Transcript of Constiinta
- 1. contiina
- 2.
- SCIENTIA = Cunoa tere; CON = Care inso e te.
-
-
- FILOZOFIC: Functia de reflectare a realitatii; echivalenta cu
personalitatea sau cu existenta umana.
-
-
-
- Functia regiunilor corticale aflate in stare optima de
functionalitate.
-
-
-
- Organicitate- rolul FRAA, zona centrencefalic, c. Veghe (corpi
mamilari), c. Somn (HT ant)
-
-
-
- Reflectarea propriului Eu si a lumii inconjuratoar
-
-
-
- Jean Delay (psa)- - funcie complex care e o ierarhizare a unor
funcii care o creeaz n totalitate .
- 3. DEFINI II:
- J.M.SUTTER: Sinteza realizata de ins la un moment dat al
activitatii psihice ale carei aspecte elementare sunt integrate
intr-un comportament dotat cu o structura originala.
- K.JASPERS: Viata psihica la un moment dat ; fiecrui moment al
insului i corespunde o experien trit n corelaie cu o ordine
prestabilit; aici i acum
- H.EY: A fi constient inseamna a trai particularitatile propriei
experiente transpunand-o in universalitatea constiintei ; adispune
de un model al lumii; fenomenul contiinei
- Stare de veghe activ, de vigilen i atenie optim lucid
-
-
- ESTE INSASI ORGANIZAREA LUI INTR-O EXISTENTA CONCOMITENTA CA
OBIECT SI SUBIECT
-
-
- CONSTIINTA NU ESTE O FUNCTIE A INSULUI
- 4. Diferene
- VIGILENA (VEGHE)- receptare pasiv, neutr a mediului nconjurtor;
atitudine voluntar de observare atent i susinut, de supraveghere a
mediului nconjurtor
- CONTIENA (STARE DE CONTIEN)- aptitudinea de a reflecta
subiactiv existena ( interioar i exterioar) i de a-i adapta
comportamentul la reflectare
- 5. FUNCII
- 6. Teorii
-
- Sigmund Freud- IC- modelul refulrii
-
- Penfield- zona centrencefalic
-
- Corpi mamilari (veghe)/ HT ant (somn)
-
-
- Conduite (contiina deliberat)
-
- Ey- cmpul contiinei conine percepia, imaginaia, afectivitate,
instinctele, activitatea, limbajul; sincrona/ diacron- totalitatea
clipelor cmpului constiinei constituie organizarea
personalitii
- 7. CIMPUL CONSTIINTEI
- INCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care scapa
constiintei, nu au fost constientizate sau care nu se
constientizeaza.[ * perioade precedente formarii consiintei
individuale, automatisme, pulsiuni, stimulari subsenzoriale, din
per. de veghe, imagini, reprezentari din perioada viselor, trairi
psihice din perioade de tulburari ale constiintei.]
- SUBCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care se situeaza
la un moment dat inafara cimpului constiintei, dar care au fost
anterior constientizate si pot oricand sa reapara in campul
constiintei.
- Fiecare om are CONSTIINTA PROPRIEI PERSOANE = Const. Eu-lui si
a legaturii cu alti oameni si CONSTIINTA ACTIVITATII SI
CONTINUITATII = Inlantuieste trecutul cu prezentul intr-un lant
neintrerupt.
- PSIHOPATOLOGIC: CONSTIENTA = LUCIDITATEA [ exprima capacitatea
si claritatea reflectarii ca si intelegerea realitatii obiective in
momentul respectiv.
- 8.
- 9. Proprieti
- Nivel maxim odat cu limbajul
- Prezint variaii in timp i ciclic (somn/ veghe)
- Necesit integritatea tuturor sferelor psihice (perc, atenie,
memorie, gndire, afectivitate, etc. )
- 10. Laturi
-
- Delimitarea real/ imaginar
-
- Formularea comportamentelor
-
- Asumarea responsabilitilor
- 11. Tipuri de contiin
- 12. FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTEI
- I . SOMNUL = Perioada reparatorie a organismului in care
functia de veghe a constiintei este suspendata.
- Periodicitarea SOMN/VEGHE = exemplu de ritmicitate a proceselor
fiziologice.
-
- LENT reprezinta aproximativ 60-70% din somnul comportamental si
e insotit de unde EEG lente.
-
- PARADOXAL somnul cu activitate rapida comportamentala,
intrerupe periodic somnul lent si pare sa fie expresia activitatii
onirice; este somnul cu miscari rapide oculare [REM] sau
[PMO].Cuprinde fenomene somatice ( miscari oculare, mioza,
relaxarea membrelor), vegetative ( hipertensiune arter.,
bradicardie/tahicardie, modif. respiratorii, erectie peniana)
- UNITATEA DE SOMN= O PERIOADA DE SOMN LENT[75-80%] + O PERIOADA
SOMN PARADOXAL[20-25%].
- 4-6 UNITATI DE SOMN / Noapte.
- Suprimarea fazei paradoxala a somnului neliniste,
iritabilitate.
- Durata limita a starii de veghe prelungita = 100 ore; peste-
tulb. de perceptie, stari confuzo-onirice, anxietate.
- 13. FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTE I
- II.STAREA DE VEGHE = cea mai simpla si fundamantala stare de
constiinta necesara bunei functionari a psihicului.
-
-
- IMEDIATA Se realizeaza fara efort si determina incadrarea
noastra corecta in timp si spatiu ( orientare allopsihica) si
asupra propriei persoane ( orientare autopsihica ).
-
-
- MEDIATA Se realizeaza cu efort, presupune o tensiune
psihologica si vizeaza dirijarea activitatii psihice spre
ceva.
- 14. Tulburrile contiinei I. Tulburrile cmpului contiinei
-
-
- Fuga patologic crepuscular
- 15. Tulburrile contiinei II. Tulburrile contiinei de sine
- CORPORALITII (SOMATOGNOZIA)
-
- Tulb. Schem corporal neurologice
-
- Tulb. Schem corporal psihice
- 16. Tulburrile contiinei II. Tulburrile contiinei de sine
- 17. Tulburrile contiinei II. Tulburrile contiinei de sine
- 3.CONTIINEI PROPRIEI PERSOANE
-
- Sd. Automatism mental Kandinski- Clerambault
-
-
- Dedublarea mecanic a gndirii
- 18. Tulburrile contiinei III. Tulburrile ritmului nictemeral
-
-
- Pseudohipersomnia isteric
-
- Automatisme ambulatorii nocturne
- INVERSAREA RITMULUI NICTEMERAL
- STAREA HIPNAGOGIC/ HIPNAPOMPIC
- 19. TULBURARILE CONSTIINTEI
-
-
- OBTUZIA = cresterea pragului senzorial, scaderea receptiei,
cresterea latentei; dificultati in precizarea ideilor, asociatii
dificile.
-
-
- HEBETUDINEA = dezinsertia de realitate, aspect perplex,
dezorientare usoara, hipokinezie.
-
-
- TORPOAREA = scaderea tonusului volitiv, initiativei,
apatie.
-
-
- OBNUBILAREA =cresterea pragului senzorial, scaderea tonusului
functiilor psihice: raspunsuri vagi, bradipsihie, bradikinezie,
orientare grea.
-
-
- STUPOAREA = activitatea psihomotorie pare suspendata,
reactioneaza doar la stimuli foarte puternici.
-
-
- SOPORUL = reactii extrem de diminuate, asemanatoare somnolentei
accentuate.
-
-
- COMA = pierderea constiintei (apsihism), conservarea functiilor
vegetative.
- 20. TLBURARILE CONSTIINTEI
- II.CALITATIVE: Polarizarea, ingustarea cimpului constiintei,
contact defectuos cu realitatea,
-
-
- STAREA ONEIROIDA = infiltrarea constructiilor visului in
gindirea vigila ( H.EY); dezorientare, confuzie, reminiscenta de
imagini traite,
-
-
- STAREA AMENTIVA ( notiune controversata) = dezorientare totala,
incoerenta maxima, agitatie dezordonata.
-
-
- STAREA CREPUSCULARA = alterarea reflectarii
senzoriale,pastrarea automatismelor motorii; actele comportamentale
coordonate dar neadecvate preocuparilor anterioare; amnezie
consecutiva. In:*epilepsie;*betia patologica;*histerie;*tumori de
lob frontal;*hipoglicemie.
-
-
- STAREA SECUNDA = dupa evenimente psihotraumatizante.
- 21. TULBURARILE SOMNULUI
- STAREA HIPNAGOGICA / HIPNOPOMPICA.
- INSOMNIILE: Cantitative ( initiale=de adormire; terminale=de
trezire). Calitative ( predormitionale; dormitionale;
postdormitionale). Falsa insomnie.
- HIPERSOMNIA = corespunde unui somn patologic care se deosebeste
de somnul normal doar prin profunzime, durata, bruschetea
aparitiei. In: leziuni de trunchi cerebral, talamice, corticale,
insuf. respiratorii, hepato-renale.
-
- NARCOLEPSIA- nevoie subita de somn precedata sau nu de
halucinatii hipnagogice; sau: pierderea brusca a tonusului muscular
exprimata prin atacuri de catalepsie si paralizii de somn. -
- 22. Tulburarile Visului.
- COSMARUL = vis cu continut si caracter terifiant.
Caracteristici: * Angoasa ; * Senzatia de opresiune si greutate in
piept; * Senzatia de paralizie, incapacitatea efectuarii celei mai
mici miscari.
- AUTOMATISME AMBULATORII NOCTURNE.
- 23. TEMPERAMENTUL
- 24.
- ANSAMBLUL INSUSIRILOR INASCUTE CARE IMPRIMA INDIVIDULUI O
AMPRENTA PARTICULARA IN EXISTENTA SA.
- Component dinamico-energetic a personalitii constnd ntr-un
ansamblu de nsusiri constituionale, fiziologice, ereditare,,
expresie a unei ractiviti particulare a sistemului
neuro-endocrin
- DIRIJEAZA : promptitudinea, intensitatea si durata
raspunsurilor la solicitari.
- Este format din insusiri relativ stabile .
- Constituie nucleul primitiv pe care se structureaza caracterul
( putand fi si el modelat de caracter).
- TIPOLOGII- fiecare individ poate coexista la mai multe
categorii tipologice, n realitate exist doar tipologii intermediare
sau mixte
- 25. TIPOLOGII
- 26. CARACTERUL
- 27.
- C h ara k ter = semn, masc, trasatura, particularitate
(gr.).
- TOTALITATEA TRASATURILOR ESENTIALE SI STABILE ALE ADULTULUI
REZULTATE DIN INFLUENTA PERMANENTA SI CONTINUA A MEDIULUI AMBIANT,
TRASATURI CARE AU CA OBIECTIV O ADAPTABILITATE OPTIMA A PERSOANEI
LA CERINTELE MEDIULUI AMBIANT
- Cea mai inalt i sintetic formaiune a personalitii care rezult
din integrarea n anumite modaliti de comportament i conduitp a
ntregii experiene de via a omului
- Se formeaza in timp indelungat, progresi v
- Poate fi apreciat conform:
-
- atitudinii fata de alte persoane
-
- atitudinii fata de munca.
- 28. Tipuri caracteriale Heymans& Wiersme
- 29. PERSONALITATEA
- 30.
- ANSAMBLUL TUTUROR PROCESELOR PSIHICE IN INTEGRAREA COMPLEXA,
DINAMICA SI ARMONICA. Ansamblul de triri morale i intelectuale, de
nsuiri i aptitudini sau defecte care caracterizeaz modul propriu de
a fi, individualitatea comparativ cu alte persoane
- Presupune jocul dintre aspecte ereditare/ dobndite
- Permanent transformare, dezvoltare, autoconstrucie unic,
irepetabil, indivizibil
- Aspecte constitutive a PS.
- PERSONA = MASCA ACTORULUI .
- Ofera insului supletea adaptativa.
- Lazarus si Opton: Personalitatea inseamna tot ce credem despre
un om si ne face sa-l iubim sau uram.
- 31. Teorii
- Neobehavioriste obiectiviste- Dellard- Miller, Watson,
Thorndicke
- Psihodinamice- psihanalitice- Freud, Jung
- Culturaliste- Horney, Fromm, Adler, Erickson
- 32. Componente ale personalitii
- Dinamic- energetic (temeprament, afectivitate, motivaie)
- Proiectiv-(necesiti, tendine, aspiraii, idealuri)
- Efectorie (aptitudini, capaciti, deprinderi)
- Relaional (caracter interpersonal)
- 33. Personaliti accentuate Leonhard
- hiperperseverente.- paranoide
- Hipertimice- hipomaniacale
- Labil afective- ciclotime
- 34. TULBURARI DE PERSONALITATE .
- NE DEZVOLTAREA : Oligofrenii.
- REGRESIA: Demente; psihoze cronice
- PUERILISM:isterie, schizofrenie, ologofrenie, demene
- TRANZITIVISM WERNICKE : pierderea diferentei intre ceea ce este
exterior si interior individului.In: schizofrenie, histerie.
- DEPERSONALIZAREA: definita de P.Janet ca o stare .
In:schizofrenie; psihastenie; depresii ( pe fondul constiintei
clare), surmenaj
- DEDUBLAREA PERSONALITATII: In: histerie, epilepsie, stari
confuzo-onirice , schizofrenie
-
-
- TIPUL DE PERSONALITATE DA O COLORATURA APARTE SIMPTOMELOR
CARACTERISTICE ORIC R EI BOLI.