Post on 30-Oct-2019
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
156
CAPITOLUL 6. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂłII, BIOSECURITATEA
6.1. Biodiversitatea României Diversitatea biologică sau biodiversitatea reprezintă varietatea vieŃii de pe planetă şi include totalitatea plantelor, animalelor şi ecosistemelor de pe Terra, precum şi interacŃiunile dintre acestea. Capitalul natural reprezentat de ecosisteme naturale şi seminaturale formează „suportul vieŃii”, asigurând resursele şi serviciile care stau la baza dezvoltării socio-economice. Valorile biodiversităŃii formează patrimoniul natural care trebuie folosit de generaŃiile actuale fără a mai periclita şansa generaŃiilor viitoare de a se bucura de aceleaşi condiŃii de viaŃă. România este una din Ńările europene cu un capital natural deosebit de divers şi bine conservat datorită interferenŃei pe teritoriul Ńării a cinci regiuni biogeografice din cele 11 europene – alpină (22,75%), continentală (53,63%), panonică (6,2%), stepică (6,85%) şi a Mării Negre, respectiv pontică (0,75%). De asemenea, datorită poziŃiei geografice a României, flora şi fauna prezintă influenŃe asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud şi componente continental europene dinspre nord-vest.
Fig. 6.1.1. Harta delimitării regiunilor biogeografice în România
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
157
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1
monumente ale naturii
extincte
periclitate
vulnerabile
rare
Ecosistemele naturale şi seminaturale reprezintă aproximativ 47% din suprafaŃa Ńării. Ca urmare a studiilor efectuate prin Programul CORINE Biotops au fost identificate 783 tipuri de habitate în 261 de zone de pe întreg teritoriul Ńării:
Principalele tipuri de habitate Număr % Zone umede 89 34,1
Pajişti 196 75,1 Habitate de coastă 13 5
Păduri 206 78,9 Mlaştini 54 20,7
Stâncării/Nisipuri 90 34,5 Agricole 135 51,7
România este o Ńară cu o diversitate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât şi la nivel de specii, dar în prezent multe specii de plante şi animale sunt ameninŃate cu dispariŃia.
În ceea ce priveşte flora , în România au fost identificate 3.700 de specii de plante, dintre care, 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39 sunt periclitate, 171 vulnerabile şi 1253 rare. Din numărul estimat al taxonilor identificaŃi în România, o proporŃie semnificativă (aprox.60 %) este reprezentată de către speciile caracteristice pajiştilor alpine şi subalpine, păşunilor şi fâneŃelor montane.
Fig. 6.1.2. ProporŃia speciilor de plante pe categorii
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
158
În ceea ce priveşte fauna , au fost identificate 33.792 de specii de animale, din care 33.085 specii de nevertebrate şi 707 specii de vertebrate. Din cele aproximativ 103 specii aparŃinând ihtiofaunei dulcicole, 29,13% au statut de ocrotire la nivel naŃional, 38,83% sunt enumerate în Cartea Roşie a vertebratelor din România, 33,98% sunt listate în anexele ConvenŃiei de la Berna, 29,13% sunt menŃionate în anexele Directivei Habitate. ProporŃia speciilor protejate pe categorii este următoarea: 3,33% extincte, 33,33% specii critic periclitate, 36,67% specii periclitate, 60% specii vulnerabile.
0
5
10
15
20
25
30
35
40
specii protejate la nivel naŃional
specii incluse în Cartea Roşie
specii menŃionate in Conventia de laBerna
specii menŃionate în Directiva Habitate
Fig. 6.1.3. ProporŃia speciilor de peşti din România menŃionate în legislaŃia de protecŃie naŃională şi europeană
0
10
20
30
40
50
60
extincte
critic periclitate
periclitate
vulnerabile
Fig. 6.1.4. ProporŃia speciilor de peşti pe categorii UICN
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
159
Amfibienii sunt reprezentaŃi în România prin 19 specii. Dintre acestea 89,47% sunt ocrotite la nivel naŃional, 84,21% sunt enumerate în Cartea Roşie, 100% sunt listate în anexele ConvenŃiei de la Berna, 73,68% sunt menŃionate în anexele Directivei Habitate. Dintre speciile protejate, 17,65% sunt periclitate, 52,94% sunt vulnerabile şi 24,41% sunt aproape ameninŃate.
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
specii protejate la nivelnaŃional
specii incluse în CarteaRoşie
specii menŃionate inConventia de la Berna
specii menŃionate înDirectiva Habitate
Fig. 6.1.5. ProporŃia speciilor de amfibieni din România menŃionate în legislaŃia de protecŃie naŃională şi europeană
0
10
20
30
40
50
60
periclitate
vulnerabile
aproape amenintate
Fig. 6.1.6. ProporŃia speciilor de amfibieni pe categorii UICN
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
160
Din cele 23 specii de reptile , 82,61% au statut de ocrotire în România, 82,61% sunt în Cartea Roşie a vertebratelor din România, 100% sunt listate în anexele ConvenŃiei de la Berna, 62,22% sunt menŃionate în anexele Directivei Habitate. Dintre speciile ocrotite în România, 15,90% sunt critic periclitate, 42,10 periclitate, 31,58% sunt vulnerabile şi 10,53% sunt aproape ameninŃate.
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
specii protejate la nivelnaŃional
specii incluse în CarteaRoşie
specii menŃionate inConventia de la Berna
specii menŃionate înDirectiva Habitate
Fig.6.1.7. ProporŃia speciilor de reptile din România menŃionate în legislaŃia de protecŃie naŃională şi europeană
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
critic periclitate
periclitate
vulnerabile
aproape ameninŃate
Fig. 6.1.8. ProporŃia speciilor de reptile pe categorii UICN
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
161
Din cele aproximativ 400 specii de păsări , 72 fac obiectul CărŃii Roşii, înscriindu-se în prevederile uneia dintre legile sau convenŃiile internaŃionale. 61,50% sunt ocrotite la nivel naŃional, 18% sunt enumerate în Cartea Roşie a vertebratelor din România, 62,75% sunt listate în anexele ConvenŃiei de la Berna, 48,25% sunt menŃionate în anexele Directivei Păsări. În cadrul celor 72 specii, 5,55% sunt specii extincte, 27,78% specii critic periclitate, 25% specii periclitate, 51,39% specii vulnerabile, 4,17% specii aproape ameninŃate.
0
10
20
30
40
50
60
70
specii protejate la nivel naŃional
specii incluse în Cartea Roşie
specii menŃionate in Conventia dela Berna
specii menŃionate în DirectivaPăsări
Fig. 6.1.9. ProporŃia speciilor de păsări din România menŃionate în legislaŃia de protecŃie naŃională şi europeană
0
10
20
30
40
50
60
extincte
critic periclitate
periclitate
vulnerabile
aproape ameninŃate
Fig. 6.1.10. ProporŃia speciilor de păsări pe categorii UICN
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
162
Din cele aproximativ 100 specii de mamifere din fauna Ńării, 72 au nevoie de măsuri de ocrotire, dintre acestea 57% sunt protejate la nivel naŃional, 73% sunt incluse în Cartea Roşie a vertebratelor din România, 60% se regăsesc în anexele ConvenŃiei de la Berna, 54% sunt incluse în anexele Directivei Habitate. Dintre speciile ocrotite, 1,39% specii sunt extincte, 6,94% sunt critic periclitate, 37,5% sunt periclitate, 54,17% sunt specii vulnerabile.
0
10
20
30
40
50
60
70
80
specii protejate la nivel naŃional
specii incluse în Cartea Roşie
specii menŃionate in Conventia dela Berna
specii menŃionate în DirectivaHabitate
Fig. 6.1.11. ProporŃia speciilor de mamifere din România menŃionate în legislaŃia de protecŃie naŃională şi europeană
0
10
20
30
40
50
60
extincte
critic periclitate
periclitate
vulnerabile
Fig. 6.1.12. ProporŃia speciilor de mamifere pe categorii UICN
În urma inventarierilor, a rezultat un numar aproximativ de 5.600 de urşi bruni (60% din populaŃia europeană), aproximativ 3.000 de lupi (40% din populaŃia europeană) şi 1.500 de râşi (40% din populaŃia europeană), aceste specii fiind un simbol al vietŃi sălbatice şi al habitatelor naturale, care pot fi folosite şi pentru a repopula sau coloniza alte zone din
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
163
Europa, care au cunoscut un regres al acestor specii. Zimbrul, animal rar, ocrotit de lege, a disparut din pădurile Ńării noastre de mai bine de un secol.
Deşi în cazul României (dar chiar şi la nivel european) există foarte puŃină experienŃă în utilizarea conceptului de teren agricol cu înaltă valoare naturală, au fost identificate 2,4 milioane hectare de pajişti semi – naturale care pot fi clasificate ca teren agricol cu înaltă valoare naturală. Pajiştile semi – naturale sunt ecosisteme valoroase din punct de vedere al biodiversităŃii, dar renunŃarea, în unele zone la activităŃile agricole tradiŃionale conduce la degradarea habitatelor şi la modificarea peisajului.
Nu trebuie neglijat conceptul de agro - biodiversitate . România deŃine o importantă bază genetică atât în rândul plantelor de cultură, cât şi al animalelor domestice, care s-au conservat la locul de formare şi dezvoltare (in situ). România este interesată să conserve o serie de specii locale de animale domestice, specifice unor regiuni, şi care sunt în pericol de dispariŃie. În catalogul mamiferelor domestice sunt incluse 79 de rase (din care 26 sunt înca active, 19 în potenŃial pericol şi 34 disparute). Trebuie notat, totuşi, că multe rase locale au un sistem de reproducere în comunităŃi locale (izolare reproductivă pe o anumită arie, fără registru genealogic şi controlul oficial al producŃiei, selecŃia fiind facută dupa preferinŃa proprietarilor). Ca varietăŃi de plante există populaŃii locale aflate pe cale de dispariŃie, distribuite în multe regiuni. 6.2. Habitatele naturale. Flora şi fauna s ălbatic ă
6.2.1. Habitatele naturale Conform Directivei Europene 92/43 a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale faun ă şi flor ă sălbatic ă (Directiva Habitate – DHFF) , fiecare stat membru şi-a luat angajamentul să asigure menŃinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică de interes comunitar, într-un statut de conservare favorabil, pentru a contribui la menŃinerea biodiversităŃii. România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene are obligaŃia de a implementa reŃeaua Natura 2000 (o reŃea de situri dedicate managementului de conservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar) care este o măsură principală în protecŃia naturii. Acestă reŃea este constituită din situri de interes comunitar (SCI) în interiorul cărora se realizează măsuri de management pentru a asigura un statut de conservare favorabil pentru habitatele prevăzute în Anexa I şi speciile prezente în Anexa II a Directivei. Aceste SCI-uri sunt asociate unor zone de protecŃie specială care sunt desemnate conform Directivei 79/49 a Consiliului din 2 aprilie 1979 pentru conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări - DP) pentru a crea reŃeaua Natura 2000. Habitatele de interes comunitar sunt acele habitate naturale de pe teritoriul Uniunii Europene care îndeplinesc cel puŃin una din următoarele condiŃii:
o sunt în pericol de dispariŃie în arealul natural; o au un areal natural redus; o sunt eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe
regiuni biogeografice.
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
164
La nivelul judeŃului GalaŃi: - Zona stepei se întinde în partea sudică a judeŃului, pe cca 60% din teritoriu,
cuprinzând Câmpia Covurluiului, Câmpia Tecuciului şi Câmpia Siretului Inferior, aici predomină terenurile de cultură, iar din vegetaŃia naturală se întâlnesc, pe cernoziomuri, asociaŃiile ierboase: Madicagini-Festucetum valesiacae, Bothriochloetum ischaemi, Stipetum capillatae, iar pe nisipuri, Festucetum vaginatae, Euphorbio-Festucetum glaucae, Molluginetum cervianae.
- Zona silvostepei cuprinde cca 30% din teritoriu şi este situată în partea nordică, pe relieful Podişului Covurluiului şi al Colinelor Tutovei, unde se întâlnesc, frecvent, amestecuri de stejar pufos şi brumăriu (Quercetum pubescentis-pedunculiflorae, Quercetum pedunculiflorae, Lathyro-Quercetum pubescentis, Cotino-Quercetum pubescentis) sau şleauri de deal cu gorun (Quercetum robori-petraeae şi Quercetum frainetto-petraeae).
- Zona nemorală a pădurilor de foioase este foarte redusă şi reprezentată doar prin etajul pădurilor de gorun, adesea în amestec cu fag şi carpen (Carpio-Fagetum, Querco robori-Carpinetum, Querco petraeae-Carpinetum şi Tilio tomentosae-Quercetum dalechampii) formate pe soluri brune de pădure sau brune-cenușii, cu dealuri cu peste 300 m altitudine din nordul judeŃului.
- VegetaŃia intrazonală este reprezentată prin puŃine zăvoaie şi arinişuri (Salicetum triandre-viminale, Alnetum glutinosae, Fraxino-Ulmetum) mai ales în luncile Siretului, Bârladului şi Prutului, unde predomină şi pajişti de Trifolio-Lolietum.
La nivelul jude Ńului Gala Ńi au fost identificate urm ătoarele tipuri de habitate pentru care s-au declarat declarate siturile de importan Ńă comunitar ă, prin Ordinul nr. 1964/2007.
SCI Tipuri de habitate Dunele de nisip de la Hanul Conachi
6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri; 91AA VegetaŃie forestieră pontosarmatică cu stejar pufos
Lunca Joasă a Prutului
3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaŃie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaŃie tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 3160 - Lacuri distrofice şi iazuri; 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaŃie de Chenopodion rubri şi Bidention; 6430 - ComunităŃi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); 91F0 – Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
165
SCI Tipuri de habitate Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor âuri (Ulmenion minoris); 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba
Pădurea Balta-Munteni
91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
Pădurea Breana-Roşcani
62C0* - Stepe ponto-sarmatice; 91AA - VegetaŃie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; 91I0 - VegetaŃie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.
Pădurea Gârboavele
40C0 - Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice; 91AA - VegetaŃie forestieră pontosarmatică cu stejar pufos; 91I0 - VegetaŃie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.
Pădurea Merişor - Cotul Zătuanului
3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaŃie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion; 6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii
Pădurea Mogoş-MâŃele
40C0 - Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice; 91AA - VegetaŃie forestieră pontosarmatică cu stejar pufos
Pădurea Pogăneşti
91AA - VegetaŃie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen
Pădurea Tălăşmani 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen Pădurea Torceşti
91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
Râul Prut
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaŃie tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 3160 - Lacuri distrofice şi iazuri; 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaŃie de Chenopodion rubri şi Bidention; 6430 - ComunităŃi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
166
SCI Tipuri de habitate Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
Delta Dunării
1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare; 1150* -Lagune costiere; 1210 - VegetaŃie anuală de-a lungul liniei Ńărmului; 1310 - ComunităŃi cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase; 1410 - Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi); 1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice; 2110 - Dune mobile embrionare (în formare); 2130* - Dune fixate cu vegetaŃie herbacee perenă (dune gri); 2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides; 2190 - Depresiuni umede intradunale; 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaŃie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaŃie bentonică de specii de Chara; 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaŃie tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 3160 -Lacuri distrofice şi iazuri; 3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaŃie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion; 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaŃie de Chenopodion rubri şi Bidention; 40C0* - Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice; 6260* - Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri;
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
167
SCI Tipuri de habitate 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; 6410 - Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); 6420 - Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion; 6430 - ComunităŃi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 6440 – Pajişti aluviale din Cnidion dubii; 6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); 7210* - Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus ; 91AA - VegetaŃie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; 92D0 - Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)
Notă: Un asterisc înaintea numelui habitatului semnifica faptul ca este un habitat prioritar. Râul Prut cuprinde un procent mare din teritoriul judeŃului Iaşi şi <1% din comuna Cavadineşti (judeŃul GalaŃi) este cuprinsă în sit. Delta Dunării cuprinde un procent mare din teritoriul judeŃului Tulcea, judeŃului ConstanŃa şi <1% din judeŃul GalaŃi este cuprins în sit. Xxxx – habitatele nu se regăsesc pe teritoriul judeŃului GalaŃi.
6.2.2. Flora şi fauna s ălbatic ă Ultimul inventar al florei şi faunei sălbatice din judeŃul GalaŃi a fost realizat în anul 2008 în cadrul proiectului PHARE RO 2004/016.941.01.01.02 “Mutual management Romania-Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two countries” şi a vizat speciile de floră şi faună sălbatică din ariile naturale protejate.
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
168
Flora sălbatică a judeŃului GalaŃi cuprinde 164 familii botanice, 533 genuri şi 1538 taxoni (Toader Chifu, Ciprian Mânzu, Oana Zamfirescu – „Flora şi vegetaŃia Moldovei”). În tabelul următor sunt prezentate speciile de interes comunitar/ naŃional semnalate pe teritoriul judeŃului GalaŃi:
Nr. crt
Denumire ştiin Ńific ă
Denumire popular ă
Interes naŃional/
comunitar
Anexa OUG 57/ 2007
Zona în care a fost semnalat ă
1 Echium russicum
Capul şarpelui
Interes comunitar
Anexa 3, 4A, necesită o protecŃie
strictă
Dunele de nisip de la Hanu Conachi, Pădurea Breana – Roşcani, Pădurea
Gârboavele, Pădurea Mogoş MâŃele, Pădurea
Pogăneşti 2 Iris aphylla ssp
hungarica Iris Interes
comunitar Anexa 3, 4A,
necesită o protecŃie
strictă
Pădurea Breana – Roşcani, Pădurea
Gârboavele, Pădurea Mogoş
MâŃele, 3 Astragalus
excarpus Interes
naŃional Anexa 4B, necesită o protecŃie
strictă
Pechea
4 Paeonia tenuifolia
Bujor Interes naŃional
Anexa 4B, necesită o protecŃie
strictă
JudeŃ
6 Galanthus nivalis
Ghiocei Interes comunitar
Anexa 5A, specie de
interes comunitar, a
carei prelevare din natură şi exploatare
face obiectul măsurilor de management
JudeŃ
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
169
Echium russicum Iris aphylla ssp hungarica
Paeonia tenuifolia Galanthus nivalis Nevertebrate Nr. crt
Denumire ştiin Ńific ă Denumire popular ă
Anexa OUG 57/ 2007
1 Hirudo medicinalis Lipitoare Anexa 5A, specie de interes comunitar cărei prelevare din natură şi exploatare face obiectul măsurilor de management
2 Helix pomatia Melc de livadă Anexa 5A, specie de interes comunitar cărei prelevare din natură şi exploatare face obiectul măsurilor de management
3 Astacus astacus Rac de râu Anexa 5A, specie de interes comunitar cărei prelevare din natură şi exploatare face obiectul măsurilor de management
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
170
Hirudo medicinalis Helix pomatia Astacus astacus Insecte terestre
Nr. crt
Denumire ştiin Ńific ă
Denumire popular ă
Interes naŃional/
comunitar
Anexa OUG 57/ 2007
Zona în care a fost semnalat ă
1 Callimorpha quadripunctaria
Interes comunitar
Anexa 3 specie
prioritară
Dunele de nisip de la Hanu Conachi,
Lunca Joasă a Prutului
2 Cerambyx cerdo croitor Interes comunitar
Anexa 3, 4A, necesită o protecŃie
strictă
Dunele de nisip de la Hanu
Conachi,Pădurea Breana – Roşcani,
Pădurea Gârboavele
3 Lucanus cervus radaşcă Interes comunitar
Anexa 3, 4B, necesită o protecŃie
strictă
Dunele de nisip de la Hanu Conachi,
Pădurea Gârboavele,
Pădurea Tălăşmani
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
171
Nr. crt
Denumire ştiin Ńific ă
Denumire popular ă
Interes naŃional/
comunitar
Anexa OUG 57/ 2007
Zona în care a fost semnalat ă
4 Osmoderma eremita
Pusnicul, Gândacul sihastru
Interes comunitar
Anexa 3, 4A, specie
prioritară, necesită o protecŃie
strictă
Pădurea Breana – Roşcani, Pădurea
Gârboavele
6 Zerynthia polyxena
Interes comunitar
Anexa 4A, necesită o protecŃie
strictă
Dunele de nisip de la Hanu Conachi,
Pădurea Tălăşmani,
Pădurea Gârboavele
7 Erannis ankeraria
Interes comunitar
Anexa 3, 4A, necesită o protecŃie
strictă
Dunele de nisip de la Hanu Conachi,
Pădurea Balta Munteni, Pădurea
Gârboavele 8 Bolbelasmus
unicornis Interes
comunitar Anexa 3, 4A,
necesită o protecŃie
strictă
Pădurea Gârboavele
9 Morimus funereus
Interes comunitar
Anexa 3, 4A, necesită o protecŃie
strictă
Pădurea Gârboavele
10 Parnassius mnemosyne
Interes comunitar
Anexa 4A, necesită o protecŃie
strictă
Pădurea Gârboavele,
Pădurea Tălăşmani
Callimorpha quadripunctaria Cerambyx cerdo
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
172
Lucanus cervus Osmoderma eremita
Erannis ankeraria Parnassius mnemosyne Peşti Nr. crt
Denumire ştiin Ńific ă
Denumire popular ă
Interes naŃional/
comunitar
Anexa OUG 57/ 2007
Zona în care a fost semnalat ă
1 Aspius aspius Avat Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Joasă a Prutului
2 Cobitis taenia Zvârlugă Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Joasă a Prutului
3 Gobio kessleri Petroc Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Joasă a Prutului
4 Misgurnus fossilis
łipar Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Joasă a Prutului
5 Pelecus cultratus
SăbiŃă Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Joasă a Prutului
6 Rhodeus sericeus amarus
Boarcă Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Joasă a Prutului
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
173
Nr. crt
Denumire ştiin Ńific ă
Denumire popular ă
Interes naŃional/
comunitar
Anexa OUG 57/ 2007
Zona în care a fost semnalat ă
7 Zingel streber Fusar Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Joasă a Prutului
8 Zingel zingel Pietrar Interes comunitar
Anexa 3, 4A, necesită o protecŃie
strictă
Lunca Joasă a Prutului
Misgurnus fossilis Zingel streber Amfibieni şi reptile
Nr. crt
Denumire ştiin Ńific ă
Denumire popular ă
Interes naŃional/
comunitar
Anexa OUG 57/ 2007
Zona în care a fost semnalat ă
1 Bombina bombina
Buhai de baltă cu
burta roşie
Interes comunitar
Anexa 3, 4A, necesită o protecŃie
strictă
Dunele de nisip de la Hanu Conachi,
Ostrovul Prut, Breana – Roşcani,
Buciumeni, Fundeanu,
Gârboavele, Pogăneşti,
Tălăşmani, Lunca Siretului, Lunca
Prutului 2 Bufo viridis Broasca
râioasă verde
Interes comunitar
Anexa 4A, necesită o protecŃie
strictă
Dunele de nisip de la Hanu Conachi,
Ostrovul Prut, Breana – Roşcani,
Buciumeni, Fundeanu,
Gârboavele,
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
174
Nr. crt
Denumire ştiin Ńific ă
Denumire popular ă
Interes naŃional/
comunitar
Anexa OUG 57/ 2007
Zona în care a fost semnalat ă
Pogăneşti, Lunca Siretului, Lunca
Prutului Tălăşmani, 3 Bufo bufo Broasca
râioasă brună
Interes naŃional
Anexa 4B, necesită o protecŃie
strictă
Ostrovul Prut, Breana – Roşcani,
Buciumeni, Fundeanu,
Gârboavele, Pogăneşti,
Tălăşmani, Lunca Siretului, Lunca
Prutului 4 Eremias arguta Şopârla de
nisip Interes naŃional
Anexa 4B, necesită o protecŃie
strictă
Dunele de nisip de la Hanu Conachi
5 Hyla arborea Brotăcel Interes comunitar
Anexa 4A, necesită o protecŃie
strictă
Dunele de nisip de la Hanu Conachi,
Ostrovul Prut, Breana – Roşcani,
Buciumeni, Fundeanu,
Gârboavele, Pogăneşti,
Tălăşmani, Lunca Siretului, Lunca
Prutului 6 Pelobates
fuscus Broasca de
pământ Interes
comunitar Anexa 3,4A, necesită o protecŃie
strictă
Dunele de nisip de la Hanu Conachi,
Ostrovul Prut, Gârboavele, Lunca
Prutului 7 Rana esculenta Broasca
verde de lac
Interes comunitar
Anexa 5A, specie de
interes comunitar, a
carei prelevare din natură şi exploatare
face obiectul măsurilor de management
Dunele de nisip de la Hanu Conachi,
Ostrovul Prut, Pogăneşti , Breana
– Roşcani, Buciumeni, Fundeanu,
Gârboavele, Tălăşmani, Lunca Siretului, Lunca
Prutului 8 Rana ridibunda Broasca Interes Anexa 5A, Dunele de nisip de
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
175
Nr. crt
Denumire ştiin Ńific ă
Denumire popular ă
Interes naŃional/
comunitar
Anexa OUG 57/ 2007
Zona în care a fost semnalat ă
verde mare de lac
comunitar specie de interes
comunitar, a carei prelevare
din natură şi exploatare
face obiectul măsurilor de management
la Hanu Conachi, Ostrovul Prut,
Breana – Roşcani, Buciumeni, Fundeanu,
Gârboavele, Pogăneşti,
Tălăşmani, Lunca Siretului, Lunca
Prutului 9 Triturus vulgaris Triton
comun Interes naŃional
Anexa 4B, necesită o protecŃie
strictă
Dunele de nisip de la Hanu Conachi,
Ostrovul Prut, Breana – Roşcani,
Buciumeni, Fundeanu,
Gârboavele, Pogăneşti,
Tălăşmani, Lunca Siretului, Lunca
Prutului 10 Triturus
cristatus Triton cu creastă
Interes comunitar
Anexa 4A, necesită o protecŃie
strictă
Ostrovul Prut, Breana – Roşcani,
Buciumeni, Fundeanu,
Gârboavele, Pogăneşti,
Tălăşmani, Lunca Siretului, Lunca
Prutului 11 Lacerta agilis Şopârlă
cenuşie Interes
comunitar Anexa 4A, necesită o protecŃie
strictă
Ostrovul Prut, Breana – Roşcani,
Buciumeni, Fundeanu,
Gârboavele, Pogăneşti,
Tălăşmani, Lunca Siretului, Lunca
Prutului 12 Lacerta viridis Guşter Interes
comunitar Anexa 4A, necesită o protecŃie
strictă
Ostrovul Prut, Breana – Roşcani,
Buciumeni, Fundeanu,
Gârboavele,
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
176
Nr. crt
Denumire ştiin Ńific ă
Denumire popular ă
Interes naŃional/
comunitar
Anexa OUG 57/ 2007
Zona în care a fost semnalat ă
Pogăneşti, Tălăşmani, Lunca Siretului, Lunca
Prutului 13 Natrix teselata Sarpe de
apă Interes
comunitar Anexa 4A, necesită o protecŃie
strictă
Ostrovul Prut, Lunca Siretului
14 Coronella austriaca
Şarpe de alun
Interes comunitar
Anexa 4A, necesită o protecŃie
strictă
Breana Roşcani, Fundeanu,
Gârboavele, Pogăneşti, Tălăşmani
Bombina bombina Emys orbicularis Păsări Nr. crt
Denumire ştiin Ńific ă
Denumire popular ă
Interes naŃional/
comunitar
Anexa OUG 57/ 2007
Zona în care a fost semnalat ă
1 Alcedo atthis Pescărel alastru
Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior, Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
2 Ardea purpurea Stârc roşu Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior, Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
3 Ardeola ralloides Stârc galben Interes Anexa 3 Lunca Siretului
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
177
Nr. crt
Denumire ştiin Ńific ă
Denumire popular ă
Interes naŃional/
comunitar
Anexa OUG 57/ 2007
Zona în care a fost semnalat ă
comunitar Inferior, Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
4 Aythya nyroca RaŃa roşie Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior, Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
5 Chlidonias hybridus
ChirighiŃă cu obray alb
Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior, Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
6 Ciconia ciconia Barza albă Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior, Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
7 Circus aeruginosus
Erete de stuf Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior, Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
8 Cygnus cygnus Lebăda de iarnă
Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior, Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
9 Egretta alba Egreta mare Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior
10 Egretta garzetta Egreta mică Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior, Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
11 Gelochelidon nilotica
PescăriŃă râzătoare
Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior
12 Glareola pratincola
Ciovlică ruginie Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior
13 Ixobrychus minutus
Stârc pitic Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior, Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
14 Lanius collurio Sfrâcioc roşiatic
Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior, Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
15 Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagră
Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior, Lunca
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
178
Nr. crt
Denumire ştiin Ńific ă
Denumire popular ă
Interes naŃional/
comunitar
Anexa OUG 57/ 2007
Zona în care a fost semnalat ă
Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
16 Larus minutus Pescăruş mic Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior
17 Nycticorax nycticorax
Stârc de noapte
Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior, Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
18 Pelecanus onocrotalus
Pelican comun Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior
19 Platalea leucorodia
Lopătar Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior, Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
20 Recurvirostra avosetta
Cioc întors Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior, Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
21 Sterna hirundo Chiră de baltă Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Siretului Inferior, Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
22 Falco vespertinus Vânturel de seară
Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
23 Falco columbarius Şoim de iarnă Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
24 Falco peregrinus Şoim călător Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
25 Coracias garrulus Dumbrăveancă Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
26 Phalacrocorax pygmeus
Cormoran mic Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
27 Botaurus stellaris Buhai de baltă Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
28 Dendrocopos medius
Ciocănitoare de stejar
Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
179
Nr. crt
Denumire ştiin Ńific ă
Denumire popular ă
Interes naŃional/
comunitar
Anexa OUG 57/ 2007
Zona în care a fost semnalat ă
29 Dendrocopos syriacus
Ciocănitoare de grădini
Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
30 Dryocopus martius Ciocănitoare neagră
Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
31 Picus canus Ghionoaie sură Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
32 Haliaeetus albicilla Codalb Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
33 Himantopus himantopus
Piciorong Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
34 Pandion haliaetus Uligan pescar Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
35 Plegadis falcinellus
Tigănuş Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
36 Philomachus pugnax
Bătăuş Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
38 Tringa glareola Fluierar de mlaştină
Interes comunitar
Anexa 3 Lunca Prutului Vlădeşti - FrumuşiŃa
Mamifere
Nr. crt
Denumire ştiin Ńific ă
Denumire popular ă
Interes naŃional/
comunitar
Anexa OUG 57/ 2007
Zona în care a fost semnalat ă
1 Sicista subtilis Şoarece săritor de stepă
Interes comunitar. Necesită o protecŃie strictă
Anexa 3, 4A Lunca Joasă a Prutului
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
180
6.2.3. Specii de flor ă şi faun ă sălbatic ă valorificate economic, inclusiv ca
resurse genetice Un număr mare de specii de floră şi faună de pe teritoriul judeŃului GalaŃi prezintă o importanŃă economică şi socială deosebită, având multiple utilizări în diverse sectoare. Flora şi fauna sălbatică care se valorifică este alcătuită din:
• specii de plante din flora sălbatică, inclusiv specii de ciuperci, în stare vie sau semiprelucrată (moartă), sub formă întreagă sau de părŃi ale acestor plante (rădăcini, rizomi, bulbi, tulpini, ramuri, coji, flori, frunze, fructe, seminŃe, muguri etc);
• specii de animale din fauna sălbatică, terestră şi acvatică, în stare vie sau semiprelucrată (moartă), sau părŃi ori produse obŃinute din acestea;
• flori de mină; • fosile de plante şi fosile de animale vertebrate şi nevertebrate.
Activit ăŃile de recoltare, capturare şi/sau achizi Ńie şi/sau comercializare, pe teritoriul naŃional sau la export, a florilor de min ă, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna s ălbatice şi a importului acestora se pot organiza şi desf ăşura numai de persoanele fizice sau juridice autorizate în confor mitate cu Ordinul MMDD nr. 410/2008.
AutorizaŃiile de recoltare, capturare se emit numai pe baza unui studiu de evaluare a stării resurselor biologice din flora şi fauna sălbatică, elaborat de unităŃi atestate în domeniu. Studiile se realizează anual, la comanda beneficiarilor şi se expertizează tehnic de comisia de specialitate a Academiei Române.
În anul 2009 AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului GalaŃi a eliberat 3 autoriza Ńii de recoltare/capturare specii de flor ă şi faun ă sălbatic ă. Specii de flor ă valorificate economic Nr. crt. Specia de plante Beneficiar Cantitatea
(tone)
1. Flori, frunze de soc (Sambucus nigra) DirecŃia Silvică GalaŃi 1
2. Iarba rostopască (Ghelidonim majus)
DirecŃia Silvică GalaŃi 2
3. Iarba sunătoare (Hyperium perforatum)
DirecŃia Silvică GalaŃi 1
4. Iarbă, flori coada şoricelului (Achillea millefolium)
DirecŃia Silvică GalaŃi 1
5. Floare de tei (Tilia sp.) DirecŃia Silvică GalaŃi 18 6. Iarbă, frunze mentă (Mentha sp.) DirecŃia Silvică GalaŃi 1 7. Urzică verde (Urtica dioica) DirecŃia Silvică GalaŃi 1 8. Frunze de patlagină (Plantago sp.) DirecŃia Silvică GalaŃi 1 9. Flori de salcâm (Robinia DirecŃia Silvică GalaŃi 1
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
181
Nr. crt. Specia de plante Beneficiar Cantitatea
(tone) pseudoacacia)
10. Rădăcină de brusture (Arctium lappa)
DirecŃia Silvică GalaŃi 1
11. Frunze, flori anghinare (Cynara scolimus)
DirecŃia Silvică GalaŃi 1
12. Frunze, flori păducel (Crataegus monogyna)
DirecŃia Silvică GalaŃi 1
13. Coriandru (Coriandrum sativum) DirecŃia Silvică GalaŃi 1 14. Măceşe fructe (Rosa canina) DirecŃia Silvică GalaŃi 140 15. Porumbe fructe (Prunus spinosa) DirecŃia Silvică GalaŃi 30
16. Păducel fructe (Crataegus monogyna)
DirecŃia Silvică GalaŃi 20
AutorizaŃiile de vânătoare au fost emise pentru AsociaŃia JudeŃeană a Pescarilor Sportivi GalaŃi şi DirecŃia Silvică GalaŃi pe baza Ordinului nr. 287 din 6 mai 2009 privind aprobarea cotelor de recolt ă pentru speciile de faun ă de interes cinegetic, la care vânarea este permis ă, pentru sezonul de vân ătoare 15 mai 2009-14 mai 2010. Specii de faună sălbatică pentru care s-a emis autorizaŃie de vânătoare:
Nr. crt.
Specia animale care se captureaz ă/
achizi Ńioneaz ă/ comercializeaz ă
Beneficiar
Cantitatea
(nr. de exemplare)
1. Căprior (Capreolus capreolus ) AJVPS GalaŃi 80 2. MistreŃ (Sus scrofa ) AJVPS GalaŃi 112 3. Iepure (Lepus europaeus ) AJVPS GalaŃi 6160 4. Fazan (Phasianus colchicus ) AJVPS GalaŃi 1262 5. Potârniche (Perdix perdix ) AJVPS GalaŃi 965 6. Porumbel gulerat (Columba palumbus ) AJVPS GalaŃi 205 7. Turturică (Streptopelia turtur ) AJVPS GalaŃi 210 8. Guguştiuc (Streptopelia decaocto ) AJVPS GalaŃi 4845 9. PrepeliŃă (Coturnix coturnix ) AJVPS GalaŃi 300 10. Graur (Sturnus vulgaris ) AJVPS GalaŃi 100 11. Gâscă de vară (Anser anser rubrirostris ) AJVPS GalaŃi 230 12. GârliŃa mare (Anser albifrons ) AJVPS GalaŃi 300 13. RaŃă mare (Anas platyrhyncos) AJVPS GalaŃi 1855 14. RaŃă mică (Anas crecca) AJVPS GalaŃi 20 15. LişiŃa ( Fulica atra ) AJVPS GalaŃi 30 16. Sitar de pădure (Scolopax rusticola) AJVPS GalaŃi 20 17. BecaŃina comună (Gallinago gallinago) AJVPS GalaŃi 70 18. Cioară grivă (Corvus corone cornix) AJVPS GalaŃi 1750 19. Cioară de semănătură (Cornus frugilegus) AJVPS GalaŃi 1750
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
182
Nr. crt.
Specia animale care se captureaz ă/
achizi Ńioneaz ă/ comercializeaz ă
Beneficiar
Cantitatea
(nr. de exemplare)
20. Cocoşar (Turdus pilaris) AJVPS GalaŃi 55 21. CoŃofană (Pica pica) AJVPS GalaŃi 700 22. GaiŃa (Garrulus glandarius) AJVPS GalaŃi 700 23. Viezure (Meles meles ) AJVPS GalaŃi 5 24. Vulpe (Vulpes vulpes ) AJVPS GalaŃi 175 25. Şacal (Canis aureus ) AJVPS GalaŃi 11 26. Bizam (Ondatra zibethica ) AJVPS GalaŃi 130
Nr. crt.
Specia animale care se captureaz ă/
achizi Ńioneaz ă/ comercializeaz ă
Beneficiar
Cantitatea
(nr. de exemplare)
1 Căprior (Capreolus capreolus) DirecŃia Silvică GalaŃi 36 2 Cerb lopătar (Dama dama) DirecŃia Silvică GalaŃi 10 3 MistreŃ (Sus scrofa ) DirecŃia Silvică GalaŃi 67 4 Iepure (Lepus europaeus ) DirecŃia Silvică GalaŃi 380 5 Viezure (Meles meles ) DirecŃia Silvică GalaŃi 7 6 Vulpe (Vulpes vulpes ) DirecŃia Silvică GalaŃi 80 7 Dihor (Putorius putorius) DirecŃia Silvică GalaŃi 33 8 Nevăstuică (Mustela nivalis) DirecŃia Silvică GalaŃi 29 9 Bizam (Ondatra zibethica ) DirecŃia Silvică GalaŃi 20 10 Şacal (Canis aureus) DirecŃia Silvică GalaŃi 3 11 Jder de copac (Martes martes) DirecŃia Silvică GalaŃi 2
12 Sitar de pădure (Scolopax rusticola)
DirecŃia Silvică GalaŃi 15
13 BecaŃină comună (Gallinago gallinago)
DirecŃia Silvică GalaŃi 10
14 Fazan (Phasianus colchicus ) DirecŃia Silvică GalaŃi 100 15 Potârniche (Perdix perdix ) DirecŃia Silvică GalaŃi 80 16 PrepeliŃă (Coturnix coturnix) DirecŃia Silvică GalaŃi 110
17 Porumbel gulerat (Columba palumbus )
DirecŃia Silvică GalaŃi 160
18 Turturică (Streptopelia turtur ) DirecŃia Silvică GalaŃi 330 19 Guguştiuc (Streptopelia decaocto ) DirecŃia Silvică GalaŃi 280 20 Graur (Sturnus vulgaris ) DirecŃia Silvică GalaŃi 360 21 Sturzul viilor (Turdus iliacus) DirecŃia Silvică GalaŃi 170 22 Gâscă de vară (Anser anser ) DirecŃia Silvică GalaŃi 40 23 RaŃă mică (Anas crecca) DirecŃia Silvică GalaŃi 95
24 RaŃă cârâitoare (Anas querquedula)
DirecŃia Silvică GalaŃi 50
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
183
Nr. crt.
Specia animale care se captureaz ă/
achizi Ńioneaz ă/ comercializeaz ă
Beneficiar
Cantitatea
(nr. de exemplare)
25 LişiŃa ( Fulica atra) DirecŃia Silvică GalaŃi 40
26 Cioară grivă (Corvus corone cornix)
DirecŃia Silvică GalaŃi 300
27 Cioară de semănătură (Corvus frugilegus)
DirecŃia Silvică GalaŃi 350
28 CoŃofană (Pica pica) DirecŃia Silvică GalaŃi 250 29 GaiŃa (Garrulus glandarius) DirecŃia Silvică GalaŃi 70
În situaŃii speciale, se pot obŃine derogări pentru capturarea exemplarelor din speciile urs, lup, râs şi pisică sălbatică, aflate în mediul natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. Derogările se aprobă numai:
• În interesul protejării faunei şi florei sălbatice, precum şi al conservării habitatelor naturale
• Pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor şi altor bunuri
• În interesul sănătăŃii şi al securităŃii publice sau pentru alte raŃiuni de interes public major, inclusiv de natură socială ori economică, şi pentru consecinŃe benefice de importanŃă fundamentală pentru mediu
• În scopuri de repopulare şi reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaŃiuni de reproducere necesare în acest scop
• Pentru a permite, în condiŃii strict controlate, într-o manieră selectivă şi într-o măsură limitată, prinderea sau deŃinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare din speciile urs, lup, râs şi pisică sălbatică.
Ordinul nr. 1223 din 28 septembrie 2009 pentru aprobarea derogărilor în cazul speciilor urs, lup, râs şi pisică sălbatică permite capturarea a 2 exemplare de pisică sălbatică de către DirecŃia Silvică GalaŃi.
6.2.4. Specii de Ńinute în captivitate 6.2.4.1. Grădini zoologice, acvarii publice
Procedura specifică de autorizare a grădinilor zoologice, a acvariilor publice şi a centrelor de reabilitare şi/sau îngrijire, denumite în continuare unităŃi permanente, se realizează în conformitate cu prevederile anexei nr. 5. la Ordinul MMDD nr. 1798/2007. Grădina Zoologic ă Gârboavele din cadrul Complexului Muzeal de ŞtiinŃele Naturii GalaŃi.
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
184
Terenul şi instalaŃiile care se află în exploatarea grădinii zoologice aparŃin Consiliului JudeŃului GalaŃi şi sunt în administrarea Complexului Muzeal de ŞtiinŃele Naturii GalaŃi din anul 1990. Grădina zoologică a funcŃionat pe amplasamentul actual din anul 1970. Grădina zoologică Gârboavele este situată în Pădurea Gârboavele, pe o suprafaŃă de 7,7 ha, la 17 km nord-vest de municipiul GalaŃi şi deŃinea, la 31 decembrie 2009, 29 de specii cu un număr total de 184 exemplare. Specii deŃinute în captivitate de Grădina Zoologică Gârboavele:
Nr. crt
Denumire popular ă Denumire ştiin Ńific ă Nr. total de exemplare
Masculi Femele
1 MaimuŃă Cercopithecus sp. 1 1 0 2 Lup Canis lupus 8 4 4 3 Leu Panthera leo 7 2 5 4 Tigru Panthera tigris 3 1 2 5 Urs brun Ursus arctos 5 1 4 6 Vulpe Vulpes vulpes 2 2 0 7 MistreŃ Sus scrofa atilla 5 3 2 8 Cerb lopătar Dama dama 11 5 6 9 Cerb carpatin Cervus elaphus 1 0 1 10 Asin Equus asinus 2 2 0 11 Ponei Equus caballus
caballus 5 3 2
12 Cal arab Equus caballus caballus
2 1 1
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
185
Nr. crt
Denumire popular ă Denumire ştiin Ńific ă Nr. total de exemplare
Masculi Femele
13 Muflon Ovis musimon 1 1 0 14 Iepure Lepus europaeus 9 3 6 15 Păun Pavo cristatus 3 3 0 16 Fazan Phasianus phasianus 3 1 2 17 Barză Ciconia ciconia 2 1 1 18 RaŃă Anas plathyrhynchos 15 6 9 19 Uliul găinilor Accipiter gentilis 1 0 1 20 Vânturel Falco vespertinus 1 1 0 21 Bibilica Numida meleagris 3 1 2 22 Porumbel comun Columba sp. 60 25 35 23 Porumbel rotat Columba sp. 2 2 0 24 Găină decorativă Gallus sp. 20 7 13 25 Gâscă Anser anser 8 3 5 26 Broască Ńestoasă de apă Emys orbicularis 6 2 4 27 Broască Ńestoasă de
uscat Tesudo graeca 4
2 2
28 Căprior Capreolus capreolus 1 1 0 29 Bursuc Meles sp 1 1 0
Acvariul public din cadrul Complexului Muzeal de ŞtiinŃele Naturii GalaŃi A fost inaugurat şi deschis spre vizitare la 14 noiembrie 2003 şi a fost autorizat în anul 2005.
Are ca tematicã ihtiofauna rară şi foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane şi peşti exotici. La 31 idecembrie 2009, acvariul public deŃinea, în colecŃiile sale, 65 de specii cu un număr de 761 exemplare.
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
186
Specii deŃinute în captivitate de Acvariul public din cadrul Complexului Muzeal de ŞtiinŃele Naturii GalaŃi:
Nr. crt
Denumire popular ă Denumire ştiin Ńific ă Nr. total de exemplare
Peşti marini 1 Peştele chirurg galben Zebrasoma
flavescens 15
2 Chefal Mugil cephalus 10 3 Peştele claun de foc Amphiprion
melanopus 2
4 Peştele claun anemonă Amphiprion occelaris 8 5 Peştele drapel pătat Scatophagus argus 6 6 Peştele domnişoară cu 3
dungi Dascyllus aruanus 2
7 Peştele trăgaci cu dungi portocalii
Balistapus undulatus
1
8 Peştele trăgaci claun Balistoides conspiccilum
1
9 Peştele lună argintie Monodactylus argenteus
6
10 Peştele buzat curăŃător cu fâşii albastre
Labroides dimidiatus 5
11 Peştele chirurg paletă Paracanthurus hepatus
15
12 Peştele chirurg pudră albastră
Acanthurus leucosternon
3
13 Peştele înger semicircular
Pomacanthus semicirculatus
1
14 Peştele înger împărat Pomacanthus imperator
1
15 Peştele imparat Pamacanthus annularis
1
16 Melc mare Charonia sp. 1 17 Crustacei Paguri 24
Peşti dulcicoli tropicali 18 Sanitari mari Callichthys
thoracatum 2
19 Sanitari Coridoras paleatus 2 20 Somn de ceylon Clarias batrachus 2 21 Piranha Serrasalmus natterei 7 22 Pirapitinga Piarachtus
brachypomus 4
23 Crap auriu Cyprinus carpio rex cyprinorum
20
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
187
Nr. crt
Denumire popular ă Denumire ştiin Ńific ă Nr. total de exemplare
24 Ciclazoma neagra Cichlasoma negrofasciatum
40
25 Scalar Ptherophyllum scalare
14
26 Caras auriu Carassius auratus 33 27 Discus Symphysodon discus 4 28 Gurami albaştri Trichogaster
trichopterus 4
29 Xifo Xiphophorus haleri 50
30 Molly Mollinesia sphenops 100
21 Oscar Astronotus oceallatus 7
32 Oscar alb Astronotus oceallatus albino
2
33 Guppy Lebistes reticulatus 15
34 Biocelatum
Cichlasoma biocellatum
1
35 Maylandia
Maylandia estherae 38
36 Zebra Africana Sciaenochromis trewavasae
23
37 Zebra Africana Sciaenochromis fryeri 38
38 Mreana de Sumatra Barbus tetrazona 7
40 Zebra Africana
Aulonocara sp 5
41 Zebra Africana Pseudotropheus sp 102
Peşti dulcicoli indigeni
42 Clean Leuciscus cephalus 13
43 VăduviŃă Leuciscus idus 2
44 Mreană Barbus barbus 5
45 Morunaş Vimba vimba 3
46 Pietrar Zingel zingel 2
47 Ghibort Gymnocephalus baloni
1
48 Cegă Acipenser ruthenus 5
49 Păstrugă Acipenser stellatus 5
50 Nisetru Acipenser guldenstaedti
5
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
188
Nr. crt
Denumire popular ă Denumire ştiin Ńific ă Nr. total de exemplare
51 Morun Huso huso 2
52 Somn Silurus glanis 4
53 Şalău Stizostedion lucioperca
2
54 Ştiucă Esox lucius 2
55 Avat Aspius aspius 3
56 ObleŃ Alburnus alburnus 1
57 Plătică Abramis sp. 20
58 Clean Comana Leuciscus cephalus 6
59 Babuşcă Rutilus rutilus carpathorossicus
28
60 Roşioară Scardinius erithrophthalmus
6
61 Biban Perca fluviatilis 7
62 Caras Carassius auratus 6
63 Crap Cyprinus carpio 4
64 Anghilă Anguilla anguilla 1
65 Lin Tinca tinca 5
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
189
6.3. Starea ariilor naturale protejate
În conformitate cu cerinŃele Conven Ńiei cu privire la Diversitatea Biologic ă, document de referinŃă adoptat în cadrul ConferinŃei de la Rio de Janeiro în anul 1992 şi ratificat de România prin Legea 58/1994, s-a constituit reŃeaua de arii naturale protejate cu scopul asigurării protecŃiei in situ (în mediul natural) a bunurilor patrimoniului natural.
Prin arie natural ă protejat ă se înŃelege zona terestră, acvatică şi/sau subterană în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaŃiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinŃifică şi culturală deosebită şi care are un regim special de protecŃie şi conservare stabilit în baza unor prevederi legale.
Ariile naturale protejate, prin valoarea lor naturală şi gradul redus al intervenŃiei umane pe teritoriul lor, sunt cele mai bune exemple de gestionare a patrimoniului natural dar menŃinerea acestora într-o stare de conservare favorabilă nu se poate face fără informare, comunicare şi implicarea tuturor factorilor interesaŃi şi se va putea vorbi de un management eficient numai după ce au fost înŃelese principiile care conduc la acesta. Pentru asigurarea măsurilor de protecŃie şi conservare s-a instituit un regim diferenŃiat de protecŃie, conservare şi utilizare, potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:
o De interes judeŃean sau local – stabilite numai pe domeniul public/ privat al unităŃilor administrativ teritoriale, după caz
o De interes naŃional – rezervaŃii ştiinŃifice, parcuri naŃionale, parcuri naturale, monumente ale naturii, rezervaŃii naturale
o De interes internaŃional – situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, rezervaŃii ale biosferei, zone umede de importanŃă internaŃională
o De interes comunitar sau situri Natura 2000 –situri de importanŃă comunitară – situri de importanŃă comunitară, arii de protecŃie specială avifaunistică.
În anul 1994, prin Hotărârea Consiliului Jude Ńului Gala Ńi nr. 46/1994 privind instituirea regimului de protecŃie oficială a unor zone şi monumente, pe teritoriul judeŃului GalaŃi au fost declarate 22 de zone naturale protejate la nivelul judeŃului, ulterior recunoscându-se valoarea naŃională a 16 arii naturale protejate, restul de 6 având în prezent statut de arie naturală protejată de interes judeŃean.
Arii naturale protejate de interes local :
Nr crt
Denumirea Tipul rezerva Ńiei Suprafa Ńa
1 Grădina Botanică GalaŃi dendrologică, peisagistică 22,2 ha 2 Grădina Publică GalaŃi dendrologică, peisagistică 16 ha 3 Faleza Dunării dendrologică, peisagistică 30 ha 4 Parc CFR GalaŃi dendrologică, peisagistică 2,92 ha 5 Parc Mihai Eminescu dendrologică, peisagistică 0,8 ha 6 Parc Turn TV dendrologică, peisagistică 0,6 ha
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
190
6.3.1. Arii de interes na Ńional Prin Legea 5/2000 , 16 arii naturale protejate din jude Ńul Gala Ńi au fost declarate rezerva Ńii naturale şi au devenit arii naturale protejate de interes na Ńional. RezervaŃiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecŃia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrităŃii elementelor protejate. Managementul rezervaŃiilor naturale se face diferenŃiat, în funcŃie de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menŃinerea habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităŃi biotice. Pe lângă activităŃile ştiinŃifice, după caz, pot fi admise activităŃi turistice, educaŃionale, organizate. Sunt admise unele activităŃi de valorificare durabilă, a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinŃe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervaŃiile naturale pot avea caracter predominant botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zonă umedă, marină, de resurse genetice etc.
Cod Denumire Tipul ariei protejate
Suprafa Ńa ariei(ha)
Custode/ Administrator
2.402 Dunele de nisip de la
Hanu Conachi
RezervaŃie naturală
199,30 AsociaŃia pentru Conservarea
DiversităŃii Biologice Vrancea
2.403
Pădurea Gârboavele RezervaŃie naturală
230,00 CJ GalaŃi
2.404 Pădurea Breana - Roşcani
RezervaŃie naturală
78,30
2.405 Locul fosilifer Tirighina Barboşi
RezervaŃie naturală
paleontologică
1,00
2.406 Locul fosilifer Rateş
RezervaŃie naturală
paleontologică
1,50
2.407.
Pădurea Fundeanu RezervaŃie
naturală 53,20
2.408 Pădurea Tălăşmani RezervaŃie naturală
20,00
2.409 Pădurea Buciumeni RezervaŃie naturală
71,20
2.410 Ostrovul Prut
RezervaŃie naturală-zonă
62,00 AsociaŃia JudeŃeană a
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
191
Cod Denumire Tipul ariei protejate
Suprafa Ńa ariei(ha)
Custode/ Administrator
umedă Pescarilor Sportivi,
administrator Parc Natural
Lunca Joasă a Prutului Inferior
2.411
Balta Potcoava
RezervaŃie naturală-zonă
umedă
49,00 AsociaŃia pentru Conservarea
DiversităŃii Biologice Vrancea
2.412
Balta Tălăbasca
RezervaŃie naturală-zonă
umedă
139,00 AsociaŃia pentru Conservarea
DiversităŃii Biologice Vrancea
2.413 Locul fosilifer Bereşti
RezervaŃie naturală
paleontologică
49,00
2.414
Lunca Joasă a Prutului (MaŃa-Rădeanu)
RezervaŃie naturală-zonă
umedă
81,00 AsociaŃia JudeŃeană a Pescarilor Sportivi,
administrator Parc Natural
Lunca Joasă a Prutului Inferior
2.415
Balta Pochina (Lunca Joasă a Prutului Inferior)
RezervaŃie naturală-zonă
umedă
74,80 AsociaŃia JudeŃeană a Pescarilor Sportivi,
administrator Parc Natural
Lunca Joasă a Prutului Inferior
2.416
Balta Vlăşcuta
RezervaŃie naturală-zonă
umedă
41,80 AsociaŃia JudeŃeană a Pescarilor Sportivi,
administrator Parc Natural
Lunca Joasă a Prutului Inferior
2.417 Pădurea Pogăneşti RezervaŃie naturală
33,50
Suprafa Ńa total ă a rezerva Ńiilor naturale 1184,6 ha
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
192
În anul 2004, prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, în GalaŃi a fost declarat Parcul Natural „Lunca Joas ă a Prutului Inferior”, cu o suprafaŃă de 8247 ha care a cuprins şi 269,6 ha declarate rezervaŃii naturale conform Legii 5/2000:
- Balta VlăşcuŃa (41,8ha) - Balta Pochina (74,8ha) - Ostrovul Prut (62 ha) - Lunca Joasă a Prutului (81ha) - Balta MaŃa
Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecŃia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacŃiunea activităŃilor umane cu natura a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu mare diversitate biologică. Managementul parcurilor naturale urmăreşte menŃinerea interacŃiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităŃii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinŃelor tradiŃionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităŃilor, practicilor şi culturii tradiŃionale ale populaŃiei locale. De asemenea, se oferă publicului posibilităŃi de recreere, turism şi se încurajează activităŃile ştiinŃifice şi educaŃionale. Decizia de a proteja şi extinde ariile protejate existente in Lunca Prutului a fost susŃinută prin Hotărâri ale Consiliilor locale iar în anul 2003, s-a obŃinut avizul Academiei Române pentru declararea Parcului Natural „Lunca Joasă a Prutului Inferior”. Zonă naturală de o mare valoare ştiinŃifică cu rol de conservare a biodiversităŃii, Parcul Natural „Lunca Joasă a Prutului Inferior” include 4925 ha zone umede, 2627 ha păduri şi pajişti umede precum şi alte habitate naturale. Obiectivul principal în curs de realizare pentru Parcul Natural „Lunca Joasă a Prutului Inferior” îl constituie înfiinŃarea structurii de administraŃie şi realizarea planului de management care să permită îmbunătăŃirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor prin intermediul unor intervenŃii strategice care cuprind inventarieri ştiinŃifice, activităŃi de reconstrucŃie şi monitorizare, conştientizare publică etc. Unicitatea zonei este dată de caracteristicile generale, Parcul Natural „Lunca Joasă a Prutului Inferior” aflându-se pe traseul a trei coridoare majore de migraŃie a păsărilor care clocesc pe teritoriul Eurasiei. Aici se găseşte o paletă variată de habitate naturale:
- ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaŃie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; - lacuri eutrofe naturale cu vegetaŃie tip
Magnopotamion sau Hydrocharition; - lacuri distrofice şi iazuri; râuri cu maluri nămoloase cu vegetaŃie de Chenopodion rubri şi Bidention; - comunităŃi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; - pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); - păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); - zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba.
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
193
BogăŃia tipurilor de habitate se revarsă în numărul de specii de floră şi faună sălbatică, multe fiind cu statut special – ocrotite, endemice, rare, foarte rare, vulnerabile sau pe cale de dispariŃie. Inventarul sumar al speciilor: 239 specii de păsări, 24 specii de mamifere,13 specii de reptile, 14 specii de amfibieni, 50 specii de peşti. Din numarul total al speciilor de păsari din zona Prutului inferior, 50 de specii, cu un diferit grad de periclitate si vulnerabilitate, sunt incluse în Cartea Roşie a vertebratelor din România (2005): specii vulnerabile (26 specii - 10,9 %), periclitate (14 specii - 5,9 %) şi critic periclitate (10 specii - 4,2 %).
AdministraŃia Parcului Natural a fost preluată de AsociaŃia JudeŃeană a Pescarilor Sportivi GalaŃi. 6.3.2. Arii de interes interna Ńional ImportanŃa ecologică a Parcului Natural Lunca Joas ă a Prutului Inferior este recunoscută la nivel internaŃional. Astfel, ca urmare a studiului regional finanŃat de Biroul RAMSAR în periada 1999 – 2001, Prutul Inferior a fost propus pentru a fi inclus în programul Coridorul Verde al Dunării de Jos, desfăşurat cu susŃinerea WWF. Programul „Coridorul verde al Dunării de Jos” a apărut ca urmare a unui acord semnat în anul 2003 de Ńările riverane bazinului inferior al Dunării – România, Bulgaria, Ucraina şi Moldova şi vizează revitalizarea zonelor umede prin programe de reconstrucŃie ecologică. Parcul Natural Lunca Joas ă a Prutului Inferior constituie poarta de intrare î n Rezerva Ńia Biosferei Delta Dun ării , recunoscută în septembrie 1991 ca zonă umedă de importanŃă internaŃională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă – sit Ramsar. Valoarea universală a RezervaŃiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea, în 1990, în cadrul programului „Omul şi Biosfera” lansat de UNESCO. În luna decembrie a anului 1990 Delta Dunării a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural iar în anul 2000 rezervaŃiei i-a fost acordată Diploma Europeană pentru arii protejate (care a fost reînoită în anul 2005). În anexele Ordinului 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanŃă comunitară, ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România şi ale HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială avifaunistică ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România, Delta Dun ării este menŃionată ca ocupând sub 1% din teritoriul administrativ al municipiului GalaŃi.
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
194
6.3.3. Arii de interes comunitar
Natura 2000 reprezintă reŃeaua ecologică europeană de arii naturale protejate formată din:
� situri de importan Ńă comunitar ă (SCI) şi arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation, SAC) - constituite conform Directivei Habitate (Directiva 92/43 din 1992 privind Conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice) şi
� arii de protec Ńie special ă avifaunistic ă (Special Protected Areas, SPA) – constituite conform Directivei Păsări (Directiva 79/409 din 1979 referitoare la conservarea păsărilor sălbatice).
În legislaŃia românească cele două Directive sunt transpuse prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea hab itatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice . Principalul obiectiv ale implementării acestor directive în legislaŃia naŃională îl constituie identificarea, menŃinerea şi refacerea arealelor cheie pentru protejarea speciilor de faună şi floră sălbatică, precum şi coridoarele de legătură dintre acestea, care fac posibilă migraŃia şi schimbul între populaŃiile diferitelor habitate. România contribuie semnificativ la îmbogăŃirea acestei reŃele europene deoarece deŃine cea mai mare diversitate biogeografică din Europa comparativ cu Ńările UE cît şi cu cele candidate. Lista siturilor de interes comunitar (SCI) a fost stabilită prin Ordinul nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanŃă comunitară ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România iar lista ariilor de protecŃie specială avifaunistică (SPA) prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială avifaunistică ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura în România. Siturile de interes comunitar, după recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană devin arii speciale de conservare (SAC) şi se declară prin Hotărâre a Guvernului. Managementul siturilor de interes comunitar necesită planuri de management adecvate specifice sau integrate în alte planuri de management şi măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor ca şi perturbarea speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de a-l afecta într-un mod semnificativ, face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului, Ńinând cont de obiectivele de conservare a ariei şi cu consultarea publicului. Nu sunt acceptate planuri sau proiecte în siturile respective care afectează aria. Desemnarea siturilor Natura 2000:
- oferă posibilitatea unei dezvoltări mai bune a serviciilor locale;
- asigură creşterea vânzărilor produselor; etichetarea unor produse naturale (caş, miere, vin) dintr-o zonă Natura 2000 vor putea creşte vânzările pe piaŃa internă şi externă;
- asigură creşterea diversificării activităŃilor economice şi a investiŃiilor interne;
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
195
- asigură respectarea cerinŃelor privind conservarea naturii în cazul activităŃilor agricole şi forestiere;
- atrage finanŃări speciale UE pentru agricultură şi silvicultură în zonele Natura 2000 pentru management tradiŃional şi favorabil mediului;
- reprezintă sprijin pentru accesarea fondurilor de dezvoltare comunitare care urmăresc menŃinerea economiei şi a structurii sociale din zonele rurale; ReŃeaua Natura 2000 este singura reŃea teritoială de interes comunitar, ce asigură o bază excelentă pentru obŃinerea de fonduri de la diverse instrumente de finanŃare euopene
- generează în zonele cu valoare naturală ridicată desemnată, creşterea numărului angajărilor de personal din mediul rural;
- statutul de sit Natura 2000 va reprezenta o dovadă că zona respectivă are o valoare naturală deosebită, putând să genereze venituri din ecoturism (în special cu turiştii străini) şi alte activităŃi asociate;
- scuteşte de plata impozitului pe teren proprietarii de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricŃii de utilizare, conform legislaŃiei specifice în domeniu. Scutirea de la plata impozitului pe teren se acordă în baza unei confirmări emisă de structura de administrare a ariei naturale protejate sau de autoritatea competentă pentru protecŃia mediului.
Prin Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanŃă comunitară ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România au fost declarate, la nivelul judeŃului GalaŃi, un număr de 12 situri de importan Ńă comunitar ă:
Cod sit
Denumirea sitului
Suprafa Ńa unit ăŃii administrativ teritoriale cuprins ă în sit (pe teritoriul jud. Gala Ńi, în
procente) ROSCI0072 Dunele de nisip de la Hanu
Conachi Fundeni (5%)
ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului Cavadineşti (11%), Folteşti (3%), FrumuşiŃa (5%), GalaŃi (7%), Măstăcani (3%), Oancea (15%), Suceveni (6%), Tuluceşti (1%), Vlădeşti (9%)
ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni Negrileşti (2%) ROSCI0139 Pădurea Breana-Roşcani Băneasa (2%) ROSCI0151 Pădurea Gârboavele Tuluceşti (4%) ROSCI0162 Pădurea Merişor – Cotul
Zătuanului Movileni (1%)
ROSCI0163 Pădurea Mogoş-MâŃele Scânteieşti (1%) ROSCI0165 Pădurea Pogăneşti Suceveni (2%) ROSCI0175 Pădurea Tălăşmani Bereşti (1%) ROSCI178 Pădurea Torceşti Umbrăreşti (2%) ROSCI0213 Râul Prut Cavadineşti (<1%) ROSCI0065 Delta Dunării GalaŃi (<1%)
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
196
Dintre aceste 12 situri, 6 erau declarate arii naturale protejate la nivel n aŃional prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajar e teritoriului na Ńional – SecŃiunea a III-a- zone protejate : Dunele de nisip de la Hanu Conachi, Lunca Joasă a Prutului, Pădurea Breana-Roşcani, Pădurea Gârboavele, Pădurea Pogăneşti şi Pădurea Tălăşmani iar declararea lor ca situri de importanŃă comunitară reprezintă recunoaşterea importanŃei acestora la nivel european.
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
197
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
198
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
199
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
200
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
201
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
202
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
203
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
204
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
205
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
206
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
207
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
208
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
209
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
210
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
211
Ariile de protec Ńie special ă avifaunistic ă au fost declarate prin HG nr. 1284/24.10.2007 şi sunt acceptate direct de Comisia Europeană. La nivelul judeŃului GalaŃi există trei arii de protec Ńie special ă:
Cod sit Denumirea sitului Suprafa Ńa unit ăŃii administrativ
teritoriale cuprins ă în sit (pe teritoriul jud. Gala Ńi, în procente)
ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoe
GalaŃi ( <1%)
ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădeşti - FrumuşiŃa
Cavadineşti (11%), Folteşti (3%), FrumuşiŃa (5%), GalaŃi (15%), Măstăcani (3%), Oancea (15%), Suceveni (6%), Tuluceşti (1%), Vlădeşti (9%)
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior Braniştea (58%), Cosmeşti (28%), Fundeni (79%), IndependenŃa (46%), Iveşti (4%), Lieşti (5%), Movileni (30%), Nămoloasa (40%), Nicoreşti (15%), Piscu (33%), Poiana (39%), Schela (2%), Slobozia Conachi (<1%), Şendreni (3%), Tudor Vladimirescu (59%), Umbrăreşti (15%)
Suprafa Ńa ocupat ă de SCI şi SPA la nivelul jude Ńului Gala Ńi este de aproximativ 9% din teritoriu.
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
212
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
213
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
214
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
215
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
216
6.4. Mediul marin şi costier- nu este cazul 6.5. Starea pădurilor
Pădurile sunt o componentă majoră a Capitalului Natural al Ńării, fiind un factor principal de stabilitate ecologică.
Recunoscându-se rolul important pe care îl are pădurea în Ńara noastră, în dezvoltarea în ansamblu a societăŃii, apare evident şi se impune să i se acorde, în continuare, grija necesară pentru a-şi menŃine şi dezvolta corespunzător „capacitatea de a satisface cerinŃele generaŃiilor viitoare, de a-şi satisface propriile nevoi", conform principiului dezvoltării durabile.
Printre acŃiunile strategice pentru gestionarea durabilă a pădurilor se regăseşte şi „Conservarea biodiversităŃii şi asigurarea stabilităŃii, sănătăŃii şi funcŃionalităŃii pădurilor”, care se realizează prin:
� ocrotirea pădurilor naturale; � constituirea de rezervaŃii şi parcuri naŃionale; � conservarea ecosistemelor forestiere vulnerabile; � promovarea speciilor forestiere autohtone locale şi combaterea dăunătorilor pădurilor
prin mijloace preponderent biologice; � ecologizarea tehnologiilor de exploatare a lemnului; � gestionarea durabilă a faunei cinegetice şi salmonicole.
Pădurile, considerate „aur verde” şi „izvor de sănătate”, reflectă rolul esenŃial pe care îl au în viaŃa social-economică a oricărei Ńări. Când se vorbeşte de dezvoltarea unei anumite regiuni, nu poate fi neglijat aspectul legăturii strânse între factorii socio-economici pe de o parte şi factorii geo-morfologici şi ecologici, pe de altă parte.
6.5.1. Fondul forestier Fondul forestier reprezintă totalitatea suprafeŃelor pădurilor, terenurilor destinate împăduririi şi a suprafeŃelor care servesc nevoilor de cultură, producŃie şi administraŃie silvică. La sfârşitul anului 2009, fondul forestier jude Ńean ocupa o suprafa Ńă total ă de 37155 ha, repartizat neuniform, din care 22163 ha proprietate publică a statului, acesta având următoarea compoziŃie: 186 ha răşinoase, 20421 ha foioase. SuprafaŃa pădurilor constituie suprafaŃa de teren acoperită cu vegetaŃie forestieră, caracterizată prin asociaŃii de arbori sau reproduşi natural sau artificial şi care creează un mediu specific de dezvoltare biologică.
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
217
Categoria “alte terenuri” cuprinde terenurile folosite pentru cultura şi producŃia silvică, terenurile care servesc nevoilor de administrare forestieră, cele destinate împăduririi precum şi terenurile neproductive, cuprinse în amenajamentele silvice. După natura proprietăŃii, fondul forestier judeŃean aflat în administrarea DS GalaŃi se clasifică în:
� proprietate publică a statului: 22163 ha; � proprietate publică a unităŃilor administrativ-teritoriale: 597 ha; � proprietate privată: 7129 ha, din care: -persoane fizice: 5516 ha; -persoane juridice: 1613 ha.
Suprafe Ńe parcurse cu t ăieri în p ăduri proprietate a statului
prop. s tat
59%
prop. unit. ad-ter
2%
pers fiz
15%
pers jur
4%
neadminis trate de
Romsilva
20%prop. s tat
prop. unit. ad-ter
pers fiz
pers jur
neadministrate de Romsilva
Fig. 6.5.1.1
6.5.2. Func Ńia economic ă a pădurilor
Pădurile, prin multiplele lor funcŃii, constituie o importantă resursă a economiei naŃionale. Gospodărirea raŃională a pădurii presupune stabilirea obiectivelor social economice şi ecologice ale acesteia, căutând să armonizeze strategia naturii (ecosistemelor forestiere) cu strategia societăŃii umane (să răspundă nevoilor economico-sociale ale societăŃii). FuncŃia economică a pădurii, pârghie a creşterii nivelului de trai şi calităŃii vieŃii, presupune folosirea însuşirilor naturale intrinseci ale ecosistemelor forestiere în
menŃinerea şi crearea unui mediu natural specific, exercitarea de influenŃe favorabile asupra mediului înconjurător, producerea de biomasă vegetală şi animală, înfrumuseŃarea peisajului etc.
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
218
Pădurile au avut şi au un rol istoric în dezvoltarea economică şi socială, fiind de o importanŃă strategică majoră, producând venituri din exploatarea forestieră, din valorificarea produselor lemnoase şi nelemnoase ale pădurii, furnizând locuri de muncă pentru populaŃia rurală şi în industria de prelucrare a lemnului. La nivelul anului 2009, s-au valorificat produse care au atins o valoare de 6914 mii RON, din care valorificarea masei lemnoase reprezintă 4642 mii RON.
Venituri
venituri din valorificarea
masei lemnoase
67%
alte venituri
33%
venituri din valorif icarea masei lemnoase
alte venituri
Fig. 6.5.2.1
In România există încă păduri cu o valoare deosebită a resurselor din punct de vedere al biodiversităŃii naturale. Pădurile au un important potenŃial turistic datorat şi vânatului pe care îl asigură în stare vie sau sub formă de produse (carne, piei, trofee) precum şi alte vieŃuitoare acvatice (melci, raci, peşti).
6.5.3. Masa lemnoas ă pusă în circuitul economic Dialogul internaŃional despre păduri s-a focalizat până acum în general pe aspectele binecunoscute ale gospodăririi durabile a pădurilor, iar pe de altă parte declaraŃiile politice mai recente de importanŃă majoră pentru păduri menŃionează aspecte mai puŃin dezbătute: comerŃul, consumul şi piaŃa lemnului. Aceste lucruri au întărit importanŃa utilizării durabile a lemnului, a consumului înŃelept şi raŃional al resursei ca o componentă absolut necesară dezvoltării sectorului forestier în întregul său.
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
219
In prezent, producŃia de lemn trezeşte un interes financiar atât pentru proprietarii de păduri cât şi pentru economia naŃională. Lemnul este folosit pe scară largă la fabricarea diverselor produse finite, ca şi pentru producerea de energie în întreaga lume. Există o competiŃie îndelungată între lemn şi alte materiale cum ar fi: produsele sintetice, betonul, oŃelul, ceramica, sticla, şi combustibilii fosili. Decizia utilizăriii lemnului sau a competitorilor lui ca materie primă sau sursă de energie, în diverse situaŃii, este luată în contextul influenŃei factorilor culturali, tehnici, financiari şi al cadrului legislativ de reglementare. Se apreciază că în acest mileniu utilitatea lemnului va creşte în detrimentul materialelor sintetice, fapt ce impune protejarea şi dezvoltarea fondului forestier, care să asigure un necesar de minim 1,1 m3 pe locuitor şi an. In anul 2009 s-a pus în circuitul economic o cantitate de masă lemnoasă de 39,9 mii m3, din care:
� pentru agenŃii economici: 16,8 mii m3; � pentru aprovizionarea populaŃiei: 23,1 mii m3
.
Masa lemnoas ă pusă în circuitul economic
pt. agenŃ i economici
42%
pt. populaŃ ie
58%
pt. agenŃ i economici
pt. populaŃ ie
Fig. 6.5.3.1
Produsele specifice fondului forestier, precum şi celelalte bunuri care se recoltează, se prelucrează şi se valorifică din fondul forestier proprietate publică a statului sunt:
� masa lemnoasă pe picior, provenită din tăieri de produse principale, secundare, accidentale şi de igienă ale pădurii şi sub forma de sortimente, precum şi produsele rezultate prin prelucrarea primară a lemnului;
� alte produse lemnoase: arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de Crăciun, puieŃi
forestieri, răchită şi împletituri din răchită, mangal de bocşă şi altele de această natură;
� produsele nelemnoase din fondul forestier cum sunt: vânatul viu din crescătorii şi din cuprinsul fondurilor de vânătoare, carnea de vânat, trofeele de vânat şi coarnele căzute în mod natural, peştele din apele de munte şi din păstrăvării, bălŃi şi iazuri din fondul forestier, fructele de pădure, seminŃele forestiere, ciupercile comestibile, plantele medicinale şi aromatice, cultivate şi din flora spontană, răşina etc.
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
220
6.5.4. Distribu Ńia pădurilor dup ă principalele forme de relief DistribuŃia pădurilor pe mari zone altitudinale este neuniformă.
� zona de câmpie (sub 150m): 100%; � zona de deal (150-700); � zona de munte (peste 700).
6.5.5. Starea de s ănătate a pădurilor
Starea de sănătate a pădurilor este influenŃată de poluarea aerului, de insecte, boli, incendii, intemperii şi alte agresiuni climatice. Evaluarea stării de sănătate a pădurilor este caracterizată prin apartenenŃa lor la una din următoarele clase:
� clasa 0 arbori sănătoşi – cu vătămări cuprinse între 0 şi 10% (neafectat)
� clasa 1 arbori slab vătămaŃi – cuprinse între 11 şi 25% (uşor);
� clasa 2 arbori moderat vătămaŃi – cu vătămări cuprinse între 26 – 60% (mediu);
� clasa 3 arbori puternic vătămaŃi – cu vătămări cuprinse între 61-99% (sever);
� clasa 4 arbori morŃi – cu vătămări de 100% (uscat).
Principalii parametri evaluaŃi pentru supravegherea stării de sănătate a pădurilor au fost: defolierea, decolorarea frunzişului coroanelor arborilor şi vătămările fizice, datorate acŃiunii diferiŃilor factori biotici şi abiotici asupra pădurilor.
6.5.6. Suprafe Ńe din fondul forestier na Ńional parcurse cu t ăieri Principalele tipuri de lucrări de tăiere a arborilor sunt:
� tăieri de regenerare: tăieri de regenerare în codru (tăieri successive, tăieri progresive şi tăieri rase) şi în crâng tăieri de sbstituiri – refacere a arboretelor slab productive şi degradate, tăieri de produse accidentale, tăieri de conservare;
� tăieri de produse accidentale; � operaŃiuni de igienă şi curăŃire a pădurilor; � tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăŃiri, rărituri); � tăieri de transformare a păşunilor împădurite.
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
221
Aceste lucrări urmăresc creşterea capacităŃii de producŃie a factorilor de mediu, precum şi a producŃiei de masă lemnoasă, păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor, conservarea şi ameliorarea biodiversităŃii, sporirea rezistenŃei arboretelor la acŃiunea factorilor dăunători.
În anul 2009 în fondul forestier judeŃean s-a parcurs cu tăieri de regenerare o suprafaŃă de 567 ha. Pe o suprafaŃă de 4487 ha s-au efectuat lucrări de igienă şi pe o suprafaŃă de 790 ha lucrări de îngrijire a pădurilor, necesare pentru menŃinerea stării de sănătate a pădurilor. Tăierile de produse accidentale, care au ca obiectiv principal extragerea masei lemnoase din pădurile afectate de doborâturi de vânt şi rupturi de zăpadă, ca şi a celei din arboretele afectate de uscare, au fost realizate pe o suprafaŃă de 46 ha.
Suprafe Ńe parcurse cu t ăie r i
tăieri de regenerare
10%
tăieri de produse
accidentale1%
tăieri de igienizare
76%
tăieri de îngrijire
13%tăieri de regenerare
tăieri de produseaccidentale
tăieri de igienizare
tăieri de îngrijire
Fig. 6.5.6.1
6.5.7. Zone cu deficit de vegeta Ńie forestier ă şi disponibilit ăŃi de împ ădurire
Asigurarea integrităŃii şi dezvoltării fondului forestier, precum şi extinderea suprafeŃei terenurilor cu vegetaŃie forestieră sunt obiective importante ale Strategiei Silviculturii. AcŃiunile de împădurire în vederea extinderii fondului forestier se fac pe următoarele categorii de terenuri:
� terenuri agricole degradate (nisipuri mobile, terenuri erodate, terenuri afectate de alunecări, terenuri agricole destructurate);
� terenuri agricole cumpărate în condiŃiile legide Regia NaŃională a Pădurilor – Romsilva;
� terenuri agricole pe care se creează perdele forestiere de protecŃie a culturilor agricole, cursurilor de apă şi căilor de comunicaŃie, pentru protecŃia antierozională a terenurilor în pantă etc.
Zonele cu deficit de vegetaŃie forestieră sunt prin definiŃie zone cu terenuri neproductive degradate, iar acestea în majoritatea cazurilor aparŃin proprietarilor personae fizice, acŃiunile de împădurire fiind dificile deoarece colaborarea cu aceştia se dovedeşte a fi deficitară, de cele mai multe ori fiind inexistent acordul proprietarilor.
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
222
Conform Ordinului nr. 107/17.02.2004 al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului se va asigura majorarea fondului forestier proprietate publică a statului în cadrul Programului de extindere a fondului forestier naŃional. Pentru 2010 au fost identificate 416 ha cu disponibilitate de împădurire.
6.5.8. Suprafe Ńe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utiliz ări În 2009 nu au fost scoase suprafeŃe din fondul forestier.
6.5.9. Suprafe Ńe de păduri regenerate în anul 2009 La nivelul anului 2009, în fondul forestier judeŃean, suprafaŃa regenerată a fost de 606 ha, din care regenerări naturale au fost de 275 ha şi împăduriri de 331 ha.
Suprafe Ńe regenerate
regenerări naturale
45%împăduriri
55%
regenerări naturale
împăduriri
Fig. 6.5.9.1
6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra
pădurilor. Sensibilizarea publicului
EducaŃia forestieră lipseşte aproape cu desăvârşire. Faptul că pădurile în marea lor majoritate sunt încă în proprietatea statului (ca şi când aceasta nu ar fi domeniul public al tuturor), determină populaŃia să fie privată de dreptul elementar de a se bucura de binefacerile acestor domenii naturale. Declinul pădurilor nu se datorează lipsei de respect a omului fată de natura mamă, ci în primul rând lipsei grave a unui cadru juridic adecvat, a unor măsuri de apărare eficace, ca şi unei atitudini pasive a autorităŃilor de stat.
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
223
Acestea din urmă ar fi avut datoria să impună pentru păduri respectarea proprietăŃii publice, să normalizeze tăierile, să stăvilească poluarea, să sporească suprafaŃa de împădurit în fondul forestier şi în afara lui. În plus, în perioada de tranziŃie, pădurile se află sub noi presiuni sociale şi politice.
6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului PrezenŃa şi înfăŃişarea pădurii imprimă o notă caracteristică multor zone climatice iar defrişarea ei masivă poate duce la schimbări radicale de relief, ale caracteristicilor termice şi hidrice ale teritoriilor în cauză, ale solurilor, la o modificare pronunŃată a mediului în ansamblu. Acest lucru este legat de rolul deosebit de mare pe care îl are pădurea în evoluŃia reliefului, în formarea însuşirilor stratului de aer de lângă sol şi a solului însuşi, precum şi în conservarea acestora, de-a lungul unor perioade lungi de timp. Pădurea contribuie la formarea şi conservarea mediului, dar ea însăşi, în lumea de astăzi, are nevoie permanentă de ocrotire din partea omului pentru a-şi exercita în bune condiŃii funcŃiile legate de mediu. Cunoaşterea ecologică a pădurilor, preocuparea pentru o fundamentare ecologică a măsurilor silvotehnice şi a altor măsuri de gospodărire, constituie mijloacele cele mai eficace de a dirija intervenŃiile în sensul de a evita degradarea treptată a ecosistemelor forestiere, prin recoltarea produselor pădurii, de a menŃine capacitatea lor mediogen şi conservatoare de mediu. In legătură cu rolul pădurii în formarea şi conservarea mediului şi a necesităŃii de a fi ocrotită este deosebit de important un alt aspect: raportul pădurii cu poluarea. Pădurea este considerată azi o barieră biologică împotriva poluării, dar ea este adesea şi foarte puternic afectată de aceasta. Pădurile constituie adevărate filtre în fixarea pulberilor industriale, metaboliza a dioxidului de sulf emanat de întreprinderile siderurgice ca şi a altor substanŃe chimice care impurifică aerul din aşezările umane. In proporŃii diferite, pădurea acŃionează pozitiv asupra radiaŃiilor luminoase şi solare, temperaturii aerului şi solului, asupra vântului, umidităŃii atmosferice, precipitaŃiilor, evaporaŃiei şi transpiraŃiei. Asupra climei în general, pădurea exercită o influenŃă modelatoare: ea micşorează extremele de temperatură, menŃine în interiorul ei o umiditate atmosferică mai ridicată decât aerul din afară, reduce viteza vântului şi deci puterea de antrenare a prafului, contribuind totodată la purificarea aerului prin fixarea pulberilor din atmosferă în cantitate de 3-6 ori mai mare decât suprafeŃele inerte. Vara, aerul din pădure este mai răcoros decât cel din exterior, mai ales când pădurea este deasă şi întunecoasă, situaŃie în care temperatura aerului este cu 2-3º C mai scăzută decât în terenul deschis, iar umiditatea relativă este mai ridicată.
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
224
In zonele împădurite regimul precipitaŃiilor este mai bogat, cantitatea de apă ce ajunge la sol este înmagazinată în acesta prin retenŃie şi este mai mare, iar scurgerile de suprafaŃă sunt mai reduse decât pe terenurile descoperite, ceea ce confirmă că pădurea îndeplineşte funcŃia fundamentală de regularizare a regimului apelor, caracterizată prin debite constante şi mai ridicate ale reŃelei hidrografice faŃă de regiunile cu procent redus de pădure. Extinderea împăduririlor are ca efect introducerea în circuitul economic a unor suprafeŃe importante de teren, ameliorarea condiŃiilor pedoclimatice pentru culturile agricole (în zonele acoperite de perdele forestiere de protecŃie), crearea de coridoare ecologice, crearea de resurse alternative pentru populaŃie şi locuri de muncă printr-o varietate mare de produse, altele decât lemnul (baze solide ale dezvoltării durabile a mediului rural din România). Când se vorbeşte de dezvoltarea unei anumite regiuni, nu poate fi neglijat aspectul legăturii strânse între factorii socio-economici pe de o parte şi factorii geo-morfologici şi ecologici, pe de altă parte. Pe lângă importanŃa majoră legată de producŃia de lemn, în funcŃie de amplasare, compoziŃie specifică, vârstă, pădurile joacă roluri bine definite:
� situate pe terenuri cu înclinare mare, ajută la fixarea versanŃilor, evită fenomenul de eroziune a solului;
� situate pe versanŃii lacurilor de acumulare, constituie un filtru pentru apele care alimentează direct aceste lacuri;
� diminuează riscul producerii inundaŃiilor; � introduc în circuitul economic suprafeŃe importante de teren; � situate în jurul staŃiunilor balneo-climaterice, sporesc atât efectul estetic cât şi pe cel
al tratamentelor specifice; � traseele turistice sunt practic nelipsite de porŃiuni de pădure care le sporesc
frumuseŃea. Prin însăşi existenŃa lor, pădurile oferă adăpost unei largi game de specii din fauna cinegetică, dar oferă posibilitatea recoltării şi a altor produse în afara lemnului, ca fructele de pădure, ciupercile din flora spontană, specii erbacee folosite în scop medicinal sau ornamental, răşini etc. In prezent tot mai multe efecte economice ale silviculturii se împletesc cu efectele sociale, impactul silviculturii şi mediului devenind tot mai puternic. Se poate aprecia că tendinŃa actuală a silviculturii este de a se plia pe conservarea mediului şi a habitatelor, în concordanŃă cu politica de mediu a ComunităŃii Europene.
6.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodivers ităŃii
Mediul este organizat în sisteme cu o anumită organizare spaŃio –temporală, dinamice şi care funcŃionează în regim natural, seminatural şi controlat sau impus de către populaŃiile umane. Activitatea umană are un impact negativ asupra mediului natural iar organizarea şi desfăşurarea diferitelor activităŃi economice pe teritoriul Ńării generează presiuni asupra mediului legate de ocuparea terenurilor, modificarea peisajelor şi a ecosistemelor, distrugerea spaŃiului natural, utilizarea neraŃională a solului, supraconcentrarea activităŃilor pe o zonă foarte sensibilă şi cu mare valoare ecologică, etc.
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
225
Formele de impact asupra capitalului natural pot fi grupate astfel:
- Pierderea unor tipuri de ecosisteme naturale sau seminaturale, respectiv a habitatelor unor specii de plante şi animale
- Reducerea ponderii de reprezentare a unor tipuri de ecosisteme, asociată cu fragmentarea şi creşterea gradului de vulnerabilitate a acestora
- Diminuarea conectivităŃii sau izolarea unor componente ale capitalului natural
- ExtincŃia speciilor odată cu pierderea definitivă a habitatelor sau creşterea numărului de specii vulnerabile şi cu statut de specii critice sau pe cale de extincŃie
Aspectele privind conservarea ariilor naturale prot ejate în jude Ńul Gala Ńi sunt heterogene, fapt determinat de mai mulŃi factori:
� DistanŃa faŃa de aglomerările umane: ariile naturale protejate situate în apropierea oraşelor sunt expuse practicării unui turism dezorganizat, evidenŃiat prin depozitarea necontrolată a deşeurilor, amplasarea vetrelor de foc în interiorul ecosistemelor valoroase, parcarea maşinilor în rezervaŃie etc. (ex. Pădurea Gârboavele, Balta Potcoava). Ariile naturale protejate mai greu accesibile, care nu sunt pe traseele turistice cunoscute, sunt mai puŃin expuse impactului antropic şi deci mai bine conservate (ex. Pădurea Fundeanu, Pădurea Tălăşmani, Pădurea Pogăneşti).
� TradiŃia în domeniul protecŃiei naturii: Ariile protejate din fondul forestier, administrate de DirecŃia Silvică GalaŃi, prin intermediul ocoalelor silvice în jurisdicŃia cărora se găsesc, sunt mai bine conservate, existând o preocupare constantă a acestora pentru menŃinerea şi perpetuarea valorilor naturale (flora, fauna, peisaj) deŃinute de acestea. În anul 2007 această situaŃie s-a extins şi pentru rezervaŃia naturală Pădurea Gârboavele, aflată în custodia Consiliului JudeŃului GalaŃi, care a fost preocupat de respectările obligaŃiilor din convenŃia de custodie şi încercă să îndepărteze, pe cât posibil, influenŃa negativă a turismului necontrolat din această zonă. Ariile protejate administrate de primării, societăŃi etc. beneficiază, în general, de administrarea necorespunzătoare, determinată de slaba implicare privind conservarea acestora, necunoaşterea valorilor patrimoniului natural. În această situaŃie se observă o serie de aspecte negative :
- Lipsa tabelelor indicatoare cu numele şi tipul rezervaŃiei, condiŃiile de conservare impuse de legislaŃia specifică şi contravenŃiile ce decurg din nerespectarea lor
- Păşunatul, atât in rezervaŃii cât şi în zona tampon a acestora
- Depozitarea sporadică a deşeurilor menajere în rezervaŃie sau zona tampon a acesteia
- Planuri de management inadecvate
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
226
� lipsa cererilor de atribuire în custodie a locurilor fosilifere (Locul fosilifer Tirighina – Barboşi şi Locul fosilifer Bereşti). Lipsa unui custode implică gestionare neraŃională cu nenumărate aspecte negative dintre care menŃionăm depozitarea sporadică a deşeurilor menajere în rezervaŃie sau zona tampon a acesteia (Locul fosilifer Tirighina Barboşi) sau extrageri de material fosilifer de către localnici din perimetrul depozitelor fosilifere
� lipsa delimitării cu precizie a zonei tampon pentru toate categoriile de arii protejate le face mai vulnerabile, activităŃile desfăşurate în imediata vecinătate a acestora pot afecta integritatea ecositemelor
� lipsa centrelor de informare şi a personalului care să asigure controlul şi paza obiectivelor naturale protejate, le expune acŃiunilor negative ale vizitatorilor neavizaŃi;
� braconajul/ pescuitul neautorizat, care afectează ecosistemele acvatice
Al Ńi factori care contribuie la execitarea unei presiu ni antropice asupra biodiversit ăŃii şi care acŃionează permanent sau sporadic sunt:
� exploatarea neadecvată şi substituirea ecosistemelor forestiere � supraexploatarea resurselor de apă şi a resurselor regenerabile ale ecosistemelor
acvatice, asociată cu un management empiric � exploatarea intensivă a agrosistemelor şi supraexploatarea solurilor
6.7. Biosecuritatea
Biosecuritatea reprezintă totalitatea măsurilor luate pentru a reduce sau elimina riscurile potenŃiale ce pot apărea ca o consecinŃă a utilizării organismelor modificate genetic, care ar putea avea efecte adverse asupra sănătăŃii umane şi asupra conservării şi utilizării durabile a diversităŃii biologice.
Biotehnologia modernă este un domeniu relativ nou la nivel global şi a fost promovată de rezultatele semnificative înregistrate în special în ultimii zece ani de cercetare fundamentală şi aplicativă. In termeni largi, biotehnologia modernă are ca obiect de studiu modificarea genetică, respectiv organismele modificate genetic.
Biosecuritatea este reprezentată de un spectru larg de măsuri (politici de biosecuritate, regim de reglementări, măsuri ştiinŃifice şi tehnice), aplicate într-un cadru organizat, necesar minimalizării sau eliminării riscurilor potenŃiale pe care biotehnologia modernă, prin organismele modificate genetic şi produsele derivate (OMG - plante, animale şi microorganisme), le poate aduce asupra echilibrului natural al mediului înconjurător şi asupra sănătăŃii umane.
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
227
6.7.1. Reglement ări în domeniul biosecurit ăŃii
ActivităŃile care implică OMG sunt supuse unui regim special de reglementare, autorizare şi administrare, în conformitate cu legislaŃia şi actele juridice internaŃionale la care România este parte.
LegislaŃie europeană
• Directiva nr. 2001/18/CE care abrogă Directiva 90/220/CEE privind introducerea deliberată în mediu şi plasarea pe piaŃă a organismelor modificate genetic
• Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.1829/2003 privind alimentele şi furajele modificate genetic
• Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.1830/2003 privind urmarirea si etichetarea organismelor modificate genetic şi urmarirea produselor alimentare si furaje produse din organismele modificate genetic si care amendeaza Directiva Consiliului nr. 2001/18/CE
• Decizia Comisiei 294/98 privind introducerea pe piașă a porumbului modificat genetic, conform Directivei 90/220/CEE a Consiliului
• Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1946/2003 privind transportul peste frontiera a organismelor modificate genetic
• Directiva Consiliului nr. 90/219/CEE privind utilizarea în condiŃii de izolare a microorganismelor modificate genetic, amendată prin Directiva nr. 98/81/CEE
România este practic una dintre primele Ńări din S - E Europei care şi-a reglementat propriul cadru naŃional de biosecuritate. La nivel internaŃional, România a semnat în data de 11 octombrie 2000, în calitate de Parte la ConvenŃia privind Diversitatea Biologică, Protocolul de la Cartagena privind Biosecuritatea, pe care l-a ratificat în 30 iunie 2003.
Legisla Ńie româneasc ă
• Legea nr. 247/2009 pentru aprobarea OUG nr. 43/2007 • Ordin nr. 439/2009 privind aprobarea modelelor de formulare necesare procedurii de
notificare pentru utilizarea în condiŃii de izolare a microorganismelor modificate genetic
• Ordin nr. 1205/2009 pentru realizarea şi funcŃionarea Registrului NaŃional privind locaŃiile introducerii în mediu a organismelor modificare genetic
• Legea nr. 3/2008 pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 44/2007 privind utilizarea în condiŃii de izolare a microorganismelor modificate genetic
• Ordin nr. 98/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcŃionarea Comisiei pentru Securitate Biologică
• Ordin nr. 973/2008 privind înfiinŃarea Registrului activităŃilor de utilizare în condiŃii de izolare a microorganismelor modificate genetic
• HG nr. 497/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.946/2003 din 15 iulie 2003 privind mişcarea transfrontieră a organismelor modificate genetic
• OUG nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaŃă a organismelor modificate genetic
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
228
• OUG nr. 44/2007 privind utilizarea în condiŃii de izolare a microorganismelor modificate genetic
• Ordin nr. 55/2007 pentru înfiinŃarea Registrului naŃional al informaŃiei cu privire la modificările genetice din organismele modificate genetic şi transmiterea informaŃiei către Comisia Europeană
• HG nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obŃinute din organisme modificate genetic
• HG nr. 256/2006 privind hrana pentru animale şi alimentele modificate genetic • Ordin nr.730/2006 pentru aprobarea radierii soiurilor de soia modificate genetic din
Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România • OUG nr. 195/2005 privind protecŃia mediului cu modificările şi completările ulterioare • Ordin nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic • Ordin nr. 471/2006 din 14 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Ordinului
ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic
• Ordin nr.1295/2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaŃă
• Ordin nr. 838/2005 pentru aprobarea Îndrumarului privind aplicarea anexei nr. 12 "Planul de monitoring" la OrdonanŃa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obŃinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 214/2002
• Ordin nr. 923/2005 privind aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea pe piaŃă a organismelor modificate genetic, ca atare sau în produse
• Ordin nr. 606/2005 privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaŃă
• Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la ConvenŃia privind diversitatea biologică, semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro, adoptat la Montreal la 29.01.2000
• Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind Diversitatea Biologică • Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităŃii,
comercializarea seminŃelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante
• Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Conventiei privind accesul la informașie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiŃie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998
• Ordin pentru stabilirea competen Ńei nominale a Comisiei pentru Securitate Biologic ă
CAPITOLUL 6 – CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA
A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I
229
6.7.2. Loca Ńii şi suprafe Ńe cultivate cu plante superioare modificate genetic
Porumb În judeŃul GalaŃi a fost cultivată o suprafaŃă de 0,9516 ha cu porumb modificat genetic, de către ISTIS-CTS Tecuci. Întreaga producŃie obŃinută(2,24 tone) a fost distrusă.
6.7.3. Coexisten Ńa CoexistenŃa se referă la abilitatea fermierilor de a face o alegere practică între agricultura convenŃional, ecologică sau cea care utilizează OMG, îndeplinind obligaŃiile legale de etichetare şi / sau standarde de puritate. Abilitatea de a menŃine diferite sisteme de producŃie agricolă este o precondiŃie pentru furnizarea unui înalt nivel de alegere a consumatorului. Conceptul de coexistenŃă este legat de potenŃialele pierderi economice şi impactul amestecării producŃiei modificate genetic cu cea nemodificată genetic şi cele mai potrivite măsuri de management care pot fi luate pentru a minimiza amestecarea. Fermierii care cultivă plante modificate genetic trebuie să aibă în vedere următoarele: crearea unor zone tampon, eşalonarea în timp a semănatului, pentru prevenirea impurificării prin polenizare încrucişată a culturilor ecologice sau convenŃionale aparŃinând proprietarilor de terenuri situate în vecinătatea culturilor modificate genetic; luarea tuturor măsurilor necesare pentru a preveni amestecul fizic al produselor modificate genetic cu cele ecologice sau convenŃionale pe parcursul operaŃiunilor de recoltare, transport, depozitare şi condiŃionare a producŃiei obŃinute din culturile modificate genetic; depozitarea separată a producŃiei, curăŃarea maşinilor de semănat, a instalaŃiilor de condiŃionare, a mijloacelor de transport, conform prevederilor legislaŃiei în vigoare privind producerea seminŃelor.
6.7.4. Perspective Având în vedere numeroasele dezbateri la nivel european pe tema organismelor modificate genetic (OMG), precum şi sensibilitatea politică a subiectului (majoritatea statelor membre şi majoritatea consumatorilor europeni opunându-se cultivării plantelor modificate genetic şi utilizării produselor obŃinute din acestea), este necesară clarificarea statutului plantelor modificate genetic în Ńara noastră. Trebuie făcută o analiză riguroasă a tuturor aspectelor legate de acest sector, având în vedere avantajele tehnico-economice, sociale, dar şi riscurile cultivării plantelor modificate genetic pentru mediu, sănătate, pentru agricultura convenŃională şi ecologică, aspectele etice ale acestei tehnologii. România va continua armonizarea legislaŃiei naŃionale cu cea a Uniunii Europene, construirea cadrului instituŃional pentru implementarea acesteia, în vederea întăririi sistemului de inspecŃie şi control al activităŃilor cu organisme modificate genetic. Trebuie dezvoltată capacitatea de control la frontieră (a importurilor, exporturilor şi tranzitului OMG) precum şi crearea de laboratoare pentru detecŃia, identificarea şi cuantificarea OMG.