Carti Biblioteca.pentru.toti.Copiii Morcoveata Ed.litera TEKKEN

7/23/2019 Carti Biblioteca.pentru.toti.Copiii Morcoveata Ed.litera TEKKEN

http://slidepdf.com/reader/full/carti-bibliotecapentrutoticopiii-morcoveata-edlitera-tekken 1/147

MORCOVEAT

HKEuploadedvStrd30

BELIOTECAPENTRO

Tqrr coPili

JulesRenard

MORCOVEATATraducerein imba 6ncez;

Marcel afton9iModestMofariu

PaiIde Dtt

JulcsReErd

{c.Ediru.aLild"

O.P s3j C,!, 212,*ctor 4, Bu.urclti, Rominiar . l . :021 196390;03125 619!075251€372

e'nail: conwi@irh.D

Mu@ttuF

Jdd Renad

Coplrighr @2013Litenpentu ve.siuna ln linba mneni

ToaedEplur eaNat

Editor: Vidmle qidiiR.dador-coordoutor Irina nie

Redactor:Mdna Apa

Co.{tor c€oryim Enachecopert: Andrci cda{

Tehnoftladarc !i pEprs: OMia Cc$llm

D€rdeEa CIP ; Bibliorcii Natid.alc a RonAnieiREIiIARD,ITLES

MorweEi / JulesReDard;had.: I{aEel Crjaon,ModestMo.di!, - Buclrrti: Ljtera, 20 3

tslN 978-606-68c094-9

Il. M.rdiu, Mod6t (rad.)

821,133.1-93-31=135.1

TABEL RoNoLoGIC

1864 La 22 lebruarie se na$e Pierre+l$ Renard, in Chatom-du-Main€

O'Ial€nne). Tat:l snu, Fmnpis Renard (t82a l S97),esteanlrepr€norde lucrrri publice qi lucread in acel moment la consmirea diiferate din regiune. Dupn ce d;duse nattere la inci trei copii, mamalui, Anne-RGa Colin, nu-qi mai suporte solul qi, ca atarej \€ aveaaceeali atiludine ti faj, de ultimul siu drcut, Pierre-Jules.

1883 Primii mi de foaln ii petrece in regim de int€rnat, ]a Ner€rs, apoi

urmeazi cu$urile de retoricn Ei de filosofie ale Liceului Caroi celI{are din Paris. Dup; bacalaurcat rinene h Paris, unde incepe sncolaboreze a diverse re\iste $isn tecrenteze cafeDeleledin CarriennLin. loculdF n,alnir a l bocn. : Li ,p-rrp dn/ i rne.

1808 Se cisntoregte u Marie Morneau, cu cde va aveadoi copii:Jean-FrmEois lFmtec), niscut in februariel88g, !i Julie Ma.ie

-Gait),scuti in martie 1992.

1889 impreunn cu ceiva prieteni, fondeaz: revista litenrn ,41,"'lrd /dF/d.., in carepublid povestili. Acestea vor apnr.a in I 890 sub ridulSourinsliacts.ln

^ceastepeioad; incepe se se implice din ce in ce

mai muli in viala artisticn a capitalei !i sefreoenreze specracolei€ ncompdia citoNa prieterd, printre cde Maurice Barris, AndreGide sau Nlaxcel Schwob. in casa ui Alphonse Daudet ii cunoaitepe Auglste Rodin $ipe Edmond de Goncourt. I se propune s; facnpdte

din comitetul de ledud al Th6alre d'Art.1890 incepand din acest an, publid in cete

'1aipresrigioa$ zjare

panziene: I2 Figala,Gil Bltrllsan :Erho d, Parir.

1894 Intri tu Socictatea Omenilor de Literei publica romdlrt auto-biogra6 Moftooujd (Paild} Calrd4, foarte bine primit de citici. Vorurma o s€rie de volume in prozi, romane !i nuveler 12i Cl,lorr"rL'EeamWu\ Coccisrus, j Weran lars sa usne e](.

JULESR-ENARD

1895 Gra!€ lui Ednond Rostand, o int6tneite p€ Sarah B€n]rardt.

1896 intrD:;nd din JLe.,

RFndd;J peuccema, mul,r Juaipr an IdUhadrrnr. l.inga ( hiLates-Minc.. inu_u, mr. 5dn/roFu numuLa Gloriette. Pub[cn pdrui k itkri, Mturak (Ia Hixtaia, Naturetbs),un vol'rm. de mtipitode defililii m€ta{bice din tuinea planrebr ;ia aninal€ior.

1900 Este ales consilier municipal al comurei Chaumont Ei decorat cuIf,giuncd oc Onoae.

190l-1903 Redacreaz;o ,eri( de a]|i,oje pcnr! pubt,ra\iaL.E ho dlI tontt. d cArot onJi!arFese lai.;. annLten.alari rcpubt;rdnd

1904-1910. L€ l5 rui lo04 esredle5pnm"r atordtujui ChiD-ytreMinF.,iun.!r D ctuFn urmeaz:,adlui$u sjp. (arFo vadr l inewemedrsasearu. qla pe o lisr; rpublicda. Rrnard se ans.,iedz; n lupraimpoh.iva ne$iinjei d€ carte; una dinrre cete mai spectaculoaemisffi luate in acest sens este garuitar€a irutrumentelor penhu

1907 In octonbrie,Jules Renad esteales nembru al Acad€miei concourr.

1910 Suferind d€ ateroscterozn,moare ta pdis, ta v.inta de 46 de ani.Po'rum. sF pubtjLar ce,eb^n cijuhrnot h,rnat. $nside.a. p"oDa dreprar..una drnrjr .et. mai inrFFsdnr.. -edF memonJhrnedin lireratura unirersaH.

intr-o notatie oprinsi intdrt JutesRendd a$rma: ,,in fiece clip,rDr reamintesc de Mocorealn. Tr;im impreun ii.nd;jduiesc cin

sufler cn voi muri in:int€a iui.,,

GAINTLE

Pun prinsoare, spune doamna Lepic, ci Honorina iar

a uitat si-nchidi giinile.E-aderdrat. e ui l i pe lereasrrd ivezi mediat. n fundul

ogdzii, cotelul giinilor iqi casci, in noapte, pitratul negru

al portilei deschise.

Felix, daci te-ai duce u sile-nchizi? zice doamnaLepic

celui mai mare dintre copiii sei.

-Nu-i treaba mea se v;d de giini, mormiie Felix, un

biiat g;lbejit, trandav $i fricos.

Atunci tu, Ernestina?

O, mimico, aqmuri de fricd!

Felix, fratele mai mare, li sora-saErnestina abia ridici

ochii cAnd rispund. Citesc amandoi foafie adAncigi, u coa-

tele pe masi, frunte-n frunte.

Doamne, ci proasti mai sunt! spune doamna Lepic.

Unde-mi era capul? Morcovea{e.jdu-te li-nchide g6inile!

Cu porecla asta l alinti pe mezinul casei,din pricini ci

are p;rul rclu qi faga pistruiati. Morcoveati, care-qi icea

de lucru pe sub masi, seridici qi ngAni sfios:

Ziu ci qi mie mi-e frici, mimico.

Cum! i-o intoarce doamna Lepic. Un voinic ca tine?

Mi faci si rid. Hai, mi$ca-teodadl

Pii ce, nu-l ltim noi? E viteaz ca un lapJsarecu gura

sore-sa rnestina.

JULTSRENARD

-Nu se teme de nimeni qi de nimic, adaugi fratele siu,

Felix.

Morcoveali se umfl;-n pene la auzul acestor aude qi,

ruginAndu-sen sineasaci nu-i vrcdnic de ele, ncearci si-qi

biruie teama.

Ca si-i mai dea curaj, maici-sa ii promite o palmi.

-Barem si-mi faceli lumini, ingaimi el.

Doamna Lepic ridici din umeri, Felix surAde ispreguitor

Doar Ernestina se arati miloasi ia o lumAnare qi igi

insoleqte ri1iorul pani la capetul coridorului.

-Te-aqtept aici, zice ea,

Numai ci o zbughegtentr-o clipite indirit, insp;imanta-

ti de o rafali de vint care zbuciumi flacira lumAnirii qi

o strnge.

incordindu-qi pulpele gi simlindu-gi cilcAiele parci lipitede pimAnt, Morcoveali incepe si dArdAien intuneric; ahri

e o bezni de i se pare ca a orbit. Cate un vartej de vant il

inligoari ca un cearlaf ingheFt, gata si.-l smulgi din loc.

Vulpi, ba poate ci 9i lupi, nu-i sufl; oare peste maini, in

obraji? Cei mai bine ar fi si dea buzna, la nimereali, spre

cotet, cu capul inainte, spintecand ntunecimea dinjur. Gi-seqtepe bAjbAite v;rul pofiifei. Zdupiitul paqilor sii face

giinile si se oiasci pe stinghii Disi caraie speriate.

-Da'potoligi-vi odatil le strigi Morcoveali. Eu sunt!

inchideporriga. poi zboar; inapoica ; i .um dr dveaaripi.

Iar cAnd ntri. in casi, gifiind qimAndru de ispravi, qidi de

cd.lduri qi de lumini, i se pare cX a lepidat nilte zdrenlepline de noroi 5i pitrunse de ploaiej !i a imbricat velmant

ulor !i nou. Zembe$teplin de sine $i st; !anio$, alteptend

laude, ba, fiindci se5tiescipat de primejdie, cauti pe chi-

pu le alor sdi urmele ingrijoririi care trebuie si-i fi fri-

mantat mai adineauri.

MORCOVEATA

Felix qi Ernestinacitesc nsi liniqtili mai departe, ar

doamna epic i spuneu

nep;sdre.aqicumnimicnus-arfi intAmplat:

-Morcoveagi,de azi nainteai si inchizigiinile in fiecare

seari,

POTARNICHILE

DomnulLepic i delartaca de obicei olbape masi.

iniuntru, doui poternichi.Felix, ratelecel mare, e inscrie

pe tablta aternatadeperete.Asta-idatoria ui. Fiecare in-

trc copii arecetecevade icut. Ernestinajupoaieaujumu-

lelte vanatul.CAt despreMorcoveafi, ui li revinesarcina

deosebitisi deagatapdsirilerinite. $i-acApatat cest ri-

vilegiugtiuti fiind cruzimea nimii salenesimgitoare.

Cele doui potarnichi se zbat, lsi smucesc apetelen

toateperlile,

Doamnaepic:

Ce mai a5repgia si Jevii dehac?

Morcoteald,:

Mdmico,a5preferasi le inscriueupetibligi.

Doamnaepic:

Tiblila-i p.easuspentru ine.

Marcoueald:

Atunci lasi-mi sd ejumulesc.

Doamnaepi,c:

Astanu-i treabi de biiat,

Morcoveagia potdrnichile.Ceilalli se simt datori si-i

dea oare laruri le bi lnuiten asemeneacazii.

-Strengecolea,tii tu,la beregati,undese ermini puful

10JUIESR-ENARD

Jindndu-le laspate,cateunainfieca.e mani, Morcoveagiincepes; strengi.

Damnulhpi:

Ia te uiti la el, doui deodatilMorcoztea!d:

Aqa merge mai repede.Doamnakpit:

Ia n-o mai facepe simlitorul!$tiu

eu bineci nu mai pogide bucurie.

Potirnichile se apiri zbitAndu-se 5i dAnd din aripi,impriqtiind fulgi jur-imprejur. Nu vor si moar6, gi pace.Morcoveagi gi-arsugrumamai lesneun priet.rr, gi ,rornui.,.,o singuri mAni. Var; p;serile intre genunchi, ca s5 steanemipcate,qi,ba inroqindu-se,

ba pilind la fafi, neduDit ot,cu capul dat pe spateca si nu mai vadi nimic, strAngedintoateputerile.

Torusipotarnichi lesc n.dpdleneazati nu mor.

.Hot;rat sAsfArqeascimai repede,Morcoveali le apuci

de picioare gi le izbeqtecu capul de vArful ghetelorAh! C i.ull Ciliul!

izbucnescFelix qi Ernestina.Adeviru-i ci face a;a de-al dracului; ii place. Bietelepisiri! N-aqvrea si fiu in locul lor, in labele stuia.

Domnul Lepic, deqivdnitor incercat,resepe ula scarbit.

_-Poftim!zice MorcovealS,aruncandpe masApotarnichi_

le moarte,

,Doamna

Lepic le suceltepe roatepi4ile. Din ceploarelelor terciuite qi insangerateseprelinge o dAri de creier.-Era qi timpul si i le luim din mAni, zice ea. Destul cu

porcAriaasta!

_E drept ci azi a cam screntit_o, oste$te elix,n_a ucratfrumos, ca de obicei.

MORCOVEATA

CAINELE

Domnul Lepic qi Ernestinacitescsprijinili in coatesublampi, el ziarul, ea ca ea p mite ca premiu. Doamna

Lepic mplete5te u andrelele, elix qiperpelegteicioarele

la foc, ar Morcoveali,pejos, gideapini amintirile.Pene-

alteptateJyram, care picoteltevArAtsub rogojini, scoate

un mArAit urd.

-Ssstl facedomnulLepic.PyrammdrAiegimai tare.-Neghiobulel eminiedoamna epic.

Dar Pyram sepornegte a atre cu atata nderjire, ncat

tresarcu tofii. DoamnaLepic ducemAna a inim5. Domnul

Lepic se uitd chiorAg a cAine,strAngAnd in dingi. Felix

dricuieqte, estirneire n t ir iboi denu maipricepi imic.-Taci,javri afurisiti!Taci naibii odati!

Pyram atri qimai tare.DoamnaLepic i ardecateva ca-

toalce,Domnul Lepic l pocnegteu ziarul,apoicupiciorul,

$'ram, lungit pe burte, cu botul lntre labe, scheliliie de

frica bdtdii, impinge rogojinacu botul, ca apucat,9i ur16

de-f vine si-1i ei cdmpii.Togiai casei urbeazi de fude qi senipustesccu neduf

asL-rpraiinelui, areo !inea!a nrrunr.

Geamurile ingdnesc, urlanulsobei ecutremuri;penigiErnestina inceputsdurle,

Firi s6-ispuni cineva eva,Morcoveale educesi vadi

ce s-a intAmplat.Pesemne i-i vreun int^rziat care treceliniqtitsprecasi, daci n-o fi sirit cumvagardul n gridin6,

la furat.

Orbeciind cu mAinile ntinse,Morcoveagi iqeqtede-alungul coridorului ntunecos.G;seqte ivorul giJ trage cuzgomot,dar nu deschide ga.

t2 JULESRTNARD

Alt;dati aveacuraj li ie$ea fad, seapucase luierc,secanteqisi trop;ie din picioare,

iutAndsi_5i ageduqmanulin sperie!i.

Acum doarsepreface. _Ai lui igi nchipuieci scotoceqteeinfricatprin toateun_

gherelegi se nvArte n jurul caseica un pazniccredincios,iarcl ii ducedenasgir6mdnepironit dupi u5i,

Intr"ozi tot au siJ prindd cu mAp-n sac,dar uite cd eatatavremede cand i picileqteaga,

Se emedoarsdnu strinuteori s6 upeasci.gi gine isu_flareaqi,daci ridici ochiispre erestruica edeasupra:gii,zirelte vrco trei-patmstelepe cer,a ciror limpezimeslli_pitoare l ingheaga,

Dar e timpulsi se ntoarci. Nu trebuiesd mpingijoculpreadeparte.Ceilalliar intra la binuieli,MAinile-ipldpAnde mucescin nouzivorul, carescrdg_

negten scoabeleuginite,gi-l mpingcu zgomota loc.Dupeatatabocineala,si judece5iei dac6nu vine de departegidaci nu Di-adcutdatoria!MAndrude sine,segribegtesi_i

linilteascipe toli.Dar,cagiultimaoari, Pyrams-apotolit n lipsa ui: ai sii

stau inigtili pe locurile or dintotdeauna i)cu toateci ni_meninu-lintreabinimic,Morcoveagilepune inobiqnuinli:

-A visatcevaP),ram!

UN VIS URAT

Morcoveaginu poate si-i suferepe prietenii casei. lstingheresc,aiiiau gipatul,silindu_l A eculce umaici-sa.$i daci Morcoveagi plin de cusururiziua,apoinoapteagi

MORCOVEATA

d;-n petic cum nu sepoatemai reu: sforiie. Sloriie inadins,

Odaia mare, riguroasA hiar !i in august,are douepaturi.

Unul e al domnului Lepic, ar in celilalt seculciMorcoveali,

aldturi de maici-sa, la perete.

PAni si adoarmi, tuleqtesub p;ture ca si-!i cureie gat-

lejul. Qi daci o sd sfor;ie pe nas? Sufli incetiqor pe nas,

ineredinljndu-se i nu-i infundat.Abia respir i . ca si nu

he auzit.

$i totuqi,de cum il furi somnul,qne-te sforiit. Parci-i un

ficut.

Cat ai clipi, doamna Lepic ii infige unghiile inpoponeaii,

pini la singe. Asta-i arma ei

Urletul lui Morcovea{i il trezeqte ruscpe domnul Lepic,

care ntreabi:

Nimic, a visat uIAt! rispunde doamna Lepic.

$i incepe si ingAne,aidoma doicilor, o melodie tirigi-

nati, ca un centec ndian

inghesuindu-sen perete cu fruntea !i cu genunchii, ca qi

cum ar vrea si-l dirime, qi lipindu-qi mdinile de popou ca

si se apere de piqcitura ce-l ameninti h inteiul sfor;it,

Morcoveali adoarme iariqi, in patul cel mare, alituri de

maici-sa.

SA NE FIE CU IERTARE

Oare se poate, se cuvine si spunem? La vArsta cAnd

ceilalli copii primesc deja prima impirtiqanie 8i sunt cumli

Ia trup li la suflet, Morcoveagi s'a licu1 de ruline. Intr-o

noapte s-acodit prea mult qi n-a indriznit si seceari-afari

74 JULES TNARD

Nndnjduia si iasi din incurciturS cu ajutorul unor sa_vante zvArcoliri.

Ce nesibuingi!

.Intr-ald noapte,visAndu-se gezat oierelteEnge o piatd

de hotar, Ia ad;post, s-a slobozit in aqrernur,ca un pruncnevinovat.Dormea buqtean,dar s-a trezit de indat;.

Piatra de hotar, ia-o de unde nu-i! Mare i-a fostmimrca.Doamna Lepic se eregtesi-gi iasi din fire. Curigi totul

liniltiti, ingdduitoare,ca o adevirati mam;. Ba, a doua zi)Morcoveali se pomenelte cu mama de dimineap la pat,ca un copil rislipt.

Da, i se aduce supa - o supi gustoas;, n care maicd_saa amestecatcu un beliqor un pic din ce-a lAcut noapteatrecute in a$ternut o, doar un pic!

Felixli

Ernestinasrau a cdpireiul patului qi_lpdndesccumutre viclene,gata si izbucneasci in hohote de rAs a pri_

T"l*:-".: Doamna Lepic ii di si. minAnce lingurilj cu

lingurili. In ristimpuri, trage cu coadaochiului spre FelixgiErnestina,de parc5le-ar spune: ,Acum! F\i gata!,,

, ,Da,mimico."

Amdndoi seveselesc inainte de strimbiturile ce-o s6 efa' a Morcoveal i i .Ar f i rrebuir a pofieasce! vreoci l i r a ve_crnr. nrr-un a17iu. oamnaLepic e aruncdo ulr imaprivire.ca qi cum i-ar intreba: ,,Suntefi gata?,,qi ridicend tacticoscea_dinurmi lingurili sprc gura c;scat; a lui Morcoveagi,i-o^infige n gAtlej, -o indeasdbine, il indoapi, upoi .pun.zellemitoare

"sicArbiti:

-Aha, spurciciune mici, ai mAncat d-dla, ai mancatd-eh, li ince de-al tiu, de azi-noapre.

Mi-am inchipuit, zice simplu Morcoveal;, fEri si facimutm a$teptate.

_S-adeprins i cu asra.; i cand te deprinzicr_reva.ajungi

sa nu te mal mrrt-

MORCOVEATA

OATA DE NOAPTE

Fiindci adeseas-a ndmplat si-l pocneasci nenorocirca

in pat, Morcoveald, previzitor, iqi ia de cu seari toate mi-

surile.Vara, e uqor La ora noui, atunci cAnddoamna Lepic

il trimite la culcare,biiatul di intai o raita pe afari, 9idoar-

me apoi liniltit toatAnoaptea.In schimb, iarna, plimbarea asta se preschimbi intr-o

corwoadi. Degeaba se arati el previzitor de cum se nse-

reazd,cind inchide giinile. Nici vorbi, numai cu atit n-are

si o duci pXni dirnineap. Ai lui stau la masi, zibovesc la

taifas, ceasulbate noui, afare e noapte qi noaptea asta mai

Jine nci o velnicic. Morcovea!; simte nevoia si fie pentru adoua oari previzitor

Asti-seari, ca de obicei, il frimdntd aceeaqintrebare:

,,Oare o si-mi leni saunu?"

Fie ci nu semai poate tine, fie c; Iuna strdlucitoare i di

ghes,de celemai multe ori el iqi rispunde: ,,Da". Ceteodate

imboldul vine de la domnul Lepic qide la Felix. De altfel, nuintotdeauna e nevoit s[ se depirteze de casi, pAni la qanpl

drumului, aproape in plin cAmp; aproape de liecare dati

.e oprelre o.. in capul"c i r i i .

Dupir mprejur i r i .

Asti-seari insi toarni cu gileata, vQntula stinsstelele,qi

nucii din livadd se zbat gemand.

,,S-abrodit bine", igi zice Morcoveali, dupi o indelungi

chibzuiali, ,,vid ci nu-mi vine".

Di tuturor buni seara,aprinde o lumAnare i se duce in

odaia ui singuratici qi golaqi, aflati in capitul coridorului,

pe dreapta. Sedezbracir seculc; !i alteapti si vini doamna

Lepic. Cu o miqcarerepeziti, ea indeasi marginile piturii

subel,apoi sufli in luminare. LumAnarea -o lasi, in schimbia chibriturile. Pentru ci-l $tie fricos, r;suceqtegi cheia inbroasr^d.a inceput.Morcovealise bucurdde singur;rate.It places; qlea5i . i "e gdndeascde inruneri,,Rerede n_tampldri le e pesre i. se ericerrc d d scepar e vreo cite\ aori ca prin urechile acului de bucluc qi speri si aibi acelaqinoroc li a doua zi. GAndul ci doui zile la rAnd doamna

!11.1J"i"in-are siJ bage in seami il umple de mindrie,

gi biiatul incearcdsi adoqrmi cu acesrvrs.Dar abia apuci si inchidi ochii, qi o neliniptebine cunos-

cute incepe s;-i dea ghes.. .Sigur. i r i e i

"e pureaj. . i l jz iceel

.Altul in locul lui s-ar scula,dar Morcoveagi gtieci oala

9enoapte nu-i sub pat. Doamna Lepic, degi ar putea si

jurecd a adusoala,uiti mai totdeaunade ea. be dtfel, la cebun si se ngrijeasci de asta,de vreme ce Morcoveali este

prev;zetor?

Biiatul. jn loc sdsesroale. e apucasacugete.

- .,,Mai dewemesaumai tarziu, tottrebuie si_idau drumul,,,

4i .puneel. . .Or.cu car md I in. r u arelse-adunA ai mul l .Dd.5-mi dau drumul .cum. lac mai pugin

tj cearralulareump sdsc u5u.esub mine.$t iu el l b inc ca mamani( in_osa bagede seam;, doar nu-i prima dati.,,

$i Morcoveal5 se uqureazi, inchide ochii lini;tit qi seaqternea somn.

JULESRENARD

Dcodati se rezeqtegi asculti cum ii bolborcsescmalele.,,Oho! Se-ngroaqigluma!..Adineauri secrezuse ci.pat.prea ar fr fost mare norocul

pe capul lui. Aseari I-a impins picatul si Iie leneqqi si uitece pedeapse-lalteapte.

MORCOVEATA 17

Seaqazipe marginea atuluigi ncearcisi chibzuiasci.

Uqae incuiati. Fercasffa, ibrelid. Cu nepurinli si iasi.Totuqiseduceqi pipiie uqa,apoigratiile ercstrei.Se a-

rigte pe podea qi bAjbAie u mAinilepe sub pat, ciutand

oala. eliqLie ineci n-are -ogiseasci.

Sc culci. apoiqescoalSdr.Ar faceorice,numaisa nu

stealocului. einvdrteincoloqi-ncoace,lopeie,sezvarcolelte,

framantandu-li upumniiburtacare seumfli mereu,-Mimico! Mimicol iuglniel cuovoce tinsi, emAndu-se

si nu lie auzit, ici dacadoamna epics-ar vi cumvape

u!6, -ar trece otul caprin farmecqi-araveaaerulci-!i bate

joc de ea.Nu vreaaltceva ecet i poati spune e dimineagi,

cu mAnape inimi, ci a.chemat-ontr-adevir.

$i cum ar fi in staresi strige?Std ncordat,sestriduie$tedin risputeri sd ntArzienenorocirea,

Nu trecemult !j o durere ndriciti il facesi dinluie ca

un apuca!. e zbe;te epercre!i sarendiler, Se zbelte

de pat, Se izbegtede scaun.Se izbeqte e cimin, smulge

teblia$i

sepuneacolo,ntregritare, ncovrigat,stovit,beat

de fericire,

In odaie.ntunericulcrerte,

Morcoveald -a adormit decatspreziui qi nu se nduri

,dLasi din culcug.and oamna cpir-mpinqe ;a i incepesi stdmbe din nas,adulmecAndn toatepirgile.

-Hm, ciudatmiros! aceea.

Buni dimineaga, imico, spuneMorcoveaqi.

DoamnaLepic smulgepdtura de pe el, adulmeci prin

qi nu-i trebuiemult sAafle care-ibuba.

18 JULESRENAITD

\ili-a fost riu, !i oala niciieri! segribi si-i spunSMorco-vFala. ocolind a n-arpurcaq;si

o mai bun; delvinova!ire.Mincinosule! Mincinosule! strigd doamna Lepic. Ieseca o lurtuni pe uqi qi se ntoarce ascunzind oala de noapte,pe care o furiqeazi iute sub pat. Pe urmi. trage biiatul jos

din alternut $ sepune pe niqte$pete de aduni toati casa.Cerulel Cu ce fi-am grelit ca si am parte de un ase-

meneacopil?

Aduce in grabi carpe, o gileat; cu api, pe care o ris-toarn6in cimin de parci ar{i trebuit s; sting;focul, intoarcealtemutul pe dos qicerc ae! aer, obotind de zor qivi.icirin-du-se ntruna.

Dupi un timp se oprelte in fala biiatului !i se r;steltela e1,dind din mdini:

Pr;piditule!Nu eqtiin roateminfle! SilbaticulelAi ajunssi triieqti ca vitele?D5-i unui bou o oali de noapteli tot aresi qtiece s6 aci cu ea. ar lie fi-a risnit si te spurci n cimin.Dumnezeumi-e martor, din pricina ta o s-o au razna !si-o imor nebuni.l Auzi? Nebuni!

MorcoveagS, n cimaqS.de noapte qi descul!, se uiti la

oali.. Azi-noapte nici pomeneali de ea, !i acum uite-o coio,la picioarele patului. Oala de;arti gi albi ii ia ochii. Daciqiacum s-arincipilAna si n-o vadi, astaar fi curat; neobr;-zaredin partea lui.

$i cum to{i ai casei,opiriii, il sdcAie i-l hnr{uiesccu intrc-birile, dimpreuni cu vecinii barjocoritori care se perindiintruna gi cu polta$ul care rocmai

atunci qi-a gisit qi el sipice. Morcoveali rostegten cele din urmi, cu ochii pironigila oali:

Zi.u daci mai pricep ceva!Crcdeli voi ce-oli vrea.

MORCOVEATA

IEPURII

-Jie nu 1i-amai ri.maspepene,spunedoamna Lepic. Dealtfel, in privinla astasemenicu mine: nu-1iplacepepenele.

,,Cebine s-a nimerit", ili zice Morcoveali in sinea sa.Agaare el mereu parte si afle ce-i place qi ce nu, De obi-

cei trebuie si.-i placi numai ce-i place maici-sii. Bunioard,

cAnd se aducebrAnzi la masi, doamna Lepic spune:

Sunt siguri ci Morcoveali nu mindnci brAnzi.$i Morcoveagi cugeti: ,,De vreme ce-i siguri, n-are rost

nici si gust".

Pede alti parte, Stiegi ci nu i-ar fi prea bine dac; ar lace

una ca asta.

$i ce, parci n-are cAnd si-6i implineascdcele mai sucite

toane, n locud numai de el cunoscute?La desert,doamna Lepic ii spune:

Du iepurilor cojile asteade pepene.

Morcoveagi seridici de la masdascultitor, pi$elte misu-

rat giline farfuria cu bigare de seami, si nu ristoarne nimic.

CAnd intri in coteJ, epudi, cu urechile ciulite, cu botul

in vint gi labele dinainte lepene, de parci s-ar pregiti s6bati toba, se nghesuie njurul lui.

-Ohol Stad nifel! ii domole$teMorcoveali. Stali nijel,

mi rog: si-mpirdm.

Se aqazi pe o grimadi de gunoi, unde-s stransede-avalma cotoare de varzi, frunze de nalbi qi buruieni ronliite

pAni la ridicini, apoi ie di iepurilor sAmburiide pepene,iar zeamao beael: f- i dulceca mu.ru..

Pe urmi roade cu din{ii tot ce-au isat ai lui, orice urmi

de miez dulce !i tot ce semai poate m6nca, iar coaja verde

o arunci iepurilor, care stau roati in jur, agezali n capul

oaselor

20 JULESRENARD

Da'0umos mai aral i ! i"punedomnul

$i Ernestina,care i-a pansatrana:A intrat in el ca-n branzi.

Portigacoteguluie inchisi.

Soarelede dupi-amiaz; sestrecoari.printreolane, nmu-indu-" i .ap;rul razeLorn umbra ra,oroas;.

CAZMAUA

Felix qi Morcoveali muncesccot la cot. Fiecareare caz_maua lui. A lui Felix e de fier qi a fost f;cuti

pe misur;J lapotcovar Pe-a sa, Morcoveal; 5i_a icut_o singu4 dintr_obucati de lemn. Grddiniresc, robotescoe zor lr pe_ntrecute.Deodati, cAnd se agteptamai pugin (tocmai atunci se abattotdeauna nenorocirile), Morcoveali se pomeneqte izbitcu cazmauadrcpt in frunie.

Cdtevaclipe mai tArziu,Felix trebuiedus cu grijd qi ntins

pe pat. I s-a icur r;u vizAnd sAngeleriliorului siu. Togiaicaseisuntacolo,cu mic, cu mare;umbli in vdful picioarelorgi puqotescngrljorali:

-Unde-s sirurile?

Un pic de ap; rcce, si-i umezim tdmplele.MorcovealSseurci pe scaun,seuiti pesteumerii gi prin_

tre capetelecelorlal{i. E Iegat la fiunte cu o cArpi pe carepata de sAnge e igelte mereu.

Lepic.

De viicirit nu s-a viic;rit, fiindc; l-au prevenit c; astan-ajuti la uimic.

.Dar iati, Felix deschideun ochi, apoi gi pe celilalt. S_a

alesdoar cu spaima,5i cum faga ui prinde culoare incetul, u rneerul- r i ja $i reama e)rerqdin inimi.

.1\-umaidepocinogui eqtibun!se resteqte oamnaLepic

la Morcoveali. Nu puteai s6 bagi de seami, nitiriule?!

MORCOVEATA 23

Fel;t:

D6-te la o parte si v;d. Da,ai dreptate,stragnici ocazielPugca, epede!

Morcoveagi se pomenelte cu mdinile goale qi gura cis-cate: in locul !i sub ochii lui, Felix duce arma la umir, gin-

telte, apasepe tdgaci, 9ivrabia cade a pimAnt.

Asta-i ca o scamatorie.Adineauri, Morcoveaje strengeapuqca n mAini, cu inima zvAcoind.Dintr-odati,

uite c6 n-omai are, liacum se vede iarili cu ea, caci Felix i-a qi dat-oindirit. Dupi care acepe cainele!i aleargi si aduci wabia.

Hai odati, ii zice el, grSbelte-ted!el.

Ni1el cam mult.

FeLix:

Ce, te-ai 5i bosumflat?

Marcounlti

I-auzil Ai vrea si cint?

Felix:

Lasi, ce te mai viicirelti, de weme ce -am venit de hac?Daci ne scipa, ia gindeqte-te!

Morcobeald:

Bine,da' eu. , .

Tu. "u tor aia- Aziam rrar eu,mijne Lu.

Marcouath

Aha, mAine

Fel.x:

Zdn, mdl

Morcoaeald:

Da, aga'mi spui tu de fiecaredati.

Felix:

MORCOVEATA 27

Felix:

Mie imi place lucerna.

Haideml

CurAnd, cAmpul de lucerni ili alterne sub ochii 1or ver-

deagasa ispititoare. Nivilesc in el bucuroqi ci.-gi pot tArqAi

in voie ghetele,zdrobind tulpinile fragede gi isind in urmi

cdr)ri ingu.te ce-i vor inqrUoramulra rreme pe oameni-

Ihcdndu-isi se ntrebe: ,,Cesoi dejivini o fi trecut pe-aici?"

O ricoreali plicuti le pitrunde prin lesitura pantalonilor

scu4i, amo4indu-le treptat picioarele.

Se opresc n mijlocul lanului qi se rAntescpe burti.

-E grozav!spune Felix.

Firele de lucerni le gadili lafa!i

red amendoi ca pe vre-

mea cand dormeau in acelaqipat gi domnul Lepic Ie striga

din camera nvecinati:

,,Da' nu vi mai culcali odati, plozi afurisif?"

Au uitat de foame gi s-auapucatsdinoate,cAndvoiniceqte,

cAnd cAineqte, And ca broasca.Doar capetele i semai vdd.

Taie cu bralele qibat cu picioarelevalurile verzi care sesfi-

rAmi pe loc gi mor aga, iri si se mai ridice.

Mie mi-ajunge pAn' Ia birbie, spuneFelix.

Ia te uiti la mine ce multinaintez, se audi Morcovea!;.

Apoi se opresc,ca s5-qiguste n tihn5 bucuria.

Sprijinili in coate, pdvesc galeriile afXnateale cArtiplor,

carc se ntindca nilte umflitui intortocheatepe fala campu-

lui, aidomavenelor subpieleabitrinilor Aici abia seghicesc,

aici se revarsi in vreun luminig, unde torlelul cel hain in-

l;nluie ca o pacosteblajina lucerni, risfirAndu-gi barba de

firiqoare ogcate.Muquroaielepar un citun de colibe ndiene.

Gata, spune Felix, hai si mAncim! Eu nu-mi mai pierd

28 JULESRENARD

$i iqi rotegtebralul injur

- Niciogriji, imirimane Dimiedestul, ostelreMorcoveal;.$i capetele i se ac nevizute. Cine ar putea si ghiceasci

unde sunt?

Vintul sufli ugor, ntoarce mnzelesubfri de ucerni, dAndla iveal6 spatele1oralbicios,gi tot lanul e cuprins de fiori.

Felix smulgebrale intregi de lucerni, iqi afundi capul in

ea, se preface ci se ndoapi, cle{Eind ca un vilel prostuggilacorn. $i in timp ce se prefacedoar c; menanc; pe rupte,ronliind qi idicinile, caunul carcltie ce-iviaga,Morcoveagio ia de buni, dar, mai gingaq decat frate-siu, alege doarfrunzele rumoa.e.

Le indoaie cu vArful nasului, e aducepAni la guri qiapoi

le molfiie conqtiincios.De ce s-ar gribi?

Masa-i intinse. Nu-i niciun zor

Cu dinlii strepez\i, cu limba amari, ingreloFt;, inghiteintruna, seosp;teazi.

LANITA

Morcoveagi nu mai bea nimic la masi. Se dezvale deasta n vreo catevazile,cu o uqurinli care-iuimeqtepe-aisi i

!i pe to{i prietenii casei.Mai intAi ii spune ntr-o zi la prAnzdoamnei Lepic, care ii toarni vin, ca de obicei:

Mullumesc.mamico,nu mi-e scre.La cini zice iar:

Mul1ume.c.m;mico,nu mi-esete._ Faci economie,spune doamna Lepic. Cu atat mai bine

pentru ceilald.

MORCOVEAT,{

A doua zi, cAndpune masa,doamna Lepic il intreabi:

Azi lie sete,Morcoveati?-Ziu daci gtiu, rispunde el.

-Treaba ta, urmeazi doamna Lepic. Daci vrei cinila,

o iei din dulap.

Morcoveaqi sti locului, nici gAnd si ia cinila. ,,Oare-ivorba de-o oan;, e uituc, sause eme seseserweasci ingur?"

Ai lui incep si se minuneze:- O s-ajungi un biiat !i jumitate, spune doamna Lepic.

Iat;-te cu inc; o calitate.

$i inci unarard.adauq5 omnul Lepic.Are (e-t iprinda

bine, mai ales mai tAziu, dac; te riticelti cumva intr-un

pustiu. ingur. i r i cdmil i .

Felix qi Ernestina pun prinsoare ntre er.

Ernestina:

Asta nu bea nimic o sipt;mane.

Felix:

Haida-del Daci o line aqa rei zile, pdni duminici, e mare

lucru.De ce? se miri Morcoveal;, cu un zambet qiret.N-o si

mai beau niciodati, daci n-o si-mi fre sete. Gindigi-vi la

iepuri qi a cobai; ce, vi se pare ci au vreun nT rit?

-Cobaiul e cobai qi tu esti tu, i-o intoarce Felix.

Morcovea{i se ambifioneazi: lasi, le arat6 el de ce-i in

stare. Doamna Lepic uit6 9i in zilele urmitoare de cinilalui, iar el nu-gi ingiduie si o ceari. Primelte cu aceeaqi

nepesareatat laudele batjocoritoare, cat !i mi.turiile pline

de admiralie ale celor dinjur.

Ori e bolnav. r i e nebun."pun unii.

30 ]ULESRINARD

Dar vorba aceea: ot ce-i nou e Di rumos. Morcoveati,

care a inceput trebuia sAscoat;. ntruna limba qisi arate ciis-a uscat, ace reabaastadin ee n cemai rar.

Nimeni nu'i mai pune intrebiri. S-au plictisit cu tolii.

Doar cate un str;in mai ridicd bragelea rnirare sprecer,

cAnd afli despre'ce-ivorba:

-Nu sepoate! Nimeni nu e-n stare se scapede trebuin-

lele firii.Doctorul, chemat qi el, spune ce toat; povesteaasta se

pareciudati, darci,laurma urmei, nimic nu-i cu neputinte.

qi Morcoveat;, care se temea de cine gtie ce sufednle,

recunoaqte imit ci, daci i1ipui cevain capDi e ncipSlanezi,

po$ face ot ce vrei. Crezuse i hotirArea astao se ie pentru

el un canon,ci o si-i ceari o sforgare rozavi gi, cAnd colo,uite cA tot in largul lui se simte. Ba-i chiar mai zdravin ca

inainte. De-ar putea sd-!i biruie qi foamea la fel ca setea!

Ar posti, ar t.;i cu aer.

Nici nu-gimai aminteqtede cinili. Multi vremea stat n

dulap degeaba.Apoi, slujnicei Honorina i-a dat prin minte

si puni in ea praful rofcat de curilat sfeqnicele.

MIEZUL DE PAINE

Cind e binedispus, omnul Lepic ili petrecevrcmeabucu-

roscu copiii. Le spunesnoave,plimbdndu-secu ei prin gri-dini, ginuo dati Felix qiMorcoveagiau ajunssi se d.vileasci

pejos de atAta As. n dimineala astaparc; e 5i mai qi. Toc-

mai atunci se velte Ernestina, si-i cheme a masi, qi iati-i

potoli$ ca prin farmec. De fiecare dati cAnd se ntmnelte

familia, fegele

MORCOVEAIA

Togim6nAnci a repezeali!i pe ticute, aqacurn fac de

obicei,zorili parci si lasealtora ocul,ca gi cAndn-ar sta amasi in casa or; qi,deodat;,doamnaLepic spune:

Vrei si-mi dai, erog,putinmiezdepeine,si-mi sftrqesccomPotul?

Oare cu cinevorbeqte?

Deobicei,doamna epicseservegteinguri, ar devorbit

nu vorbe$te ecatcu cAinele.ine siJ pund!ipe el acurentcupregulegumelor5i-l imure;te cegreueste n ziuade azisAhrinelti cu bani pulini $ase e$oane$iun animal.

-Nu, ziceeacitre Pymm,caremaraieprietenos, itAndcu coada-n ogojinS,habar n.ai cAtpitimesc eu ca sA incasaasta!Tlnchipui poate!i tu, ca toli berbalii,ci-!i umpli

traistape nimic. Ce-1ipasi cX untul s€ scumpettei cAdeoui nici micar nu te poli atingel

Or, de asti dati e ucru marecu doamnaLepic.Seadre-seazi de-adreptuldomnuluiLepic, cum n-a fbcutde candIumea.Nici vorb, cA lui li cere miezul de pAinecu carese-!i terminecompotul.Mai intAi, fiindcd l privelteJintd;q-apoi Ainea eafli chiar 6ngi domnulLepic.Uimit, el stipulin in cumpini, apoi ia cu vArfuldegetelor bucati demiez care ,-a rimas in farfurie Di,cu o mutr6 c;rdniti,i-o azvArle oamneiLepic.

Fars6ori drami? Cinegtie?

Ernestina,umiliti pentru maice-sa,li simte nima cdtun punce.

,,Titicu'e in toaoe bune azil", cugeti Felix,care saltinebunelte e scaun.

Iar Morcoveali,murdarde mAncare e la guri, cu ure-chile vAjAindqi fala aprinsi, tace incruntat, gata-gata i

MORCOVEATA 33

nu bali campii, spunandce vezi pistoale.Nu pupi tu nicipistol,nici trambifr; astaca sA e inveli minte!Uitd-tebinela trambi(d;are trci canafi olii !i un stegulel u ciucuri deaur Gata,gi-ajunge! cum qterge-o;nchideuqapedinafariqibatedin buze.

in dulap, ocmaisus, e un teancde ule e a-lbi,nevizutigi cu neputinli de atins, nfEqurati n stegulelul u ciucuride aur gicu cei trei canafi olii, hambija ui Morcovealistegi aqteaptimut6,precumceaaJudecifi de Apoi.

POMADA

Duminica, doamna Lepic line morlig si-qi trimiti b;ielii

la bisericd. Sunt gitigi ca scogidin cutie, gi Ernestina insiqise ngrijeqtede asta, cu riscul de-a nu fi ea gata la timp. Lealege cravatele, e taie unghiile, le imparte ci4ile de rugi-ciune, alegand-o pe cea mai groasi pentru Morcoveali.Dar mai ales gi di fragii cu pomadi pe cap.

Asta-i pasiuneaei.

Daci Morcoveali ii face pe plac, blAnd ca un mieluqel,Felix. n qchimb.o previne ; pAna a urm5 are ; (e supcrc.qiErne"rinan;s.oce!le orsoiulde rert ipuri.

De data astaam uitat, spuneea. N-am fecut-odinadins,crede-m6;jur c5, de duminica viitoare incolo, nu te mai ung.

$i totdeauna zbutelte s5-i puni cAteun degetde pomadS

pep?r.Intr-o zi ai s-o p;legti cu mine, mormiie FeJix.

In dimineala asta, Ernestina umbli iar cu qiredicuri,

dar Felix, infofolit in prosop qi cu capul aplecat nainte, nusimte nimic.

Poftim, ziceea, te-am asclrltat.N-o si mai ai de cebom-

34 JUTESRfNARD

treabe? De altfel, n-am niciun merit. PeDtru Morcoveali

ar trebui ciment, nu pomadi, dar cu tine e altceva. Pirultiu seinfoaie qi acebucle de a sine.Ai un cap ca o conopidi,

Dicirarea astaline sigur pAni diseari.

-Igi mulpmesc, spune Felix.

Se ridici, {iri si binuiasci nimic. Nu-gi mai trece mAna

prin pir, aia cum face de obicei, ca si se ncredinjeze.

Ernestina il irnbracS, l dichiseqtegi-i pune minuqi albede m;tase.

Ei, gata? nreabi Felix.

- Strelucelti ca un prinl! il admid Ernestina. Doar qapca-gi

mai lipseqte. a-o din dulap.

Feli:<grepegtensi drumul: treceprin fala dulapului, di

fuga la bufet, deschideu;a, apuce o can; plini cu api qi gi-oristoarne finiltit in cap.

Eu te-am prevenit, surioari, glisuieqtebiiatul respicat.

Nu-mi place si-qi bati nimeni joc de mine. Egti prea mici qi

nu poli si tragi pe sfoari un !'ulpoi ca mine. Bagi de seami.:

daci semai intampE o dati, 1i-azvirl pomada pe girli!

Cu pilul lins, cu hainele de duminici giroind, murat din

cap pan6-4 picioare, alteapti si fie schimbat sau s;-l usuce

soarele pugin i pasi.

,,Felix sta e cineva!" cugeti Morcoveali in sinea sa, n-cremenit de admiralie. ,,Nu se teme de nimeni. Ce-ar mairade pe socotealamea daci aq face ca el! Mai bine si-giinchipuie ci-mi place pomada."

Numai ci, in vreme ce se resemneaza astfel, pirul luiplinuieqte sd-l rizbune.

Pirul, intins un timp cu de-a sila sub pomadi, face pemortul; pe urmi se dezmorlelte gi, imboldit parci de un

36 ,UL[S RENARD

ScJipirica de ghea$ scinteiazi pe apa vdjitd.

Riul plesciie de parci ar chntdni din din1i, rispAndindun miros searbid injur

Va trebui si intre in api, si steaacolo gi si sebiliceasci,

in timp ce domnul Lepic, pe mal, va socoticu ceasulminutele

ingiduite pentnr sciidat. N{orcovea,ti ecutremuri. Curajul

pe care qi-l face singur,cu atita sarg, l periselte iaci o date,

tocmai cind e la ananghie, ar rAul, care de departe l ispitea,i l in 'p i imr rr t arum.

incepe si se dezbraceceva mai departe.Barem si nu se

faci de ruqine, si nu-l vadi nimeni cum dArdiie gi cum

ii tremuri picioarelede fricd.

Scoate ucrurile de pe el, unul cate unul, !i le impiturelte

grijuliu pe iarbi. Iqi dezlcagi qircturilede Ia pantofi qi parci

nu mai ajunge s; desfaci nodurile.

iqi punc costumul de baie, leapidi cimaqa ;i, nidugit

ca o bomboan; nicliiti in invelitoarea ei de hArtie, mai

alteapta un pic.

Felix a qi luat riul in stipanire: sezbenguieltevoinicelste

;i nici ci-i pasi; bate apa cu bragele, u picioarele, o face si

spumegeqi,cumplit in mijlocul valurilor, gonelte spremalui

turma lor manioasi.

Ei, Morcoveali, te-ai qi dezumflat? intreabd domnul

Lepic.

-Stiteam si mi mai zvdnt ni1el, ispunde Morcovea!;.ln celedin urmi, iqi ia inima-n dinfi, se aqazijos pe ma1

gi incearci apa cu degetul cel mare de la picior, turtit de in-

cdllimintea prea strAmt6. n acelali timp se reace cu mana

pe burt;: poate cA n-a mistuit inci tot ce-a mAncat a masi.

Se asi apoi si alunecede-a ungul ridicinilor, qi ridicinile

MORCOVEATA 37

Cum ii trece apa de mijloc, nu mai are decit un gAnd:

se iasAcat mai repedeafari. I se pare ci o sfoari udi i seinliqoard incet-incet in jurul tmpului, ca pe o sfirleazi.

Colac pestepupizi, sesurpi qi malul de care sesprijinea, qi

Morcoveagi - bAldAbAc! se duce la fund, sezbate,sepune

iar pe picioare qitugegte, cuipi, se nibuqi, e orbit, buimac.

Da, plonjezi bine, biielaq, spune domnul Lepic.

Mda. laceMorcovcatA repr raspuns. umai ce nu-mipreaplace. mi intre api-n urechi qidupi aia mi doarecapul.

Cauti un loc prielnic unde si invele si inoate. adici si

dea doar din mAini gi si sc tArAiecu genunchii pe nisip.

Prea e gribeqti, il discilegte domnul Lepic. Bagiapa cu

pumnii de parci 1i-aismulgepirul din cap. Di din picioare,

nu le l5sa si steadegeaba.

Firi picioare e mai greuJspune Morcovea!:.

Felix nu-i di pace gi se a mereu de el.

Morcoveagi, hai incoa'! Si vezi aici adAncimelNu mai

dau de fund. Ia te uitS! Mi vezi? Gata, nu ma mai vezil

Acum, du-te lingi. salcia de colo. SA nu te milti! Pun prin-soarece ajung la tiDe din zeceazverlturi de bra1.

Bine,eu numir, spuneMorcoveaf; cHnlAnind din dingi,

cu umerii alard din api, nemi$catca o piatri de hotar.

Apoi sea$az; ar pe vine ca si inoate, dar Felix ii sarepe

umei, se azvarle n api cu capul inainte gi-i spune:

Hai, urci-te gi tu in spatelemeu.Di-mi pacc!mormiie Morcovea,li

Gata, afaril strigi domnul Lepic. Veni,ti ncoa' si bef

cite o guri de rom.

Ce, gata?se miri Morcoveali.

Acum n-ar mai ie;i din api. Abia i-a prins

IUTESRTNARD

deplumb, ar acumsezbenguie gorca un fulg,cuprinsde

o vitejie furtunoasi.,nfmntind primejdia, gata si-$ideavia{anumai si. salvezepe cineval seqi lasi de bunivoie la fund,vrand 3; guste paima elorpecalesi se nece.

-Ei, gribe$te-te, trigi domnulLepic,aldelbea Felix otromul,

Lui Morcovealinu-i placeromul, dar sarenumaidecAt

cu gura:-Sd nu s-atingidepatea mea!

$i.i trageo dugci zdravind,caun bitrAn lup de mare.Domnulzpic:Nu te-ai spilarbine. i-a rimasjeg pe glezne.Morcaaealh

Asta-ipimant, rdticule.DannuLpic:Ba.ijeg

Motcoaeald:

Si mai intru ni;el n api, dticule, da?Donnul zpi,c:Lasi, te spelimdine,o si venim ar.Morcoaea!d:

Straqnic! umai de-ar i vreme rumoasi!Segterge u un coll uscatal prosopuluicu cares-a$ters

intAiFelix qi,ame{it, igulit, r6de si se pri.pideasci,aqa-sde caraghioaselumelepecare rate-siu

gi domnulLepic efac peseama egetelorui de a picioare, talcitede ncelF-minteastramt6.

HoNoRINA

40 JUtEs ENARD

Hanaina:

Unde, mi rog, cucoani? Nu vid nimic.Doamna zpic:

Pii, ce-1ispuneam eu, Honoina? Asculti-mi pe mine:

nu zic ci te laqi pe tinjald, ar fi pecat ca tine, vrednici, nuqbset l in icAier i : taradoar c; imbirranclr i . mbiLr ine.c qi

eu; imbetranim cu toEii, gi vine o vreme cAnd nu-i destul

si fii inimos. Pun prinsoare ci uneori simgi un fel de plclipe ochi. Degeabagi-i ieci, tot nu trece

Honaina:

Ag! Eu cascochii mai li nu vAd tulbure, aga cum vezi

c1nd vAri capul intr-o g;leati cu api.

Doamna zpic:

Ba da, ba da, Honorina, poli si mi crezil Uite, chiar ieri

i-ai dat lui domnu' un pahar murdar N-am zis nimic, ca si

n-avem vorbe !i si nu te neci.jeqti.Nici domnul n-a zis ni-

mic. El nu zice niciodati nimic, dar nu-i lucru si-i scape.

Ceilalli iqi nchipuie ci pulin ii pasd:mare gregealil Le vede

qi e line minte pe toate. S-a mulpmit si impingi paharul la

o pa e cu un deget !i-a ar,rrt iria si prinzeasci firi sd bea

nimic. Mi durea inima qi pentru tine, !i pentru el.

Hanoina:

Ei, dricie, ci doar nu s-o fi sliind domnu'de mine, sluj-

nica lui! Si fi spuspi-i schimbam paharul numaidecat.

Doamna*pic:

Mde, Honorina, numai ci nici alfi mai qireli ca tine

n-ajung se scoati un cuvent de la domnu' cind nu vrea el.

PAni qi eu m-am lisat pigubaqi. Da' nu despreasta-ivorba.

Pescurt: lie ili slibeqtevederca cu fiecarc zi. Acum, cu tre-

burile mai de rAnd, nu-i nicio pagubi, dar la ceva mai de

MORCOVEATA

Honorina:

N-o si mi impac niciodati cu a.lti femeiepe cap,cucoani.

Daamna zfic:

Tocmai asta voiam si spun. $i-atunci? Z;u, tu ce m;

sfituie!ti?

Honorina:

Pin-oi muri. mergeea treababine gi-a$a.

DoamnaLepic:PAndmori! Ce vorbi-i asta?Tu etti irr stare si ne ingropi

pe togi, curn i1i qi doresc, qi-1i nchipui oare ci eu contez pe

moartea ta?

Honoina:

Ci doar n-o1i avea de gind si mi alungali fiindce a fost

o zi cand n-am lters vaseleca lumea! Mai intii ci nu plec

din casaastadecat daci mi da$ pe ugi afari. $i-apoi, daci

Doamna zpie:

Cine spune,Honorina, ci te alungS?Uite ci te-ai inrolit

toati. Vorbim qi noi, prietenege,!i ie-!i

sarelandira qi in-drugi la prostii mai mari ca biserica.

Honaina:

Ei, Doamne! Ce Stiueu?

Doamna*pic:

Da' eu? N-ai nicio vini ci te lasi vederea, nsi nici eu

n-am vint. Trag nidejde cA doctorul o si te lecuiasci. 3emai intAmpli qi d-astea.Numai c5, pani atunci, care dintre

noi doui e in mai mare incurcituri? Tu, una, nici nu-1i dai

seama ca te bsi ochii. Crede-m', treaba in casi nu mai

merge.Ji-o spundin mil i . ,si nu carccumvas5se ntimple

vreo nenorocire; qi-apoi, daci nu ma-nqel,

42 ,ULTSRENARD

Honorina:

Cite pofteqti.Faci cum ti-e voia, cucoanitAdineauri miqi vedeam pe drumuri, da' uite d matale m-ai liniltit. Cat

despre mine, o si arn toati grija de farfurii, figiduiesc.

Doamna epic:

Pii zic eu altceva?Nu-s chiar agade afurisiti precum se

spune,Honorina, gi n-o si milipsesc de tine decat daci n-oi

avea incotro,Honorina:

Daci-i aqa,cucoani, nu mai spun nimic. Eu zic ci mai

pot face treabi qi aq striga ci-i nedreptate de m-agi goni.

Dar in ziuacdndo si bagde scami ci am ajunso povari qi

ci nu mai sunt in stare se pun un ceaun de api Ia foc, plec

eu singurir i , in grab5, hri si-mi mai spunecine\a,Doamna zpic:

$i si nu ui;i, Honorina, ci-n casaastaai sigisegti oricAnd

o lingurd de ciorbi.

Honaina:

Nu, cucoani, nu-mi trebuie ciorb{ doar un codru de p6ine.

Baba Maitte nu pune-n guri decAtp6ine, gi uite ci nu i se

mai isprivesc zilele-

Doomnaxpit:

$i are pe pugin o suti de ani, qtii?Afli de la mine, Honorina:

ceryetorii sunt mai fericili decdt noi, asculti vorba mea.

Honoina:

Daci zici matale, pi i tor agazic qieu. cucoana.

CEAUNUL

MORCOVEATA

Sti ala !i ascult;, Iiri si se gdndeasci dinainte la ceva,

pAndind momentul porrivit s; iasidin umbri !i, asemeneaunui om cu mintea limpede, singurul care nu gi-a pierdut

capul in mljlocul unor fiin1e tulburate de patim;, s; ia el

hiFile in men;.

Or, de astedati ghiceqte i doamna Lepic are nevoiede

un ajutor istet!i de nidejde. Fire;te, n-ar merturisi-o, e prea

mAndr6. ngelegerea eva facetacit ti Morcoveafeva trebuisi se aqtearnepe treabi, thri si mai altepte incurajiri qi

liri speranli de risplati.

Totuli, e hodrat s-o ajute.

De dimineagi pAnd.seara, un ceaun atarne de cArligul

vetrei. Iarrla, cand e nevoiede multi api caldi, seumple 5ise goleqte ntmna, $i apa clocotelte pe un foc zdravin.

Vara, apa loloseqtedoar dupi masi, la spilatul vaselor;

in restul timpului, lierbe de pomani, cu un quier n6buqit5ineintreruptJ in tirnp ce sub pintecul crestat al ceaunului

fumegi doi butuci aprcape stinli.

Uneori, Honorina nu mai audeluierui

apei. Atunci se

indoaie de mijloc qi trage cu urechea.

-A secatde tot, spuneea.

Delarli iute o gAleati in ceaun, apropie buqtenii, scor-

moneqte n spuzi qi, curi,nd, cAnteculdomol iDi reinnoad;

firul, iar Honorina, liniqtiti, iqi vede mai departede treburi.

Daci i s-ar spune:,,Honorina, Ia ce-i fi incdlzind tu apaaqa, firi rost? Di ceaunul deoparte qi stinge focul. Arzi

Iemnele de parci le-am avea de pomani. Atd$a siraci in-

ghea$ cand vine gerul! Te qtiam femeie chibzuiti", ea ar

cldtina din cap.

Dintotdeauna ceaunul acolo, spanzurat deasupm

JULESRENARD

iNootEr- t

Mimicol Honorina!

Ce-o rnai fr rrind qi Morcoveali? O si strice totul. Din

fericire, sub privirea de gheagda doamnei Lepic, amuleqte

intr-o clipit;-.

N-ar avea niciun rost si-i spuni Honorinei:,,Eu

vinovatul!"

Nimic n-o mai poatesalvape biata bitrani. Nu mai vede,

qi pace, Cu atat mai riu pentru ea. Mai devreme sau mai

taEiu tot trebuia si se dea bituti. Nfiturisirea biiatului

n'ar face decet s-o nec;jeasc; qi mai mult. Departe de a-l

binui pe Morcoveagi, mai bine si-gi inchipuie cA ala a vrut

soarta neinduplecati.

$i ce rost are si-i spuni doamnei Lepic: ,,Mimico, eu

sunt vinovatul!

La ce bun si te impiunezi cu o ispmve vrednici de laudi,

si cerqegtiun suras de pretuire? in afari de asta,ar putea

s-opefeasc;: qtiedoar c; doamna Lepic e in stare si-l faci

de ocari in gura mare. Prin urmare, si-qi vadi de-ale ui ori,

qi mai bine, si se prefaci, si caute ceaunul impreuni. cu

maicd-saQicu Honodna!

$i cAnd se pornesc tustrei si-l caute, tot el se amte cel

mai zelos,

Doamna Lepic, nepisitoare, se asi pigubagi cea dintAi.

Honorina se esemneazigipleaci bombinind, iar Morco-

veaf;, pe car€o mustmre de cuget era cat pe ce sil piad;,

se inchide in sine, aqacum intri sabia drcpdlii in teace,

atunci cend nu mai e nevoie de ea.

MORCOVEATA

Honorinei ii ia locul o nepoati de-a ei, Agata.

Morror eal iro r-ercereaziurios u privircape nou-\enitE,

care va abatecatevazile de la el atengiantregii familii.-Agata, spune doamna Lepic, ciocineDte najnte de-a

intra in odaie.Numai, vezi, astanu-nseamni si dirAmi u$lecu copltere,

,,Abia incepe", cuget; Morcoveali in sineasa. ,,Si te gii

la prinz ce-o si he."

Familia prdnzegie n bucitiria cea mare. Agata, cu unqeNetpe bm!, e gata si dea fuga de la cuptor la dulap, de la

dulap la masi, cAci ea nu prea Stie si umble ca lumea:

i i p lace ;8al : ie. cu rorsangelc-nbraj i .$i vorbegteprea repede, rede prea zgomotos, prea ar

vrea si le faci bine pe toate.

Domnul Lepic se aqaz;cel dintai la mas;, desfaceqene-

tul, impinge larfuria spre felul pe care-l are in fa$, ia frip-

turi, ia 5i sos,apoi trage farfuria indirit. lgi toarni si bea

gi, nigeladus de spate,cu ochii-n jos, mesteci nepisitor liplin de cumpitare, aqaca in iiecare zi.

CAnd seschimbi farfuria, sereazemi de spdtarli baleie

dintr-un picior

Pe copii ii ser,/elte chiar doamna Lepic: intA.i pe Felix,apoi pe Ernestina, iindmai mare,si a urm; pe Morcoveaji,

care sti in capitul mesei.

Morcoveagi nu cere niciodati si i se mai dea m6ncare,

ca gi cum aqa ceva ar fi cu striqnicie oprit. Trebuie si semullumeasci cu o singur5. orlie. Daci i se mai pune in far-furie, nu zice ba qi, Iird si bea nimic, se ndoapi cu orcz;

48 JULTSRTNARD

pe doamna Lepic, singura dintre toli ai caseicireia ii place

la nebunie.Felix qi Ernestina, mai putin sfioqiatunci cand vor ince oporlie, imping farfu a inainte, dupi pilda domnului Lepic.

Nimeoi nu scoateo vorbi.

,,Oarece-o r cu ei?" se ntreabi Agata.N-au nimic. Aqa-sei, asta-itot.

Agata nu se poate stipAni si nu calte qi se ntinde, candin fala unuia, cAnd a altuia.

Domnul Lepic rninAnci incet, de parca ar mestecasticldprsate.

Doamna Lepic, altminteri mai guralivi decat o cofofani,le ri:rduiegte pe toate la mase doar aritAnd cu mAna gi

licind semnedin cap.Ernestina sti cu ochii in tavan.

Felix friminti o bucate de miez intre degete, iarMorcoveald, care a rimas firi cinili, n-are alti griji decatsi-gi curele la timp farfuria, nici cu zorul licomiei, nici cuzibava unui guri-casci. $i pentru asta sepierde intr-o mul-

fime de socoteli.Deodat;, domnul Lepic se ridici de la masi si umple

cana cu apa,

-Puteam si mi duc eu, spuneAgata.

Mai bine zis,nici nu deschidegura:gAndeqte oar.Molip-siti gi ea de meteahna familiei, iqi simte limba grea qi nu

indr6znelte si scoat; o vorbi; crezind ci a grelit cu ceva,sti cu ochii-nparru.sdnu-i mai.capenimi, .

Domnul Lepic aproapeci nu mai are pAine.De asti dat6,Agata n-o si ingiduie si i se a inainte. Tot veghind asupralui, uiti deceilalli, ardoamnaLepic o cheami tiiosla ordine:

-Agata, nu cumva ai prins ridi.cini?

MORCOVEATA

Se mpate in dreapta qi n stanga, eri si-l slibeasci dinochi pe domnul Lepic. Vrea siJ cAqtige u grija ei,

lines5 ie

luati in sea-rni.

Era qi timpul.

Cum domnul Lepic inghite ultimul durnicat de piine,

Agata se repede la dulap qi aduce un colac neinceput, de

vreo doue ocale,pe care -l intinde din toati inima, feicit;

ci a ghicit doringastipAnului.Domnul Lepic impitureqte insi qervetul,se ridid de la

masi, igi punepiliria qipleacd n gridini, si fumezeo gigari.

Odat5 ce-a spr;vit de mancat, nu o mai ia el de Ia capit.

Niuc;, Agata rimAne pironiti locului, fnAnd in mXni

rotocolul painii de doui ocale,de zici ci-i reclamade ceari

a unei fabrici de colaci de salvarc.

PRoGRAMUL

Te-ai dezumflat, ai? zice Morcoveald citre Agatar de

indati ce rimin singuri n bucdrrir ie. as5.nu-inimic,ai .a

vezi tu gi altele. ncotro ai pornit-o cu sticleleastea?

-La pir,rriqi., omnigorule.

Morcoaeali:

Nu te supira, dar la pivnilS numai eu umblu. Din ziua

cand am coborat cu bine scaraaia picitoasi, pe care emeilealuneci de por si-gi frAngd gi gitul, am ajuns omul de in-

credere al casei.Numai eu mi descurcpe-acolo. Eu v6nd

butoaiele vechi, se-mi sune qi mie un gologan in buzunar;

vAnd gi pieile de iepure, dar banii iqtia ii dau mamei.

Si ne-ngelegem,ogu-te, ca si nu ne incurcim unul pe altul

MORCOVEATA 51

deget a pimant !i, pentru cea mai mice patir mama te ffi-mite iar sA e

speli.Apoi bag; de seam;.la nciltiminte. Punemulti unsoare

pe bocancii de vAnitoare qi foarte puEini cremi pe ghete,

Crema le arde pielea.

Nu te omori cu pantalonii cind ii vezi plini de noroi.

Tata zice ci noroiul pistreazi hailele. O ia razna pdn ad-

turi, firi si qi-i sumece.Eu nu fac aqaleu imi sumeticpanta-lonii, cAnd mi. ia cu el si-i duc tolba. ,,Morcoveal;, zice, tu

n-o si ajungi niciodati un vAnitor adevirat." Iar mama

sarenumaidecit: ,,Si qtiici-1i rup urechiledaci mi te inrorci

murdarde noroi l 'F ieeare u gu.rul u i .

Pe scurt, dracul nu-i chiar aqa de negru. CAnd r'enim

acas6 n vacanJ;, noi doi o si-ne impirgim treaba, iar candplecim la interuat, sori-mea, frate-meu qi cu minc, o si ai

mai pulin de furci. Ala ce vezi !i tu.

La drept vorbind, niciunul dintre noi n-o si f se pari

prea afurisit. intreabS-i pe prietenii casei: oli o si jure ci

sori-mea Ernestinae blindi ca un inger,ci frate-meuFelix

are o inimi de aur,ci tata e un om cu caplrlpe umeri li drept

din frre, iar mama, o gospodini lir; percche. Poateci eu o

si-1i par cel mai sircit dintre to!i. Adel.irul e ci sunt qieu la

fel ca oricare. Numai si qtii cum sA m; iei. $i-apoi, eu imi

dau searna Andgreqesc!i caut sd mi indrept; fhri falsi mo-

destie, 1i spun ci pe zi ce trece sunt tot mai cumsecade,lsidacipui qi u nilici bunivoinle, o s; ne nlelegemde minune.

Nu, nu-mimai spunedomnigorule, pune-miMorcoveali,

aqacumimi spune oatilumea. E mai scurtdecAtdomnigorul

Lepic. Te rog doar un lucru, si mi scuteqtide dezmierdirile

bunicd.-tiiHonorina; nu puteam s-o sufir din pricina asta,

52 JULESRENARD

Ciocinelte uqor la ulA cu capitul toiagului.I)oamnaLepic:

Asta ce-o mai fi vrind?

Domnul zpic:

Parci n-ai qti! i"sivrea omu' gologanul.Azi e ziua lui decerut. Lasil s; intre.

Ursuzi, doamna Lepic deschideuqa,apuci orbul de bral

lil smuceqteniuntru, din pricina frigului.-Buni ziua la tofi, spuneorbul.qi piielte inainte. Toiagul i-aleargi mirunlcl pe lespezi,

ca qi cum ar goni niqteqoareci,qi di de un scaun. Orbul seaqazi

6i intinde spre sobi mAinile-i inghelate.Domnul Lepic scoateun gologan qi i-l intinde:Na, fne!

$i igi vAri din nou nasul n ziar, dri si-l mai ia in seami.Morcovea{echicotelte in tainA. Ghemuit in cotlonul lui,

seuiti la sabofi orbului: zipada de pe ei se opelte, $ipejos

s-auqi infiripat cate\,?paraiale.Doamna Lepic prinde numaidecAtde veste.-Moqule, ia di-ncoace sabolii, spune ea.I i duce ub varr i . dcr e prea r i rz iu. ln urmd a rdma. o

biltoaci, qiorbul, neliniltit, simteumezeali la picioare; qi eridici pe rAnd, mpriqtiind de ur imprejur zipada noroioasi.

Morcovea{i zgdrie pardoseala cr-runghia, de parci arfaceapei murdare semnsi sescurgi spreel, aritAndu-i cr6-piturile addnci de pejos.

Acum, c; $i-ac;p5tat gologanul,ce mai vrea?bombinedoamna Lepic, firi si sesinchiseascide bitrAn.

Orbul insi discuti politici, la inceput mai sfios,pe urmd.

54 JULESRENARD

Orbul credeci are toiagul,9icdndcolonu-i aga.

AmiginduJ cu dibicie, ea l facesi inainteze,i dd sabogiiqi-l ndrumi citre uq6.

in prag, l ciupegte gor, a si se izbune,apoi l impinge

in uligi, subplapumacenuqie cerului,carecernebelgug eomit, in bitaia ventuluimArdind a un cAine itat pe afari.

Di inaintesd nchidi uqa, i strigi din urmi, de parc-ar

Ii surd:La revedere! ezi si nu pierzi gologanul; e duminica

viitoareJ e-o Ii vreme nrmoasi qi de nu dai cumvaortu'

popii. Zdu,ci bine zici matale,moqTissier, iciodatdnu qtii

cinearezileqicineosi sepripideasci.Fiecare unecazurile

lui qi Dumnezeu u aoi togi!

ANUL NOU

Ninge. De Anul Nou trebuie negregitsi ningi, altfel nu

are niciun haz.

Doamna Lepic, prev;zitoare, pune zivorul la portigi.

Copiii de prin sat au li incepur sd smuceascide clanli, si

ciocineasci, la inceput cuviincios,apoi in dugminie, izbind

cu picioarelej pentru ca, pAnd la urmi, dandu-se b;tu{i,

sA se depirteze de-a-ndiritelea, cu ochii pironigi spre fe-

reastrade la care pAndeqte oamnaLepic. $i zgomotulpagi-lor li se nibuqd in zipad5.

Morcoveagisaredin pat qi se duce si sespele ajgheabul

din grddini, fari si mai ia sipunul. Apa-i inghetati. Trebuie

si spargi.gheala,qi treabaasta i impriqtie din capul locului

plin tot corpul o fterbintealemai sin;toasi decit dogoarea

MORCOVEATA

sobei.Abia igi udi fa1a,de mAntuiali, fiindci oricum sespunedespreel ci-i murdar,chiarqi atunci cind sespal6cunidejde.

inviorat ,sivoios, gata de s;rb;toare, se alazi in spatelelui Felix, caresti in spateleErnestinei, iind mai mare. Intri

tustrei in bucdtirie. Domnul qi doamna Lepic se afli;i eiacolo, ca din intAmplare.

Ernestina ii imbriliqeazr- !i rcsteqre:

Buni z iua. i t icule.buni z iua,mdmico, j urezun dnnou cu bine, multi stn;tate !i miul pe lumea cealaltd.

Felix turuie pe nerisuflate acelali lucru, grebit si sfar-qeascimai repede,apoi ii imbrigiqeazi.qi el.

in schimb, MorcovealS scoate o scrisoare din qapci.

Pe plic scrie: ,,Scumpilor mei pirinli". Ateta tot. O pasere

ciudati gi pestrili zboari, segead, ntr-un col1.Morcoveal; intinde plicul doamnei Lepic giea l deschide

nurnaidecAt.Flori de toati frumuselea mpodobescdin bel-

qug oaia de hArtie, mprejmuind-o ca o danteH, astfelce pe

alocuripeniga ui Morcoveali, impiedicAndu-se, improlcat

cu cerneali cAte un cuvant invecinat.

Donnulupic:qi

^.-r" . . - i^ . - i - i^2

E pentm amAndoi.Memica o si li-o dea li 1ieDomnul pic:

Vasizici tu lii mai mult lamimica ta decatla mine. Atuncilinge-te pe bot de gologanul sta nou-noug.

Morcoaeald:

Aqteapti putin: uite, mimica e gata,

Daamna epic:

Bine adusi din condei, nimic de zis, numai ci scrisul

55 JULESRENARD

- Poftim, titicule, roste$teMorcoveaF,, acuma-i rAndul tiu.

In timp ce biiatul sti smirni gi aqteapti se vade ce-o

sd spune tati-seu, domnul Lepic citeqte scrisoareao dati,

de dou; ori. o cerceteaziindelung u privirea.a;a cum are

obiceiul.apoi mormiie: .,Hm! hm!" qi o punepe masii.

S-adusmirareaprimelorclipe.scrisoarea u mai spune

nimic. Acum e a tuturor. Oricine poate si o ia in mini,

si o citeasci. Ernestina qi Felix, la r'andul lor, se apucisd vaneze grelelile de ortografre. ,,Cu siguranli ci aici

Morcoveali a schimbat penila: se citelte mai lesre." Dupe

asta -o inapoiazi-

Morcoveagi risucegtescrisoa-reae toate felele gi suride

prostelteJ a !i cum ar intreba: ,,Caredintre voi o wea?"

ln celedin urmi, o vard iar in Fpci-Li se impart darurile. Ernestina primelte o pnpu5i cAt

ea de mare, ba chia-r mai mare, iar Felix, o cutie cu soldaf

de plumb,.gata de bitilie.

Pentru tine am o surprizi, ii spune doamna Lepic lui

Morcoveaqi.

Morcoteald:Da, qtiu.

DoamnaLepic:

Aha, gtii?Pii, daci-i aqa,n-are niciun rost se-Ii mai ar;t.

Si mi bati. Dumnezeu daci 5tiu!

$i ridici o mlnd in sus, uo mutri sarioasi,convingitoare.

Doamna Lepic deschidebufetul. Morcoveali gdfAiede ne-

ribdare. Ea vAri mina iniurltru pani h umir 9i,lEri grabi,misterioasi, scoate a iveali o bucati galbeni de carton,pe care e prinsi o pipi de acadea.

58 JULESRENARD

Cind soseqtewemea ca miculii si. se intoarci la qcoalS

(ziua hotirate este uni, 2 octombrie, dimineala, qi se ncepecu sfeltania), de cum aude in depirrare zurgdli.ii diligenlei,

doamna Lepic se repcde la copii qi-i stringe in braqe.Dar

Morcoveali rimAne pe dinafarS. Cu mana intinsi spre

curelele mperialeir,a$teapti rebddtor si-i vini qi ui rAndul.

$i-a pregitit cuvintele de bun-rimas qi e atat de trist, incat,

ffri si-qi dea seama, ngini un cl-ntec.- La revedere, mami, rostette el cu demnitate.

Ia te uitd, i-o intoarce doamra Lepic, da' ce-gi nchipui

tu, caraghiosule?fi-e greu si-mi spui ,,mimico", aga cum

imi spun frigiorul ;i surioara ta? S-a mai pomenit a$aceva?

IJn mucos cu cag a guri Ei,poftim, i s-a qi nizirit si faci

pe grozalul!

lbtugi il sir-uti pe frunte, doa-r o singuri dati, ca si nu

starneasc;gelozii.

TocULCei de la internatul Saint-Marc, unde domnul Lepic i-a

trimis la invilituri pe Felix 9i pe lVlorcoveali, urrneazi

cursurile a liceu. De patru ori pe zi, elevii fac aceeaqi lim-

bare. Vara e foarte plicuq daci ploui, drumiri e atat de scurt)incA.tapa mai

degrabi ii invioreazi decit ii mureazS, iar, pedeasupra,de la un capit la celilalt al anului, plimbarea asta. cirtsepoarede lolositoare iniLil i f ieciruia.

Azi-dimineali, pe cind se ntorceau in cArd de la liceu,tArqAindu-gi icioarele,Morcoveati, care umbla cu capul inpimanq aude:

MORCOVTATA

Morcoveali-, uite-l colo pe taice-6u!

Domlului kpic ii place si-gi ia copiii prin surprindere.SoseqtecAnd nici nu te agepli d numai ceJ ziregti prolipit

pe troiuarul din fal5, in collul strizii, cu miinile la spate 5igigara n guri.

Morcoveagi gi Felix ies din rind qi aleargi la el.

Ziu! spuneMorcovea1;-La orice m-aq i gindit, numai

la tine nu.

La mine te gdndegti doar cend md vezi, rispunde dom-

nul Lepic.

Morcoveali ar !.rea s; spun; un cuvant drigistos, dar

nu-i vine nirnic in minte. E absorbit de altceva. S-a ridicat

in vArful picioarelor $i se ceznelte si-l si.rute pe taici-su.Prima oari abia-i atinge barbilonul cu buzele, dar domnul

Lepic igi salti capul in aceeali clipi, ca gi cum s-ar feri.

Apoi se apleaci din nou, qi din nou se trage inderit, a$ac;

Morcoveald, care-i cauti obrazul, nu reulelte nici de ast;

dati. Abia-i atinge virful nasului. Siruti in gol. Se lasi

pdguba! !i, cuprins de nelinigre, ncearci si-gi limureasci

aceasti purtare ciudate.

,,Oare titicul nu mi mai iubeste?"se ntreabi el. ,,VidcA pe Felix l-a serutat. $i nu s-a ferit deloc: ba dimpotrivi.

De rnine de ce se fereqte?Vrea si mi faci gelos?Aqa se

intirnpli intotdeauna,am bigat eu de seami. Daci stau reiluni departe de.ai mei, mi topescde dorul lor Imi pun in

cap si le sar de git ca un c;lelandru qi sd-i imbri.giqez pe

rupte, dar: cum ii ziresc, gata, mi-nghea(;."

Cufundat in gindurile-i triste, Morcoveali abia rispunde

MORCOVEATA 61

Domnulhpic:

Oricurn, eu zic ci e mai bine si vi duceti la idternat. Ams; cau( i ralrni aici pini duminici ! i atunci ne .coalem

noi pArleala.

Nici mutra bosumJlati a lui Felix, nici ticerea mahnit; aIui Morcoveali nu interzie despi4irea. Iati deci ci trebuiesi-gi ia rimas-bun.

Morcoveale altepta cu ingrlorare clipa asta.,,Acum", cugeti el, ,,o si v;d dacA atii ii place si-l sirut

ori ba".

Se apropie hoti.rit, privindul finti !i irtinzand gura.Domnul Lepic insi il line la distan{i cu mina qi de asti

-PAni la urmi o si-mi scoli ochii cu tocul ila de dupiureche zice el. N-ai putea si-l scoti atunci cAndmi siru$?Te rog.a vezici qieu scotl igaradin gum.

Morcoreald:

Vai. iarri i-m6. ir icule drag! Ai dreprare.nrr-o bun6 zicine ltie ce nenorocire se-ntimpli, f asta numai din vina

mea. Nu-i prima oare cAnd mi se spunede toc, dar uite cese simte atAtde bine dupi ureche... Eieu il las acolo mereu,incat ujt de el. Barem penila si i-o fi scos!Oh, titicule drag,tare bine imi pare si aflu asta;vasdzici de toc te fereai tu!

Domnulhpic:

Ei, driciel Era cit pe ce si mi chiorigti, qi tu rAzi.Marcoaeald:

Nu, titicule, de altcer,a rAfule u4 gat4lplq$qsg pc3lemi-l virisem singur in cap. tL

^II-,_lrE|}rr m

62 JULES TNARD

OBRAJIIRO$II

Dupi ce a ficut inspeclia obiqnuiti, dornnul director

al internatului Saint-Marc iese din dormitor. Elevii s-ausfecumt i4 alternut, inliqurindu-se in pituri ca ntr-o teace,ghemuindu-seca si nu rimdni dezvelili. incredinlAndu-se

dintr-o privire ci toate lumea s-a culcat, pedagogulViolone

se ioall; pe virful picioarelor gi micqoreazi lumina limpii

cu gaz. NumaidecAt ncepeli flec;reaia intre vecinii de pat.

$oaptelese ntretaiede a un cap;tla altul al inciperii, buzele

se miqci stArnind un foqnet nedeslupit n tot dormitorul,

princare rezbate n ristimpuri guierulscurt al uneiconsoane.E o Iarmi surd;, neintrerupti, supiritoare in cele din

urmd, qi-;i vinesicrezi ci gAngureala sta ainici gi neastAm-

pirate ron$ie lini$teaca niqte loarcci.Vioione iqi pune papucii qi se plimbi cAtva imp printre

paturi, aici gAdilAndun b;iat in talpe, dincolo trigAnd pe

altul de ciucurelede la scufie.Peurmi seopreqte Angi patulIui Marseau,cu caresti seari de seari Ia queti.,pini. tdrziuin noapte. De cele mai multe ori, luloteala biiegilor amu-

JeDte,e nabuli treptat, ca gi cum qi-ar trage cete pulin pi-tura pestegure) !i adorm cu to1ii, n timp ce pedagogulmaist; aplecat

peste patul lui Marseau, cu coatele sprijinitede fierul tare, {i.ri si-i pesede amo4eala bragelorqi de fur-niciturile ceJ trec pdni in vArful unghiilor.

Seamuzi ascultAndu-istorioarelecopiliregti qi-lfne treazcu desti.inuiri intime gi poveqti de dragoste. Pe Marseaul-a indregit din prima clipi, pentru lrigezimea fegei ui ca

MORCOVEATA

sev;d viniloarcle intretiindu,se ca iniile unei hirfi din atlas

sub foila stlivezie. Marseau are de altminteri un fel ferme-citor de a roqi pe neaqteptate!i ffri motiv, din care pricin;simf cA Ji-e drag ca o fat6. Deseori, cdte un coleg i-apasidegetul in obraz qi apoi qi-l retrage iute, IisAnd in urmio pata albi, nepiditi numaidecAtde o roqea(i gingaqi, carcse r,-spAndegte a vinul in api qi se coloreazi in nuanle

felurite, de la vArful trandafrriu al nasului qipAni la urechileliliachii. Oricine poate s;. ncerce asta,cici Marseaue ingi-duitor gi plin de bunivoinli. Biielii l-au poreclit LXmpiIa.Felinarul. Obraji-Rogii. Putinla lui de a se imbujora dupiplac a sternit multe invidii.

Morcoveal;,vecinulsiu de pat, il pizmuiegte el mai mult.Palid qi slibinog ca o paiali cu fa4a plne de fXini, iqi

ciupeqte adarnic qipAni la durere obrajii qi pentru ce?Doarpentru o patide roqeali indoielnica, qiastanumaicAteodati,nu iutotdeauna.$i-arinlige bucurosgheareleqiarjupui plinde uri obraj i i t r rndaf i r i i a i lu i Marseau. $a.um cojel l i

o poilocal;.Ast;-seari, cum de multi weme intrase a idei, de indati

ceJ vede pe Violone apropiindu-se,ciulegteurechile binui-tor - qi poate pe bun; dreptate , dornic si afle adevirllasuprapurlerilor tainice ale pedagogului.Pune n joc toateiscusingaui de mic spion: sforiie ugor,ca in glumi, gi se n-

toarce stengacicand pe o parte, cdnd pe alta, avAndgriji defiecaredati si serisuceasci pAni ajunge din nou in pozigiade la inceput.

JULESRENARD

Marseauasculti ginindu-gi isuflarea: cuvintelepeda-

gogului separ cit sepoatede firclti, dar tremuri ca gicums-ar teme de dezviluirea unei taine.Violone continui in

Soaptide-abiaauzit;. Vorbeqte ezlAnat, arci de departe,abia deslugegti e spune.Morcovea!; nu indriznelte sise ntoarc;j se apropiepe nesimlite,mutandu-li ncet xotcorpul,dar nu mai aude nimic. E incordatpestemisur;Ji separeci urechile sescobescediniuntru !i se drgesc a .o pAlnie;otuginu prindenici mdcarun sunet,

igi aminteqte i a mai ncercat Andva n simlAmant se-

minitor ascultAnd e a ugi, ipindu.giochiuldegauracheii,dorind sdo mireasci li si tmgi spreel, cum ai tragecu un

cArlig, ot cevoiasdvadi.intr-un tArziu,pedagogul e apleaci ulo! ca o umbri

spreMarseau,l siruti pe runte,mAngAinduJu barbiqonulIui ca un penel,apoi se ridici, 5i Morcoveap l urmiregtecu privireacum lunecdprintre rAndurilede patu , DaciVioloneatingen treacit vreopern6cu mAna,cel stingherit

se ntoarcepeparteacealalti, suspinend rclung.MorcoveagdimAnevreme ndelungati apAnd6.Se eme

de €intoarcereaea$teptate ui Violone.Marseau -aqighe-muit n altemut, rigendu-$i dturapeste ap,Di,reaz, ugeteIa celepetrecute,Er; s; qtiecum si tdlmiceasci ucrurile.

Morcovealea obosit agteptdnd. a magnetizate, leoa-pele seapropie.Se striduielt€ si priveascitinti lampacugazaproap€ tinsi,jdar dupi ce numS.ri rei balonaqe e n-mugurescn lumini gisegribescsi iasi din ampi-,adoarme.

MORCOVEATA

inmuiate n apir Morcovea{Aeuiti dulm;nos la Marseau

qi,ciznindu-sesi aibi un aercAtmai cruntJ zbucne$tenociri. ri labisindluierirorprinrre ing..Bibicule!Bibicule!

Marseause impurpureazi la fafe, dar rispunde firimAnie, rivinduJ aproapeugitor:

-Nu-i adeviratcecrezi u, dac6-f spun!

Pedagogulace nspecliamAinilorAgezalipe doui rin-dud,biiejii arati,automatmAinile,ntAidosul,apoipalmele,r;sucindu-le ute gi vdrAnduJenumaidecAtn buzunare,la cildur6, sausubpitura cea mai apropiati. De obicei,Violonenici nu seuiti. De asti dar6.ns6, ocmaicandn-arIi trebuit,vede i Morcoveali aremainilemurdare.Morcoveali,

rugatsi gi e vAredin nou subrobinet,serevolte.La dreptvorbind,parci se ziregteo patevinelie pe mAinile ui, darbiiatul suslineci-i un inceputde degerituri, Pedagogulii poarti pici, nici vorbi.

Violonee nevoitsAl duci la domnuldirector.Acesta, culatdis-de-dimineale,regitegten biroul siu

verde, echidecAnd umeagipdmAntul, ursulde storiepecare-lpredi celormari in clipelede rigaz. Tegindu,qiege-telebutucenoasee mas6,el stabilelte uncteleprincipale:aiciciderea mperiuluiRoman;amijloc,cucerirea onstan-tinopoluluide citre turci; ar maideparte, storiaModerni,care ncepede nu se tie undeginu mai are cap6t.

E imbricat intr-unhalat arg,cu brandenburguri,are iinconjoari.pieptulvoinic, ca niqtecArceidevili risuciii injurul unei coloane.Sevedede a doui poqte i-i un m6nci-cios; trisiturile-i sunt grosolaneqi fala intotdeaunacamlucioasi.Vorbeltedstir chiar $i cu doamnele,ar cregurilegatului,reversate

MORCOVTATA

pic de stanjeneale,cand tocmai se aude un zingAnit degeamurrsparte.

Togi ochii se ridici spre ferestruicaz;brelid a arcstului,de unde se veqtemutra pocite !i silbatice a lui Morcoveaqi.

Galben la fa15,el sestrAmbi in toate chipurile, ca un pui dejivini inchis in cuqci, intirAtat, cu pirul in ochi qi dez-velindu-qi intr-un rdnjet dingii albi. VAri mana dreapti

pdntre cioburile rimase in cerccvea,giele l muqci de parciar 6 insufle$te, apoi il ameningi pe Violone cu pumnulinsangemt.

Neghiobulelspunepedagogul.Acum elti mulFmit !i tulPii ce! strigi Morcoveaji furios, izbind cu pumnul in.

tr-alt ochi de geam. Peel siJ sirugi qi pe mine nu? $i, mAn-

jindu-se pe fagi cu sAngele e-i qiroieqte in mAna zdreliti,adaugi: $i eu am obrajii roqii, daci vreaul

PADUCHIl

De indate ce Felix qi Morcoveaji vin acasi de Ia inrernat,doamna Lepic ii pune sd se spelepe picioare. E o misuri

bine-veniti, cici acolo, n trei luni de zile, nu s-auspilar nici

micar o singud dati. De altfel, nici un articol din prospect

narprevedeasta.

Negre mai trebuie si-,ti fie labelg Morcoveali, siracu'

de tinel spunedoamna Lepic.A ghicit intocmai: Morcol.eafe e intotdeauna mai mur-

dar pe picioare decAt Felix. De ce oare? Doar triiesc

amdndoi alituri ii duc aceea$ivia16, sub acelaqiacoperiq.Firegte,dupd trei luni, nici picioarele ui Felix nu pot si fiepreaalbe.dar Morcovcalir. upi r.um inqur.pune. dproa-

7A JULTSRENARD

cu dibAcia unui scamator Nici nu-l vezi cum ili scoatecio-

rapii !i cum ili veri picioarcle alitui de-ale ui Felix, caregi Ie ld.fiie pe tot fundul hArdiului; un strat de eg se ajeqte,ldri zdbav6,, a o rufi, peste cele doui perechi de labes|.arboase.

Potrivit obiceiului siu, domnul Lepic se plimbi de lao 1ereastr6a alta. Recite[tecertificatele imestriale ale biie-

flor qimai ales nsemnirile scrisechiar de mana domnuluidirector. Despre Felix: ,,Zipicit, dar inteligent. Va ajungedepalte".

$i despre Morcoveagi: ,,Cind vrea, se distinge, dar nuvrea intotdeauna".

Gindul cr i MorcoveatA'e

poaredisrinqe i inreseletre

pe tof. ln acest imp, cu miinile aqezate ruciqpe genunchi,el iqi inmoaie picioarele, topindu-se de plicere. Se simteprivit. Ai sii il gisescparci gi mai slut sub chica roqcovani,cu laple crescutepeste m6suri. Domnul Lepic, potrivnicoriciror efuziuni, qi arati bucuria de al rcvedeadoar neci-jinduJ. Cind pleaci de acasi, ii trage un bobar:nacpeste

ureche.CAndvine acasi, il impunge cu cotul, !i Morcovea{irAde din toati inima.

intr-un tArziu,domnul Lepic ii trecemina prin la1e,poc-nind din unghii, ca gi cum ar vrea si-i ornoare piduchii.E gluma lui favoriti. Oq de a bun inceput,a !i omorat unul.

-Oho! faceel. Cum $ l-am nimerit, nu mi-a scipat!

$i in timp ce se qtergenifel cam ingrelolat de coama luiMorcoveali, doamna Lepic ridici bralele spre cer:

-Nici ci se putea! se tenguie ea, coplegiti. Dumnezeulemare! Halal si ne fiel Ernestina, di fuga dupi un lighean.Acum, letiloJ ai !i tu treabi.

Ernestina

74 JUTES ENARD

si-i lasde cirule pe togi.$i daci cumvanu reuqesc,u toati

sil intamea. tunci arem -are e(e s;-mi para au)i-osastrigcu mAndrie ieu,caBrutus: ,O,virlute, u nu eqtidecAto vorbi goali!"

Domnul epic:

Las6,biiatule, suntsigurc-o s;-i inlunzr.Felix:

TAticule, e ot indrugi Morcoveali?Ernestina:

Eu, una,n-amauzit,Doamnaepic:Nici eu. a maizi o dara,Morcovealal-auzim inoi.Marcouealfu

N-am apusnimic,m;mico.Daamnaepic:Cum nimica?Pii cineameninla erulcupumnul, o;u a

fagi, gi turuia de zor, de se auzeapan6-ncapul satului?Ia mai spuneo daLi,si lic cu folosgi pentrual1ii.

Lasi, mdmico,nu meritdosteneala.Doamnaepic:

Bada, ba da! Ai pomenitde unul- cine"i la?Morcawald:Matalenu-l qtii,mimico.Doamnaepic:

Cu atat mai mult. IntAi gi-ntAi,e rog si nu faci pe deg-teptul i s;-mi dai ascultare.

Mortoueald:

Bine, mimico. Uite, vorbeamcu tata, carc-mi didea

"laturiprietenelri i.drcptmullumire. u liu .e mi-a re,Lltprin cap si figdduiescceva, ala ca romanul ila numit

MORCOVEATA

Doamnatpic:

Vezi si nu! Acum o scalzi.Te rog si repegiaidoma ce-aispus adineauri. Mi se pare ci nu-gi cer marea cu sareaqi-aiputea foarte bine si faci atAta ucru prcrrLru ama ra.

Felix:

Si spun eu, mimico?

Doamnaipit:

Nu! intAi el, qi pe urmi tu, iar noi o si vedemdeosebirea.Haide odati, Morcoveali!

Marcoaea!.dlngdndcu o u)u plAngbeald):

,,O, vir-tu-te, tu nu eiti de-cat o vor-bi goale!.,Doamna*pic:

Poftiml Nimic nu scoli din copilul 5sta.Mai degrabi s-ar

l i .a zrinrat in biraie decdr d-i facamaici*i i pe voie.Felix:

Uite curn a spus, rrrirnico (ddochiifsstz cap;i aruncdpriuiri

sjddnaril: DacL n-ajttng primul la compun erc (tSiumJli.abrajii

Si batedi,npicior) am se strig qi eu ca Brxtus (ritlixd brulete pretaaan, ,,O, virtr]te (.lasd ralelesd-i cadddea lunguLorpul E, tD

nu e$tidecato vorbe goali!" Aqaa spus.Doamna*pit:

Bravo, minunat! Te felicit, MorcovealSl De ce-mi pareinsi foarte rAu, cu toate ncip;lenarea ta, e ci o imitalie nupreluieDteniciodati cit originalul.

Feltu:Morcoveaqi, oarc chiar Brutus a spusasta?Nu cumva Cato?Martoueald:

Bmtus, sunt sigur ,,Apoi searunci in spada ntinsi de unprieten !i mu ."

Ernestina:

76 ]ULESRENARD

Marcareald:

Nu te supim, surioari, le-ncurci. il confunzi pe Brutus

al meu cu altcineva-Ernesthla:

Poate. Fii sigur insd ci domnigoa.a Sofia ne predi la

istorie tot agade bine ca ;i profesoir:l tiu de la liceu.Doamna epic: I

N-are a face. Nu vi certagi.Toiul e se ai un Brutus in

familie, qi uite ce noi il avem. $i asta numai mulgumiti luiN{orcoveali, sdc!Nici nu gtiam de cXti cinste ne bucurim.\l inunali-va de nouJBrutus. orbelle arinelre a11n pis, p

!i nu toace de doui ori pentru o babi surd;. Sucti-l pe toate

pi4ile: daci te uigi a el din fap, ii r.ezipetelede pe haina pe

care abia a imbricat-o; daci te uigi din spate, i r.ezinidragii

sfbqiagi.Dumnezeule, pe unde s-o mai fi \.arar? Uitafi-vinumai in ce hal e Morcoveal;-Brurus. Of, silbaticulel

DrN scRJsoRtLEUtMoRCovtAlACATRE oMNUtLEptc t uNrl f RAspuN5uRl

ALE DOMNULUI LEPIC CATRE MORCOVEATA

Marcoueald, dtredomn l lzpic

Internatul Saint-MarcDragi titicule,

M-am tot tinut de pescuit n timpul vacanlei !i asta mi-a

pus singele in miqcare.Nigte buboaie cit toate zilele mi iespe pulpe. Stau a pat. Zac pc spate i doamna in{irmieri imipune prignile. At6.tavreme cet piroanele astea afurisite nusesparg,mi doare.Dupi aia, nici nu mi. mai gindesc a ele.Numaici se nmul(esc apui i de gi inS-Unul r rec. .o11. 'e irisar. NidS-jduiescnsi c-o si ies a liman.

MORCOVEATA

Rdspunu domnuui Lepic

DragulmeuMorcoveali,Dat fiind ci te pregitelti pentrupima ta mpirti,sanieqi

invelicatehismul,rebuiesi qtiicd omenirea u re-aalleptarpe tine ca si aibi buboaiesaupiroane,cum le spui u. LuiIisus Hristos -au bitut piroaneii in picioare,qi in mAini.Dar el nu seviicirea, degiale ui erauadevirate.

Tat;l tiu care e ubelte

Morcoteald,d,tu amnul epic

Dra96 iticuie,

l'e anung ucuros i mi-a iegito misea.Deqin-am ncevArsta, red ci-i o misea impuriede minte,Sperc6 n-o sifie singura ic6 e voi mulgumintotdeauna rin sArguinla ibuna meapurtare.

Fiul t6u ubitor

RdspuntulomnuluiepicDragulmeu Morcoveagi,

Tocmaiacum,cAndgie1i-a egito misea, unade.a meaa inceputs; seclatine.Chiar eri dimineafimi-a cizur. Alaci daci rur i o mesea Jimul l . at ; l ;u areunamaipul in.Precum

vezi,nu s-a schimbatnimic, numirul miselelor nfamiliee acelaqi.

Tatel tiu care te iubelte

78 JULES ENARD

Mortoaeald,dtre damnulLepi.

Drage titicule,inchipuieqte-1i i ieri a lost ziua domnuluiJacques,pro-

fesorul nostru de latini. Togi biiegii au hotdrAt ca eu si-l

felicit in numele intregii clase. MAndru de aceasti cinsre,mi-am pregitit indelung cuvAntarea,presirAnd ici-colo qi

cate un cuvant htinesc. FiIi falsemodestie,eram mullumit

de ea.Am scris-oapoipe curat, pe o coalimare, ministerialS,

qi, n ziua cuveniti, indemnat de colegirmel care murmurau

,,Du-te,hai, du-te odatil", am prins momentul cAnddomnul

Jacquesnu se uita la noi gi m-am apropiat de catedri. Dar

abia am apucatse desfac oaia qi si spun cu glas tarc:

VENEMTE PROFESOR,

ci domnulJacquess-a ridicat furios in picioare gi-a nceput

si zbiere:

Marq ia locul tiu, numaidecitl

Binuiegti ci n-am mai stat pe gAnduri qi am qters-o aiuleali in banci, ir timp ce bdielii sepiteau, varand nasul n

carte, ar domnulJacques mi porunceafurios:-Tradu leclial

Drag; t;ticule, ce spui tu de treaba asta?

Rdspunsul omnului tpic

Dragul meu Morcoveagi,CAndo si ajungideputat,atunciai si vezi ucruri qimai qi.

Fiecarecu-ale ui. Daci l-au pus pe profesoml ista al ti.u lacatedriJ pesemnee ca si vorbeasci el qi si asculteal1ii,gi nusi vorbegti u ca si. asculteel.

82 JULES ENARD

Zoaiele de la bucdtirie, care sescurg ceva mai incolo, pe

gura jgheabului, cind puhoi, cand abia picurand, trimitadie de recoare.

Dintr-odati, a1arm5.

Chemiri ce se apropie,paqi.

Morcoveagi! \Iorcor.eali!

Un cap se apleaci in prag. Illorcoveagi se face ghem,

indesdndu-sen pimant ti in zid- Sti cu gura c;scat5,tinan-du-qi risuflarea, cu prir.irea incremenitd, qi simte cum niqte

ochi scotoccsc rin intuneric.

Nlorcoveagi,eqti aici?

TAmplele-i zvicnesc, se perpele;te. AcuSi-acusiare si

urle de spaimi,Nu-i aici dihania. Peunde o fi umblnnd?

Paqiisedepirteazi qi Morcovea4i.ceva mai in largul siu,

iqi destindeun pic midularele.

GAndul lui umbli incd pe lungi drumuri de ticere.

O zan'i cumpliti ii umple deodati urechile. Pe tavan,

o musculili s-a prins intr-o pinzd de piianjen qi bAzAie,sezbate. Iar piianjenul aluneci intr-acolo, de-a lungul unuifir Are pAntecul alb ca miezul de piine. O clipi rimAneatarnat in aer, chircit li nelini$tit.

Morcoveati sti in capul oaselor$i-l pandelte, alteaptAnerebditor sfe-r$itul,ti atunci cind piianjenul, setosde sin-ge, se n;pustelte inainte, str6ngindu-qi labele in formi desteaQi ncle5tandu-liprada, el se ridici, stArnit, n picioare,ca qi cum ar r.rea si-qi ceari partea.

Asta-r tot.

Piianjenul urci iar. Morcor.rali se alaze pe pdmAnt !i

84 JULESRENARD

O jumitate de cipipni a zburat pe undeva gi sAngele

seprelinge din cealalti in cealca cu lapte.

Nici n-ai zice c-a mririt. La naiba! $tiu c-am lintit bine.

$i Morcoveagi rdmArieca o stane de piari, infiorat de

ciutitura galbeni a ochiului nevitimat.

Pisicase cutremuri din tot trupul !i asta parci arat; c;

mai tdielte, dar nu face nicio sforfarc s; se urneasci din

lo, . Ba ai z i ,e , ; . ;ngereaz; n c"a!ca.anumeca sa nu \F

piardi nici micar o picituri pejos.

Morcoveali nu-i un ageamiu.A ucis pisiri silbatice, ani-

male domestice,un cAine, ie pentu plicerea lui, fie la in-

demnul altora. Agadar se pricepe, ltie c; dac; dihania nu

vrea si moari, trebuie sA e gdbe$ti, si n-o slibeqti o clipi,

s; te inveriunezi, se te avanf la nevoie ntr-o lupti corp la

corp. Altfel te n;p;deqte o milS prosteascS. e pomeneqti

neputincios.Pierzi timpul gi nu mai ajungi si-i vii de hac.

inccarci mai intei unele zgindireli previ.zitoare. Apoi

inhagdpisicadecoadiqi-o pocneqte e cAtevaoricu carabinain ceag, atat de indArjit, incit ai crede ci {iecare ovituri

e cea de pe urm:. cea zbivitoare.

Gata si-gi dea duhul, pisica ba zgArie nebuneqteaerulcu ghearele,ba sechirceqteghem, ba incrcmenelte liri siscoateun sunet.

,,Cine spuneaci pisicile plAng cind mor?" se intreab;Morcovea!;.

Incepe si-qi piarde ribdarea. Prea s-a lungit povesteaasta.AzvArlecarabina cAtcolo, ia pisica n brate !i, indeiitde gheareleceJ zgAriepini la sAnge, u dinqii inclegtali qiveneleumflate, o in;buDe.

Se nabup. insdg el . se( ldr inape pic ioare."ror i r .t i .epribuqeqte a pimint, cu faF lipiti de botul pisicii, cu ochii

MORCOVEATA

Cam aqa,mormiie Pajol. Sunt atAlia pe care trebuie

si-i hrineqti cu biberonul bibcroanedin alea cum sevAndla spigerie.Numai ci asta nu line mult - pini la urmi,maicd-sase mbuneazi. Nu-i greu si lc imblinzeqti.

Apuci oaia de cea{i qi o duce deoparte, intr-un larc.Acolo-i leagi o mini de paie pe dupi gat, ca si o cunoasci,dacd se intAmpli Si scap5.Mielul s-a linut dupi ea. Oaia

mesteci cu un crinlinit de rozitoare, iar miculul, scutu-rat de fiori, se ridici pe picioruqele-iplipinde ,si ncearcisi sugi, scAncind,cu botul inlelurat intr-un soi de peltea

tremuritoarc.

- $i crezici se mbuneazimaici-sa? intreabi Morcoveali.-Da, numai si se ecuiasci, spune Pajol, a lEtat greu.- Cu toate astea, cu nu-mi schimb gAndul, stiruie

Morcoveagi. De ce si nu dai miclugul n grija alteia?

-Nu l-ar primi, r ispundePajol.

inr-adevir, din cele patru colluri alc tirlei, bch6ielile

mamelor se ncrucileazi, vcstind vremeasuptului, 9idegi ui

Morcoveali i se par cd toare suni la fel, mieii le deosebesc,cici liecare da buzna drept spre ugerul maici-sii.

-Aici, la tdrli, reia r.orba Pajol, nici pomeneali de hoale

de copii.

Ciudat, spuneNlorcovcafi, instinctde familie a caierele

asteade ldni. Cum si $-1 imureqti? Pescmne i asculimea

mirosului e totul.

$i aproape c-ar vrea si astupebotul unei oi ca si vadi

care-i adevirul.

GindeqLe danc a asemuirca intre oameni1i oi ) i ) i-ardori si ptie numele fiecirui miel in parte.

88 JULESRTNARD

de nepisare.Morcoveali vede njgheabul cu api un capit de

lanf, nilte qinede rcati!i

o lopad hirbuiti.

-E curatjgheabul dumitale, n-am ce zicel rosteqteel cu

subinleles.Sunt sigur ci vrei si le laci sAngelemai vanos

cu fierdria asta.

Chiar aqa, ncuviingeaziPajol. Nimic nuli scapi.

$i-l indeamni pe Morcoveale si gusie apa. Ca si fie mai

inr i r i roare.runrd njgheab orre- ip ica n minr i .Vrei o cipugi? intreabi el.

-Cum nu, spune Morcoveali, liri. si qtie despre ce-i

vorba. l1i mulgumesc.

Pajolscoro, greprin l ina bogarda unei oi ! i s,oarecu

unghiile la iveali o cipugi galbeni qidolofani, pdntecoasi,

ghiftuiti, uriaqi. Dupi cum il incredinleazi Pajol, doui caasteaar putea si infulece capul unui copil ca pe o pruni.

Pune cipuga in palma lui Morcoveagi qi-l indeamni, dacivrea si rAdi 5isi faci haz,si o strecoare ratelui ori surioareisalepe dupi gdt sau n pir

CApulas-aqipuspe treabi se nfige n piele.Morcoveala

simte nilte piqceturi in degete,ca $i cum ar pica miziriche.Pil eturi leasrea jung ule a inchejeluramiinl i ; i suiemaideparteJspre cot. Parcx n-ar fi doar o singuri cipuq6, cio puzderie,qi s-ar fi pus si-i roadi cotd pani h umer.

Vai de ea! MorcoveajAo strange ntre degete,o stdvelte,apoi iqi lterge mana pe spateleunei oi, {ir6 ca pajol si bage

de seami ceva,O s;-i spuneci a pierdut-o.

Morcoveali, dus pe gAnduri,rnai asculti cAtevaclipe be-hiielile ce se liniqtesc rcptat. Cudnd, nu se va mai auzidecAt oqnetul Anului mestecatdomol intre fflci.

Agigati in ieslede o vergearo saricevirgati pare si p;-

MORCOVEATA 89

Uneori, domnut Lepic ii di voie lui Morcoveali si se ducela naqu-siu,ba chiar si gi doarmi la el. Nagul e un bitrAnursuz !i singuratic, care-Sipetr:ece iata la pescuit sau prinvie. Nu iubegtepe nimeni, doar de Morcoveala ii place.

Ai venit, manzuleJ imeabi el_

Am venit, naqule, rispunde Morcoveali, firi sil imbri_Iteze. Mi-ai pregitit undila?

Ne-ajungeuna la amAndoi,e de pirere naqul.Morcoveali deschideuqa hambarului qi iqi vede undip

gata pregitite. A;a-l necijeqtenagul ntotdeauna, dar el s-aobiqnuit !i nu se mai supiri: mania asta de bi.trAn nu le

tulburi cu nimic prietenia. Cind naqul zice da, tu trebuiesi ingelegiba, qi de-a-ndoaselea. otu-i si bagi de seami.

,,Daci aqa-i place lui, eu n-arn nimic de zis,,, cugetiMorcoveali.

$i rimdn prieteni brni.

Nasul, care de obicei nu face mincaredecat o dati pesipt;mani, aeum, in cinstea ui Mo.coveali, pune la foc o

oal6 mare cu fasole, in care az.r,.irleqi o bucati zdrav;n; deslininS. ar ea si inceapa iua cu bine, i spunecd e musai

si dea pe git o cani cu vin.

Pe urmi se duc la pescuit.

Nagul seaqazi pe rnalul apei gi desfiqoari {iri gmbe ataundi{ei ali buni, de Florenla. Apoi inlepenelte cu niqtepietroaiepr;-jinile lui grozave.Nu prinde decit bibani mari,pe care-i pune degrabi la ricoare, infofolif intr-un lterga!ca pe niqtesugaci n scutece.

90 JULESRENARD

Marcareald:

De cede trei od?.Nasul:

Cind safundi prima oari, nu-nsean'ni nimic: peqtele oar

ciocinelte. La a doua, se schimbi treaba: nghite momeala.

A treia oari gata,nu mai scapi. Niciodati nu-i prea tirziu.

Lui tr{orcoveali ii place mai mult si prindi porcani.

Se descalti, intri in ap; qi scormoneltecu picioarelenisipulde pe fund, tulburand totul in jur. iar porcanii, proqti, dau

buzna, qi Morcoveali scoatecete unul de frecaredati cAnd

arunci undila. Abia mai are timp s; stdgecitre na$u-siu:

Qaisprezecc,aptesprezece,ptsprezece!...

CAnd naqulvede ci soarele-ideasupracapului, se duc si

prAnzeasci.$i-l indoapd pe Morcovea{i cu lasole alb;.-Nu existi nimic mai bun pe lume, spuneel, dar mie-mi

place si fie fiarti bine. Mai degrabi mulc dintr-o cazma

decat sAminanc fasole nefiarti; aia scrAlnelte5i crinlineintre dinli ca alicele ntr-o aripi de prepelili.

Marcauald:

Parcii se topegte n guri. Nu-i vorbi, nici aia gitid demama nu-i mai prejos. $i totu5i, mr-i la fel. Pesemne i ease zgArcegtea slininn.

NaSu[:

MAnzule, mi creqte nima cAnd e vid cum infuleci. Punprinsoareci la maici-ta acasinu te preascoli#tul de a mase.

MarcaueaJd:Asta depinde de pofta ei de mincare. Daci i-e foame

pan; sesatureea, mi-ndop qi eu.Cind\ipune ei in fa.rfurie,imi pune qi mie, liri si mai gini socoteali. CAnd a isprdvit,am sprivit qieu.

NaSul:

MORCOVTATA

Nu, dar Bernard n-a avut si-!i dea o c;magi curati. Rddeu azi, dar atunci, un minut, o clipA mai trebuia si mort tescoteamafari.

Morcoaeald:

Acum aSh departe.

NaSul:

Muqci-gi lirnba. M-arn luat eu singur la rostr ce crezi, Dide-atunci nu mai am noapte tihrriti. Drept pedeapsi mi-ampierdut somnul; ala mi se gi cur.ine.

Morcouald;

Pii da' mie nu mi se cur.ine gi abia aqteptsi dorm.

NaSul:

Hai, dormi, mXnzule,dormi.

Morcoaeald:

Daci wei si dorm, naqule,nu mi mai line de mini.

Dupi ce-mi fac somrul, f-o dau eu singur $i trage piciorul

mai incolo. E piros. Nu pot si dorm cind m-atinge cineva.

PRUNELE

Dupi ce s-au sucit qi s-au risucit o bucati de vreme in

aqternut,nalul intreabi:

Dormi, mdnzule?

Morcaueitld:

Nu dorm, naqule.

NaSul:

Nici eu. Tare m-a5scula. Ce-ai zice si mergem dupi rAme?trIda, ar fi ceva, rispunde Morcol,-ea1d.

MORCOVIATi 95

mafelepe dos.Din parteamea n-ai decat,eu n-o sAmiiau dupi tine; otu-i

ci egtiom de treabi qi cdne-nfelegemclemrnune.

Ridicdnitel felinarul,apuci o creangi qi culegecAtevaprune.Pecelebune e pistreaz; pentruel,pe celeviermi-noaseedinagului,carespune,nghilinduJepenemestecate)cu sambuf€ u tot:

-Astea-scelemai bune.

Hm, pAni la urmd o s-ajung 6 e minAnc gieuca tine!Mi-e fricXdoarc-o s6-mimiroasi gura qi-osi simti mamacandmi. sirutd,

-Nu miroase eloc, a, acenagul, uflAndln asul inului,

Marcooeald:Adevirat. Duhneqtidoar a mahorc6.$i cum duhnegtil

$tii, mi-egti aredrag,naqule, ar mi-ai fi celmaidragdepelumeaasta,daci n-ai tragedin lulea.

NaSul:

Eh, mdnzule,mAnzule, sta-isenitatecumtAl

MATILDA

-Mimico, $ii, ii dd de veste Ernestina doamnei Lepic,

abia trigindu-qi risuflarea, MorcovealScu Matilda sejoaci

iar de-a mirele Ei mireasa. Sunt in livadi, Felix ii giteqte.

$i . dup5ci te qr iueu. ocul isra e inrerzis.

intr-adevir, in livadi, Matilda sti nemilcati. qi leapinisub gdteala lorilor de sunitoare. mpodobid din cap pani-n

picioare, pare o adevirati mircasi, cu limAigi in pir Cu

96 JUTESRENARD

Impletitemai intAi n chip de cununi, pe creqtet,loile

coboaripesubbirbie, pespate, ebrate,n valuriunduioase,i se ncolicescpe dupi mijloc qi seaqtern a pament ntr-ocoadiqerpuitoare,ecareFelixo ungeqtentrunalneobosit.

Intr-un tArziu,sedi cAlivapaqi ndS.ritgi spune:-Gata, nu mai migcalMorcoveali,acuma-i Andul iulMorcovealie gAtitqiel ca un mire, e nzorzonat in bel-

gugcu flori de sundtoare, rintrecare, ci-colo, es a ivealSba o miciulie de mac,ba nilte bobiledep6ducel, a o pi-pddiegalbeni astaca si sedeosebeascieMatilda.N-arechef de ris 5i rus reipesrre zeun aer seriosj um secuvinein asemeneamprejur;ri solemne. a lnmormentarerebuies; fii trist de la inceputgi pAni la slhrgit; a nunt5, serios

pAni dup6cununie.Altfel,jocul n-areniciun haz.-Luagi-vi de mAni! poruncepte elix. Pornili inaintel

$i nu vi gribi1i.

AmAndoinainteazidomol,pulin depirtagiunulde altul.CAndse mpiedici in treni, Matilda o ridicb gio ginentredegete. orcovealio alteaptigalant, emanAnduun picior

ln aer.Felix i duceprin livadi. Mergede-a-ndiratelea5i bate

tactulcu bmlele ntinse,aritAndu-le n ce ritm sdpdgeasci.Se nchipuie rimargi i salutX, poipreot i i binecuvAnteazi,apoi prietenulcarevine cu felicitiri gicu uriri, apoi iutarli scarfaie in douebele ncruciqate.

$i-i plimbi aqa ncoace i ncolo.Stali!porunceqte. ite ce sedesface.

Zibovesc n loc cAt apasi cu palma cununaMatildei,apoialaiul sepune ar in mi5care.

-Au! lipe Matilda,strAmbAndu-se.

MORCOVEATi

CASA DE BANI

A doua z! dAnd ochii cu Morcoveali, Matilda qi incepe:- Maici-ta a venit de i-a spus mimii:ii totul gi am mincat

o papard numiru' unu. Dar tu?

Marcoaealh

Nu mai in minte. Pe tine insi.te-a betut degeaba:ci

doar n-am ficut nimic riu.Matilda:

De buni seami ci nu.

Morcoaeald:

$tii, eu vorbeam seriosatunci cend spuneamci m-a$ n-suta.cu tine.

Matilda:

$i eu m-aq mirita cu tine, cu dragi inim6.

Morcoteald:

Eu aqputea si rni uit la tine de sus, rindci tu eDtisiraci

gi eu bogat, dar n-ai grije, eu te preluiesc.

Matilda:Eqti bogat tare, Morcoveali?

Babacii au pe pulin un milion.

Matilda:

$i cit face asta, un milion?

Morcot)eald:

Mult; milionarii n-ajung niciodati la fundul sacului.

Matilda:

Ai mei se pldng ci n-au destr .

MorcoteaJi:

-Morcoveagi, vii li tu cu mine? intreabi el. Tata punecaaepi la topit in gArli.

ii d;m o manA de ajutor qi maiprindem qi cevacu.panerele.

Spune-i tu mamei, rispunde Morcoveali.Renl:

Pii de ce si-i spuneu?Morcouald.:

Fiindci mie n-o si-mi dea voie.Tocmai atunci se relte la fereastrdDidoamna Lepic.

_ _-Doamni, vi rog, spuneRemy, mi dali voie si_i iau pe

Morcoveali cu mine, si prindem niqteoblegi?Doamna Lepic lipeqteurecheade geam. Remy o roagi

pentru adoua oari,strig6nd.Doamna Lepic ainleles.Sevedecum miqci din buze. Cei doi prieteni nu pricep nimic qi se

privescnedumerili. Dar doamna Lepic di din cap deslugitrn semnca nu,

Nu wea, bolboroseqteMorcoveali. Sigur,acuqio vezici are nevoiede mine.

Reml:Cu atat mai riul Am fi petrecut de minune. Nu vrea,

Moraaaeald:

Hai, rimAi cu minel Nejucim aici amindoi.Reml:

Asta nul Mai bine md duc si prind obleli. E un timp,o frumuselel O si adun co5uri ntregi.

MorcaaeaJd:

A$teapti-me un pic. A$a facememica intotdeauna. ntAizice nu, dar pe urmi se rizgAndegte.

MORCOVEAIA

106 JULESRENARD

Hai si mergem.

Motoaeald:Eu nu merg, titicule.

Donnul I*Pi";

Cum nu mergi?Nu vrei?

Morcozteald:

O, eu vreau, dar nu pot.

Domnulhpic:Ldmureqte-mi, ce s-a ntampht?

Morcauald:

Nimic, rimin acas6.

DomnulLepi.c:

Mda, sigur, ar 1i s-a nezirit ceva. Ce dihanie mai eqti qi

tu? Nu mai qtieomul cum si te ia. Bavrei, ba nu vrei. Rimii

acas5. dielaq. i b5zaie it pohegri.

Scenaa IV-a

Daamna efic:

Casd auddcese ufiejte, eaare ntotdeauna biteiuL |-a tragecuurecheae la uSi.

Siricugul de ell PrqJdcdndu-sed I mdngdie,i adrd mina lnpdr ti-l trageaArtus.a te uiti cAt mai pitimegte pentm citaici-siu... (aiciseuitd chiorE a domnulapi) vrea si-l care

dupe el. Mama ta nu te-ar chinui cu ateta cruzime.

Domnul *piclatdL Sidaamna epic-mamaSi tntarcspatclzunul

Scenaa V-a

Marcaoeali:

MORCOVEATA i l1

Morcoveat; line arma in meini. Ast;zi va tmge pentru

intAia oari intr-un sitar.PAni acum a doborat cu pulca dom-nului Lepic o prepelip, a jumulit de pene aripa unei potlr-nichi in zbor qi a lisat se-i scapeun iepurc.

Prepelila a impuqcat-o la pemant, sub nasul c6inelui.La inceput se uita la ghemotoculacelade culoarcaliranei,rata sa-l vada.

Dd-renilel inddret. -a sl lruit domnul Lepir. e5qi resaproape.

Firi voie, Morcoveali a mai ficut un pas nainte, a ochit

li a apesatpe trigaci, cu buza levii aproape ipiti de coco-

loqul cenu;iu, pe carc l-a amestecatcu lirena. Pe urm; n-a

mai gisit din prepeli{a slartecatedecat niqte pene li un ciocinsangerat.

Cu toate acestea, oar doborAreaunui sitar sfinjeltefaima

unui tallfu \'anitot !i seara asta se vesteltehotirAtoare in

viala lui Morcoveal;.

$tie oricine ci amurgul te am;gelte. Lucrurile iqi invil-

miqesc iniile nedeslugite. izAitul unui gAnlarspinteci lini$-tea ca un tunet. Morcoveati, tulburat, arvrea s; treaci odati

pesteaceasteiDcercarc.

Sturziiintorqi deprin livezi leqnesc rintrc stejari.Morco-

veati ii ia in citarea armei, ca si-qi mai deprindi pulin

ochiul. $terge cu maneca abureala de pe geavd.Frunze

uscatezburdi firi {int;, incoace$ incolo.

intr-un tArziu, doi sitari, cu zborul ingreunat de lungile

lor pliscuri, se inalgi qi se fugiresc dregistoli, rotindu-se

pestepidurea fremitAndi.

Pit,pit, pit, aude MorcovealS, ntocmai cum il prevenise

112 JULTSRTNARD

umbre lunecAndu-ipe deasupra capului !i, cu patul pu$tii

proptit in burti, tmge in aet la nimereali.Unul dintrc sitari se niruie cu pliscul inainte, iar ecoul

poarti cumplita detunitur; in celepatru colpri alepidurii.

Morcoveali ridicd sitarulcu aripa frinti, il vAnturi birui-

tor prin aer li trage in piept mirosul de pulbere.

\ramsoseqten goani, lisAnduJ in urmi pe domnul

Lepic, care nu ziboveqte, dar nici nu se gribeqte mai mult

ca de obicei.

,,Aproapeci n-o si-gi creadi ochilor", gendeqteMorco-

vea!;, pregitit si culeagi laude.

Domnul Lepic di insd la o parte crengile unui tufig, iese

Ia iveali gi-i zice liniqtit fiului siu inci inviluit de fumulimpuDcetudi:

Ce Dumnezeu nu i-ai doborAt pe amAndoi?

CARLIGUL E UNDITA

Morcoveata e apuc; sd .urete pelt i i pe r are i-a prins:

lini, roqioare,ba chiar qi bibani. Le rizuie solzii cu cugitul,

apoi ii spinteci qi le pocneqtesub chlcii bigicile pereche,

strivezii. Aduni ma1ele entru pisici. Furat de treabi, robo-

tette de zor,aplecatpestegileata albi de spumi, bigAnd de

seam; si nu se stropeasci.DoamnaLepir- ine

' iarunceo privire.

- Bravo! spune ea. Astizi ai prins pe;te de-o mancerici

pe cinste.Vezi cApogi i indemAnaticcind vrei?

11mdngAiepe grumaz qi pe umeri, dar cum trage mana,

MORCOVTATA 113

Ernestinaapare n fugi, dupi ea Felix,cur6ndqi dom-

nul Lepic.-Ia si vedem! punei.DoamnaLepicstrenge egetul ntre genunchi, in care

priciri cadigul se infige !i mai adAnc n carne. Felix qiErnestinao suslin, ar domnul Lepico apuci de bral 9i -lridic6,aga d ogipotsi-i vadi degetul.CArligul l-a strdpuns

dintr-oparte n alta.DomnulLepic ncearcaeJscoale.-Ah, nu, nu aqa!pi asculitdoamnaLepic.

lntr-adevir, ntr-o partevArful, ar in cealalt6ndoituraca o bucl6nu lasdcArligul i iasi.

Domnul Lepic gipuneochelarii.-Drace! faceel. Ar trebuirupt.

Cum sdJ rupi lnsi? Sopl ei n"arecumsi apuce drligulqi, a cea mai mice incercar.e,oamnaLepic sare n sus9iurl6, Cum adice,vor si.smulgi nima,viaga in ea?P6icAr-ligul dstac otel de soi.

-Hm, mormiie domnul Lepic, atunci trebuie crestatdegetul.

lgi potrivegteochelarii,scoatebriceagulgi se apucXsiplimbe pe deget iilu1 tocit al lamei, ntAiuqorde tot, abiaatingand ielea.Apoi apas6. numaibroboane e sudoare.Di sAngele.

-Au! Au! Aul seviicireqte doamnaLepic, li tofi cei defagi secutremuri.

Mai repede,;ticule! spuneErnestma.

Ia nu temai prostiatatalseoFre$teFelix a maici-sa.DomnulLepic gipierde ibdarea.Briceagdsmrtece,e-

ristruieqte a

lt4 IULESRENARD

Domnul Lepic nu scapi prilejul. Alb la faF li innebunit,

cioparfeqte,scormonelte prin carne ;i iati ci din degetulcare nu-i decato rani singerAndi cade gi cdrligul.

uf!in vremeaasta, Nilorcoveati - nimic. La primul gipd.tal

rnaic'-siia giqters-o. t;pe scar;,cu capul n mAini,qicautisi-gi imureasci intinplarea. De buni seami ci wAnds-azvAr-

le undip mai departe, i.rligul -a rlmas prins n spate.,,Acumnu mi mai mir ci nu trigeapeltele", li spuneel.Asculti vaietelemaice-sii i la inceputnu-5i prea face

inimi rea din pricina or. Parci el n-aresi urle cind o si-ivini rAndul,numaidecat, a inci li mai qi,cAt -or line pu-tedle,pani o si r;guFasci, astfelca maic6-sa ; secreadd

rezbunaticu un ceasmai devreme isi-i deapace?Vecinii.atrali de armi, vor siJ descoasd,-Ce s-a ntAmplat,Morcoveali?El tacemilc, igi astupi urechile,qi scilhrlia.i rogcovani

se acenev;zuti. Veciniise ngird.n capul scirii qiagteaptisi aflepricina.

In celedin urmi se vegte i doamnaLepic.E palidi cao leuze$i,mandri ci a trecutprintr-o mareprimejdie,ginela vederedegetul egat cu grija, cu o cirpi. Biruindu-gio reme$ilide durere, e suride celorde faJi, ii liniqteqteucAteva orbeqi-ispuneblind lui Morcoveald:

M-ai ficut si pitimesc,biicpqul mamii. Dar te iertr

nu-i vina ta.Niciodati nu i-a vorbit a!a. Morcoveali, uimit, ridici frun-

tea.Vededegetulmaici-sii inlE5uratntr-o cirpi curati qilegatcu ald,gros$ pitrat, ca o pipu$ede copilsirac. Ochiii seumplu de acrimi.

DoamnaLepicseapleacispreel. Biiatul di si se ereasci

MORCOVEATA 115

Morcoveagi.nu mai pricepe nimic. PlAngepe rupte.-Daci-1i

spun c-a trecut, ce te iert! M; crezi oare aqadehaini?

Morcoveali hohotelte $i mai qi.

-Tii, ci prost mai e! Pogisi juri ciJ jupoaie cineva deviu, spune doamna Lepic citre vecinii induiogaf de atitabunitate.

Ea le di cirligul de undi$, pe care ei toli il cerceteazi,curioqi. Unul zice ci-i clrlig numirul 8. incetui cu incetul,

doamna Lepic iqi recap;ti ulurinlavorbei !i incepesi turuie,povestind uturor intemplarea.

Ahl De nu mi-ar fr aqa de drag, l-aq fi omorAt pe loc.

Afurisitd urealte qi cirligul ista. Credeam c-o si-mi dau

duhul din pricina lui.Ernestinae de pirere ci trebuieingropat undevadeparte)

in cap;tul gr;didi; silpuniintr-o groapi gisi sebituceasci

bine pimAntul deasupra.

-Ba deloc!sare Felix cu gura. Am si-l pdstrczeu. Vreau

si prind pegtecu el. Asta zic gi eu cArlig - cilit in singele

mameil Ce mai pelti o si prind! O grozdvie!Dintr-iia baro-sani, si nu-i pogiduce in bra1e.

$i'l zgAlpie pe Morcoveali) care, buimac qi acum ci

a scepat er; chelfineale, se ntrece cu pociinfa, scoatenilte

gemete rdguqite qi scaldi-n lacrimi pistruii de pe mutra lui

cea sluti, obi$nuiti cu scatoalcele.

BANUTULDEARGINT

Daamnahpic:

116 JULESRENARD

Morcouajd:

Nu, mimico.

DaamnaLepic:

De ce te gribeqti si spui nu, {iri si. te gAndeqti?Cauti-temai intAi prin buzunare.

Morcoaeald:

Iqi intoarce buzunarelepe dos gi le priveqtecum atarnica niqte urechi de migar..,

Ah, da, mimico! Hai, di-rni-I.

Doamna xpic:

Ce se-Jidau?Vasizic; tot ai pierdut ceva?Eu te-am in-trcbat aqa,dinintamphre, qiuite ci am ghicit. Ce-ai pierdut?

Marcoua!d:

Nu!tiu.Doamna epic:

Bagd de seami! Egti gata si fagi iar o minciuni. Ai qiinceput si bad campii. Nu te p pi. Ia zi, ce-ai pierdut?Nu cumva titirezul?

MorcauealA

Da, sigur Nici nu md mai gAndeam a el. Da, mimico,titirezul.

DaamnaLepic:

,,Da,mdmico." Nu-i titirezul. Doar fi l-am luar sipt;manaI ccu16.

Atunci, briceagul.

Doamna*pi,c:

Care briceag?Cine"ti-a

dat fe briceag?Mar Leald:

Nimeni.

Doamna apic:

118 JULESRENARD

CAnd simtec6-l vedemaici-sa, seopreqte n loc sauseaplea-

ci de scotoceltecu degeteleprin micrig ori prin nisipul mi-runt. Cand socoateci doamna Lepic s-a dus, nu mai cauta,

O porneltemai deparre. umaide formi, cu nasul n vant.

Unde naiba sd fre binupl de argint? Pe sus)prin vreuncopac, prin vreun cuib?

Sunt unii niuci care nu cauti nimic li gesesc ui

Asta-i lucru ltiut. in schimb, Morcoveali, de s-ar tiri gide-a buqilea,n-ar face decat si-li toceascegenunchii qi un-ghiiie degeaba, i.ri si giseasci micar un ac.

Obosit si tot umble aqa,dupi cai verzi pe perefi, Morco-veale se las; pigubaq qi hotirigte si intre in casi, si isco-

deasci in ce ape se mai scaldi maici-sa. PoatecI s-apotolit

qi, daci vede ci el nu giselte binulul, se asali ea pigubaqi.Doamna Lepic insi - niciieri.

Mami. o. mamiculo srrigi el "f ios.Ea tace chitic. Abia ce-a ieDitdin odaie, IisAnd deschis

sertarulde la misuja de lucru. Iar printre ghemelede ldni,

andrelele,mosoarclealbe gi rogii din sertar,Morcoveafezi.-

rclte celiva binufi de argint.Parci imbitrAnescacolo.Ai zice ci dorm, trezigidin somn

doar din an in Paqte!i rostogolili de-a valma dinr-un col! inaltul, ftr; se e Uni cinevasocoteala.

Pot s; fie trei li tot atat de bine patru sau opt bdnuli.Greu de numirat. Pentru astaar trebui si ri.storni sertarul,

si scuturi ghemele.$i-apoi, cum dovedeqti?Cu acel sAnge-rece,careu-l piriselte decat in cine itie

ce mprejuriri deosebite,Morcoveali intinde mana hotidt,

lterpelelte un bdnul qi o ia din loc.

Frica de a nu fi prins asupra faptului ii alungd loviiala,remugcirile, gAndul primejdios de a se ntoarce

MORCOVEATA

Iese glong pe u!;, str5bate aleile, alegeun loc potrivit,

,,pierde" banul, il pocnelte cu cilciiul deJ infundi. in pi-mant, apoi se trAnte;te pe burti gi, gAdilatde ierburi pe lanasJse tar;qte incoace qi incolo, dupi cum i se nizare, incercurineregulate,ntocmai ca atunci cAnd e roteqti, egat aochi, njurul unui lucru ascuns,ar cel careconcluceaceastajoaci nevinovati se bate ingrijorat

cu palrnelepeste pulpeqi sfiigi:

,,Pizea!Foc! Focl"

Morcoteald:

Mimico, mimico, l-am

DoamnaLepi.c:

$i eu l-am gisit.

Marcol)ealil

Cum aqa?Uite binu,tul.

DoamnaLepic:Uite-l colea.

Morcateatd:

Asta-i buni! Aratil.

Doamna epic:

Arati-l tu.

Morcot)eald:Arati banul. Doamna Lepic l-amti pe al ei. Morcoveali

ii pip;ie, ii centirelte in palmi qichibzuieqte e si rispundi.

Ciudat! Tu unde l-ai gisit, mimico? Eu, aici, pe alee, arddicina pirului, De douizeci de ori am cilcatpeste el pAni

gdsit.

shStef50

MORCOVEATA 121

Doamna xpi,c:

Stai, copile, ajut6-m;li

tu un pic. Ia si ne gAndim noi.

Pe aice-tu nuJ putem binui ci umbl5 liri bigare de seami

cu banii, doar e om in toat; Iirea. Sori-ta ili stringe econo-

miile in pugculili. Frate-tiu n-are cand si mai piardi banii:

qi-aqa se duc printre degete.

Adici, eu siJ fi pierdut?

Asta m-armira, memico, fiindci tu eqtiordonati in toate.

Doamna pic:

De. o mai pbtescei )i oamenii mari. nu numeJcopii i .

in slhrgit, vid eu. Oricum, asra mi privelte doar pe mine.

S-o lisim balti. Tu nu-Ii mai bate capul, hai, fugi lajoaci,

dragul mamei, dar nu te indepeftaprea mult de casi. Eu mi

duc s-amnc o privire in sertarul meseimele de lucru.

Morcouald, mre a Si.bughise,se ntaarce

'iJate

cLlil)apa.'i dufd.

maicd-sa. n celedin urmd se hatdrdstebrusc,o qjungedin urmd, li

trece nainte,se nlepenetteinJalaei ti-i lnt;nde n tdcere brazul.

Doamna epic:Cu mdnadreaptd idicatd- emminlarendprasnicd,

Te qtiam mincinos, dar nu in halul ista. Acum minli cit

$apte.Mergi tot pe drumul istal Azi furi un ou, maine un

bou! $i dupi asta o omori qipe maici-ta.

Rdsund ina falmd.

tDEI PERSONALE

Seara,domnul Lepic, Felix, Ernestinaqi Morcoveali se

t22 JUIESRINARD

din fa1i. Staulataifas qi, n lipsa doamnei Lepic, Morcoveali

Ie impirtlqeqte ideile sa1e.-Pentru mine, spuneel, faptul c; eqti neam cu cineva nu

inseamni nimic. Aqa, de pild6, tu $rii cat te iubesc, iticulel

Or, eu nu te iubesc iindci elti tadl meu; te iubesc iindci egti

prietenul meu. La drept vorbind, n-ai niciun merit ci eqti

tat;l meu, darprietenia ta o privesc ca pe o inalti- favoarecu

carenu-mi elti indatorat qi pe care mi-o acorzi cu dirnicie.Haida-de! face domnul Lepic.

-Dar pe mine, dar pe mine? ntreabi Felix !i Ernestina.

E tot aia, rispunde Morcoveald. Numai intdmplarea

v-a {icut frafi mei. De ce v-aq i recunosci.torpentru asta?

Cine-i vinovat ci. tustrei suntemde-aldeLepic? Nu vi puteli

impotrivi in niciun fel lucrului 6stuia. Agadar,n-are niciun

rost si vi riman indatorat pentru o inrudire involuntari.Eu vi mulgumescdoar! tie, frate, pentru ocrotiea tal !i Iie,surio^ar5.enrrugri ja plina de lolospc ccre mi-o por1i.

-IncAntat! spune Felix.

De unde-omai fi scolandcugetidle asteabizare?semi-nuneazi Ernestina.

_Toate astea,urmeazi Morcoveafi, le spun in general,{iri si dau nume; iar daci mimica ar fi aici, le-aq epetagide fa15cu ea.

-Nu spui tu poveqtileasteade doui ori, zice Felix.

Ce vezitu riuin cuvintelemele? -ointoarceMorcoveali.Nu-mi ristilmicili gAndurile!Departe de a fr liri inimi, euvi iubescmd mult decat vi se pare voui. Dar aceast;afec-qiune, n loc si fre banali, porniti din instinct !i deprindere,este conqtient;, ra6ionali, logici. Logici, iati termenul pecare-lcautam,

MORCOVTATA

ddicandu-ses; mearge a culcare,!i si tot cauJi, a varsta a,si fii mai cu mo1 decAtceilalli?Daci bunicul vostru, Dum-nezeu si-l ierte, m-ar fi auzit indrugAnd doar un sfert dinpa-lavreleale, mi-ar fi aritat pe loc, cu un picior in fundgiuna dupi ceafi, ci nu-s decat feciom-su.

Vorbim qinoi ca si mai treaci vremea,glisuieqteMorco-veafi, cup ns deodati de neliniqte.

E !i mai bine si taci din guri., i-o reteazi domnul Lepic,care line o lumanare in mani.

$i pleaci. Felix il urmeazi.'-Sd.nevedemcubine,bitrAneli-aruncdelluiMorcovea!e.

Dupd Felixse r idica 1i Ernesrina!i murmuri cu un dcrgrav:

Buni seara,dragul meu prieten!

Morcoveali rimine singur,descumpdnit.

Ieri, domnul Lepic il slituia si se deprindi sdgAndeasci:

,,Ce-i aia: zice lumea? Cine-i lumea? Lumea inseamninimeni. Prea repeli ca un papagal tot ce-auzide la al1ii. n-

cearci si gAndeqti u, cu capul tiu. Folosegtedei personale

in vorbire, chiar daci la inceput nu ai decAtuna singuri."

VizAnd ci la prima incercare de acest el toli il privesc

piezig, Morcoveagi inibuqi focul, inqiri scaunele a perete,

face o pleci.ciune citre penduli qi se duce s6 se culce in

odaia in care di scara pivnilei, numiti din pricina astaodaia pivnigei.Odaia-i r;coroasi !i pl;cud vam. Vanatul sepistrcazi lesneacolo o siptimAni incheiati. Ultimul iepure

doborAt sAngereazi u botul intr-o strachini. Mai sunt acoloniqte coquri pline cu griunle pentru g;ini, qi MorcovealSnu se mai satur; s; tot riscoleasc; griunlele, aiundAndu-gi

mAinile pini la cot in ele.

De obicei, toate hainele familiei, atArnatein cuier, il inspdi-

$i plopul a qi incepur sI se cutremure. Secizneqte parci

si urneasci din loc, si impingi in lituri, piturile grele deaer care-l apasi.

Nelini$tea lui cuprinde fagul, un stejar, castanii, !i tojicopacii din gridint prind si-qi faci semne,dindu-qi de gtireci margineadeslugiti;i intunccati a tichiei e impinsi inain-t€ !i se ;leqte tot mai mult pe cer_

La inceput, copacii qi zbuciumi crengilesubfri, amulindpdsirctul, amulind mierla ce azvdrleao nod la intamplare,ca un bob de mazirc crud, turtureaua pe care Morcovealio zirise adineauri virsdndu-gi in rafale gAlguritul din guqa-ipestrili, ti colofanacca nesulcriti, cu coadaei colofeneasci.

Apoi, pentru a-!i infrica vrijma6ul, purced sili lrimdnte

bragelc Anoase i ungi.'I'ichia vinegie 9i poar!; inaiDtenevala-i enevoasi.lncet, incet, se bolteqtcpestetot cerul. Alungi azurul gi

astupi orice locgor pc unde poate pitrundc aerulr vrendparcdsiJ sufocepe Morcor.cald. Uneori ai zicc ci, istovitide propria povari, richia asta e gata s; seprivale pestesat;

dar se oprclte la vreme dcasupraclopotDilei, temandu-seci-rvarful acesteiaar putea $ o sfalic.

Uite-o, e atAt de aproape,ci, fire vreo alti ameninlare,inccpe panica, izbucnesclipete.

Copacii iqi amesteciminiogi umbrelc nedesluqitc.n carelui Nlorcoveali i se nizare cI vcde cuiburi pline de

ochirotunzi qi de ciocuri albe.VArfurile lor se ncor-oaieqi se n-dreapti, ca ni!tc capete rezite pe aeagteptate in piroteale.CArduri, cdrduri, frunzele igi iau zborul, se abat inderit !i,tcmitoare, imblenzite, incearci si se prindi la loc. PlipAn-dele frunze de salcim suspini, cele ale mesteacinului upuir

MORCOVEATA

t26 ,ULESRENARD

Ceva mai incolo, merii bondoci iqi scuturi poarnele,care

cad bufnind surd la pimAnt.

Pulin mai deparre. tulele de coacSzesangereazapicuri

rogii, iar cele de porumbe picuri cerneali.

$i departe de tot, ca imbitate, verzele milci din urechile

lor de migar, iar cepele miniate se izbesc ntre ele, spir-

q;ndu-i; meciul i i le oldorade seminle.

Ce sifie? Ce toani? Ce nseamni asta?Nu tuni. Grindinanu bate. Nu firlger;.li nu cade strop de ploaie.Noaptea asta

ticutd in miezul zilei, care-l nnebunegteqi-linspiimand pe

Morcoveal;, este intunecimea vijeliei de sus.

Acum tichia s-a ntins peste ot, sub soareleascuns.

Totuqi tichia sem\ci. Morcoveali qtiebine astal aluneci

rnereu, ar norii in goani o I'or destrima pAnd a urmi. $i elare s; vadi iari$i soarele.Degiacoperi intreg cerul, tichia iistrange leasta !i-i apasi fruntea. inchide ochii qi ea i se lasidureros pestepleoape.

Igi infundi !i degetele-n urechi, dar furtuna de afari.pitrunde la el in odaie cu gipetelegi vijelia ei.

$i-i culege nima ca pe ua petic de hdrtie de pe uligi.I-o strange, i-o mototolegte, o face bo1 qi-o sfAqie.Aqaci Morcoveagi.a mai rimas doar cu un bob de inimi.

RIvoLTA

Daamna zpic:

Morcoveali., puiule, fii b5jaa de treabe !i du-te de adu-mi

ojumetate de unt de la moari. Hai, di o fuge. Nu ne a$ezim

128 ]UTESRENARD

Morcoaeald:

De ticut, tac, dar nu mi car niciieri.

Doamna epic:

Ia farfuria asta qi cari-te cAt mai ai timp, auzi?

Morcoveagi ace, bri sdseurneascidin loc.

Ia uitalivi, curaterevoludelstrigi doamnaLepic pec.,r ; n. t ; . ; - .1 h". i . r .

inf-adevir, e pentru prima oari cdnd Morcoveali ii spu-

ne nu. $i barem daci l-ar h supirat cu ceva! Daci micar

l-ar fi luat de lajoaci! Nici pomeneali! Stitea tdntit la pi-

mant !i trandivea, cu nasul in vAnt gi ochii inchili in soare.

$i acum, cu capul sus,o infrunti.

DoamnaLepir-nu mai nleLeqe imic. i cheamd e rol i .

ca qi cum ar strigadup: ajutor.

Ernestina, Felix, veniti incoace si vedeli rninuni$e!

Si vini qi tata, qi Agata. Nimeni sd nu lipseasci.

Pan; qimrii trecitori de pe ulili se opresc.Morcoveali st;. in mijlocul curlii, la distani5, mirat ci-i

in staresi faci fagiprimejdiei qi de-adreptul uimit ci doam-na Lepic uiti s6-lbati. Dar ceeace sepetrecee atat de grav,incat ea ru se mai simte in stare de nimic. A renungat agesturileei obiDnuitede intimidare, la privirca ei ascufiri !iarzitoare ca un ac nrogir.$i totuqi,{Arevoie, buzele sedez-

lipescsub apisarea uriei liuntrice, care zbucnegte uierAnd.

-Oameni buni, se viiciregte ea, l-am rugat pe Morco-

vea16,cu frumosul, si-mi dea o mini de ajutor, si faci o

mici plimbare pdnX la moar5. Ia ghicili, ce mi-a rispuns?

MORCOVEATA

Toli ghicesc, ar Morcoveali, prin atirudinea sa, e scutitse mai repete.

Bldnda Ernestinase apropie $i-i loptelte la ureche:-Bagi de seami, o si fre I'ai de pielea ta pAni Ia urmd.

Fii ascultitor, ia aminte la ce-ri spunesom ta, fiindci i1ivreabinele.

Felix secrede a teatru. N-ar ldsape nimeni si.-i ia locul.Nu se gAndeqte i daci

Morcoveal_in-o si le mai faci petoate,o parte din treburi r.orpica de miine in seama rateluirnai mare, cum e !i firesc. Mai degrabi l-ar incuraja. Numai departe decAt eri il privea cu disprel, zicAndu-i giiniplouata. Astizi insi il socotegte eopotrivi cu sine !i-l sri-meazi. Joplie pe loc qi seveselegte rozav.

_S-aintors lumea pe dos, rostelte doamna Lepic, cople-

!itd, agace eu nu ma mai amestec.Mi dau bituti. Se vinialtcineva 5 mblinzeasci iaraasta ioroasi. i las mpreunipe fiu $i pe tati. Descurci-secum o gti!

-Titicule, spunesugrumatMorcoveat;, in plin zbucium,

cici inci nu s-a deprinscu toate acestea, acd vrei tu si rni

duc la moari dupijum;tatea aia de unt, pentru tine ma duc,dar numai pentru tine. Pentru mama nu mi duc nici inruptul capului.

Se pare ci domnul Lepic e mai mult incurcat decat m;-gulit de aceasti mirturisire. Nu se simte in largul lui si-qiimpuni astfelautoritateasa de pirinte, mai cu seamepentru

o jumdtate de kilogra-rn de unt.Stinjenit, face ciliv-a pagi prin iarbd, apoi ridici din

umeri, intoarce spatelegi intri in casi.

Deoramdati lucruri leseopresc ici.

130 JULESRINARD

ULTIMUL CUVANT

Seara, a cin5, au tecut cu tolii, nu atet din obiqnuinla,

cat mai alesdin stAnjeneali, ar doamna Lepic, bolnavi la

pat, nici nu s-a aretat. Isprivind cu masa, domnul Lepic

i l i scoate!erretul. l arunca ingd farfurie; i spune:

-Nu merge nimeni la plimbare cu mine pe drumul cel

vechi?

Morcoveali inlelegeci domnul Lepic a alesanume acest

fel de vorbd, ca siJ pofteasci pe el. Se ridici indati, aqazi

scaunul a percte, cum face ntotdeauna, !i-l urmeazi supus

pe taici-siu.

in primele clipe piqesc in ti.cere. nnebarea cea de ne-inElurat zibovelte. Morcovea"ti incearci sA o ghiceasci qi

cauti un respuns.Acuma-i pregetit.Deli grozavde zdrunci-nat sufletelte,nu-i pare riu de nimic. Ziua de azi i-a aduso emolie adt de puternice, incat nu se emeci alta ar puteasa o intreac;. $i vocea domnului Lepic, care in sfir5it s-a

hotirat sAvorbeasce, l liniltelte.Domnul *pic:

Ce mai aqteplica si-mi explici ultima ispravi cu carc aimahnit-o pe maic;-ta?

Morcaaeald:

Titicule dragi, am stat multin cumpeni, dar toate au uncapit pe lumea asta.Mirturisesc: n-o mai iubescpe mama.

DamnulLepic:

Ce spui! $i de ce?De cAnd?

Marcowald:

Pentru toate.De cand o cunosc!

IUTESRINARD

Ar trebui sXm; laDisi stau a internar !i in vacan{i. Mi-arprinde mai bine.

Domnulhpit

Asta-i un pdvilegiu de care sebucuri numai elevii siraci.

Lumea ar zice ci. te-am lisat in voia soarrer.

$i-apoi, nu te g6.ndinumai la tine. Eu, unul, f-aq simli lipsa.Marcoteatd:

Ai veni si mi vezi, titicule?

DomnulLepic:

Plimbirile de plicere coste scump, Morcoveal;.

Moftoaeald:

Te-ai foloside cilitoriile tale de afaceri6i te-ai abatenileldin drum.

Domnultpic:

Asta nu. PAni acum m-am purtat fali de tine la fel cumm-am purtat fali de fratele qi de sora ta, avend griji si nunedreptilesc

pe niciunul. Am si fac agagide-acum nainte.Morcaaeald:

Atunci sAmi hs de invilitud. Ia-mi de la internat pemotiv ci nu-mi vid de carte, qi eu o si-mi aleg o meseie.

DomnuLepit:

Ce meserie?Vrei poatese te bag ucenic a un cizmar, nu?

Motcol)eald:Acolo sau in alti parte. Mi-aq cAgtigasingur pAinea gi

aq i liber

Domnul*pit:

Prea Arziu,bietul meu Morcoveali. Am cheltuit o groaz;

MORCOVEATA 133

Domnultpit:

Ei, le cam urnfli, Morcoveagi.

Marcouea!d:

Jur ci gi eri am vrut si mi spenzur.

Domnul zpit:

^$i uite ci eqti ea{ir Vasizici n-ai prea ar.1lt hef de asta.

In schimb te umfli in pene cind f-aduci aminte de sinuci_

derea astaa ta neizbutite.Ti-nchipui poateci gdndul morliite-a ademenitnumai pe tine. Ei, Morcoveali, egoismul stao s; te du(e de rap5. Prea ragi p lapumanumai pe r ine.Preate crezi buricul pdmAntului.

Morcavald:

T;ticule, frate-meu e fericit, sora mea e fericite,!i

daceintr-adevir mamei nu-i placesi mi cicileasce,ala cum spuitu, atunci eu nu mai zic nimic. Eh, ce $tii tu, tu elti stipanin casi li to(i se em de tine, ro!i, chiar !i mama. Ea nu poate

si faci nimic impotriva f€ricirii tale.qi astadovedegte i sunt

gi oameni fericigipe lume.

DomnulLepic:Mii, gigiugi, cap pitrat ce elti,judeci cu ciubotele.Vezi

tu limurit ce are omul in adAncul nimii? $i pricepi chiar

toate ucnrrile?

Morftt)eald:

in cemi privegte e mine,da, titicule; ori, celpu$n, incerc.

DamnulLepic:

Atunci, Morcoveali pdetene, nu te mai gendi la fericire.

Asculti vorba mea: niciodati n-ai s; I ii mai fericit decat egti

acum. Auzi? Niciodaril

Morcaueald:

131 JULESRINARD

Domnulhpic:

Supune-te,c;lelte-ter aqteaptise devii major !i sdpAn peviala ta, !i atunci, dobAndinduli libertatea,pogisi ne renegi

pi si-1i schimbi familia, daci nu firea qi toanele. Dar, pAni

atunci, cautesa nu-!i faci sAnge iu, inibuie-(i siml;mintele

qiuiti-te cu b;gare de seami la cei dinjur, chiar la cei care

tr;iesc in preajma ta; vei zimbi de multe o qivei aveasur-

prize consolatoare,e asigur.Morcoreald:

Au qi ceilalli necazurile or, liri indoiali. Dar pe ei o si-iplAng mAine. Azi cer dreptate pentru mine. Orice soarti

e mai buni decAta mea.Am o mam; care nu mi iubegtegi

pe care nici eu n-o iubesc.

-igi inchipui cumva ce eu o iubesc? zbucnegtedomnulLepic, pierzAndu-qi ibdarea...

La aceste uvinte, Morcoveal; idici ochii sprc taicS-siu.Priveqte ndelung faga ui aspri, barba-i deasi, in care guras-a ascuns uqinati parci de a Ii spus prea multeJ frunteabrizdatS, creguriledin jurul ochilor li pleoapele ui l;sate,

ce te fac s; crczi cA umbli in somn.Un timp, bdiatul nu scoatenicio vorb;. Se teme ci bucu-

ria lui tainici 5imina astape carc o apuc; !i o gine ntr-a sa,aproapecu de-a sila, ar putea si fie doar o inchipuire.

Apoi strangepumnul, ameninqi satul a{ipit in noapte gistig;, umflandu-seca un actor:

-Afuisito! Asta mai lipseal Te urisc!

Taci.spunedomnul Lepic. a urma urmei e mama d.

Oh! rispunde Morcoveafe redevenindsimplu qi previ-

z;tor. Nu spun astapentru c;-i mama mea.

MORCOVEATA

ALBUMUL LUI MORCOVEATA

Daci un strii1r risfoie$tealbumul de fotogmfii al lamiliei

Lepic, nu poate sdnu semire. PeErnestinaqi pe Felix i vedepozaF in toate chipurile: in picioare, aqezali, nfofolili saupe jumitate despuiagi,veseli sau posomordgi, n mijloculunor bogatedecoruri.

-$i Morcoveagi?

-Aveam nistepoze de-ale ui, de cind era mic, rispundedoamna Lepic, dar era atAtde drigilaq, ci cine le vedeamile ; i smulgea in mana.a;a cb nu mi-a mai r ima. ni , una.

Adevirul e ci pe Morcoveal5nu-l trage n pozi niciodati.

Morcoveali-n sus,Morcoveaj;-n jos, ala ci apmape nici

ai lui nu-i mai gin minte adevimtul nume.

De ce-i spuneli Morcoveald?Din pricini ci are pirulgnlbui?

Sufletul ui e qi mai gilbejit decatpirul, rispunde doam-

na Lepic.

AIte semneparticulare:

Mutra lui Morcoveagi nu spuneprea multe in folosul ui.

Morcoveaqi.are nasul scobit ca un muquroi.

Morcoveafi arc intotdeauna irAmip de pAineprin urechi,

oricAt l-ai curiga.

136 JULTSRENARD

Morcoveali iqi tArgdiepicioarete cAnd merge gi umbli

atat de !ui, incat pare cocolat.Gatul lui Morcoveafi.e albistrui dejeg de parcear purra

zgarda.

in sfArgit,Morcoveali rispAndeqte njur un miros ciudat,

care n-aducedefel a mosc.

Dimineala se scoali cel dintAi, odati cu sewitoarea.

Iarna, saredin pat inainte s; se umineze de ziui gi igi di

seama e oripipiind arititoarele ceasului u vArfuldegetelor

CAnd cafeaua$i ciocolata sunt gata, el infuleci la repe-zeali ceva,odce ii cade sub mdnd.

Cand esteprezentat uiva, ntoarcecapul, ntinde mAnape dinapoi,se acemic, indoindu-qi icioarele, i scarpiniperetele.

$i daci-i inuebat:Morcoveafi,nu vrei si mi siru$?

Rispunde:

Oh! Nu merid osteneala.

Daamnazpic:

Morcovea{;, rispunde cand iF vorbeqtecineva.Morcoztea!.d:

ImhAn, mimico.

MORCOVTATA

Morcoveali nu se poate sdpani si nu-Sivere mAinile inbuzunare. Qi o cat de iute le scoateIa vederea doamneiLepic, eprca terziu. Intr-o bun; zi, ea o sd-icoasi buzunarelecu maini cu tot.

Orice !iq-arinrampla. i cpunepriereno( a!u-sau. u_i

binesi min1i .Asta- iun obiceipdcalos.aren-ajurba nimic,fiindci adevirul iese ntotdeauna la iveali.

Da, rispunde Morcoveagi, dar agamai cAqtigi imp.

Cu chiu,cu vai, enequl e Feli-x isprivit cu inv;litura,Se ntinde qirisufli uqurat.-Ce f-ar plScea i faci? l intreabi domnulLepic.EStia

verstacand e hotar;gti n viagi.Ce ai de gAndsi faci?-Cum, iariqi? sarecu gura Felix.

xSe oaci jocuri nevinovate.

Pe banca acuzagilorse afle domniioara Berta.Ojudecim pentru ci areochi albagtri, puneMorcovea!;.

Toat; lumea izbucnelte:

Foarte dr6gul! Ce poet galant!

Oh! rispunde Morcoveali. Nici nu i-am vizut ochii.Am spus-oa!a, intr-o doari. Asta-i o expresie onvenlional;,

138 JULESRENARD

Cind se ncingevreo bitaie cu bulgiri de zipadi, Morco-veati singur face cAt o tabiri intreagi. E temut de toli $ii s-a dusbuhul, liindc; bagd pietre in bulgeri.

Jinteqte la cap: e mai sigur

CAt e ger gi ceila\i sedau pe gheap, iqi face un lunecug

numai pentru el, departej pe iarbe.Lacapriiiplace si sari ceilalgi.El rimAne mereu,,capr;".

La baba-oarba se las; pdns cAt vrei, ldri si-i pese de

libeftatea lui,

Iar la v-aJi ascunselea e ascundeaqade bine, incAt uiti

toJi de el.

xCopiii se misoari si vadX cine-i mai inalt.

I1i dai seamacAt de colo ci Felix e in afarajocului; el ii

intrece cu un cap pe ceilalf. Dar Morcoveali qi Ernestina,cu toate ci ea e fati, trebuie si seageze ld.turi.Ernestina seridicd pe vdrfuri. ar Mor.o!eata. dorni. sa nu superepe

nimeni, ii p5c;leqte $i se las; un pic in jos, ca s; o ajute

cAt de cdt.

Morcoveale o slituielte pe Agata, servitoarea or:

Daci vrei si te pui bine cu doamna Lepic, vorbeqte-m;

pe mine de riu.

MORCOVEATi. i39

CAnd se a vreo vecini de el, doamna Lepic vine intr-un

suflet,supemti, !i ili scap; b;iatulr care se umineazi la fagide recunoltinli.

$i-acum o si ne ri.fuim noi amAndoi! i spuneea.

-S; te-alin$l Ce va si zici asta? l intreabi Morcoveagi

pe rizgAiatul Pierre.

Apoi, cdt de cAt imurit, exclami:

Eu, unul, mi-aqdori si ciugulesco dati cu degetelecar-

tofii prnjigi din farfurie qi si sug o jumitate de piersici,jumdtatea cu s6.mburele.

$i cugeti:Daci maici-mea ar putea si mi hipiie cu mAngAierile,

ar incepe cu nasul.

xvL neori-oboqil ide oaca.Lrne.r jnali Felix i imprumurd

cu dragi inimijuciriile lor Ludnd astfel cate o fi.rame dia

fericirea freciruia, Morcoveali ili thureqte, in taini, o

fericire umili.

Niciodati insi nu searati prea incintat, de frici si nu i

se ceari juciriile inapoi.

Morcoaeald:

$i nu giseqti ci am urechile prea lungi?

Matil.da:

Mie mi se par caraghioase.mprumuti-mi-le nipl. Tare

140 JULES&ENARD

Marcowald:

Qidaci, inainte de asta,mimica mi le-ar incinge, atuncis-ar !i coaceplicintele.

-Ispdvelte! Daci te mai aud o dati... Carevasizici il

iubegtipe taici-tiu mai mult decAtpe mine?spunedin cAndin cind doamna Lepic.

,,Staugi tac chitic, gi zi.u daci-l iubescpe unul mai mult

decetpe celilalt", r;spunde Morcoveati cu vocea-i iuntric i.

XVIDoamnaLepic:

Ce faci acolo, Morcoveal5?

Marcoreald:

Nimic, mimico.

Daamnaepic:

Asta inseamni ci iar faci vreo boacini. Vasizici pe toate

le faci dinadins, aqa-i?

MorcouaId:

Atit ar mai lipsi.

xIxCrezAndci maice-sa i zambeqte,Morcoveald, migutt,

zAmbeqte i el.

Dar doamna Lepic, care nu zAmbeadecAt pentru sine,

liri motiv, iqi ia deodati mutra ei froroase intunecati,

MORCOVEATA 141

o.iIY""Jt**tu'

oescumpinit'rwea ;intrentr-o aur;

-Morcoveate, te rog si rAzicuviincios, iri zgomot,auzi?spunedoamna Lepic.

--Cind pJjnei . rebuic dSr i i e ceplangi . .puneea.

!r apoi:

. ,- Unde.rrel is i m-aducel i lA,ra nic i nu mal plange ind

ll plesneqir.

Qiapoi:

Daci evreopat; pesus, ri vreobaligi pedrumJastea_spentruel.

-Cind ii intri cevan cap,nici dracu,nu-imai scoate.-E agade orgolios,ncit s-arsinucide umaica s-o aci

pe rnteresantul.

-Iar Morcoveagi incearci intr_adevir s;-li puni capet

zilelor,_stdnd^roic cu nasul qi gura intr_o cildare cu apiproaspatS,pAni cAnd o scatoalci ii restoarnd cildarea pegoqonigi-l facesi-gi vin6 in simliri.

xxllDoamna Lepic spunedespreMorcoveal;:

. .-Seaminicu mine: nu-i riu, mai muli prost decAtriu,

q1-l rea tont ca si fie bun de ceva.Alte dat; susline

t42 JUTTS [NARD

,,Daci voi primi qi eu vreodati de Anul Nou, ca Felix, uncal de lemn", viseazi Morcoveali, ,,incalecqi-o au din loc".

xxvMorcoveat; fluieri prin curte ca s;-$i dovedeasci siegi

ci nu-i pasi. de nimic. Dar privirea doamnei Lepic, careJ

urmirea, il amuleqte pe loc. $i asta il doare, ca qi cum

maici-sa i-ar fr sfErAmatntre dinli un fluier mititel, de un

b;nuI.

lnsi ce-i al ei e-al ei: ori de cAte ori il apuci sughilatul,

ajunge sA isare doamna Lepic, c;-i trece numaidecat.

Morcoveale slujelte drept element de legeture intre tai-

cilsiu gi maici-sa. Domnul Lepic spune:

Morcoveali, imi lipseqteun nasture a c;maDaasta!

$i el duce cimaga doamnei Lepic, care spune:

Crezi cd era nevoie si-mi poruncegti u, neghiobule?Dar ia cogulepl de lucru !i coasenasturele.

Daci n-ar fi fost taicd-tiu, strigi doamna Lepic, demult mi-ai fi thcut de petrecanie,m-ai fi injunghiat, m-ai {il5sat pe drumuri.

Sufli nasul! l cicdleqtedoamna Lepic in fiecareclipi.Morcoveal; igi su{li nasul, neobosit, pe lAngi tivul ba-

MODCO\ IA IA AJ

. .Fireqte,arunci cind e ricit, doamnaLepic il unge cu seu

i i - l .minierre, inrr-arar.d .rarne>reelozia rnn.r in" i ! i a lu irel rY. . .Uard.rugi . numeppnlruMoreor al ; .' \u. t r icd. dimporr i \ : l impcze)rc, c ier i i .

De dimireati. domnulLepic l neqselre nlr,una

!iMorco-

vealascapa cerstierozavie:Di-mi odati pace, mbecilule!

Pe oe.aerLrl 3rci irrghcal: in iurul ui >idoud zroarr. erocr lrrg ochtr,

Sebdlbiie, gata si intre in p;mant, la un semn.Domnul Lepic l pr i rel re ung. une.dar nu l ,c"

" , ,mnulcela.

xxxErnestinaepe calesi semerite.DoamnaLepic iiingiduie

.5seplimbe u.loqodnirl . ub supr vegherqauiMorcoveald.

lJu-rn nainre. ,pune rne: l ina,$ i burddlMorcoveali trece n fagi qi secizne,ste ii zburde.

-.A1:".gr ca un ogarJ ar cAnd uiti qi incetineqtepasul,

ii aude,{iri voie, sirutAndu-sepe furi;.rugeEre.

Toat; povesteaasta il scoate din sirite qi deodati iqiscoarelapca) aqacum face cAndtrece prin fagacrucifixuluidin sat, di cu ea de p6mAnt,o calci in picioare qi slrigi:

-Pe mine n-o si mI iubeasci nimeni niciodatilIn.clipa aceea,doamnaLepic,.careaucle otul, aparedin

sparele asei. u un sul;s inlr ico!;rorpe buze.Si Morroreat i . .u

Cuprins

Talslcnnakgic

Giinile

Pot6rnichi le...;

C6ineIe

Un vis uritSi ne fie cu iertare

Oa.la de

Iepurii.

noaprc.

Cazmaua

PugcaCeniF

Lucerna

Ce"iF.

Miezuldepiine

TrambilaPomada

La scildat.

Honorina

Ceaumrl

Idei penonale

Furtura frunzelor

Re\oltaUltimul cuvint

135lbumul lui Morcoveali

Carti Biblioteca.pentru.toti.Copiii Morcoveata Ed.litera TEKKEN

Documents

Transcript of Carti Biblioteca.pentru.toti.Copiii Morcoveata Ed.litera TEKKEN

Carti. Invatam.sa.Citim. (Grupa.pregatitoare.si.Clasa.1.) Ed.aramis. TEKKEN

Carti. 200.Intrebari.si.Raspunsuri Minunile.lumii. TEKKEN

Carti. Ghicitori.si.Jocuri.geografico.istorice Ed.aramis TEKKEN

Carti. Activitati.matematice.(Grupa.mare.Si.pregatitoare.) Ed.art.Akademos. TEKKEN

Carti Teste.comper.matematica.clasele.I IV Ed.paralela.45 TEKKEN

Carti. 200.Intrebari.si.Raspunsuri Planeta.pamant. TEKKEN

Carti. Carte.mica.Pentru.vacanta.mare. Clasa.1. Ed.arc. TEKKEN

Carti. Cartea.mea.de.colorat. Florile. Ed.unicart. TEKKEN

Carti Idei.creative.nr.52 Figurine.hazlii.din.Hartie Ed.casa TEKKEN

Carti. Coloreaza.craciunul. Ed.girasol. TEKKEN

Carti. Teste.pentru.recapitulate.finala. Clasa.1. Ed.taida TEKKEN

Carti Teste.comper.matematica.clasele.v VIII Ed.paralela.45 TEKKEN

Carti Cufarul.magic Jocuri.pentru.copii.isteti TEKKEN

Carti. Engleza.pentru.cei.Mici. Gradinita.si.Clasa.1. Ed.iulian.junior. TEKKEN

Carti. Sa.ne.Jucam.de a.gramatica. Ed.elis. TEKKEN

Carti. Povesti.cu.Talc.2 Calul.si.Leul Ed.unicart TEKKEN

Carti. Concursul.fii.Inteligent.la.Matematica. Clasa.2. Ed.nomina. TEKKEN

Carti. Chipul.cifrelor. Carte.de.Colorat.si.Scris. Ed.elis. TEKKEN

Carti. Povestea.abecedarului.(6 7ani.) Ed.erc.Press. TEKKEN

Carti Stiu.foarte.bine.La.educatie.civica Clasa.3 Ed.aramis TEKKEN