei.

Cătărău locuia la hotel „Minerva", unde s'a făcut cercetare şi s'a constatat că atentatorii au fugit cu' un automobil. Nu peste mult s'a aflat şi taximetrul, cu care au fugit din oraş, dar îm-potmolindu-se la Mogoşoaia, au angajat altul, cu care au fugit până în Ploieşti. De aci li s'au pierdut urma.

Declaraţiile dlui Q. Corbescu.

D . G. Corbescu, prefectul poliţiei,1 a declarat ziariştilor următoarele:

— îndată după comiterea atentatului, poliţia noastră a fost înştiinţată telegrafic, atât de poliţia ungurească cât şi cea din Cernăuţi.

Pag. 5

In ziua în care am primit noi telegrama prin care se dedeau semnalmentele celor bănuiţi a fi atentatorii, ziarele româneşti publicau telegramele sosite din Budapesta telegrame care aveau acelaş conţinut ca acea primită de noi. Cei bănuiţi, au luat deci cunoştinţă din ziare că sunt urmăriţi şi în consecinţă, au îngreuiat foarte mult cercetările poliţiei noastre.

— Toate investigaţiile pe care le-am făcut ne-au dus la arestarea lui Silvestru Mân-dăchescu, student în anul al doilea la facultatea de litere şi pedagog la internatul liceului Sf. Sava, precum şi a lui Teodor Avramov rus de origină. Cerectările, au ajuns, s'ar putea spune la un punct mort, deoarece adevăraţii autori par a fi dispărut, iar cei arestaţi nu aveau nici o cunoştinţă despre locul unde se află acuma atentatorii.

— Poliţia noastră a lucrat foarte bine, însă din cauza indiscreţiei poliţiei ungare şi austriace, a marei publicităţi şi a luxului de amănunte ce s'a dat asupra atentatorilor cercetările noastre au fost împedecate de a a-junge la rezultatul, la care cu siguranţă am fi ajuns.

Cum a decurs urmărirea? D. /. Rafail inspectorul politiei capitalei, care

personal a condus firul acestei afaceri, a explicat pe larg ziariştilor cum a decurs urmărirea.

In z i u a d e 25 F e b r u a r i e , s p u n e d. I. Rafa i l , s ' a p r i m i t la po l i ţ i e la o r e l e 11 d im. , o t e l e g r a m ă p r i n c a r e n i s e c e r e a p r i n d e r e a a t e n t a t o r i l o r d e l a D o b r i ţ i n .

I m e d i a t a m c e r c e t a t s ă v e d e m cui s ' a u e l i b e r a t p a ş a p o a r t e l e şi c e r c e t â n d r e g i s t r u l a m af la t c ă Ia 12 N o e m -v r i e 1913 s ' a e l i b e r a t un p a ş a p o r t p e n u m e l e lui S i l v e s t r u M ă n d ă ş e s c u , a r t i s t , i a r m a i t â r z i u u n u l p e n u m e l e lui T e o d o r A v r a m o v . S ' a c o n s t a t a t i m e d i a t c ă S i l v e s t r u M ă n d ă ş e s c u e s t e s t u d e n t în l i t e r e , a n u l al d o i l e a şi p e d a g o g la i n t e r n a t u l l i ceu lu i Sf. S a v a . F i r e i d e a l i s t ă , n a ţ i o n a l i s t î n f o c a t , la c u r s u r i a f ă c u t c u n o ş t i n ţ a lui I l ie C ă t ă r ă u , c a r e u r m a în u l t i m u l t i m p c u a s i d u i t a t e s e m i n a r u l d e g e o g r a f i e la f a c u l t a t e . C ă t ă r ă u , a b u z â n d d e f i r ea c o l e gu lu i s ă u , d u p ă c â t e v a c o n v o r b i r i , a î n c e p u t s ă s e p l â n g ă lui M ă n d ă ş e s c u c ă e p e r s e c u t a t d e R u ş i , c ă a r v r e a s ă s e î n t o a r c ă în B a s a r a b i a p e n t r u a r e d a c t a o h a r t ă t o p o g r a f i c ă , c a r e s ă c o n ţ i n ă p u n c t e l e s t r a t e g i c e n e c e s a r e a r m a t e i n o a s t r e , d a r c ă p e n t r u a f ace t o a t e a c e s t e a îi t r e b u i e u n p a ş a p o r t p e a l t n u m e , d e o a r e c e d a c ă a r fi p e n u m e l e lui , a u t o r i t ă ţ i l e r u s e ş t i l ' a r a r e s t a n u m a i d e c â t .

M ă n d ă ş e s c u a r e f u z a t Ia î n c e p u t , î n s ă în u r m a in s i s t e n ţ e l o r lui C ă t ă r ă u , c a r e a r e m a r e p u t e r e d e s u g g e -s t i e , a c e d a t ş i s ' a p r e z e n t a t l a po l i ţ i a c a p i t a l e i d e u n d e ş i - a s c o s u n p a ş a p o r t , d â n d u - ş i p r o f e s i a d e a r t i s t .

O d a t ă în p o s e s i a p r i m u l u i p a ş a p o r t , C ă t ă r ă u , care lucra în numele unei puteri străine, a c ă u t a t s ă - ş i p r o c u r e şi al d o i l e a p a ş a p o r t , d e c a r e a v e a n e v o i e .

A t u n c i ş i - a a d u s a m i n t e d e u n o a r e c a r e T . A v r a m o v , cu c a r e a l u c r a t p e v r e m u r i c a s a l a h o r l a h o t e l u l I m p e r i a l . P e A v r a m o v l ' a î n t â l n i t în c a s a lui , u n d e v e n e a la c e a i şi u n a n u m e Kiriloff. C ă t ă r ă u a î n c e p u t a s e i n t e r e s a d e a p r o a p e d e s i t u a ţ i a lui A v r a m o v , c ă r u i a î n t r ' o b u n ă zi i -a p r o p u s s ă m e a r g ă 'in R u s i a s ă c u m p e r e c a i . A v r a m o v a p r i m i t s ă m e a r g ă în R u s i a , î n s ă îi t r e b u i a p a ş a p o r t .

D u p ă m u l t ă i n s i s t e n ţ ă 1? po l i ţ i e , lu i A v r a m o v i-a s u c c e s s ă - ş i s c o a t ă p a ş a p o r t , p e c a r e C ă t ă r ă u i l 'a c e r u t să -1 v a z ă şi n u i l 'a m a i d a t . A c e s t p a ş a p o r t i -a s e r v i t lu i K i r i l o v c â n d - l ' a î n t o v ă r ă ş i t p e C ă t ă r ă u î n C e r n ă u ţ i .

Cum s'a dat de urma lui Cătărău.

In d i m i n e a ţ a z i le i d e 25 F e b r u a r i e , C ă t ă r ă u î ş i c u m p ă r ă z i a r e l e şi c e t i î n e l e c ă S i l v e s t r u M ă n d ă ş e s c u si A v r a m o v s u n t u r m ă r i ţ i c a a u t o r i i a t e n t a t u l u i d in D e b r e ţ i n .

C ă t ă r ă u n ' a m a i s t a t o c l i p ă p e g â n d u r i . S ' a d u s i m e d i a t l a A v r a m o v , c a r e , c u m îl v ă z u îi c e r u p a ş a p o r t u l . E i , c e p a ş a p o r t m a i v r e i ? r ă s p u n s e C ă t ă r ă u . C o n s i d e r ă - 1 ca p i e r d u t ; d a r d a c ă t e v a î n t r e b a c i n e v a d e e x i s t e n ţ a lui , s ă n u s p u i c ă mi l 'ai d a t m i e , şi a f e c t â n d u n a e r d e n e g l i j e n ţ ă , îi î n t i n s e u n b i l e t d e 20 le i , s p u n â n d u - i : N a , s ă b e i şi t u ! d u p ă c a r e p l e c ă . H â r t i a a c e a s t a s e af lă a n e x a t ă l a d o s a r .

In t i m p u l a c e s t a , po l i ţ i a îl c ă u t a , c u m e r a ş i f i r e s c p e A v r a m o v , c a r e a p u t u t fi g ă s i t l a o r a 10 n o a p t e a î n t r ' o c â r c i u m ă . I n t e r o g a t , a c e s t a a d e c l a r a t t o a t e c e l e r e l a t a t e p â n ă a c u m , în p l u s u n a m ă n u n t n o u : a n u m e c ă Il ie C ă t ă r ă u a v e a o b i c e i u l d e a s e d u c e p e l a h o t e l u l „ M i n e r v a " .

Pag. 6 „R O M Â N U V Mercuri, 4 Martie 19k Imediat d. inspector Rafail, însoţit de numeroşi a-

genţi, s'a t ranspor ta t la orele 11 noaptea la hotel „Minerva" , de unde a aflat că în dimineaţa acelei zile Cătărău venise însoţit de un alt domn, dar că plecase la ora 10 dim. cu automobilul, unde n 'ar putea spune.

Persoana care însoţise pe Cătărău , era un anume Kiriloff, rus, de s ta tură înaltă, bine legat.

La hotel „Minerva" Că tă rău era cunoscut, s tă tuse a-nul t recut câ teva luni acolo.

In noaptea de 24 Februarie Că tă rău a sosit la hotel însoţit de Kiriloff. A doua zi după ce şi-au făcut geamantanele s'a coborît în s t radă şi şi-a adus un automobil în care personalul i-a coborît cuferile. S'a urcat în automobil şi luându-o pe s t rada Doamnei, s'a oprit o clipă la camera de comerţ pentru ca să se urce Kiriloff, apoi pe străzi lăturalnice a luat-o înainte pe şoseaua Kisseleff, direcţia Mogoşoaia.

Ajungând la canton, automobilul a făcut o pană. — Ei ce ne facem? spuse Cătărău, şoferului, căruia

îi zice Constantin Pavelescu. In timp ce şoferul examina motorul venea trenul de

Bucureşti care se ducea la Constanţa. Văzând aceasta, Că tă rău propuse şoferului Constantin Pavelescu să-1 ducă Ia PIoeşti, dar şoferul a refuzat pe motiv că nu c preparat pentru un drum lung, n 'are benzină şi deci e nevoit să se întoarcă în oraş , ceea ce şi făcu.

Intorcându-se îndărăt , pe calea Victoriei, în dreptul „Cooperativelor săteşt i" , întâlnind un alt automobil, Că tă rău îl opreşte, face preţul cu şoferul până la PIoeşti, unde ajunge la orele 2.

In Ploieşti a stat delà orele 2 până la orele 4 când a plecat cu trenul, probabil pentru a ajunge la graniţa rusească. Nu este adevărat , după cum s'a afirmat de unele ziare că Ilie Că tă rău voise să-şi scoată un paşaport şi delà prefectura de P rahova .

Din toate acestea reiese că cei doi care se ştiau urmăriţi, Că tă rău şi Kiriloff, în primul moment voiau să ia trenul delà Mogoşoaia pentru Constanţa, unde aveau de gând să se îmbarce pe un vapor rusesc, dar având accidentul de automobil s'au întors îndără t şi luând altă maşină au luat direcţia Ploieşti, de unde suindu-se în tren au plecat în Moldova.

Toate acestea, din cauza nedibăciei poliţiei austr iace şi ungureşti s'au aflat abia la orele 11 noaptea.

12.600 lei pentru cercetări. Imediat ce s'au aflat aceste senzaţionale amănunte,

prefectura poliţiei capitalei s'a pus în legătură cu d. Panaitescu, directorul siguranţei generale a statului. Pentru prinderea autorilor, s'au dat imediat te legrame "la toate punctele de frontieră. Telegramele au costat frumoasa sumă de 12.600 lei. Urma Celor doi, dispăruse însă.

In timpul acesta poliţia capitalei a interogat pe nevas ta lui Avramov şi a lui Kiriloff. Aceste două femei însă nu au putut da nici un amănunt, căci ele nu erau puse în cunoştinţă de soţii lor cu nimic.

Arestarea studentului Măndăşescu.

Cercetări le ajungând aci, d. inspector Rafail a a re stat în noaptea de 15 Februarie pe Silvestru Măndăşescu. Ares tarea Iui era justificată prin faptul că îşi scosese paşaport la care a adăogat o neexacti tate , dându-se drept artist, pe când el este student, şi pentru că acest paşaport îl dăduse lui Cătărău . Faptul de a trece paşaportul tău, altuia e pedepsit delà 3 luni până la un an închisoare.

Pent ru aceasta atât Măndăşescu cât şi Avramov vor fi înaintaţi astăzi parchetului care va avea să decidă.

Din cele expuse până aci se vede că amândoi au fost induşi în eroare de Cătărău , care le-a speculat buna

' l o r credinţă.

Bănuielile politiei. Politia românească bănuieşte că Ilie Cătă-

rău-Orhei şi Kiriloff, din îndemnul unei puteri străine a executat atentatul din Dobriţin. Semnalmentele se potrivesc, faptul că ei n'au putut fi prinşi se datoreşte nedibăciei politiilor ungare si germană precum şi presei maghiare, care au dat amănunte suficiente ca să-i poate pune la a-dăpost de ori ce urmărire.

Politia românească după relaţiile ce le-a dat a-lucrat excelent şi nu se poate decât aduce laude dlui Q. Corbescu, prefectul politiei şi dlui I. Rafail, inspector de politie. Amândoi au urmat imediat firul acestei afaceri, însă din nefericire

gălăgia presei ungureşti care a dat un mare fiasco şi a politiei austriace şi ungare le-a zădărnicit întru câtva succesele complecte ce le-ar fi avut.

Politia românească veghiază, şi dacă cei doi indivizi urmăriţi nu au ieşit încă din tară. atunci nu mai rămâne nici o îndoială că vor fi prinşi.

* Aci stau deocamdată cercetările în această a-

facere senzaţională. Părerea unui bărbat competent.

D. Zamfir Arbore, care e originar din Basarabia şi m tinereţe a fost expulzat în Siberia unde a stat trei ani, — îl cunoaşte bine şi pe Cătărău. Dsa declară că studentul Cătărău nu e Român, cl Bulgar şi i se pare că a fost urmărit şi în Chişineu pentru fraudă. D. Arbore mai spune că odată cereetându-1 pe Cătărău la el acasă, împreună cu d. Popescu şef-redactorul „Universului", a văzut pe masă biletul de vizită a lui Bobrinski.

De altcum d. Arbore crede că atentatul e pus la cale de banda neagră „Ciorne Sotenti" organizaţie politică secretă, sprijinită cu bani de puternica societate „Arhangelul Mihail", care are printre -membrii şi mulţi deputaţi din duma rusească.

* După o altă ştire, neconfirmată încă, politia

ar fi şi reuşit să aresteze pe unul dintre atentatori. Amănunte lipsesc.

Ultima oră. Bucureşti, 3 Martie. (Telegramă primită noap

tea.) Politia nu are date mat noui. In PIoeşti s'a pierdut urma atentatorilor. Se crede că sunt ascunşi prin împrejurimi.

*

Ziarul „Independénce Roumaine" scrie că atentatorii trebuie căutaţi printre Ruteni, cari se răsbună pentru procesul schizmatic.

„Adevărul" afirmă, că atentatul provine delà Ruşi, cari voiesc să compromită o apropiere între Români şi Unguri.

Rutenii schismatici condamnaţi Arad, 3 Martie.

Azi s 'a terminat procesul monstruos intentat Rutenilor sehizmatici, cu condamnarea dor. In 28 Decemvrie s'a început desbaterea acestui proces, urmărită ou atera;ia cea mai agitată de întreagă ilumea slavă. Dintre eele 40 'de şedinţe ale tribunalului din Sighetul Mairmaţiei, poate nici una n'a fost atât de agitată, ica cea ide azi când preşedintele a avut să enunţe sentinţa asupra acuzaţilor. Se ştie câtă nelinişte a provocat înfăţişarea contelui Bobrrnsky, preşedintele liigei naţionale ruseşti, tai calitate de mar tore în faţa tribunalului, deşi era periclitat să .fie prins ca urzitor al mişcării schismatice rutene. Nu mai puţin înfiorătoare au fost depunerile acuzaţilor şi a martorilor 'despre barbariile jandarmeriei slobozite asupra populaţiei rutene.

Atmcisifera agitată oe a stăpânit azi în jurul ©dificilului tribunalului din. Sighetul Marmaţiei eira itnflu'inţată de efectul bombei dim Dobriţin, care e privită ca o răsbunare a Rutenilor, deşi aceştia protestează indignaţi împotriva acestei bănuieli.

Teama de un< nou atentat o trădează îimpre-sorarea deasă de azi ca jandarmi şi detectivi

a pailatu'hii de justiţie din Sighetul Marmaţiei, în jurul căruia familiile şi •rudeniile acuzaţilor aştepta în- mare nelinişte enunţarea sentinţei, căci toate biletele pentru iccuriile 'din sala è desbatere le 'acaparase iurişti, funcţionari şi familiile mai distinse dini oiraş şi comitat, încă Duminecă. ,

Sentinţa. Punct la orele 12 la ameazi, terminul fixat,

preşedintele tribunalului Aurel Toth a enunţat următoarea sentinţă, a tribunaluilui regesc, a-dusă în numele Maj. Saie, în procesul de agitaţie şi răsv.răiire, intentat împotriva iui Alexandru Kabalyuk şi soţiilor lui:

Alexandru Kabalyuk e judecat pentru agh taiţ-Je împotriva religiei şi a statului la 4 anii 6 urni temniţă de stat şi 100 cor. pedeapsâk bani ian Mihaiu Palkaninecz iun.. Ilie Pir A Stefan Kemény, Démetrin Petroczi, Olena Hk manyuk, Demetriu Popovici până la 2 ani şi i-k Urni temniţă de stat şi pedepse corâspunzâloêii în bani, delà 200 până la 300 coroane.

Mai departe Gheorghe Voropcsuk, CirUPto kop, Fodor Muzgur până la un an şi 6—8 M temniţă de stat şi pedepse eorăspunzătaare a bani.

Ceilalţi acuzaţi ţinuţii închişi până la una temniţă de stat şi pedeßse coMspunzătoar

Mercuri, 4 Martie 1914. „ R O M Â N U L " Pag. 7

că odinioară făcea si el parte din direcţiunea societăţii Adria şi că, în consecinţă, ar fi interesat. Contele Tisza răspunde că şi-a dat demisia de mult, ca să-şi asigure libertatea de acţiune necesară.

A mai vorbit împotriva proiectului kossuthi-stul Harler.

La sfârşitul şedinţei de după amiazi s'au citit interpelaţiile anunţate. Remarcăm interpelaţia deputatului Bekszid Antal în chestiunea procesului monstruos delà Sighetul Marmaţiei. Mâne şedinţa e rezervată pentru interpelaţii

$i probabil mimai Joi se va începe discuţia asupra răspunsului dat de contele Stefan Tisza în chestiunea tratărilor cu conducătorii partidului national român din patrie.

Reforma adminstrativă. După cum corespondentului dv. i s'a co

municat delà locuri competente , proiectul de kge privitor la reforma administrativă e ter-mnat.

Reforma se va face în senz centralist , re ducând mult însemnăta tea din t recut a comitatelor.

Proiectul a fost dat — după cum se obici-uueşte întotdeauna — mai multor băi baţi competenţi (profesori universi tari etc.) spre studiare prealabilă şi c r i t icare .

Se crede că ministrul de interne Sándor íános va depune proiectul în cameră nu peste multă vreme, — probabil îndată după desba-terea problemei româneş t i .

Serbările din Deva. In Deva elementul românesc e prea neînsem

nat. Câteva familii fruntaşe, preoţi şi advocaţi, îi poţi număra pe degete şt câteva sute de ziieri dau tot ce e românesc. In urma sărăciei noastre acest dement încă nu s'a putut ridica nici până acolo ca să aibă o şcoală corespunzătoare si un cămin ba-rem la aparentă pentru întruniri culturale. Le lipsesc apoi multe alte instituţii, pe cari Românii din oraşe de poziţie similară tot le au. Au însă o corporaţie de bun renume la noi, adecă Reuniunea femeilor române din comitatul Hunedoara.

Activitatea acestei instituţii o cunosc deja de mult toţi cei ce se interesează de cauzele noastre publice. In 21 Febr. c. şi-a ţinut adunarea generală obicinuită, despre care s'a scris în ziare. Cum conducerea acestei reuniuni se cugetă la ori ce mişcare ce e de interes românesc, aşa şi cu acea ocazie am văzut sprijinul dat de ea, alături de conducerea despărţământului Asociaţiunii, pentru ca în Deva să se manifeste şi o mişcare culturală. Dovadă seratele literare din iarnă, dar mai presus dovadă concertul dat în Deva la 21 Februarie c. sub patronajul acestei reuniuni şi al despărţământului local al Asociaţiunei, — de Reuniunea română de cântări din Orăştie.

Acest concert a fost o manifestaţie românească iară pereche în istoria oraşului Deva. Sala cea mare a teatrului, zidită după modelul celor din o-raşele mari, — era tixită de lume. Inundase jurul românesc, ba şi din depărtări mai mari veniră Români la o zi frumoasă de sărbătoare. Spre surprinderea noastră văzurăm o mulţime neaşteptată de intelectuali unguri din localitate.

Tot insul a fost mulţumit cu prestaţiunile reuniunei de cântări. S'a desfăşurat un program variat şi amuzant în timp mai bine de trei ore. Atâta variaţie ce ducea din punct în punct tot spre ceva mai înălţător, nu e de toate zilele în producţiunile noastre. Soluri, duete, cvartete, coruri .orchestră a-junseră la întrecere, iar nesfârşitele aplauze şi frumoasele buchete de flori erau răsplata momentană a celor ce se produceau. La aceasta parte muzicală se adause ca întregire o reprezentaţie teatrală („Casă veche" localizare) şi Jocul de călu-

,şeri. Lumea a rămas foarte încântată de prestaţiunile

reuniunei d e cântări. Străinii numai vorbe de laudă au avut, nimic de criticat, ci din contră se mirau că Românii pot presta aşa ceva.

Au excelat: tenorul ionel Rădulescu, dirigentul reuniunei de cântări, erou! întregei seri, căruia, trebuie să i se recunoască priceperea şi munca ce a desvoltat şi cu aceasta ocazie. Un profesor de muzică delà şcoalele de stat din Deva, după re

prezentaţie imediat a urcat scena la dânsul şi nu mai avea vorbe destule de laudă felicitându-1 pentru buna reuşită ce prea mult l'a surprins. Au excelat apoi, ca solistă dşoara M. Vasilca, iar ca diletanţi dna Ciontea, dşoara V. Domfa şi d. Dariu Pop. Tot odată e d e lăudat bunăvoinţa dnei Victoria Dr. Erdélyi, care şi cu această ocazie a dat sprijin reuniunei de cântări, acompaniând aproape întreg programul la pian.

Concertul şi producţiunea dată a fost o manifestaţie culturală succeasă şi impunătoare. După concert chiar în familiile străine, în localuri publice, în oficiile străine numai de succesul serii s'a vorbit. Au venit Valahii să cucerească Deva, era refrenul unora, — s'au produs aşa de frumos, cum noi cei stăpâni în oraş nu ne putem, — o mână de familii româneşti din oraş au fost în stare să adune o mare de Români, însă noi cei tari în oraş abia întrunim părţi din ai noştri, — ziceau alţii.

Succesul moral a fost peste aşteptare, iar dacă nu ar fi prea costisitoare o asa întreprindere, ar merita an de an să se repete. Ca dovadă că lume multă ai cercetat concertul, amintesc că încasările au fost circa cor. 1400, ceea ce pentru provincie e mult.

Reuniunea de cântări din Orăştie poate fi mândră d e reuşita avută. Laudă şi-a câştigat sieşi şi celor ce o conduc. O astfel de excursie întăreşte şirele şi dă nădejdi pentru viitor.

A doua zi înainte de plecare corul întreg a fost oaspe la un dejun bogat la doamna Elena Hosszú Longin. Cu acea ocazie preşedintele reuniunei de cântări d. Ioan Branga a mulţumit întregului comitet aranjator în frunte cu doamna Hosszú şi cu d. protopop Dr. Dobre, pentru ostenelile date şi i-a asigurat de simpatia întregei reuniuni de cântări. D. protopop deasemenea a adus mulţumită cântăreţilor pentru bucuria şi cinstea naţională ce au cauzat Românilor din Deva.

Astfel a fost manifestaţia culturală din Deva, care pentru Românii din localitate a fost o instructivă zi de şcoală naţională. încredere în elementul românesc şi curaj pentru viitor a fost concluzia ori cărui om obiectiv, ce a luat parte la acea serbare.

Corespondent.

Concertul reuniunei române de cântări „Hilarla" din

Oradea-mare. Ni se scrie: 26 Februarie!.. . ne-a ridi

cat în atmosfera delictului îmbătător, ne-a încălzit, ne-a primenit pe urmă a dispărut lă-sându-ne singuri înbalzamaţi în parfumul ani-rezmelor de paradis...

Răzimat de balustrada ce conduce în sală — când noaptea strânge mâna cu ziua — privesc cum se desprind în freamătul ultimelor tacte de muzică — perechi elegante îndreptân-du-jse spre trepte în jos, ducând fiecare cu sine în ochi sclipitori „un nespus" tainic... a-proape vorbitor.

Dar mă reculeg puţin să-mi reamintesc încă odată, ce s'a petrecut în noaptea acea vră jită, să mă transpun îneodată în clipele acelea de feerie...

O sală vastă şi elegantă, tixită de lume românească — ca niciodată — siluete suave... în pitorescul costum naţional de o frumseţă încântătoare., ochi frumoşi... şi visători... cântece... doine coborâte din frunzişul codrilor... jocuri româneşti legănate agale de pantofiori gingaşi şi vrăjiţi... iată schiţa acestui tablou viu, iată farmecul nopţii de 26 Februarie.

Concertul s'a început cu un „Poutpouriu românesc" esecutat cu multă preciziune de orchestra militară.

Apare apoi „Hilaria" vr 'o 60 de dame şi domni, toţi în ţinută de sărbătoare mare, cântând cu mult simţ şi însufleţire „Pui de lei" şi „Fântână cu trei izvoare". Acestea au fost primele cântări ce au picurat de pe buzele tinerei reuniuni de cântări mixte. Lipsa acestui oor s'a simţit în Oradea, dovadă aplauzele şi ovaţiile ce nu mai conteneau. Era un tablou viu şi adânc mişcător, văzând solidaritatea şi munca frăţească ce o desvoltau aceşti 60 de soli ai des-voltărei sociale... La fiecare tact furnica pare-că grăbit sângele nostru şi ne electriza cu putere zguduitoare cuvintele: „Din coapsa Daciei şi a

Romei în veci s'ar naşte pui de lei!"... Desigur multora li s 'a trezit la viaţă conştiinţa naţională îmbrăeându-se cu energia ce se impune fiecăruia în vâltoarea sgomotoasă a zilelor de azi.

Doamna Nora Hosszú, o pianistă apreciată în viaţa noastră muzicală şi ide astădată a turnat în piesele ce le-a esecutat tot focul, tot temperamentul cu care natura a înzestrat 'o. Piesele „Qrand Vals" şi Rigoietto — le-a interpretat în cadrele artei celei mai perfecte, şi cu atâta farmec şi drăgălăşie s'a deslănţuit o futună de aplauze.

Ge să spun despre dşoara Delia Plopu, când simţirea e mai adâncă decât graiul... Cine n'a rămas emoţionat de frumuseţa şi dulceaţa vo-cei dşoarei Plopu cântând aria Rosinei din Bărbierul de Sevilla şi Zingarella?... Dşoara Plopu cu o voce dulce şi duioasă începe cântarea,... te atrage la sine... te poartă cu ea... apoi se înalţă cu multă măestrie ducându-te cu sine în registrele de sus în „Grădina măreaţa a trilurilor" ei... acolo te îndrăgosteşte... A cântat încă câteva doine poporale cu multă gingăşie şi frumseţă. Am rămas încântaţi de prestaţiunile dşoarei Plopu, dar totodată regretăm, că aşa de rar avem fericirea a o asculta!

Doamna Lucia Dr. Zigre a acompaniat la pian pe dşoara Plopu cu multă rutină şi pricepere. O par te mare a aplauzelor căzute pe dşoara Plopu desigur că-i compet şi doamnei Dr. Zigre.

Din nou urcă podiul „Hilaria" executând cântările bisericeşti: Sfânt-sfânt şi „Heruvicul" de Muzicescu. Aici corul a scos în relief toate nuanţele fine şi pline de evlavie cari caracterizează „frumos"-ul acestor cântări . La concertele noastre numai ici-colo s e iau în program cântări bis., eeeace e greşit, deşi în cele mai multe se ascutnd taine artistice nedescoperite încă de bagheta dirigentului. A interpreta fidel compoziţii bisericeşti de ale lui Muzicescu, însemnează a te avânta pe un piedestal mai înalt muzical, şi că „Hilariei" i-a succes aceasta,avem să mulţumim şi să felicităm în primul rând pe

agilul dirigent Nicölae Firu, care 'cu multă iscusinţă şi muncă devotată a scos la iveală „frumos"-ul din „frumos".

Tot aşa de bine a cântat „Hilaria" „Negru-ţa" una dintre mărgăritarele compozitorului I. Vidu. Solo de tenor l'a cântat d. Dr. Ioan Solomon, un cunoscut şi probat cântăreţ al nostru. La cererea publicului piesa s'a repetat.

C a punct de forţă balada „Mama lui Ştefan cel Mare" executată de „Hilaria" cu aeomp. orchestrei militare, ne-a electrizat. Aşteptăm cu respirarea oprită terminarea întroducerei orhestrei, >ca apoi conul să intre falnic în, itactul mu-zicei. desvălindu-ne sentimentele alese de cari a fost condus geniul muzicei noastre—maestrul O. Dima — la plămădirea acestei cap d'opere. Interpretarea întregei balade s'a efeptuit în condiţiile cele mai bune, cu multă atenţiune şi cunoştinţă de cauză. Pârtiile de solo au fost puse în manile cele mai vrednice şi dibace.

Doamna Lucreţia Dr. Păşcutfu în rolul „Mamei" ne-a impresionat adânc. Doamna Păşcuţiu are o voce frumoasă de sopran, duioasă şi mlădioasă, cu toate nuanţele fine şi catifelate, are o şcoală escelentă, ca re a eşit la iveală cu deosebire în esclamaţia „Mergi la oştire pentru tară mori şi-ţi va fi mormântul încoronat cu flori". Aici ne-a ridicat cu sine pe culmi înalte şi fermecătoare.

Sonoritatea vocei dnei Păşcuţiu precum şi arta cu care îşi ştie modula vocea în toate registrele — deopotrivă — ne-a transpus în faţa unui concert sublim. A fost apreciată după vrednicie cu ovaţiuni sincere şi aplauze frenetice.

Părintele Vasile Popovici cântând solo lui Ştefan, ne-a desvălit cu mult simţ durerile celui c e cere scăpare în faţa urgiei păgânilor cari îl urmăreşte . D. Popovici are o voce puternică şi voluminoasă de tenor, care satisface pe deplin şi exigenţele cele mai rafinate muzicale.

Corul a fost de asemenea la locul lui, puternic şi espresiv acolo, unde trebuia să fie.

Şi acum mă opresc puţin la dirigentul Nicolae Firu. Munca ce a desfâşurat'o acest însufleţit şi harnic propoveduitor al muzicei noastre a fost încoronată cu cele mai desăvârşite succese. In'tradevăr a fost o muncă mare a preda balada grea a lui Q. Dima cu un cor tânăr. Fap-

tul acesta are să-1 înpinteneze în viitor cu atât mai mult, cu cât ştie, că elementele cari compun reuniunea „Hilaria" sunt de prima forţă.

După concert s'a încins joc până în zori în marginile unei animaţii de nedescris.

De încheiere amintesc, că s'au oferit 4 preafrumoase buchete cu flori doamnei Luereţia Dr. Păşcutiu, Lucia Dr. Zigre, Nora Hosszú şi dşoarei Delia Plopu şi tuturor coriştilor câte un buchetaş.

Iată farmecul nopţii de 26 Februarie, care etern va avea sălaş în inimile noastre.

NFORM

„Vigil".

Telegrame primite noaptea.

— Serviciul nostru special. —

Rusia ameninţă cu răsboiu. Budapesta, 3 Martie. Corespondenta inter

naţională maghiară află acum noaptea din Berlin: „Kölnische Zeitung" a primit din cercuri bine informate ştirea, că statul major al Rusiei a hotărît să mobilizeze armata in patru puncte strategice din cele mai însemnate şi anume: la graniţele austro-ungare, la graniţele germane, în Finlanda şi în Caucaz. Se crede la Berlin că mobilizările aceste sunt numai de probă, dar ştirea a consternat în cel mai mare grad atât cercurile politice cât şi opinia publică a imperiului german.

Stokholm, 3 Martie. Ştirea despre mobilizarea armatei ruseşti a fost primită şi aici şi confirmată dela locurile competente. Ea a stârnit o vie nelinişte pretutindeni în tară.

In cercurile politice se crede, că răsboiui poate să izbucnească pe neaşteptate.

împăratul Wilhelm la Viena.

Berlin,, 3 Mar t ie . In cercurile politice se u rmăresc cu viu interes pregăt ir i le ce se fac în vederea plecării împăratului Wilhelm la insula Corfu, locul de vi legiatură predilect al familiei imperiale.

Viena, 3 Mart ie . Ziarul „F remdenb la t " ô -ficiosul ministerului de externe aus t ro-ungar află că împăra tu l Wilhelm va sosi în 23 Martie m. la Viena, unde va vizita pe împăra tu l Franc ise Iosif. Vizita va avea un ca rac te r pur par t icular şi împăra t