Post on 15-Feb-2019
ANNULC III, No. 23 abonamente LUNI, 19 IUNI 1872
COLUMNA TRAIANU- SCIINTE - - MEDICINÄ. - SCIINTE NATURALE. - POESIÄ. - - LITTERATURA POPORANA. -
ISTORIA : Negrul, de B. P. Hasdeli.BIBLIOGRAFIA : Despre Dacia, A.
: V. Ma-
CRONICA : ,
SCIINTE : de Gr.BULLETIN etc.
SECOLULU
(Urmare.
CARTEA I.
POPORUL-q.
TERRITOR.IULU.
§ 2.C .
Urmare.
de funda monastirea Coziade marele Mircea 1382 - 1387,
pe acollo lamanesci o biserica, pe care o1372 - 1382 principeRadu-Negru.
Biserica monastirea ,
Cozia, la urma, annes-de
o origine : Cotména.Écc crisova dela Mircea
Mare din 20 1388 :duhulti de ace-
stiia suntApostolt, carora de
dreptate ne-voindu-se , viueta cea ;
pe ,
celle mutatt ; fericitulade , pe care
rurea : venip,pärinteluT de tmprätia ceeste dela ;
Christostibine-credinclosult de
rula Mircea, marele domnaa fostt prinputintä m'amt nevoitti a urma : a proslávi,,pre ce m'a prostävitti pre
cu slavä m'apentru acésta bine d-mea
de din temellid monastireintrunumele de
Troite, nezidita carea
carea ne si sun-
temt, ce se lacare maY era
male, Nana pre carelecu cu osärdire voladomnieT melle l'a inchinatt monastiriT ce
s'a adausti d-meacate sunt cálugrilorti ce vortlocui de de tm-
: satula care amal nainte , ce se numesce
la , care afostd nainte ;
hotarult Pitesci-lord ; la mórtea StancluTurculti a satuld ce se numesceCrusia, ca ; achinat alta melle
Balcova la acumperat'o dela Taco, vile,acela cu d-melle; loct acollo,care l'a Dude din porunca
s'aimpreunatt cu loculd Dude din hotaruld
, care l'a data frate-setpe acea parte 4 locurT,
una 2 lala hotaruld
la ,
care a dat'o a-a gTupânulit Buda ,
vota melle ;care l'a
la ; acestece sunt sust slobode de tóte
lucrärile melle;d-mea dela
curtea melle pe :
220, vina bur-de , 20 de cascavalle , si 10
vedre de miere 10 slot de cérá , 12
de 300 sälase de ;
acestea bine domnia measd monastirea Cotména sub cutöte celle ce stint alle ce s'a
de acollo ;
pentru
cestti fehu : dupá po-Gavril , orT va
va neminea nua a adauga detind; mórtea
nu neminea egu-mend , nicT Mircea ,
domnd, carele bine va voi a dupámine , cine-va ,
pe carele allege dintredupä(Urmézä cinstitti
s'a dupá poruncaMircea a Ungro-
vlachia , létti 6896 , indictiont 11, luna20. (433)
:
1-o. Radu-Negru , Mircea,o nu departe de Cozia
2 o. Acea bisericá primesce multesuccessive dela ,
fratele predecessorula MirceaMare ;
3-o. Degia Radu-Negru degiaDanti-Bassarabt se nasce din teme-
proprit monastire Cozia.cuvinte nu singurult
de autenticti , p'en caunt fehu de status ante partum
Isprävindd Cozia la Cot-ména.
Documentula de ni-o es-1388.
De ?
cestiunea.gallimatiä cronologica a
Grecénu, pe care reprodus'o testu-almente, ni se spune : Mircea voevodtt
de'ntelu a ziditt. monastireala 6809, dela Crista
1301.De unde luat'a acésta cronicarult ?
respunde gravitate :Pisania aratá adeverézä."
o pisanid !desfásurate câte-va rônduri
inte despre monumentele mirciane alle
(433) Fóia Romanismului, II, 30, do-noua a t. 2, p. 2. unde
este fórte
17.
;
luT
loculd
;,
.
.
.
,
!
ECONOMICE. BIBLIOGRAFIÄ.
Radu-vodrt.
e
NATURALE nescu.
;
.
naint6luT
dragoste multá
maY sust maT
trebuincióse
,
alitamd
dattimaT
boTar domnieTmosiá,
cu
voevod loct totilluT
Vladult, totthotarult Calinescilort,
hotarult VoTco, altultOréova ;
; vilecollo dupd
pdrintelut domniermetocht Hinatescilort,
Tatuld
adaust
gálepdu§T
,
,
cátrástdpdnire
monastiritmat se
IN MUNTENIA DIN XIV.
nr. 93-132)
N
a se
essista satult
acestuT :
identfficatAndu-li-se
lui pórtá,precumt
doritá
pu-voril
cároraChristost Tubito-
Ungro-vlachia,
intemeTascádé
popeT luT
sá voiä ca
fi
nicT altnumaT fraliT vort
popeT
blástemuld)chrisov scristvoevodt domnt
la
mareluTbisericá la
mat
luT
cu ,
sust
pompósa
Cotménalétt
monastirii
CelleCo-
iCondica Coziei,
numaT estractd, vi-
Condica cea
ultima
ISTORIÄ.
de Odobescu.
d.e
1.
s'adtotd-d'o-data
ail
ne4eesculd
cellecaträ s'adglasti
blagoslovithmet,vou
scaunuhl
D-4eire,TmprMh
tntru traim
domnieT Udoba
hranOltd, fostd
alldOrlesch satt
m6rä la
monastiriTalit
StancluldStefand
vola altd
acollo
vile
Stanislavd
Radu
Tnchinattfie
merticatotd annulti
am
pef, slobodd
Gavrildpunä
voevodd nid
, mitropolitt
Acestd
luT
;
acestul
venimd
arrétä
cu
reproducemd
Ve41 pentru pagina
5
A
CAPUL
Intercamt Calli-
mat
analoga
mainCIO
lut
cerescibuccuria
met
partitel
si
localabracaminte
mal
care
si
diseInca
amt mat
inn
dupa
lut
main
lie
actO
lut
178 COLUMNA LUI
din 1301 , 1302 , 1303 , despre
din 1292, tóte realitate nu sunt de-de pe la 1387-1388, probatd pên
la ultima MirceaGrecénu nu este
cine-va, simplu nemuritoruldMircea Mare.
Urmézá , pisania dela Cot-m4na, nu se , tre-buTa , ca celle delaCozia Tisména, fantasticuld 1301,ci posteriord cu vr'o
decennie..
, la astáo diplomá , care ni- permitte a do-
ca aci, o demonstratiune din-tre celle maT decisive.
Condica cea aCotmeneT, conservatá
-din BuccurescT la cu vechile condicealle TismeneT, maT mul-
alte monastirT, este din 12 6926,11, annuld 1418.
Tn8ruld Bassarabd; pemareluT Mircea , associatil
la de de pe la1399 (434),
cuvinte :Christosit bine-
credinciosuld blagocestivuldIô.
'Michaild aa Ungro-vlachieT, dom-
nia-mea a domnieT mellestint
de dom-melle : dela CoTia a
de , acarea este dela Codména etc. (435).
déröMircea Mare
Radu-Negru, limpedeca unuld ce o scia bineori-cine ambeleCozia se formaserä absoluta-mente
1418 Engel, Gesch. d. Wal., 164. -Diploma din 1399 Venelin, 19.-Diploma din 1415 Ar-chivul din DocumenteleCozief,netrebnicelord nr. -216 etc.- principe, desprecare croniceledespre essistinta se Engel, este
multime de , emanate deladela Mircea Mare pe cart le e-
numera II.
In Condica p. 4,mat dela carele
data cronogicd, copistuld a dela sinecorpuld , 22
6926 11, multumindu-se a ciffrele, ce ledegia o mat testa astinu este ci anteriórA,
anume tnainte de mórtea lut Mircea Mare , peera la
Reducendd inscriptiunea cea cot-a Greanu la marginile
factice , la Mircea Mare, nula 1301 confruntând'o apoT cucrisovuld din 1418 , lesne ne convin-gemd :
1-o. Radu-Negru, 1372-1382,dise unde-va Cotmdna o biserica,tocmaT la
Cozia ;2-o. Pentru Cotména, ca pentru Cozia,
marele Mircea a 1382 - 1387,din temellid mona-
demerge cu inchi-1301?
la Tisména , päcälitd la Cozia ,
la Cotména,refugid dela
, Ad missiunea critice devine
Câmpu-lungeniT pen la unuld suntstare din ambitiune a se face punte
luntre pbntru a din sicura peire sacraa
de pe la 1215, estea se occasiuni solemne, ur-bea lord va fostd luT
capitala MuntenieT.nostri
cu s'ad ca d.
intrepiditate cu se-: zestrea monastiriT
cupa de a Negru-yode,mind'o cu energia : o de
litre" (436) !bine , cu pericoluld de a. supra peMuscellenT de a pe ad-
miratoriT cup elord de litre ", noT vomita risipi maTestósa a Câmpu-
nu este !
(Va unna.)HASDEU.
(436) Articluld in1815' unde se gdssi la p 355: o aNegru-vodil", apot o a lut Negru-vodd", mat multealte
1NDICELE
relative direca indirectiiDacia.
L.
L AJ A D Mémoire deux bas-reliefsriaques ont été découverts Transilvanie,avec supplément sur la découverte dude Valachie; Mém. de Acad. des
tom. XIV, 1840.FERDINAND DE LASTEYRIE; Essai de
d'un des boucliers daces, represent& les bas-reliefs de Trajane ; In Comptes rendusdes séances Acad. des Inscr., jUillet-aot1868, Paris.
A. T. LAURIANU ; Istriana deseriereadin , descoperite
din véra 1845 ;pentru Dacia, BucurescT, ton. II, 1846.
- Documente istorice despre stareaa Transilvania ; ibid.
tom. III, 1846.- scurta aib., t. V, 1847.
Coup d'oeil sur l'histoire des Roumains ,
1846. .- , (1853)(1861), editiunT.
- Tabula Daciae antiquae addelineata; BueurescT, 1862.
LAZIUS; Tabula geographica Pannoniae. , Da-ciae etc. in Ortelii Theatro Orbis Ter-
1573,MARTIN LEAKE; Researches in Greece, London,
1814, 1 tom. in-4.ACHI L ;
i Posen, 1855.- Opis Skythii Herodota , Pisma ,
WarszaWa, 1814, in-8.- numismatiques; gaulois ou celtique. Bruxelles, 1841, in-8.
Badania starozytnoseci we wzgledzie geografji;Wilno i Warszawa, 1818, in-8.
Letopisifele Moldova , pubticate de M.1852, t. : Carte pentru des-
a Moldova, desting de
RONNE et WAILLY; articolT Journal ,desvants, 1841, assupra cartiT
aurarius.Annales Sultanorum Othmani-
darum ; Francofurti, 1596, fol.GG. LIEBUSCH ; Shythica oder und
kritische Bemerkungen über alte Berg-religion undCamenz, 1833, in-8.
F. L. LINDNER ; Skythen des Herodot, mit4Stuttgart, in-8.
I. Zastanowienie sie nad mogilamiWilno, 1832.
LUCIANUS SAMOSATENSIS ; Opera, gr. etlat. I. Th.Lehmann. Lipsiae, 1822 - 31, 9 tom. in-8.edit. G. Dindort, gr. lat., Paris (Didot), 1840, 2
in-8.
M.
A. MACIEJOWSKI ; Geto-Daki, Warszawa, 1858.A I R U; ceputulg
. Dacia, prin lord. deBuda, 1834, in-4.
I. MAIORESCU ; articoliassupra numirilort de
din Heufler Oesterreich und seineV, 27,
dinannult 1857.- Articolula : Moldau und Walachei, Staats
xicon, der Staatswis-senschaften vonund Karl Welcher, Leipzig, 1864,
MAJEWSKI; Slawianach, Warszawa, 1816.; Dissertafiune litte-
despre originea dinDacia 1857, in-8.
,
re-
;
tort
monastiri
din
und
annuldnoT
gin!
ApoY
facila'
luT
cincT
mat baut
(FEL I X);
Bucu-resci,
Antverpiae,
Études
luT
tom.
Malinescu;
istorici limbistici '
für
TRAIANU
crisovuld anti
evidinta,de'nteu"
dérö i
care gassesce
nuunt
optdadevrd
privintá
PrimultStatuluY
CozieY,
indictiontMichalu urma§ult
domniäcrisovil urmä-
de
domnt
amnduroril monastirilorg, cariledomnieT melle si de
si
Astt-fehu Michalunepott
Cotména
(434) Diploma in
171
muntene cea tIcere
crisóvecell tóte
(435) Cotmenel, dupa
documentuluT totil
dupadiploma sincronici
acumd
precumt tott dOnsulti Meuse o
fundatorultloct o biserica.
Grecénuanal
Câmpu-lungt.
scapa
datt
Dumne4et,dintre archeologh
cateBolliacd mersd cu
a aertriosti Câmpu-lunguld
argintt nu-
cind
deltepta
cuteda
Currieril ,
p. 344,mésä
qui en
enInscr.,
restitution
surla Colonne
intr'ocalltoria In
din
-Istoria
multementem veterum scrip-
torum
Abrahamirarum, fol.
balwochwalcza SlawianPolski,
pomniejsze
type
Co-
Co-
Paris, MassmannLibellus
;
etimologische
späterenKarten;
1841,LIPPOMAN; ,
-
PETRO
assu-pra
Kronlaender, Transilvania
Encyclopadie sämmtlichenK. Rotteck
BAS, MANIU istorico-criticatractanda Romanilora
In
voevod
not In
bandi,
In
Ineepe
Intru
#dite
niet
moda.
elle
aids,
sells
,
Intrelongo
altalonga
mal dIra
In
analiset
In
semi-deulut
In
Mith-
01
W.
Goose
ET
III.W.
COLUMNA 179
CONR. MANNERT; imperatoris Da-gestae, Norimbergae, 1793,
- Geographie der Griechen Römer des Nor-dens der Erde, Leipzig, 1820.
1. PET. et PAUL. MANUCII ; Transilvaniae quaeDacia dicta descriptio, 1596, in-4.
AT. M. MARIENESCU ; Dania, Davia, Dacia; arti-Pesta, 1872,
M. MARIANU MARIENESCU; Bal-lade correse; Pesta, 1858, in-18.
MARTIALIS M. VAL. Epigrammata , ed. Lemaire ,
Paris, 1825-26, 3 tom. in-8.MARSIGLI ; du Danube , traduit du la-
; La Haye, 1744.HENRI MARTIN; Extrait d'un ouvrage inédit : E-
claircissements l'histoire de Ma-gazin pittoresque, 1868, 70, Paris.
- Histoire de 1-r vol., Paris, 1855.J. FERD. MASSMANN; Libellus aurarius sive tabu-
ceratae in fodina aurarianyam repertae ; , 1840.
ALFRED MAURY; Sur les monuments de la Russieconnus sous le de Tumulus Ichoudes;
Archéologigique , nouvelle série , XVIII vol.,Paris, 1868. (1)
Die deutschen Volksstämme, Frankfurt,1833, in-8.
F. MIKLOSICH ; Die slawischen Elementeim Rumu-Wien, 1861, in-4.
M. S. MÖCKESCH; Beweise die Abstam-mung der oder Hermannstadt,1867,
Trajana a Gorio illustrata,Amstelodami, 1752, fol.
MOLLENHOFF; articlula Geten in Encyclopedia ger-a lui Ersch Gruber.
FR. ; Alterthürner, inlitteratura din 1858,
In Geschichte, Literatur etc., herausgegeben von E. Trau-
schenfels ; Kronstadt, 1860.Römerspuren im Siebenbürgens;
der K. CentralErforschung und der Baudenkmalet. 4, Wien, 1859.
- Die Bronzealterthiimer , eine Quelle dersiebenbürgischen Geschichte ; Archiv des Ve-reins siebenbürg. Landeskunde , neue Folge ,
III tom., Kronstadt, 1858, in-8.MURGU; Widerlegung der , welche unter
dem Titel vorkommt : Erweis, dass die Walachennicht römischer Abkunft sind etc., Ofen, 1830.MUSSAFIA; Zurrumanischen Vocalisation; Wien,1868.
N.
Herodotova Skithiia (Scitia lui Erodott),Efemeridele Arheologice russe din
dessa, t.DR. J. F. NEIGEBAUER ; Dacien aus den Ueberresten
des klassischen Alterthums ; Kronstadt, 1851 ,
in-8.Beschreibung der Moldau und Walachei ; Leip-
zig, 1848, in-8, Breslau, 1854.NESTORU ; Chronicele edit. St.
tersburg, traductiune germana de Schlözer,Göttingen , 1802-9; francesa de L. Paris, Paris,1835.
(1) a maT mulp archeolo-fórte Encyclopédie moderne, ed. Didot.
FR. NEUMANN; Populorum regum viteresinediti, Vindobonae, 1779 - 83, 2 tom. in-4.
K NEUMANN; Die Hellenen im Skythenlande, tom.1, in-8, Berlin, 1855.
- Die Völker der südlichen in ihrer ge-schichtlichen Entwickelung, Leipzig,
B. NIEBUHR ; Untersuchungen die Geschichteder Skythen, Geten und Sarmaten, Kleine his-torische und filologische Schriften, Bonn 1828,t. 1.
Notitia Dignitatum et administrationum omniumcivilium militarium in partibus Ori-
entis et Occidentis edid: Ed. Böcking; Bonnae ,1839-53, 2 tom. in-8.
A. ODOBESCU ; Notice sur les antiquités de la, Paris, 1868, in-8.
A székelyföld leirása történelmietc., Pest, 1868 - 71, 5 tom. in-8 maj.
PAULUS S ; Historiarum adversus paganoslibri VII, ed. Sig. Havercampius, Bata-vor., 1767, in-4.
C-TE ALEXIS OUVAROFF; Recherches sur les an-tiquités de la Russie méridionale et des dela mer Noire, avec Paris, 1855-65, fol.terminatn).
OVIDIUS NASO; Opera, edid. J. A. Amar, Paris,1820 - 24, 10 in-8.
P.JOHN PAGET; and Transilvania, London,
1839, 2 tom. in-8.; traduc. de E.riarly, Leipzig, 1845, 2 tom. in-8.
REINHOLD PALLMANN; Die Geschichte der Völker-wqnderung von der Gothenbekehrung bis zumTode Alarichs, Gotha, 1863,
T. de PAUL ; Description ethnographique desRussie, St. Petersbourg, 1862, folio.
PAUSANIAS ; Graeciae descriptio, edit. gr.-lat. G.Siebelis, Lipsiae, 1822 - 28, 5 tom.- gr. et trad. par Clavier, Paris, 1814- 23, 7 tom. in-8.
PELL TIER; Histoire Celtes particulièrementdes Gaulois et des Germains , nouvelle éditioncontinuée par Chiniac, Paris, 1770 - 1778 , 8
tom.- Discours sur l'Expédition de Cyrus contre les
Scythes, in Mémoires de Académie Royale deBerlin pour 1751, tom. X, p. 476.
KARL F. PETERS; Grundlinien zurGeologie der Dobrudscha, 2 tom., Wien, 1867.
D. PETRESCU; Crucil din ambele Dacie,Bucuresci, 1856, in-8.
Tabula Peutingeriana edit. Mannert , Lipsiae ,1824. (1)
PHILOSTRATORUM et CALLISTRATI Opera , edid.gr. Dübner , Paris (Didot) 1849, in-8.
PHO patriarch. Constantinop .; Bibliotheca,edid. Porsonus, Lipsiae, 1823.
- et Zonarae Lexica graeca ed. J. A. H.et G. Hermann, Lipsiae, 1808, 3 tom.
PUNIUS C. CAEC. SEC. (Minor); Epistolae et Pa-negyricus, ed. H. Lipsiae, 1805.
PLINIUS C. SEC. (Major); Historiae naturalis libriXXXVII, edit. Panckoucke, Paris, 1836 - 38,6 tom. in-8.
D. E. Desjardins in Paris o aPeutingeriane note fórte desvoltate ;
la Dacia.
PLUTARCHUS CHCERONENSIS; Quae supersuntnia opera : Scripta moralia; gr. et edid. Fr.
Paris (Didot), 1847 - 48, 2 tom.- Vitae, ed. Dockner, Paris (Didot), 1847-48.- Moralia, gr. lat. ed. Wyttenbach, Oxonii, 1795
-1830, 14 tom. in-8.JULIUS POLLUX ; Onomasticon, gr. ed. G. Dindorf,
Lipsiae 1824, 5 tom.POMPONIUS MELA; De situ .orbis libri edid. C.
H. Tzschukkius, Lipsiae , 1807, 7 tom.AL. POPO ; litterarii pentru Térra
nu Dacia ;1847. (1).
POTOCKI J.; Fragmens sur la Scythie, la Sarmatieet les Slaves, Brunswig, 1796, in-4.
PROCOPIUS CESAREUS; Historiarum sui temporislib. III etc., ed. Maltreti, Paris , 1662 - 63 , 2tom. fol., din Byzantinae historiae Scriptores.
-ed. G. Dindorf, Bonnae, 1833 - 38, 3 tom.CLAUDIUS ALEXANDRINUS; De
graphia libri VIII, ed. F. G. Wilberg et C. H.Essendiae, 1831-44, 5 tom.
- Géographie, reproduction duMS. grec du Mont Athos, publiée par Victor Lan-glois, Paris (Didot), 1867, fol. (2).
(Finea va
(1) Vedi despre Al. Popovici de d.tom. I, 1841
din 1870.(2) reproducliune este importanta maY
chartele antice ce in fac-simile.
CONGIURATIUNEALUI
CATILINAin 5 acte.
132.)
ACTUL II.
SCENA II.
CATILINA assupra con-din epistola). . . . situatiune!... Usu-
insolinte allesA
Imi cereeste opera I
o pausa) in impast volamea pe mar
: impossibila satisface, soil fatalmenteconstrinsa a trece peste spre a cuori-ce pedeca, de incommoda acestepreme
omneputintele a te espune tempe-stel , in ! .
argint ; in Etruria radicadin veteranilort Cinn Sulla ! laCapua disputa averea, in sclavilora
! . . . , amicult , tóteCatilina, accumulate!...
convine.... bine , platieste unica de ce re-
din cumplitult naufragio pentru camtari de! . . . (duptt o ,
a causa detractori,Cicerone .
ca domine maritime, paralize ori-cediversiune, mi§care in acelle regiuni, ni
-
.
-
.
.
4
F.photo-lithographique
-
LUI
Trajani ad
und
o-Romae ,
coliPoesia
cullese
Description
France;pag.
France,
Abrudba-nuper Lipsiae
nom
MEIDINGER ;
vischen;für
in-8:MORELLI;
undSiebenbürgische Fóia
pentru minte,für
Siebenbürgens
Osten Mit-theilungen Commission zur
Erhaltuny
Abhandlung
N;
1.
russesci, russi,
et nummi
Russland1847.
G.
tant,
ORBÁN ;
Lugdun.
atlas; (ne-
tom.
Hungary
in-8.peu-
ples
et
Geographic und
I.
lat. ,
gr
Tittmann,
G.
n'a muse
lat.Diibner,
Th.
,
in-8.
Moldova
geo-
Grashof,
urma)
Archiva
Trompetta
Drama
(Urmare. nr.
plata(pausa) Neapran,
acestüsi intro
pret o inmane
punbdu-seceri mere
lui meretrecuta mänile
Vei gâssi acollolui Crassü
Arama ei
speciä monetà,mas4
pausa) Vafácutd cu oligarchil grap
machinatiutilord lui A-rica sä caile
ori-ce sä imr
nubium in-8.
genaria.popularä,
sur
lae apud
Ré-ime
celtische
Columna
manä
K.
für
Societätii
,
manie
Mo-
la
,
Fr.
Schäfer,
Tabulaacurnd
LII,
Ro-
Bucuresd,
PTOLEM/EUS
allesil
Vedl
(singurü,tinutului Fatala.
momentult.
,
fi
te patronacurrentull agitatului orcaut
resculati
ferrbine mi-a
soinlacommunä
A.
1846;
l'on
loso,
call
all
Como,
In
80 COLUMNA LUI
communicatiunea mare cu Pisone Spania.va sci mssurele imperatorelui:
voia , ell va debarca cu pe
. . . Poporatiunea ,
a democratiel,a invinge a muri sub falniculd
Marin , vacalma serviciulao A , dive ! . .. ingrate
sufferinde ! . . . Orbit de , de
purpura puterii, fata dela ma-in pentru a
te adóre Te-ai a imprumuta ca-nostri bratuld , cu
spergiurd, ce originea, pe, a
du-se a depune o pe obscurulaa li de amintire oratiunea
! . . . o Ca des-flcutü nepasare de frum6sele suveniri, carora dato-
radicarea ! . . . ,
de fóme, v cere ce
paménturi, productivi, cain pentru curtesa-
nelort respundeti? Prh cru-4imi . . . marele
in fruntea ; Catilina,anarchieT,
amiculd va sci profite valórea in-de acestort Astri! o
In compta pe o ce perdutti fer-pe palida autoritate, pe defectiunea An-
pe concursuld Catone;de invinge pe lui Marte ,
la in Senatti, trofeiele nemuritorilortchi Scipioni, insotite de Cinna Ma-rid! errórile doue incercari nu se mai
Crassti nu va lipsi delanu se va mai vinde, Catilina nu va intarlia
ca ! . . . D'o-ne intrepidult Tube-
roue... void Centurionu-Rutuba piratuld Sapala! . . . Sortile
decide... Va veni la Brutti Pend actelede . . . . banil . res-pintea din apropiarea palatului Semproniei vaintimpina din spadasini
privesce pe gladiatori!... singur pro-Cu
potenta Oligarchia affiliatii ei, securitateaeste o rônduri
la adressa curagiosului usurard, regulata.(se pe columna decare sta ainte sate dintoga o de in un
la cuvintele cele pune pe , Lucid salutare,pré-dilectulni Tubero! . . . Te,la Pent ca
banésca; avéndt la disPositiune summa,datorita, este in a te desface
nu biletele demi suavissime!" . . . ! . . .
pune scrisórea laalbü , cu
o din creta, adressa :Humanissimo , optimo , suo Tuberoni. -din vocea
(din Cu ce ceri
CATILINA de columnaperdea)! Vocea lui !
SCENA
CATILINA, C.
tu-pica de cu o semi-spadd peste
la ;
Cu mai , la de
trebuinta !...
Rutubatoga consulard,In pustiele Atricel,
face omagielemelle; metropolaromane toga... Prin urmare
sunt d'o c'amd data in partea mea.togate , ea nu
m va afin cela-ce pe
Ercule ori-ce numele telle!pretentiune In ,
mea, amüde pirattt travestita... refugitti dincohortele terribilului gladiatord Spartact...
aginte provocatort... orT de-veteran desperatti !...
INA (toll a-parte). Sortileeste
RUTUBA. facT meaCenturionil lui Pompeit strania a
respunde la cu ascutitul !
In spada trebue cedeNu
pumnariula!(a-parte). Nemeritti respunst !
(ferindu-se). attitudineapparinta, con&
imperatore !... Probabilmente ni fi
addust pe Macabeuld pe rege, ca de
decreta ? . .
(a-parte). digressiune!RUMBA. face bine sarcasmele pen-
occasiuni bune !te mai ! . . .
Adressa... adressaElegia mea, elegia lui este o
, consacrata invingtorilorti luiMitridate Jugurta. . . supörare,
triumfuldEspansiunea a la adressaadorate !
Spartanuld a pro-in scóla Semproniel ! . .
Amagire, cetätene ! . . .
Numele Nu-mele ei, . . .
E met .sub fere-
Sempronia !Revelatiunea o !
(a-parte). face de ! .
este ea ?Nu i-amn numele.Cu pentru tine, Consularule!..
ni va faceservicie...
Originalitatea tea m(agitatd) Ridicoluld mergeI. .. Elle
CATILINA (a-parte).va curagitl... (va
La ere, !
RUMBA p se assupralui). Ai cutezatt desfrénate .
tuteza senatoruluiBrutasub ? . . .
(a-parte). Nu scandalulal..Semproniei?
. . . Butuba)ne
! elte . .
(a-parte). . . .
cuinge . Esti super-
! . .
. . .
. . .
RUMBA. Ea m . . . . . . . .
Sermane! . . . gustaplagele . . . .
RUTUBA. ?
Void e mare po-realitate . . . .
lubesci ? . . .
-ama sacrificatti , ambitiune co-. . . . . . . . .
-
(a-parte) a m. .
martiriuld penitentiariulaidillicti ! .
Te iubesce ?sortile . . . .
roil sum ei !
Ce va meta-I Stoica resignatiune, la ? . .
Este! . . .
momentele melle lucide . .
Nu . . . .
Ca folosescti in bine rare momente,da de. . . .
nainte de spune'mT, esteSempronia de tine? . . .
(a-parte). Sum. . .
, fermecatulti , estemai implé Danaidelord,
a feri de tentatiunll ..Est! invidiosd calomnia-
I
.
Te . . .. La revedere!(esse)
(aruncandu-se dinsuld). Numelescelerate! . . . a! . . . s'a dust . . . . a !
CLTIL1NA (a-parte). folosescd de occasiune....spre din drépta)...
Cin3 mi-a pussd calle pe ! . . .
nu .
CATILINA (apropiandu-se de . . .
amiculti mea!
(surprins4). ! . . .
. . . . geniti! . . .
Te agi-tat, . . . Ce va emotiune? S'apoiarmatura . . . . uitat'ai este ? . .
nor,
léga
.
.
. . .
. .
.
'
'
.
.
'
!
.
-
in
ter-
resolutäne'nvicibiluluI Cinna
in profanaVunil!...
popora, cu-telat grabitú
insotindu-te
mormént,consacra sea
pausa)
(pausa)
desftärilevoi
(meditativii) Pompeiu,Cesarü
dupa
geniulú pausa)
luivanitosului
asta dataGrac-
repeti!
occupâma(dupa opausa) incredinta
luicu
dour (pausa)
pentru
pausa)affacerea'l
creionü-
chartia)adsta
; uita adduci creanta;
o
sigilléza colturilescrie
StrabatteCuria Fulviü)
ascunsü dupa
RUTUBA
urne-unü dupa
Fulviü). casa
(a-parte). in cu
inpergamentii). pe
aicilumil avantagele
suveranitatiiglur
sciadevra
pe
mé
decisü,
Vrei spata ?...
pe
CATILINA
tramisula ori
ludeil sä triumfai
mai
!...Catull,
cânta Pompelu....RUTUBA.
secretulaTe-am surprinsú
strele
CATILINA Deliriula gelosiei
gluma!
amusä
replica!Insolinta se
indeparteze)
Consular!cu-
ponteficeluiconveni
RUTUBA
(lui
(devceptatü) Numele
CATILINA
Dup.
tablet
Cedifferinta tntre
,
virtuti
delasclav
(surrigend).Fulvia
(rneditativü,
propus reconeiliatiune
RUTUBA. nu
Incurabila
cu
virtutile(infuriatü).
CATILINA.
felicitt
dupa
(meditativü,
strivitti !.Rutuba); Rutuba...-
Lelia!torul
CATILINA
credin-cu
Pompeiü allaRomel
tet
muri miseri
unüte-ai
mai legradine
if
Rome!,
atoll,duo!
cunósceti
Capitolia
primelora
cc
eu
unula
mai omni-
lônga
Catilina
Brun
neapa-
(terminand4miflii-loc
alba
compt?...
Fulvia...
inse,
canto,cu
mani
sertorü,
cunnoscintaail
insulte arme!Capitolia
mâna pwnnala).
dentulü
CATIMNA
pindarica.
lui
fiinteCATILINA
gressa
ei!...
RUTUBA
pronuntatRUTUBA.
RUTUBA
ineptia mai
met
multil
(a-parte). L'am ealmatil!
RUTUBA Nurnele!
revine
.
la
deceptiunilevrei
mori,
incuieta...?
tmi
Depiudepré-docilult
acéstä
RUTUBA
ce 'mi spul
AmRUTUBA.
acestein semnü
malitios
mRUTUBA
bunula(cu simulata).
severd
el
le
orb
fi
mel
_ran
an
in
ra
Freed. loge!!
cal
Intuit!...
impil
pa Pent-
h
01
furl
orribili
Mai
...
el
COLUMNA LUI TRAIANU 181
TUBA. pe
seHe; timpul de putina sicuri-tate, care este metropola
(o pausa).... dedespre proibitiune
CATIL1NA aT bine.... Dérna da cu
Nu te .
Solutiunea nudistraetiunea tea n'aT msuratn distanta.
Peregrinatiunea piosuluT merge! . . . -
comptü!...Retacindil escursiunea mea pe stradeleRome, o putere nenvin-
directiune; apropiareaSempronieT, melodiele musicel;
cate-va momente pe
o sub ferestrele . . . .
. . . marturisescn . scandalisatd,.ultat totuln . . . . infuriatt,
assupra lui . . . . pénCATILINA. Numele ?
de '
CATILINA ce s'a ?
dinCATILINA. bine ?
Nu ce Dubietatea.... in-zertitudinea mé A de va fi rivalluln
! De Sempronia.... m'a amagit!... Leda . . .
CATILINA. FiT afia prin mineadevruln , avé certitudinea despre la
fi satis-! . . .
RUTUBA de sinceratea ! . . .
CATILINA Nu causa tea, succesul ten,stea tea in acestn este o cestiune de de
pentru mine..
in!... Toga in
. VaCATILINA. protectiune
a schimbatt positiunea mea materiall so-
RUTUBA Prin urmare casnicia tea Dafne. . ?
CATILINA Se vaMetamorfose ! . . .
nedreptn. . . indis-
RUTUBA. gravä !
CATILIN . esplicatiunile; teintre 9 10 vei veni arma tea,
pentru lipsa de sicuritate...RUTUBA. Volu veni. (se pan).
Sunt reessenii Semproniel...La revedere pe
revedere ! (disparp drépta).
(Va urma)
V. MANIU.
.
IN
septemano de
table annunturl de pe Bullevarduldinvita la in
Amatoril, trectorit,de care in acest Academiel, ca
contemple capo-d'operele, cedecora ; spectacolul fu cu
gtos de asceptare. din
retrasse alle Palatuluipe carila
sunt tablourl coloratenate, cate-va planar! d'architectura,ce, d. director Pinacotecel,
nuinita indéca acésta fi nu-
mal o presumptiune, consta-o decadinta cela-ce concerne nu-
arti0ilorCe ? Este Espositiunea
nude nu decat d. Amami d. Stancescude Belle-arte, plus d.Hintea, care
face studiele la Paris, d-na Cassabov,
care din
admira!
o omissiune a cita dd.
Montorénu, In privesce
chitectura, cate-va specimene.sunt inse dd. Trenk,
Alessandrescu, Verussi ?Undo este Gregorescu, pe
care cine-va a nu fi artist inBeethoven Offenbach a-
de politico0 la feréstraGebauer ! .
ne lose in ni
de bucate do óra-ce
tualel n'a isbuti spa-atata ! .
Ne de ochii pece accopera ptretil, voia neinaintea in care d'o
data nu ce distingem. Ne servimade libretuld care spune ta-
notat No. pe , GónaTurcilorg de lanatinne! Da ; eroice pen-
ca pentru o pater-attractiune assupra , transpor-
tata ce i , se-
cu fidelitate actiunea,spectacolulul ce
se petrece sub Aci artistul nu ested'a reproduce cela-ce cade
sub ; ellpreste passiune ; admiratinnea
entusiasmulu , face
ca timp de perversitate - pa-
se calculéza se aróta. costisiterEconomia in - essemplele trecute
dispara, ci se
, care pentru
avé inaintea o imagine,In care de aldin sangeratele alle
sublima drama a Osinanitilor ;printr'o assemenea artist
sci sondeze
a la inmiitelorgure musulmane, copprinse dede vite4ia Romanilor déca
pictoruluT da o deMichalu
ingrozitórele alle, Sinan
de cadavre'; déca arti-depinge atata
, din spatiul , cu
cu de
vocea
musulmani-
; in starefaca a visa descept ,
a se lupta- d. fu de sobruelemente de emotiune
d-selle se adina pentru a te desillusiona de ,
care face fala!
Subiectuld a
ce obicelnh1
d'a desf4ura periodicl care In limbagiretil. ,
Nu de
de loviturele nuscapare se
ca In urma unel de terribilestea neattins torrintile sangeróse alle ata-
mil de cadavre, niel de-
sastru, probeze fuga Turcilorda d'o ?
d. n'a intro capitanil,pe in dela
lugrent, a fi pas instil la allungarea ?
a intentiunea d-luT a
óstea unii accessoria,
tabloulul cuIM a fugi, nu pentru a scapa
spre a obtine din frunte,?
so pretiude a represinta fuga Turcilorg, o dospre
cela-ce s'a acollo ; cum eca atmosfera, sub care se o din
mal crancene, de albastruia, cade
descarcato ?nu
o aeste
data.
. .
. .
. .
;
:
,
resim-tinda
;
6-
fi
pe
sdupa
ab
obol
superbulu
ne
bloil,
escitanda
triotismula
abilubb
ne
alla
essecutatu
mal
ce
niel
culóre
affacerileprofessiunii
deindemnat
fácutúpublice.
sborululIn adevérü,
nocturnaprin
cibilä
.
indignatü, arun-urmärit
. . .
turmentä!
mórte!Mane
casgde concursulii . Velfácutt
eramü sicurii
urta
Gratia.... Leli!
ce consularä?... Tu....vestméat .
(intrerumpéndulti)teptatä
effectua neapérattgratiä
CATILINA Potent mé ?
da tótela mine precist;
audü
CATILINA.
La din
UniversitatiT
care
mult pe
,
al
onorabiluhlconstitua Espositiune a
avé
felid artitilord
trArnitte
pe
pe
Oresca ar-
Undo :
credo
n'ar fi
appetitulnlista ,
mal
dou-tretdrurile
unni tablod,
impritnatd,represinta
subiectelord
tru poetd, essercitanich
In
creóza,
profanilord
nu mal catelauril
riril!
atletivM repro-
sintadéca
faca tresari vederea
terróre resbitoingeniosuld
rapitória, aieu pe colline
Calugérenilord unde regimentelefugarite
acest eu
maestria
sgomotuld instrutnentelord res-bolu, terribila a eroulul
nichezatuld
sa spectatord o
de ce In?
pare
Romani-
descendintilse
numesce
este niel cum unel Incare Turcil, resbitl
fuga. Cum póte,
de
sa se observecare
earl MichaTu
nielTurcilord
Care
romana ca ce in-
earl se de
de descarca DistoluldTablou
da nieleu putinta
lupta cello
remangatata do atatord
, s'anPaisagiuld este de
Calugórenilord
vre-o prin dispositiunea
m'at
in
amt ant
m'amo
at
Toit
met
ponti
Barr. Amt fostiearth-
ESPOSITGJNEA
dirt
anal Universitatil
dirt
devil
mal
Si
1
allegorea
In
di
art
alit
pa und
pa
,
mat
dirtIn
petrecuté
ail
182 -
perspectiva sunt ciudatecal departe sunt marl
ce se vdd midde departe.
relative : eelmat mart
de essemplu din din ante--tabloulul etc.
Apol tabloul nu o esplicatiune as-supra : scena se nu pare a
niel a
se trat-tate fie-care diametralmente
Partea de - consideratd
pan la estremitatea -rece , cela-ce
ne In de de
; ne cad ce pri-partea de - la
ne transpor-care prin
se
nu este neineritanu intellege, de uncle in ta-
care predominanta, ce pro-
artistula a represinta.Acestea observatiunile,
face, de mal ta-No. din Espositiunea.
Inaintea altadin-
a represinta 'subiecte orion-de d. Amana fórte ado-
sea, nu
acesta mat osebireprin culóre, care la te into-
unel camere din clima cMdurósa. Cela-ce-Inse a este
constructiunea a Orientate, care arepepta monstruosa; draperia,bine , ,
o care ne se suf-
la o Narghileua e: forta acelleOrientale, vase a din
Prin associatiune de idele d.
Amana a mal cadru ,
menea o scena din
culóre , dispositiune ,
este fórte bine essecutat Artistuld inse a corn-o In posa Odaliscel e
pré ; drapperla , care
voia ei la pare a nu
intentiuneaeste bine , bine ,
bine .
la istoricd, pare ase compensese ce a pro-
duca prin No. 1, pentru acésta ni :
Mórteaflindd nainte de d.
Stancescu, inventiunilsurride mat
fi d-seaartistuld s'a schimba
I-a punerea a actiuniT,
o cralonase d. Stancescu.ca estetica istaria
de ; ne voin inse de astadata In cate-va generate.
interioruld, bine ca
ca , pentrudin tabloului, se artistuld
fi inteadinsti represintestile architectonicd, episoduld istorict.
Compositiunea, pe defectuositateamonotone parallele, mal are ce-va deSpanciocd sunt d'acer
a patulul amenintareade pare
inaintea unul nu
intea lui vigurosti impo-
, care n'avea din
sprincene pentru a baga spalma.unul din cello personae de
parte a patulul constringe cor-poralmente victims atunci
bine pututti lua otrava pe caredintr'o atnenintare nu
duplecatd a o d.
Figurele töte stint lipsite de espressiune;allesd.
este ce-va mal de ade-vruld istoricd psicologicd.
dérd cell patruimpund spectatorilord prin positiunea ce
salla Espositiunil uniculti paretemat de cat prin numele artistulul,
frunte de d.
gorescu lipsesce.
(Va urma)
Riviare rap-assupra ce
descoperirea falmosulut
fossil de la Menton, consideratiunilela va da nascere, ne
face lectorilorti nostri ,In putine dupa diversele
publicatitinl straine visitatoril ob-
acesta la de Na-
din Paris, undo se depusa , stareacare s'a gasita epoca din care face parte.
de trebuinta, pentrulectorilord , putina ace-
ste geologice ,
generale essistintel omulul
Geologia ni spune po-de ori-ce contestatiune,
In se contesta 2 cu 2 4,in geologia nu in
alle essistintetanimalele apparutti successivil uncle dupa al-tele In cela-ce privesce
din elle disparutd putineagiunsti la printre vetebrate
din care a suprafata
Care este Inse epoca apparitiunil A
co ,
mal vechil Nu putt acumain , spune nu-
multi ca parteepoca actuala. De Inca dinse cita omenesel , Ingropate
cu osseminte de alte ani-stinse euaternare , deai assement
se in ,Anglia in Sassonia,vallea Rinulul ; contesta totti-d'a-una
fossile omenescl In cua-observatorilora , nu
attentiune la circumstantele,aceste fossile,
din marelegeologil Cuvier nu volaomulul, epoca : in
tenvier, -In alluvium, in turbarie, concretiuni re-
cente , se stare d'alle a-cunnoscute
Printr'aceste Cuvier bol, cerbi,tóte óssele de de
domestice ,ringropate In in depositelaDin norocire de
celle democrate se or-
autoritatil geniulul unul Cu-vier , este dinars geologiei
creatorele paleontologiet , el nu seratiune, continuara cercetarile.
contesta vechimea u-
inane se citasse se citati ici
colea, nu se putea contesta chiard de nuschelete, nu mat lasse
, nu se putea contesta, ,
se la fie-care care ni indicasinta omulul ; era presinta , la
cu animalea instrumente de differite ,
taiate , cloplite din silex cart consti-primele arme instrumente alle
dupa nu putead fidecata de Aceste instrumente
la nu
o despre contimpuranitatea omululmammutuld mastodontil, ast-feld se ad-misse ca multi a trebuitti
LUI
ce
all
inte
a
:
i
,
decatti
mal
ce
doue partI,
este fórte
affiama
-luna
spectatorulapóte p6trunde
parteant-o
libretti
cu
este
póte
pré-mare
erróre care
pept6nata,
genula
voi regretele, se
tulutideet.
in
avé
tocmat perde'
unit
Stroictu
lature
alta ,
mal
inghite Amanti.
aprópe
tablourt,se
pe
ce
FOSSILCDoctor
cunnoscuta
In
In-
cestiuni óre-cart.indicatiunt
dupa cumdfacti
globulul nostru
cello
mnite numatnot,
lui
epocel
acestorti stratelepu-
dupa Numatformate Cu-
asta-4I.
castori
suntet
care
ce 'mat
se
acesta
perdute, forme
omulut,
COLUMNA
:
de cel
apropiatT, sunteel
Proportinnile multicallret1 sunt
timpululstet, r6sarit, a
appus.intreg desparte
delaorizonte sea
face
orizonte
vois
tatl numal
:
luminaeste
pus
blould,
care-dupaghiléua.
tale reuesce
In
observa,
acellel
fórte trattata pré
pentru cadó
cu
espus care asse-
Ca
stile,
pictorulul.
Revenindd d.
sa
antAietateasilit a
tostil scenadupa
wulte
fórte facut culóre
perspectiva acéstacad ca
sa mal
essecutamodd In ca
fi
Lapupénu, caracterdstringa
ca
simplaniel chiard
mal
Dóinna singura
atatoccupa
printre óra
RADU TÉ.
' d. sa depuna
grabisa
arataind cuvinte,dupa
Istoriaturala
Mal
istoriculul
matematica ca
contesta cadifforitele perióde
ca malail
urina
periódain acésta
ca
la
alle
so gassireaperiódel
iinputandu-se ca
acelle
sa provina posterióre ;
sa admittadecato cuaternara
pa acésta epoca,
In ósse
citézaprióre,
inse sciintamal nu
de
se
sa urmabanuiala
mana dese
Indoiala
sa traiasca in
d'apripe
represintaniel
lt
putt
indata
plant fart,
pi
pntatt ori
Mal
pi
sociale,
dirt
p'apol
art
Inca
domestica
mist
coloratt.
pi da
dirt
pi
art
erode
,
sit cello
lapi
remast
atprecomo
a'lt
pe
pi se
ma
appt-
dinpi
loco pi
pi
pi pi animals
bosco
'pl
,
faptlpi
Coro
eral
COLUMNA LUI TRAIANU 183
epoea, urmari ellpe de credea ma-
Cuvier. össe
gilssite la cu acelle petrenu maT o
assuprad. Boucher de Perthes.
La 1863 d. Boucher gassi la Mou-lin-Quignon, vallea Sommer, de
instrumente de silex de
cuaternard deniel o dislocatiune , care
avutd fericirea visita laseptmane dupa descoperire. Se
noscat descoperire
ca totd-d'a-una se; se visita localitatea de
din Francia din ; se produsede Suiinte,
de de
logia din Francia ; se numi, fine, o cointnissiune
ce-
stiunea. commissiune
sitatea mare :
a analisa chimicesce ce seprin alveolele acellel se
de compositiune a stratulut, in cares'a sapaturele, ce a acea coin-
s'afalca, a alto silexua Mate
de d. Boucher, a con-deposituld era cuaternard, era
nu incercase o remaniare ulterióra, falcainstrumentele autentice, prin urm are
acelle instrumente realitate contimporano
fragmentede confirmad descope-
rirea Boucher ; acesta d.Dr. descoperi la Men-ton.
s'a gassit acest
D. cu missiuneade a esplora din
Menton, veni de
a face sapature adanci cunnoscutele grote, Menton. La metri de a-
cuaternard,:
era omulul dela Menton. D.precautiunile
spre conserva positiunea in care sei a
laParis. este in
ce , rezeinat peantebratd incrucipte indouite
spre parteanaturala, dice isbesce
pe salla Museului,se Pare mórtea l'a
estedela spre d'a
(1) ne
care se
assemene proportinnea membri-superior' nicT la 78, la
ea nu este niel o data de 80.0-acesta a o statura mare
decat care dupa pro-
fessord Brocca a fie de aprópeDintil stint pe ceTa-ce indica
de orizontala, este , care
aliinentele selle. or-
sunt patrangulare, caracterd cela unele din actuale suntAustralianil. Tibia, d'a fi esteturtitd, se in de sabia,forma ce constatatd Toti an-tropologi§tit intrunit1 la
dela face parte din tip : dinOro-Magnon. ce acest
ni trebuia fi
sea o a consoli-
datiunea ossulul visibila. de
alte gassite de d. Rivièrecu , con-
chi lie capulul schele-constitue de
de frunte lungd de
regiunea de
de nidde ; prin individuld estedin epoca din prima epoca aparitiunil
Se scie noua de
mine pre-istoricü, care impru:datele archeologia,
omulul
dupa armele, uneltele, de
construia aceste arme ,patru epoce earl stint :
. Etatea in care nu
avead unelte petre de si-modd ;
2°. Etatea lustruite, in care ótnenil pro-, nu se instrumento
siinplu ci le
;
caremetallele, din armele
instrumentele necessarie , to-tula in
4°. Ferruled, care
adoptara ca
So elirea aa este la Negri, unele
la celle-l'alte mammifere.
pentru fabricatiunea instru-mente pe care
dare de despre
apparitiuneape progressuld ce a
necessare trebuintelorddomestice a selle , ne face
bine anticitatea importanta des-coperiril omului Menton , ea vine
dea geologilord
coufirme descoperirea Moulin a
Boucher de Perthes , contemporaneitatea o-cloplite cu
Gr.(Din Revista
B
Convorbirile Litterare din publicsimportantissim
din Istria , scosti din chartielepostume alle reposatulul Maiorescu.
D. Marsillac a analisatd multaJournal de Boucarest grava economicaa Romania.
Ca o cnriositate de , o ,
pe care o Telegrafulü din 14 :,
1872, 22.
RedactoreTelegrafula, de din Bucuresci.
Anecsesu aci ca turturatd, copia adresel No.21 correntel sin-
ceritate D-lui Pre§edinterelativa la
precugetate crima de catra nefrati-med PitardPantele Milortuhl complicitcuibatd 38 anni acollo In casecretard PrefecturiT,tulul, mare fabricantO caramidI aid
capitala cu stare, , in
mele ade vagabontil ca Apela se insera
, amandoua acestea comentariile
mine 5din dioa de 10 1871fata ce
la vocele mele sgomotóse) cuesamplare ca din Dorniciliuldin ma' sgomotosdin libertate Constitutiune.
Serdara Manolachematd (in
de ce va sa de catraceld prea inalt detitie prin Adresasacra No. 2315
corrent, stradaNo. 6 Casit
de
s'a
»in
mien,
ve-
rele
lasse
trel
necre-
francesT
lóge
omulul.
Rivilire mal
de
de
fatadérö
aspectuld generald
,
felid
inforióre
este inultime
acestd precumtl
tulul cari resild
sunt
selle
armegrossolanti
Petrel
pétra
succintatimpulul
mammutuld.
ul-nutnrd
cestiunest6rpiriT
ne-imparta§in-
turturatuld acel
(Tanguirl
véculd
prin este
banuialalora.
o
o
cu
vorbitapetri01 pe
cun-
fericita,
ltorlAnglia
Societatil
cerceteze
essamina cu minutio-cea mal
affla dintiloraare
Inmissiune undo
ana-gassite
chisaniel
sunt In
De atunel omenescl
In in
unti
circamstantele,
RivièretrrAinurile
preglurula Nizil idela
ro-situate
in instrumen-lucratorulul resistinta
scheletulamarl
pu-
sitiunea brinepiclórele
positiune este
In
pe
dormla. cu (mall
nemicti
in scheletulul,cu
mal
calculele
72c.
timp
In loca triangulani,forma lama de
degla Eyzil.sunt de
fractura ,
fórte
dintl
prinsaTóte oblectele
gassite unulaunnare
dupa Archeologiägologi
divide
modula
cuin In
cloplite
cloplite, sa
Etatea In
lucrezeparasinda cu
;
Etate In ómenil
metallula
înainteverticala feter, maTmute
basata facutilIn fabricatiunea
sa
cadsa deductiunilora
Quignon d-lui
cu
STEFÂNESCU.
in
despre Romani'
padurilora
in
Domnule allO Our-aici
Aprilia intentataca nemi§catii)
trebunalulutin
enBraila puternica
Distric-de olane
Bucuresci,
cuin stimabilula
du-m de
10
timpula deafir-
do
aura
cassatiune
can,
dodo
carl
visitatora
pi
mullcea
si
,
pi
luMorelca
avail
pi
nu ,I frontal.I
pi oral piptra
ap-
numitlcarl
pi
lamal
nil
pi
ire-carefossili
diblcielscheletl
po-
piIll
mal
pi
pi
armelorlpi
at
silexurile
nalulul
milsupra-
poMaia.
al stall
,curl
glus-pi
184 COLUMNA LUI
COLUMNA TRAIANUREVISTA INDUSTRIALÄ.
IEsse o pe 4 mare, o de revista originale,nici o traducere : istoria, sciinte economice, medicina, sciinte naturale, poesia, litteratura poporana, etc.
PRETUL ABONAMENTULUI ESTE :
Pentru : 20 - Pentru districte : 30 -Pentru strain'etate : 40 20
ILa redactiunea se o pe 1870-71, anume 110 cale, cu de 40
se Batistea, Strada 9.Abonamentele capital pot face de assemenea la Imprimeria de undo se libera cuittante de
ANNUNTURILE : 25 30 LITTERE
vorti bine-voi a face 5 abonati, primi pe d'assupra abonamenttl gratis.Abonamentula este pe , tott-d'a-una dela
FERRATE ROMANEMersulu trenuriloru pe timpulu lucräriloru de reconstructiune pe intrega
VALABILÚ 8 0) APRILE 2.
LINIA BUCURESCI-BRAILA BRAILA-BUCURESCI
MERSULU QUOTIDIANU
LINIA BARBOSI-TECUCI TECUCI-BARBOSI
MERSULU QUOTIDIANU
STATIUNI
nr. 1.
de luare demesageril
SOME
Ora. Mn. Min
nr. 2.
de d
Ora. Min. Ora Min
ChitilaBuftea
Restaur.Cähigr.
Albesci
Buzeu. Restaur.Cilibia
Janca
1018304060697793
113118
148169189207228
dimin. 11 2042 4401 0634 39
1 0053
2 292 453 264 18
4 562
6 52789 16
Ianca
1 102 052 312 5034 22
5 186 077 577 47
Restaur.MonteoruUlmeni
ValleaPloesca.Crivina
Buftea8
.2239608099
115
160169188198
2281
dimin.5 489 2978 098 58
9 5410 4011 2611 4512 11
0637
2 102 32
5 005 516 377 248 149 20
9 5810 5011 3111 4712 33
161 522 152 36
3 d.
nr. 3.
depersóne
SOSIRE
Ore. Min. Ore. Min.
STATIUNI
SebestiPrevalilIve§ti
dimin. 6 - Tecuciu13 6 33 3830 7 20 7 2653 8 23 8 3371 9 18 dimin.
18415871
nr. 4.
de trans-port de perske
SOSIRE PLECARE
Ore. Min. Ore. Min.
45 5552 5840 45
8 18LINIA ADGIUD-ROMAN ROMAN-ADGIUD
tren. nr. 5 6 vice-versa va avé loe tóteci Mercurea Dominica
STATIUNI
Adgiud
Racaciuni
GalbeniRoman
de Trend 5.Adj. de
nr. 6.de
4859
103
séra5 316 257 207 508 57
10 00
5 005 406 357 238 059 00
séra
RomanGalbeni
RacaciuniSascutAdgiud
2344557289
103
dimin.5 005 576 377 258 20-
4 005 056 106 407 358 23
dimin.
DIN SCRIERILE D-LUI B. P. HASDEUse de la administratinnea
COLUMNA LUI TRAIANU:Editiunea IL 2 lei
5 acte in versuri. Editiunea 3 lei: Shylock, Gobseck Moise; litteraria. 1
ca professiunea de a poporului israelita ;1
principiula concurrintei ; studid1
Cine le d'o-data, este : 6 nuoi, pentru3
vr'o cate-va din editiunea I :CELLU CUMPLITU,
portrett 10 gravure, aprópe 300 pagine. : 7 lei3
Sean a de
VV.dupá din 7160 luí Christ 1651
INFAMIELE IMPERIULUI LUI NAPOLEON IIIdupe GRISCELLI.
de sub pressä :
fr
o mare colkctiune de tóte necessaile precumasatiuMf; pentru institute studie proprie.
n.
Bucuresci.-Tipografia Curtii,(Lucratori Associati) Passagiu
CARE
--
:
.
orl-oare fArä
NUMAIlei noui
cari ni1
póte collectiune pretuM
Redactiunea administratiunease in .Passagig
primirea banilorft. DE
ELA
LINIA LINIA
Bucurescl
Crivina
Vallea
MizilUlmeniMonteoru
129
PLECARE
11 1112 12
35
6
3925 Chitila
aéra Bucuresci
Cilibia
110
135Albesci 152
Calugr.Restaur.
Perisu
19
trans-de
5Ivesti 5Prevala 6 6
7 7
LINIAîntre in
Sascut
Valea31
80
perséne
Valea
Tren
tolerantel religióse in catolici,evrel. nuoi.
drama istorica nuoi.Trei
politice-econornica.
lea lei Transilvania
mai
pentrufiorinl.
editiunea
A
cerile celle
Român,
LUIdata septemanä, Duminick materia at altä
drept,
fiorinL
incep6nd genaria.
noui.
Dionisi,
persóne
STATIUN1.
persóne hare
12 12
28 219
STATIUNI
PLECARR
Bärbosi séra6 5
erbe§ti
Mersulnumai
I
14
STATIUM perséne
9
prokstanp, lipo-
Bazvani-voda; III.
Industria eu
fiorini.
nuoi,
vendiare Curtli,
PRAVILA
conver
TRAIANU
11
SCIINTIFICA,formatö
capitaliAnei
girl completi
Bueuresel, SuburbiaCarp,
ro
1 -
-1 1
aft
ION-TODA
Typ.