7/23/2019 Ciclul Gestalt

http://slidepdf.com/reader/full/ciclul-gestalt 1/7

CICLUL DE CONTACT GESTALT– INTRERUPERI ÎN CONTACT(Percep ia Gestalt a func ionării umaneț ț )

Terapia Gestalt reprezintă o abordare rela ională holistică, în care privim rela iaț ț

dintre figură i fond i suntem con tien i mai mult de întreg decât suma păr ilorș ș ș ț țsale.În acest mod un grup reprezintă mai mult decât suma membrilor săi. Oamenii în grup au o poveste, rela ii, obiective.țTerapia Gestalt reprezintă redescoperirea intui iei originale aț experien ei carețare loc la limita de contact dintre Eu i Tu.ș  Rela ia terapeutică este văzutățca emergent dintro e!perien ă reală, a avut propria poveste în spa iul dintreț țclient i terapeut.ș"n grup este de asemenea un loc în care povestea rela ională poate fi refăcută,ț întrun mediu sigur nevoile, dorin ele interesele pot fi e!primate, fiecare grupț

avand propria dinamică.#imita de contact este locul în care sinele se dezvăluie, acea func ie ațorganismului uman care e!primă capacitatea$ abilitatea sa de a intra în contactcu propriul mediu i cum să se retraga din el.ș#imita de contact este o linie de mal% locul în care marea i tărâmul seș întâlnesc. &u apar ine nici mării i nici pământului, este între.ț ș'inele (se întâmplă) în locul în care organismul i mediul se întâlnesc i undeș șlucrează sim urile.ț

Terapeutul rămâne conectat cu limita de contact mai mult decât cu

categoriile mintale.

Contactul – este func ia care sintetizează nevoia de uniune i separare.ț ș*m realizat acest lucru inca din pântec. Trebuia să înotăm întrun mediubenevol.+ând am devenit fiin e separate, a început căutarea uniunii cu altcineva în afarățde noi. &u ne putem întoarce niciodată în paradisul simbiotic. 'entimentul deuniune depinde parado!al de un sentiment de separare si căutăm să rezolvămconstant acest parado!.

“În elepciunea” rezisten eiț ț

Rezisten a este o încercare esen ială incon tientă a individului de a proteaț ț șintegritatea sinelui $ i nevoia de a fi valorificat, ca parte a întregii persoane.șRezisten a nu este ceva ce trebuie parcurs, pătruns, ci trebuie recunoscută iț șapreciată ca parte a persoanei. Trebuie în eleasă la primele eforturiț-incon tiente maore de a men ine sentimentul coeziv al sinelui.ș țRezisten a clientului poate fi în eleasă doar alături de cum percepe clientulț țac iunea terapeutului, interac iunea cuț ț acest  client. Rezisten a este unț fenomen ce are loc ) între”. 

7/23/2019 Ciclul Gestalt

http://slidepdf.com/reader/full/ciclul-gestalt 2/7

CICLUL GESTALT DE RETRAGERE DIN CONTACT Clarkson P. (1989) Gs!al! Co"nsl#n$#n A%!#on& Sa$ P"'l#%a!#on

  MOBILIZARE

PROIECTIE

ONSTIENTIZAR  INTROIECTIE

SENZATIE

DESENSIBILIZA

RETRAGERE

CONFLUENTA

EGOCENTRISM

SATISFACTIE

DEFLECTIE CONTACT

ACTIUNE

RETROFLECTIE / PROFLECTIE

VIDULFERTIL

7/23/2019 Ciclul Gestalt

http://slidepdf.com/reader/full/ciclul-gestalt 3/7

În elegerea rezisten elorț ț Stevenson ! ("##$) Para%o&' A Gestalt Teor o* Cange

 

Rezisten eț

Introiec iaț Acceptarea sa !n"#i irea nei e$perien e %!ntre"i&% F'r' (i)trareaț țe$perien e)or prin ceea ce re*onea*' c a+e,'r) persona)& A (ițnai, sa cre+)&+e e$- "#i+area parenta)' c pri,ire )a c. s' trecistra+a este o introiec ie po*iti,'ț

Proiec iaț Atriirea proprii)or senti.ente sa ac ini a)tia& B)a.area0 +ețe$e.p)0 incapacitatea +e a recnoa te c' rasa a)a este o (or.'ș+e ras' i c'tarea +e a +e(ini rasa prin oa.enii +e c)oare0 in )ocș+e a !ncerca s' !n e)e"i ce !nsea.n' s' (ii a) prin a pri,iț

 pop)a ia .ai .are sa )a ,ia a in+i,i+)i&ț ț

De()ec iaț E,itarea contact)i +irect c a)t' persoan'& De e$e.p)0ti)i*area ").e)or pentr a )oca serio*itatea nei sita ii saț

 pentr a i"nora n co.p)i.ent&

Con()en aț Incapacitatea +e a se +i(eren ia pe sine& De e$e.p)0 con,er"en aț țc opinii)e a)tora pentr a e,ita as.area nei po*i ii0 a+eseaț

 percept' ca o persoan' care spne .ere 1+a2 0 ('r' opinie persona)' &

Desensibilizar

ea

Sen*a ii +e a.or ire& De e$e.p)0 e,itarea con tienti*'rii (i*ic0ț ț șe.o iona) sa .inta)& Disociereaț

7/23/2019 Ciclul Gestalt

http://slidepdf.com/reader/full/ciclul-gestalt 4/7

3ntrerperi )a )i.ita +e contact

     C   o   n     *

     l   +   e   n   a          ț

     I   n    t   r   o     i   e   ,     i   a          ț

     P   r   o     i   e   ,     i   a          ț

     R   e    t   r   o

     *     l   e   ,     i   a          ț

     D   e

     *     l   e   ,     i   a          ț

     P   r   o     *     l   e   &     i   a

     E   g   o

    t     i   s   -   +     l

A) iiț4.e+i)5

Li-itaDe ,onta,t

e 4or"anis.5

Ginger ’s. “ The Art of Contact” - ”Arta contactului”, Ginger  

Tulburările limitei de contact 

+ând limita de contact dintre sine i celălalt devine neclară, pierdută saușimpermeabilă, rezultă întro tulburare a distinc iei dintre sine i al ii, dar iț ș ț șdintre contact i con tientizare -vezi /erls, 01234 /olster and /olster, 0123.ș șÎn buna func ionare a timpului, oamenii alternează între conectare i separare,ț șdintre a fi în contact cu mediul actual i retragerea aten iei de la mediu. #imitaș țde contact este pierdută în poluri opuse, în confluen ă i izolare. În

ț șconfluen ă

ț -fuziune, separarea i distinc ia dintre sine i ceilal i devine atât de neclarăș ț ș ț încât limita este pierdută. În izolare, limita devine atât de impermeabilă încâtcone!iunea este pierdută, de e!., importan a sinelui pentru al ii e pierdută dinț țcon tientizare.ș

Confluen a ț  reducerea absolută a diferen ei ț  .+a un contract dintre doi oameni care au picat de acord să fie în dezacord.+ând rela ia confluentă este tulburată, pot să apară sentimente tulburătoare dețvină sau resentiment. /ersoana (trădată) se poate sim i rănită i ofensată.ț ș+a rezultat, ambele păr i pot utiliza retrofle!ia.ț

În terapie ne centrăm pe diferen iere i articulare. /rin confruntarea terorii deț șseparare i e!perimentarea că persoana este încă în via ă.ș ț5!emple de întrebări utile în această etapă a terapiei6+e sim i acum7 +e vreițacum7 +e faci acum7 *ută să ne centrăm pe importan a sinelui i pe afirmareaț șa teptărilor proprii ale clien ilor, prima data în fa a terapeutului i apoi aș ț ț șcelorlal i.țRecunoa terea i gria de propriile nevoi i articularea lor aută la centrareaș ș șimportan ei de sine i apoi la afirmarea a teptărilor clientului, prima dată fa ăț ș ș țde terapeut apoi fa ă de ceilal i, recunoa terea i îngriirea propriilor nevoi apoiț ț ș șarticularea acestora.

7/23/2019 Ciclul Gestalt

http://slidepdf.com/reader/full/ciclul-gestalt 5/7

!ntroiectia/rin introiec ieț  " materialul străin este absorbit fără discriminare sau asimilare.Înghi irea întregului creează o personalitate 8ca i cum8 i un caracter rigid.ț ș ș9alorile i comportamentele de introiec ie sunt impuse sinelui.+a în toateș țtulburările de contact, înghi irea întregului poate fi sănătoasă sau patologică, înț

func ie de circumstan e sau de gradul de con tientizare. :e e!emplu studen iiț ț ș țcare participă la un curs, cu plină con tientizare a faptului că fac acest lucru,școpiază, memorează i ingurgitează materialul fără o 8digerare8 deplină.ș/entru anularea introiec iilor este necesară rebeliunea. #a fel i pentru stabilireaț șsensului op iunilor disponibile pentru individ i stabilirea puterii de a diferen iaț ș ț între (mine) i (tine).ș;mpedimentele în lucrul cu introiec iile vin din nerăbdare, lene i lăcomie.ț ș;ntoleran a diferen ei este practic intoleran ă fa ă de agresiunea necesarăț ț ț țpentru a altera$modifica diferen a înainte de a fi digerată i asimilată întrunț șorganism sănătos.

Introiectorul se predă sentimentului său de identitate.

Proiec iaț  este o confuzie asupra sinelui i a celuilalt care rezultă din atribuirea e!terioruluișa ceva ce apar ine sinelui. "n e!emplu de proiec ie pozitivă este arta. /roiec iaț ț țpatologică rezultă din a nu fi con tient de i a nu accepta responsabilitatea fa ăș ș țde ceea ce este proiectat./roiectorul nu î i poate accepta sentimentele sau ac iunile din cauza acelui (arș țtrebui). &u î i recunoa te sentimentele sau nu este con tient de ac iunile sale.ș ș ș ț#e recunoa te repede în al ii. Î i dă de gol identitatea.ș ț ș

#etroflec iaț  este o ruptură în interiorul sinelui. *ceasta substituie sinele pentru mediu, ca ișcum ar face pentru sine ceea ce altcineva vrea să facă altcuiva sau a facesinelui ceva ce altcineva vrea să î i facă. *cest mecanism duce la izolare. ;luziașautosuficien ei este un e!emplu de retroflec ie pentru că substituie sineleț țmediului. :e i un individ poate respira i mesteca singur, aerul i mâncareaș ș ștrebuie să vină din mediu. ;ntrospec ia este o formă de retroflec ie care poate fiț țpatologică sau sănătoasă. :e e!emplu rezisten a la impulsul de a e!prima furiațpoate auta la a face fa ă unui mediu periculos. Întro astfel de situa ie, a iț ț ț

mu ca buza poate fi mai func ional decât a spune cevaș ț mu cător.ș  În retroflec ie energia este blocată în imobilizarea impulsului de care ne temem.țRetroflec ia face posibilă diviziunea dintre observator i cel care este observat. *ț șvorbi cu sine, a râde de sine, a se autoobserva, a fi autocritic. (nimeni nu îmi acordă aten ie, a a că trebuie să o fac singur).ț șÎn terapie % restabilirea ritmului natural dintre spontaneitate i autoobservare,șcăutarea contactului cu ceilal i. În primul rând con tientizarea propriei posturi, aț șmodului de a sta, de a vorbi în loc de fantezie sau ac iune.ț

7/23/2019 Ciclul Gestalt

http://slidepdf.com/reader/full/ciclul-gestalt 6/7

$eflec iațeste evitarea contactului sau a con tientizării prin a se abate, ca i cum cinevaș șar fi politicos în loc de a fi direct. :eflec ia se ob ine prin a nu e!prima directț țsau a nu primi. În ultimul caz persoana se simte 8neatinsă84 în cazul anterior,persoana este des ineficientă i derutată referitor la faptul că nu prime te ceeaș ș

ce se dore te. :eflec ia poate fi utilă atunci când, prin con tientizare, întrune teș ț ș șnevoile situa iei -de e!., când situa ia trebuie calmată. *lte e!emple deț țdeflec ie includ a nu se uita la persoană, proli!itate, neclaritate, a în elege i aț ț șvorbi despre în loc de cu -/olster i /olster, 0123, pp. <11=.ș

Proflec iațOamenii fac lucrurile pe care vor să le facă al ii pentru sine. În situa iile în careț țindivizii nu î i pot e!prima nevoile i nu î i pot verbaliza dorin ele, îi aută peș ș ș țal ii să le respecte cerin ele i nu sunt con tien i de comportamentul lor.ț ț ș ș țO persoană care nu este sinceră în ceea ce prive te propriile nevoi poate cauzaș

utilizarea acestei tulburări de contact. În acest mod, indivizii ob in o satisfac ieț țsecundară.-9oltan*car, =>>?.

Egoismul practica vorbirii despre sine i gândirii la sine în mod e!cesiv din cauza unuișsentiment neustificat de importan ă de sine, autopromovare i grandomanie.ț șT5R*/;5%copul tratamentului este ca pacientul să & i revină &n mod spontan prinșcontactarea mediului. Tratamentul constă în a auta clientul să trăiască dinplin, respectând propria abilitate de autoreglare în rela ie, nu doar la nivelț

verbal dar i la nivel de alegere inten ionată -func ia egoului, la nivel corporalș ț ț-nevoi, func ia identită ii i la nivel social i rela ional -func ia personalită ii.ț ț ș ș ț ț ț  

#itmul retragerii contactului este un proces natural i necesar pentrușsupravie uirea unui organism. 'e mi căm &nspre ceva sau departe deț șceva sau cu con tien a noastră ne concentrăm asupra unui lucru sau &nș țafara acestuia. +ele 3 condi ii necesare pentru ca un contact să aibă loc sunt6ț

0 mi care la limita de contact, care permiteș= con tientizarea diferen eiș ț

3 împărtă irea e!perien ei imediateș ț

+ontactul este seva cre terii, instrumentul de schimbare a sinelui i e!perien aș ș țunui individ în ceea ce prive te lumea.ș/rin contact, individul nu trebuie să încerce să se schimbe, schimbarea pur ișsimplu are loc.+ontactăm mediul prin func iile noastre de contact. *cestea singure nuțreprezintă o garan ie pentru contact, ci felul în care le folosim determină un bunțcontact. -+um vedem, auzim, atingem, mirosim, gustăm, vorbim, ne mi cămș#imita de contact este punctul în care individul e!perimentează (eu) în rela ie cu ceea ce (nu este eu).ț

7/23/2019 Ciclul Gestalt

http://slidepdf.com/reader/full/ciclul-gestalt 7/7

STILURILE DE CONTACT G. *lr& (1991) Gs!al! R%ons#+r+ GIC  Prss,Gor+on Prss& N- ork

Con()en aț   Vs. Di(eren iereaț

Proiec iaț  Vs.

Reten ia0 )iteraritateaț

Introiec iaț   Vs. Mestecarea0 +estrctrareaRetro()ec iaț   Vs. Sc#i.)0 !nt6)nireaDesensii)i*area 4E"ois.5   Vs. F*inea0 concesiaDe()ec iaț   Vs. Centrarea0 concentrarea

@ibliografie

0. Greenberg #., Aahn '. 5. 5!perimentation6 a Gestalt *pproach to+ounseling

=. 5strup #. Bhats behind the emptC chair % =>>?, updated3. DCcner R. @etEeen /erson and /erson 0110, -The Bisdom of ResisntanceF. DCcner R., acobs #. The Dealing Relationship in Gestalt TherapC, 011HH. DCcner R., acobs #. Relational *pproaches in Gestalt TherapC =>>=

Gestalt /ress?. Bheeler G., -0110 Gestalt Reconsidered G;+ /ress$Gordon /ress, &eE

IorJ

2. Iontef G. *Eareness, :ialogue and /rocess % 5ssaCs on Gestalt TherapC0110, Gestalt ournal /ress