5 948491 340012 57350

Vineri, 27 februarie 2015, nr. 40 (5375), anul XXIV 16 pagini2 lei

13 miliardeeuro – ieºiridin depozitelebãncilor elene,în ianuarie

Grecii au retras, în ianuarie anulacesta, aproape 13 miliarde de eurodin depozitele constituite la bãnciledin þarã, faþã de cinci miliarde deeuro în decembrie 2014, pe fondulamplificãrii temerilor privind situa-þia financiarã a þãrii, respectiv a vii-torului acesteia în zona euro, anunþãBanca Centralã Europeanã (BCE).

La începutul acestei luni, BCE aîncetat sã mai accepte obligaþiunigreceºti drept colateral (garanþii)pentru creditele acordate bãncilorcomerciale elene, astfel cã sarcina fi-nanþãrii acestor instituþii a cãzut pebanca centralã de la Atena. Totuºi,BCE deþine controlul situaþiei, încondiþiile în care împrumuturile decare pot beneficia bãncile greceºtiprin intermediul liniei de finanþarede urgenþã (ELA) de la banca centra-lã a Greciei sunt aprobate de BCE.

Decizia BCE, împreunã cuieºirile masive din depozite, au ge-nerat creºterea dependenþei credi-torilor eleni de finanþarea de urgen-þã de la Banca Centralã a Greciei,însã aceasta este mai scumpã decâtîmprumuturile de la BCE.

Preºedintele BCE, Mario Draghi,apãrã cu tãrie politica bãncii pe careo conduce, faþã de Grecia, chiar dacãaceasta a fost criticatã, afimând cã nuface decât sã respecte normele înmaterie.

V.R.

Milionarul feroviarCostel Comana s-asinucis de frica DNAl Acesta suferise în ultima perioadã mai multeintervenþii chirurgicale

Omul de afaceri Costel Co-mana, care controla socie-tatea Regiotrans ºi era an-chetat într-un dosar de corupþie -în care partenerul sãu de afaceri,Iorgu Ganea, a fost arestat - estepasagerul gãsit mort în toaletaunui avion, care efec-tua un zbor din Colum-bia în Costa Rica.

Presa din þara de destinaþie, citatãde Noticiasrcn.com, a relatat, ieri,cã românul se numeºte Costel Co-mana ºi are 53 de ani. El plecase dinBrazilia spre Costa Rica, trecândprin Bogota, pentru a evita – con-form sursei citate - sã fie prins de cã-tre autoritãþi.

Potrivit site-ului, bãrbatul era

însoþit în avion de o femeie, care asesizat cã este nervos ºi cã a mers latoaletã de mai multe ori. Dupã operioadã mai îndelungatã, în careCostel Comana nu s-a întors la loculsãu din avion, femeia a mers ºi a bã-tut la uºa toaletei. Neprimind niciun

rãspuns, a forþat uºa,împreunã cu personalulde bord, românul fiind

descoperit fãrã viaþã.Primele informaþii despre si-

nistra întâmplare au fost date decompania columbianã Avianca,citatã de Xinhua, în pagina elec-tronicã.

OVIDIU VRÂNCEANU

(continuare în pagina 4)

CE: Corupþia ºi fraudele din achiziþiile publicerãmân o problemã în România

Campania freneticã anticorupþiederulatã de procurori, în ultimeleluni, pare sã nu fi fost suficient de"zgomotoasã" pentru Comisia Euro-peanã (CE). Potrivit Raportului deþarã pe 2015 al CE, corupþia ºi frau-dele din achiziþiile publice rãmân oproblemã în România. Totodatã, in-certitudinile legislative provoacãineficienþã atât în sectorul public, câtºi în cel privat.

Dificultãþile din sistemul achiziþii-lor publice sunt determinate de ocombinaþie de mai mulþi factori, întrecare lipsa de stabilitate ºi fragmenta-rea cadrului legislativ, verificãrile de-

ficitare din sistemul instituþional, ca-litatea concurenþei în achiziþiile pu-blice ºi capacitatea administrativã acumpãrãtorilor din sistemul public,inclusiv capacitatea ºi competenþapersonalului care se ocupã de proce-durile de achiziþii publice, atât la nivelnaþional, cât ºi local.

Adoptarea strategiei pentru achi-ziþii publice este aºteptatã sã aibã locîn acest an.

“Tratarea problemei corupþiei ºi afraudelor în achiziþiile publice rãm-âne o provocare”, se aratã în raport.

Reprezentanþi ai societãþii civileau observat diferenþe majore între

numãrul de cazuri de nereguli identi-ficate ºi urmãrite în diferite zone aleþãrii ºi de cãtre diferite agenþii.

Autoritãþile locale sunt în modspecial afectate de lipsa transparen-þei în alocarea fondurilor publice, iarriscurile de corupþie în atribuireacontractelor publice la nivel localsunt substanþiale, potrivit raportului,care noteazã cã utilizarea repetatã aexcepþiilor afecteazã transparenþa ºideschiderea faþã de piaþã ºi creeazãposibilitatea pentru corupþie.

Un alt motiv special de îngrijorareîn domeniul achiziþiilor publice esteconflictul de interese.

În 2014, Agenþia Naþionalã de Inte-gritate a rezolvat 514 cazuri, din care101 s-au referit la conflicte de intereseadministrative, iar 60 la conflicte deinterese de naturã penalã. Multe dintreaceste cazuri implicã politicieni ºi ofi-ciali publici la nivel local.

În aceste condiþii, un sistem deprevenþie (ex-ante), dezvoltat deAgenþia Naþionalã de Integritate, artrebui, potrivit Comisiei Europene,sã ajute la prevenirea ºi identifica-rea mai eficientã a conflictelor deinterese. (A.A.)

(continuare în pagina 4)

n Alina Bica, judecatã pentru cã a luat mitãºi l-a favorizat pe Tender

PAGINA 3

n Societatea Academicã Românã propunesimplificarea fiscalitãþii ºi privatizareacolectãrii taxelor

PAGINA 4

n Nicolae Zamfir:“Mãgurele Science Parkva costa circa un miliardde euro”

PAGINA 2

n Cererile pentruserviciile de turismmedical au crescutcu 15%

PAGINA 11

GRAM AUR = 152,7533 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,1178 RON EURO = 4,4252 RON DOLAR = 3,8932 RON

CJUE: JUSTIÞIA ROMÂNÃ SE POATEPRONUNÞA ASUPRA DOBÂNZII ªICOMISIONULUI DE RISC

Piperea: “Instanþa trebuie sãreia miile de dosare suspendateîn ultimii patru ani”

Justiþia noastrã este în mãsurã sãdecidã asupra caracterului abu-ziv pe care-l pot avea clauzelereferitoare la dobândã ºi la comisio-nul de risc dintr-un contract de cre-dit, dupã cum a stabilit Curtea de Ju-stiþie a Uniunii Europene (CJUE).

Instanþa europeanã a luat aceastãhotãrâre într-un proces intentat deIoana Ofelia ºi Bogdan Matei împo-triva Volksbank România, fiind pri-mul caz ce face referire la dobânda ºicomisionul de risc impuse de o ban-cã din România asupra cãruia CJUEse exprimã, potrivit avocatului Ghe-orghe Piperea.

Speþa Matei contra VolksbankRomânia vizeazã douã contracte decredit - unul în euro ºi altul în francielveþieni -, în care banca îºi rezervadreptul cã modifice unilateraldobânda în funcþie de evoluþiile pie-þei ºi percepea un comision de risc,potrivit unui comunicat al CJUE.

În aceste condiþii, CJUE spune cãobiectul principal al contractului ºipreþul acestuia “nu acoperã, în prin-cipiu, tipuri de clauze (…) care, pede o parte, permit, în anumite condi-þii, creditorului sã modifice în mod

unilateral rata dobânzii ºi, pe de altãparte, prevãd un «comision de risc»perceput de acesta”, subliniind cãjustiþia româneascã poate analizaacest lucru.

Gheorghe Piperea ne-a explicat:“Pânã acum, justiþia noastrã suspendadosarele cu astfel de speþe pe motivulcã cele douã componente (n.r.dobânda ºi comisionul de risc) ar faceparte din preþul contractului ºi cã,astfel, instanþa nu poate interveni. Defapt, era evident din 2010 cã, dacã oclauzã þine de costul unui contract, nuînseamnã cã justiþia nu se poate expri-ma asupra ei. Încã de atunci CJUE adecis pe astfel de speþe, existând ca-zuri celebre pe speþe similare, cumeste Kasler împotriva OTP Ungariasau Aziz împotriva CatalunyaCaixa.

Chiar dacã este vorba despre preþ,clauza poate fi neinteligibilã pentruclient, iar instanþa poate analiza dacãaceasta este abuzivã sau nu, având învedere cã prevederile UE nu permitca într-un contract de credit sã existeclauze neinteligibile.

E.O.

(continuare în pagina 15)

REZULTATELE PROCESULUI DERESTRUCTURARE

ASF se-ncurcãîn propriile cifreMarea restructurare a Auto-ritãþii de SupraveghereFinanciarã (ASF) a tre-cut, în sfârºit, de prima etapã, dupãcum ne anunþã, cu mândrie, institu-þia, la aproape doi ani de la desfiin-þarea fostelor comisii CNVM, CSAºi CSSPP.

Însã cifrele prezentate nu suntdemne de atâta laudã pe cât ºi-ar doriAutoritatea ºi pe cât se auto-ridicã înslãvi aceasta.

Personalul ASF s-a redus la 382salariaþi în posturi de execuþie, 46 deºefi serviciu ºi 10 directori, iar 42 deposturi au rãmas vacante, potrivitcomunicatului ASF, care mai aratã:“În acelaºi timp, Fondul de Garanta-re a Asiguraþilor are acum 28 de sala-riaþi. Rezultã astfel cã, dupã 1 martie2015, ASF va avea un numãr efectiv

de 466 de salariaþi, o reducere de 143de salariaþi faþã de martie 2014 ºi maipuþin cu 252 faþã de totalul de 718,câþi au fost preluaþi în 2013 de laCNVM, CSA ºi CSSPP prin OUGnr. 93/2012”.

În primul rând, cele 42 de posturirãmase vacante urmeazã sã fie scoa-se la concurs, aºa cã numãrul efectivde salariaþi va creºte de la 466, la508.

ASF vrea sã spunã cã a redus sub-stanþial personalul, de la giganticultotal de 718, “câþi au fost preluaþi în2013 de la CNVM, CSAºi CSSPP”.

În acest punct, ASF se contrazicecu unul dintre primele comunicatepe care le-a dat. Pe 30 mai 2013,ASF a transmis: “Fostele autoritãþide reglementare comasate în ASF(CNVM, CSSPP ºi CSA) însumau,

la data înfiinþãrii ASF, aproximativ540 de persoane”.

Cine greºeºte? ASF-ul de atuncisau cel de acum?

Într-adevãr, dupã înfiinþarea ASFau mai fost fãcute angajãri, astfel cã,la 1 iulie 2013, personalul ajunsesela 627 salariaþi, însã niciodatã nu s-avorbit de 718.

Miºu Negriþoiu, preºedinteleASF, a prezentat, pe 2 septembrie2014, o nouã organigramã ASF, careprevede limitarea numãrului deposturi la 495 (de la 609). Din nou,609 diferã de 718!

ADINA ARDELEANU

(continuare în pagina 13)

PE SITE-UL ZIARULUI BURSA

Împrumutaþii în CHFcontrazic vehement

Banca Naþionalã

Atrecut o lunã ºi jumãtatede când a izbucnit crizacreditelor în franci elve-þieni (CHF), ca urmare a

deciziei Bãncii Centrale a Elveþiei sãridice pragul de 1,2 CHF/EUR, im-pus în 2011.

De atunci, împrumutaþii în aceastãmonedã au plãtit, sau ar fi trebuit sãplãteascã, o ratã semnificativ maimare decât cea de la finalul anuluitrecut, apropiindu-se cu paºi repezicea de-a doua (peste unii deja au tre-cut douã scadenþe).

Deºi, iniþial, se pãrea cã parlamen-tarii ar urma sã adopte în regim deurgenþã un act legislativ care sã vinãîn ajutorul debitorilor în CHF, exu-beranþa lor s-a stins repede, astfel cã,în ultima vreme, nu a mai venit nicioinformaþie în acest sens, dinspre Par-lament.

Pânã ºi Autoritatea Naþionalã aProtecþiei Consumatorilor (ANPC) aajuns la concluzia cã o conversie lacurs istoric plus 20% (aºa cum cerîmprumutaþii) nu ar fi posibilã, su-bliniind, la unison cu Banca Naþio-

nalã a României (BNR), cã singurasoluþie rãmâne în mâna bãncilor,care ar trebui sã negocieze cu oame-nii, individual.

Aºa este - bãncile ar trebui sãdiscute cu oamenii, mãcar acum, încel de-al 12-lea ceas -, dar semnaleledin partea consumatorilor sunt cãnegocierile nu au nicio finalitate ºicã operatorii bancari vin cu diversecondiþii nefavorabile debitorilor.

Doar douã bãnci au anunþat, în ul-timele zile, cã au câteva propunericare sã vinã în sprijinul împrumuta-

þilor în CHF, subliniind, însã, cã nutoate dosarele sunt de naturã sã fienegociate.

În aceste condiþii, cei care au cre-dite în CHF au adoptat diverse formede protest, prin mitinguri în stradã ºiprin plata fragmentatã a ratelor, cumonede începând de la un ban.

Reprezentanþii Grupului clienþi-lor împrumutaþi în franci elveþienisunt în curs de înfiinþare a uneiechipe de negociere, care, potrivitinformaþiilor postate pe pagina lorde socializare, “va cuprinde toatecompetenþele - financiar-bancare,juridice ºi drepturi ale consmatori-lor”.

Andreea Cristoforidis, unul dintreiniþiatorii Grupului, anunþã cã dinechipã va face parte câte un respon-sabil pentru fiecare bancã.

“Toþi cei înscriºi vor fi reprezentaþiîn acelaºi val de negociere/pentrufiecare bancã în parte. Ne propunemca negocierea sã înceapã în a douajumãtate a lui martie, pânã atuncistrângem documentele”, subliniazãdomnia sa, adãugând cã, între timp,boicotarea bãncilor va continua.

EMILIA OLESCU

(continuare în pagina 15)

JUSTITIE

Clienþii bãncilor anunþã un nou miting, pentru luna martie.