Post on 17-Sep-2019
BULETINUL COMISIEI PENTRU POLITICĂ EXTERNĂ
DIN SENATUL ROMÂNIEI Iunie 2011
I. Activitate legislativă II. Activitate diplomatică III. Relaţii internaţionale IV. Audieri parlamentare
____________________________________________________________________________
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(2)
I. Activitate legislativă
Şedinţa din 7 iunie 2011, orele 11.00, Sala de şedinţe a Comisiei
pentru politică externă, Senat
Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean-preşedinte, dl. senator
Ovidius Mărcuţianu - vicepreşedinte, dl. senator Cătălin Mardare -
secretar, dl. senator Georgică Severin, dl. senator Raymond Luca, dl.
senator Romeo Nicoară, membri ai Comisiei.
Agenda legislativă
L 413/2011
Proiect de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Al doilea
împrumut pentru politici de dezvoltare) între România şi Banca
Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 2
februarie 2011 şi modificarea art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 98/2009 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut
pentru politici de dezvoltare) dintre România şi Banca Internaţională pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 1 septembrie 2009.
Membrii Comisiei au avizat negativ prezentul proiect de lege.
L 421/2011
Proiect de lege privind modificarea Legii nr. 265/2010 pentru
modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind
organizarea şi funcţionarea poliţiei de Frontieră Române şi pentru abrogarea
art.4 alin.(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.105/2001 privind
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(3)
frontiera de stat a României, precum şi pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.104/2001 privind organizarea şi
funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române şi a Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.105/2001 privind frontiera de stat a României.
Dl senator Romeo Nicoară a fost desemnat raportor.
L 414/2011
Proiect de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României
şi Guvernul Republicii Arabe Siriene privind cooperarea în prevenirea şi
combaterea criminalităţii organizate, semnat la Bucureşti la 10 noiembrie
2010.
Dl senator Georgică Severin a fost desemnat raportor.
L 423/2011
Proiect de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României
şi Guvernul Republicii Arabe Siriene privind transporturile rutiere
internaţionale, semnat la 10 noiembrie 2010.
Dl senator Ovidius Mărcuţianu a fost desemnat raportor.
L 433/2011
Proiect de lege pentru aderarea României la Acordul între
Confederaţia Elveţiană şi Republica Austria privind înfiinţarea şi
funcţionarea la Viena a Centrului Internaţional pentru Dezvoltarea Politicilor
de Migraţiune (ICMPD), semnat la Viena la 1 iunie 1993.
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(4)
Dl senator Raymond Luca a fost desemnat raportor.
*
Şedinţa din 14 iunie 2011, orele 10.00, Sala de şedinţe a Comisiei
pentru politică externă, Senat
Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean - preşedinte, dl. senator
Ovidius Mărcuţianu - vicepreşedinte, dl. senator Georgică Severin, dl.
senator Raymond Luca, dl. senator Romeo Nicoară, dl. senator Viorel
Badea, membri ai Comisiei
Agenda legislativă
L 421/2011
Proiect de lege privind modificarea Legii nr. 265/2010 pentru
modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind
organizarea şi funcţionarea poliţiei de Frontieră Române şi pentru abrogarea
art.4 alin.(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.105/2001 privind
frontiera de stat a României, precum şi pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.104/2001 privind organizarea şi
funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române şi a Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.105/2001 privind frontiera de stat a României.
Membrii Comisiei au avizat pozitiv prezentul proiect de lege.
L 414/2011
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(5)
Proiect de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României
şi Guvernul Republicii Arabe Siriene privind cooperarea în prevenirea şi
combaterea criminalităţii organizate, semnat la București la 10 noiembrie
2010.
Primă lectură
L 423/2011
Proiect de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României
şi Guvernul Republicii Arabe Siriene privind transporturile rutiere
internaţionale, semnat la 10 noiembrie 2010.
Primă lectură
L 433/2011
Proiect de lege pentru aderarea României la Acordul între
Confederaţia Elveţiană şi Republica Austria privind înfiinţarea şi
funcţionarea la Viena a Centrului Internaţional pentru Dezvoltarea Politicilor
de Migraţiune (ICMPD), semnat la Viena la 1 iunie 1993.
Membrii Comisiei au avizat pozitiv prezentul proiect de lege.
*
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(6)
Şedinţa din 21 iunie 2011, orele 10.00, Sala de şedinţe a Comisiei
pentru politică externă, Senat
Participanţi: dl. senator Ovidius Mărcuţianu - vicepreşedinte, dl.
senator Cătălin Mardare - secretar, dl. senator Raymond Luca, dl.
Augustin Humelnicu, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Romeo
Nicoară, membri ai Comisiei.
Avizarea de Memorandumuri privind acţiuni de relaţii externe
XXIV-2011
Memorandum privind iniţierea de relaţii bilaterale între Senatul
României şi Consiliul Legislativ al R.P. Chineze / RAS Hong Kong
Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul.
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(7)
II. Activitate diplomatică
Marti, 7 iunie a.c., membrii Comisiilor pentru politica externa si
respectiv pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala din Senat s-au
întâlnit cu delegatia Parlamentului georgian condusa de presedintele
legislativului de la Tbilisi, David Bakradze.
Delegatia Comisiei pentru politica externa a fost condusa de
presedintele Titus Corlatean, fiind compusa din vicepresedintele comisiei
Ovidius Marcutianu, Radu Catalin Mardare, secretarul comisiei si
senatorii Georgica Severin, Raymond Luca si Marian Rasaliu.
În cadrul întâlnirii au fost trecute în revista stadiul deosebit al
relatiilor bilaterale la nivel politic, economic, cultural, si proiectele
economice de interes comun precum AGRI si NABUCO.
Titus Corlăţean a reiterat sustinerea României pentru independenta,
integritatea teritoriala si suveranitatea Georgiei, astfel cum au fost
confirmate de „Rezolutia Senatului României privind situatia din Georgia”,
adoptata la propunerea Comisiei pentru politica externa la data de 28 iunie
2010.
Presedintele Comisiei pentru politica externa a exprimat sustinerea
totala pentru aspiratiile europene si euro-atlantice ale Georgiei. Referitor la
aspectele de securitate si procedurile de aderare la NATO, Titus Corlatean
a exprimat aprecierea fata de participarea si contributia Georgiei la ISAF
(Afghanistan) si a comunicat partii georgiene deschiderea si interesul
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(8)
autoritatilor române pentru a da curs propunerii autoritatilor de la Tbilisi
privind încheierea unui acord bilateral în materia protejarii reciproce a
informatiilor clasificate.
Presedintele Parlamentului georgian a formulat propunerea initierii
unui mecanism de cooperare la nivelul comisiilor permanente din cele doua
legislative, începând cu Comisia pentru politica externa si Comisia pentru
aparare, ordine publica si siguranta nationala, urmând sa adreseze invitatii
celor doua comisii pentru efectuarea unei vizite oficiale în Georgia.
Totodata, s-a cazut de acord asupra consolidarii diferitelor forme de
cooperare în plan parlamentar între delegatiile celor doua tari la o serie de
organizatii internationale, asa cum este cazul Adunarii Parlamentare a
Consiliului Europei.
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(9)
Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus
Corlăţean, l-a primit miercuri, 15 iunie a.c., pe preşedintele Comisiei pentru
afaceri europene a Bundestag-ului german, Gunther Krichbaum.
În cadrul întâlnirii au fost trecute în revistă stadiul relaţiilor bilaterale
şi proiectele de cooperare dintre România şi Germania în plan politic,
economic, precum şi în plan multilateral, european.
A fost abordată
problematica aderării
României la spaţiul
Schengen precum şi
evoluţiile în perspectivă
referitoare la Mecanismul
de cooperare şi verificare în
domeniul justiţiei al României cu Comisia Europeană.
De asemenea, a fost evocată în acest context posibilitatea unei decizii
în această toamnă, sub preşedinţia poloneză a UE, privind aderarea
României în etape la spaţiul Schengen, mai întâi în ceea ce priveşte traficul
aerian de persoane iar ulterior celelalte componente – rutier, transport pe apă
etc.
Totodată, a fost abordat subiectul procesului de reformă administrativ-
teritorială din România şi au fost prezentate proiectele din ultima perioadă
de timp privind descentralizarea şi regionalizarea. Cu acest prilej, au fost
evocate cu preocupare iniţiativele şi proiectele înregistrate la nivel european
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(10)
dar şi în România, având ca obiectiv autonomiile pe criteriile etnice şi
tendinţele separatiste.
Miercuri, 15 iunie a.c., delegaţia Comisiei pentru politică externă,
condusă de preşedintele Titus Corlăţean, s-a întâlnit la Palatul
Parlamentului cu delegaţia Comisiei pentru politică externă din Parlamentul
Ungariei, condusă de preşedintele Mihaly Balla.
Din delegaţia română au mai făcut parte vicepreşedintele Comisiei
pentru politică externă, Ovidius Mărcuţianu, senatorii Georgică Severin,
Raymond Luca şi Romeo Nicoară.
Această întâlnire reprezintă o continuare a dialogului oficial avut de
cele două comisii la Budapesta în data de 5 aprilie 2011.
Au fost trecute în revistă diferite aspecte ale relaţiilor bilaterale,
evoluţiile legate de preşedinţia ungară a UE, inclusiv lansarea Strategiei
Dunării.
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(11)
În cadrul întâlnirii au fost discutate evoluţiile care decurg din reforma
constituţională din Ungaria, inclusiv obiectivul reprezentării în Parlamentul
ungar a minorităților naţionale din această ţară, în primul rând a minorităţii
române.
Oficialii au dezbătut diferitele proiecte de reformă administrativ-
teritorială şi regionalizare lansate în România în ultima perioadă de timp. A
fost exprimată susţinerea pentru evitarea riscului intrării într-o logică şi
retorică politică de tip naţionalist–radical, care ar contrazice interesele înseşi
ale cetăţenilor români, indiferent de originea lor.
Preşedintele Comisiei pentru politică externă a menţionat că decizia
reformei administrativ-teritoriale aparţine clasei politice româneşti, ea
trebuie să constituie expresia suveranităţii statului şi să privilegieze criteriul
eficienţei economice şi al dezvoltării armonioase la nivelul ansamblului
României. Este important ca această decizie să fie luată în urma unei
dezbateri publice cât mai largi şi în baza unei consultări prealabile cu
Comisia Europeană.
Preşedintele Titus Corlăţean a pledat pentru ca, după alegerile care
vor avea loc în România în 2012, să fie identificată o listă de priorităţi reale
în colaborarea bilaterală româno-ungară, dar şi în promovarea unor interese
comune în interiorul UE, fundamentate pe tratatul politic de bază, pe
Parteneriatul Strategic şi alte documente politice şi juridice bilaterale,
încheiate la sfârşitul anilor ´90 şi începutul anilor 2000, între România şi
Ungaria.
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(12)
Preşedintele Comisiei pentru politică externă, Titus Corlăţean, l-a
primit vineri, 17 iunie a.c., pe Ambasadorul Israelului la București, E.S.
domnul Dan Ben-Eliezer.
Cei doi oficiali au discutat aspecte referitoare la relaţiile bilaterale,
ultimele evoluții din Orientul Mijlociu și perspectivele legate de sesiunea
Adunării Generale a ONU începând cu luna septembrie.
Ambasadorul Dan Ben-Eliezer a lansat, în numele autorităţilor
israeliene, invitaţia adresată senatorului Titus Corlăţean, de a efectua o
vizită oficială în Israel, în toamna acestui an, atât în calitatea de preşedinte al
Comisiei pentru politică externă cât şi de preşedintele al Subcomitetului
pentru Orientul Mijlociu al APCE.
Invitaţia a fost de principiu acceptată.
*
Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus
Corlăţean, l-a primit vineri, 17 iunie a.c., pe Ambasadorul Republicii
Populare Chineze în România, E.S. Dl. Liu Zengwen.
Cei doi oficiali au discutat asupra punctelor aflate pe agenda
apropiatei vizite a Comisiei pentru politică externă a Senatului în Republica
Populară Chineză, aspecte ce ţin de relaţiile bilaterale cât şi de evoluţiile în
planul relaţiilor internaţionale. De asemenea, au fost abordate evoluţiile
politice interne din cele două ţări.
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(13)
Un punct particular al întrevederii l-a constituit schimbul de vederi pe
marginea proiectelor prezentate recent la Bucureşti pe tema descentralizării
şi reorganizării administrativ-teritoriale din România, inclusiv evocarea unor
proiecte de tip autonomist pe criterii etnice.
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(14)
V. Relaţii internaţionale Marţi, 21 iunie a.c., cu ocazia Sesiunii ordinare a Adunării
Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care are loc la Strasbourg, în
perioada 20-24 iunie a.c., senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei
române la APCE, a avut o intervenţie în plenul Adunării pe marginea
raportului cu tema „Solicitarea statutului de Partener pentru Democraţie la
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de către Parlamentul din
Maroc” (raportor: Luca Volontè, Italia, Grupul Partidului Popular
European).
Senatorul Corlăţean a menţionat eforturile de democratizare pe care
autorităţile de la Rabat le întreprind în acest moment, inclusiv procesul de
reformă constituţională, şi a subliniat nevoia de a fi continuate aceste
demersuri.
De asemenea, preşedintele Comisiei pentru politică externă a
Senatului a subliniat că interzicerea pedepsei cu moartea reprezintă una
dintre valorile fundamentale cărora Consiliul Europei le acordă o atenţie
specială. În acest context, senatorul Corlăţean a menţionat că, deşi încă din
1993 autorităţile marocane nu au mai aplicat pedeapsa capitală, această
dispoziţie legală continuă să se regăsească în Codul penal şi a făcut apel la
abolirea acesteia din legislaţia internă a acestei ţări.
Parlamentarul român a remarcat progresele autorităţilor de la Rabat în
vederea îmbunătăţirii statutului femeii, atât în spaţiul public, cât şi în ceea ce
priveşte implicarea acestora în procesul de luare a deciziilor şi a încurajat
autorităţile marocane să continue aceste eforturi.
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(15)
Făcând referire la intervenţia anterioară a lui Jean-Claude Mignon,
Preşedintele Delegaţiei franceze la APCE, referitoare la asemănările dintre
ţările din Europa Centrală şi de Est de acum 20 de ani şi democraţiile
emergente din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, senatorul Corlăţean a
invitat autorităţile marocane de a opta pentru modalitatea instituţională de a
se apropia de Consiliul Europei, respectiv de a adera la nucleul dur al
convenţiilor Consiliului Europei. Potrivit senatorului Corlăţean, asumarea
acestui „acquis” de către statele din Europa Centrală şi de Est, a înlesnit
accelerarea procesului de integrare europeană a acestora, proces care poate
conţine o anumită similitudine legată de preluarea „acquis”-ului democratic
al Consiliului Europei de către Maroc.
În încheierea intervenţiei sale, senatorul Corlăţean a relevat faptul că
această rezoluţie a Adunării este una istorică, întrucât Parlamentul din Maroc
devine astfel primul stat din această regiune care dobândeşte acest statut pe
lângă Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(16)
Dezbaterea şi adoptarea prin vot a acestui raport a fost urmată de
ceremonia de semnare a Acordului care conferă Parlamentului din Maroc
statutul de Partener pentru Democraţie la Adunarea Parlamentară a
Consiliului Europei. Din partea Legislativului de la Rabat au luat parte la
dezbatere şi la ceremonia de semnare a acestui document Abdelwahed Radi,
Preşedinetele Camerei Reprezentaţilor şi Mohamed Cheikh Biadillah,
Preşedintele Camerei Consilierilor.
*
Marţi, 21 iunie a.c., în cadrul Sesiunii ordinare a Adunării
Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care are loc la Strasbourg, în
perioada 20-24 iunie a.c., senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei
române la APCE, a condus lucrările Subcomisiei pentru Orientul Mijlociu,
al cărei preşedinte a fost ales în luna aprilie a.c.
Alături de membrii acestei subcomisii, la lucrări au luat parte
reprezentanţi ai Knesset-ului (Parlamentului israelian) şi ai Consiliului
Legislativ Palestinian.
Parlamentarul român a arătat că această subcomisie reprezintă un
cadru unic de dialog pentru cele două părţi, având în vedere spiritul pozitiv
în care au loc dezbaterile, subliniind totodată necesitatea unei abodări
pragmatice, bazate pe proiecte concrete, o sugestie în acest sens fiind
dezvoltarea economică, accesul la sursele de apă, aspectele referitoare la
protecţia mediului, teme care figurează pe lista propusă cu ocazia reuniunii
subcomisiei de la Izmir din martie 2010.
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(17)
Yohanan Plesner, şeful delegaţiei israeliene, a menţionat că această
subcomisie a reprezentat de-a lungul timpului o platformă utilă de dialog
pentru israelieni şi palestinieni, care a militat constant pentru înlăturarea
barierelor de comunicare între cele două părţi şi pentru soluţionarea unor
aspecte punctuale. Parlamentarul israelian a mai adăugat că gestionarea
resurselor de apă în această zonă este una dintre temele recurente ale
subcomisiei, dar pot fi identificate în viitor şi introduse pe ordinea de zi şi
alte subiecte relevante pentru Orientul Mijlociu.
Qais Khader, şeful delegaţiei palestiniene, s-a arătat deschis
includerii, de comun acord, pe agenda subcomisiei a unor proiecte
importante pentru viaţa de zi cu zi a populaţiei, ceea ce ar putea avea un
impact pozitiv asupra atmosferei şi respectiv relaţiilor de încredere între cele
două părţi.
În acest context, la solicitarea preşedintelui subcomisiei, şeful
delegaţiei palestiniene a făcut o informare asupra ultimelor evoluţii din
regiune. Parlamentarul palestinian a arătat că succesul acordului de
reconciliere între Fatah şi Hamas depinde de formarea noului guvern, care se
preconizează a fi alcătuit din persoane neafiliate politic. Potrivit lui Khader,
agenda Executivului va trebui să aibă ca prioritate reluarea convorbirilor cu
partea israeliană, precum şi reforma electorală în perspectiva alegerilor
parlamentare, care vor avea loc cel mai târziu în luna mai a anului viitor.
*
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(18)
Miercuri, 22 iunie a.c., senatorul Titus Corlăţean, preşedintele
Subcomisiei pentru Orientul Mijlociu, a organizat o reuniune de coordonare,
la Biroul Delegaţiei române la APCE, cu reprezentanţii delegaţiilor
israeliană şi palestiniană, în cadrul căreia au fost abordate subiecte care se
vor regăsi pe ordinea de zi a viitoarelor reuniuni ale subcomisiei.
La finele reuniunii de coordonare s-a ajuns la un acord pentru
includerea pe ordinea de zi a viitoarelor reuniuni ale subcomisiei a
proiectelor aflate în discuţie între cele două părţi care vizează tratamentul
apelor uzate şi asigurarea accesului la resursele de apă în beneficiul ambelor
populaţii.
Senatorul Corlăţean a menţionat că este nevoie de o voinţă politică
consecventă, inclusiv cu sprijin european, de natură să accelereze aprobarea
şi implementarea acestor proiecte, cu potenţiale efecte benefice pentru
climatul de ansamblu din regiune.
Au fost totodată stabiliţi şi paşii procedurali în activitatea viitoare a
subcomisiei, la care toate părţile interesate au subscris. Următoarea reuniune
a subcomisiei va avea loc pe parcursul celei de-a patra părţi a Sesiunii
ordinare a APCE, în perioada 3-7 octombrie 2011.
*
Vineri, 24 iunie a.c., cu ocazia Sesiunii ordinare a Adunării
Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), de la Strasbourg, senatorul
Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la APCE, a transmis o
scrisoare în atenţia tuturor membrilor Adunării.
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(19)
Scrisoarea conţine consideraţii critice pe tema manierei în care noua
Constituţie a Ungariei tratează problema minorităţilor naţionale şi a
exercitării unor competenţe extrateritoriale prin încălcarea suveranităţii
statelor vecine, precum Slovacia.
Punctele de vedere exprimate în scrisoare se întemeiază, între altele,
pe avizul Comisiei de la Veneţia privind examinarea noii Legi fundamentale
maghiare, dat publicităţii în data de 20 iunie a.c. Acesta subliniază
necesitatea respectării standardelor existente în materie, în special
Convenţia-cadru a Consiliului Europei privind protecţia minorităţilor
naţionale, care vizează protecţia drepturilor individuale ale persoanelor
aparţinând minorităţilor naţionale, şi nu drepturile colective ale acestora şi
respectiv alte standarde juridice care consfinţesc autonomia locală pe criterii
administrative, cu respectarea principiului descentralizării, şi respingerea
autonomiei pe criterii etnice.
Comisia de la Veneţia socoteşte că exprimarea din articolul D al noii
Constituţii maghiare, potrivit căruia „Ungaria poartă responsabilitatea
sorţii maghiarilor care trăiesc dincolo de frontierele sale” este nefericită,
întrucât utilizarea termenului „responsabilitate” poate fi interpretat ca dând
autorităţilor maghiare posibilitatea de a adopta decizii şi de a întreprinde
acţiuni în afara Ungariei în favoarea unor persoane care sunt de origine
maghiară, dar sunt cetăţeni ai altor state şi, prin urmare, se ajunge la un
conflict de competenţe între autorităţile ungare şi cele ale statului respectiv.
Textul în limba engleză al scrisorii se regăseşte mai jos. Este de
menţionat în acest context că şi Delegaţia slovacă la APCE a pus în
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(20)
circulaţie un punct de vedere care prezintă similitudini cu cel exprimat de
preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului.
Dear colleagues,
I would like to draw your attention to a number of issues related to the
protection of national minorities, as resulted from the new Constitution of
Hungary and the recently adopted opinion of the Venice Commission,
making reference inter alia to this topic.
I will also express below several points of concern from this
perspective.
Article D of the new Constitution defines “a special responsibility” of
Hungary towards Hungarians living abroad. This is not a new topic. Some
of you may recall a similar attempt in 2001, when a so-called status law has
been promoted, aimed at granting special rights to Hungarians from
neighboring countries and also promoting an ethnic ID, to be given to those
supposedly belonging to the “Hungarian nation”. That initiative, which also
raised preoccupation in neighboring countries, led to the adoption of the
Report of the Venice Commission on the preferential treatment of national
minorities by their kin-states. The Report concluded that, within the
framework set by the Council of Europe’s relevant documents, the primary
responsibility for protecting the national minorities lies with the state of
residence. Preferential treatment to kin-minorities abroad could be
legitimate in the fields of culture and education, but even in that case they
should be granted in accordance with general principles of international
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(21)
law such as the territorial sovereignty of states, pacta sunt servanda,
friendly neighborly relations and prohibition of discrimination.
Unfortunately, what we see today in article D of the Constitution is a
disregard of these principles. Equivocal references to matters that fall under
the exclusive jurisdiction of neighboring states, such as development of
communities, safeguarding of fundamental rights, and local self-government
are in no way in agreement with the principles mentioned above. The idea of
collective rights for national minorities, stated in the same article D, goes
against the international legal standards through which our countries
agreed to pursue the protection of national minorities and undermines the
very system built by the Council of Europe in this regard. This system is
explicit in saying that rights foreseen by the Framework Convention for the
Protection of National Minorities, which we together agreed to, are of
individual nature and concern persons belonging to national minorities, and
not collectivities.
As you might know, I myself have requested two months ago a
clarification from the Chairman-in-Office of the Committee of Ministers,
Mr. Ahmet Davutoglu. The written question I have submitted was related to
the political statements made by Hungarian senior officials who stated that
Hungary supports and asks granting collective rights, particularly self-
determination on ethnic grounds, to the Hungarian minority living in
Romania.
The reply of Mr. Davutoglu stressed that the Council of Europe
Framework Convention for the Protection of National Minorities, including
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(22)
the Vienna Declaration of 9 October 1993, and the Committee of Minister’s
Resolution (97) 10 are making reference solely to „the rights of persons
belonging to national minorities”.
In my opinion, promoting collective rights for national minorities will
undermine all our achievements in this field.
Of course, we all know that, under the international law, indigenous
peoples who are in a minority position enjoy specific collective rights with
regards to exploitation of natural resources in a traditional manner.
However, trying to extrapolate that idea to national minorities is
counterproductive.
My final thought concerns the confusion that surrounds the concept of
citizenship, in the light of the new Hungarian Constitution and amendments
to the Hungarian law on citizenship. There are doubts that citizenship
appears to be possibly granted solely on ethnic grounds and in a collective
manner. This would be a clear breach of the CoE’s convention on
nationality, which stipulates that nationality is a legal bond between the
citizen and the state, which should not be related to the person’s ethnic
origin.
These points are to a great extent based upon the opinion released by
the Venice Commission, on the 20th of June 2011. This document provides
in-depth and substantive analysis of the provisions of the new Hungarian
Constitution.
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(23)
These are just thoughts that, I hope, deserve attention, further
discussion and clarification. I remain convinced that we must pursue such
discussions in good faith and with an aim at preserving dialogue and
friendly relations between all member states of the Council of Europe.
I remain at your disposal for further questions.
Sincerely yours,
Titus Corlăţean
Member of the Romanian Delegation to PACE
Chairman of the Foreign Affairs Committee of the Senate of Romania
*
Delegaţia Comisiei pentru politică externă, condusă de preşedintele
Titus Corlăţean, a efectuat, în perioada 27 iunie - 1 iulie a.c., o vizită
oficială în Republica Populară Chineză, la invitația Comisiei pentru Afaceri
Externe a Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez.
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(24)
Delegaţia parlamentară română a fost compusă din Radu-Cătălin
MARDARE, secretarul Comisiei pentru politică externă şi senatorii
Marian-Iulian RASALIU, Romeo-Florin NICOARĂ, Augustin-Daniel
HUMELNICU şi György FRUNDA.
Programul vizitei oficiale a cuprins întâlniri cu domnul CHEN
Kuiyuan, vicepreşedinte al Comitetului Naţional al Conferinţei Consultative
Politice a Poporului Chinez CCPPC, preşedinte al Academiei de Ştiinţe
Sociale din Republica Populară Chineză, cu rang de vice-prim-ministru, cu
domnul ZHAO Qizheng, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a
Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez (CCPPC), cu domnul
ZHA Peixin, vicepreşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Adunării
Naţionale Populare Chineze.
De asemenea, delegaţia română a fost primită la Ministerul Afacerilor
Externe chinez de către domnul CHENG Guoping, adjunct al ministrului.
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(25)
Vizita oficială a inclus şi o deplasare în Regiunea Autonomă Tibet şi
întâlniri cu oficialităţile locale – cu viceguvernatorul guvernului regiunii
autonome, cu domnul Luo Song Duo Ji, vicepreşedinte al Conferinţei
Consultative Politice al regiunii menţionate şi secretar general al Comitetului
Partidului Comunist Chinez, precum şi cu conducerea Universităţii din
Tibet.
În cadrul discuţiilor au fost trecute în revistă relaţiile bilaterale politice
şi de colaborare de excepţie dintre cele două ţări, România fiind al treilea
stat care a recunoscut oficial Republica Populară Chineză în 1949. În anul
2009 România și China au aniversat 60 de ani de relaţii diplomatice.
Preşedintele Titus Corlăţean a reiterat sprijinul constant al României
pentru setul de principii care stau la baza cooperării bilaterale, între care
sprijinul pentru unitatea şi suveranitatea Republicii Populare Chineză şi a
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(26)
principiului O singură Chină, două sisteme. Senatorul român a exprimat
susţinerea pentru o serie de proiecte economice ş investiţionale importante
aflate pe agenda dialogului interguvernamental în domeniul energiei,
infrastructurii, comunicaţiilor şi tehnologia informaţiei şi a solicitat sprijinul
autorităţilor chineze pentru accelerarea negocierii şi semnării acordului de
înfiinţare a centrelor culturale la Bucureşti şi Beijing.
Senatorul Titus Corlăţean a propus înfrăţirea Regiunii Autonome
Tibet şi a oraşului Lhasa cu un judeţ şi respectiv cu un municipiu din
România şi încheierea unui parteneriat de colaborare şi realizarea unor
schimburi de experiență dintre Universitatea din Tibet şi o universitate
românească. Proiectele au primit susţinerea autorităţilor de la Beijing şi a
celor din Regiunea autonomă Tibet.
Preşedintele Comisiei pentru politică externă a adresat părţii chineze –
Comisiei pentru politică externă, conducerii Conferinţei Consultative
Politice respectiv a conducerii Regiunii Autonome Tibet, invitaţia de a
efectua o vizită oficială în România în cursul anului 2012. Invitaţiile au fost
acceptate cu plăcere.
Dialogul politic a inclus pe agenda sa şi stadiul actual şi perspectivele
relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi China, inclusiv aspectele legate de
tematica economică, negocierile privind statutul economiei de piaţă pentru
China, dosarul drepturilor omului etc.
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(27)
Au fost trecut în revistă o serie de alte dosare aflate pe agenda ONU,
evoluţiile din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord etc.
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(28)
IV. Audieri parlamentare
Comisiile reunite pentru politică externă din Senat si Camera
Deputaţilor au audiat miercuri, 1 iunie a.c., următoarele persoane propuse
spre acreditare de către Ministerul Afacerilor Externe în calitate de
ambasadori extraordinari si plenipotenţiari ai României.
În urmat votului membrilor comisiilor reunite, toţi cei sase
ambasadori au fost avizaţi favorabil, după cum urmează:
• Vasile Gheorghe Popovici în Republica Portugalia – 26 voturi
pentru, 1 împotrivă;
• Daniel Cristian Ciobanu în Republica Azerbaidjan - 20 voturi
pentru, 6 împotrivă;
• Radu Onofrei în Republica Turcia - 26 voturi pentru, nici un vot
împotrivă;
• Simona Mariana Ioan în Regatul Maroc – 23 voturi pentru, 1
împotrivă;
• Daniel Ioniţă în Regatul Norvegiei - 24 voturi pentru, nici un vot
împotrivă;
• Filip Teodorescu în Bosnia si Herţegovina - 24 voturi pentru, nici
un vot împotrivă.
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(29)
Comisiile reunite pentru politică externă din Senat şi Camera
Deputaților au audiat miercuri, 8 iunie a.c., următoarele persoane propuse
spre acreditare de către Ministerul Afacerilor Externe în calitate de
ambasadori extraordinari şi plenipotenţiari ai României.
În urma votului membrilor comisiilor reunite, toţi cei opt ambasadori
au fost avizaţi favorabil, după cum urmează:
• domnul Alexandru Victor Micula în Republica Ungaria – 24 voturi
pentru, nici un vot împotrivă;
• domnul Dumitru Preda în Republica Cuba – 23 voturi pentru, 1 vot
împotrivă;
• doamna Anca Elena Opriş în Confederaţia Elveţiană – 24 voturi
pentru, nici un vot împotrivă;
• doamna Roxana Daniela Iftimie în Marele Ducat al Luxemburgului
- 24 voturi pentru, nici un vot împotrivă;
• doamna Ana Voicu în Statele Unite Mexicane, Republica Costa
Rica, Republica Guatemala, Republica Honduras, Republica Nicaragua şi
Republica El Salvador - 24 voturi pentru, nici un vot împotrivă;
• domnul Ion Pascu în Republica Cipru - 23 voturi pentru, 1 vot
împotrivă;
• domnul Vasile Sofineti în Kuwait - 23 voturi pentru, 1 vot
împotrivă;
--------------------------------------------------------------------------------------------- Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă
(30)
• domnul Iustinian Focşa în Republica Macedonia - 22 voturi pentru,
1 vot împotrivă;
*
Comisiile reunite pentru politică externă din Senat şi Camera
Deputaților au audiat miercuri, 15 iunie a.c., următoarele persoane propuse
spre acreditare de către Ministerul Afacerilor Externe în calitate de
ambasadori extraordinari şi plenipotenţiari ai României.
În urmat votului membrilor comisiilor reunite, toţi cei cinci
ambasadori au fost avizaţi favorabil, după cum urmează:
• domnul Bogdan Claudiu Filip în Regatul Haşemit al Iordaniei – 27
de voturi pentru, un vot împotrivă;
• domnul Daniel Banu în Republica Serbia – 30 de voturi pentru, nici
un vot împotrivă;
• domnul Cătălin Avramescu în Republica Finlanda şi Republica
Estonia - 16 voturi pentru, 15 voturi împotrivă;
• doamna Manuela Vulpe în Republica Argentina – 25 de voturi
pentru, 3 voturi împotrivă;
• domnul Ion Vîlcu în Regatul Spaniei – 29 de voturi pentru, nici un
vot împotrivă.