27.04.2010 1

Bibliografie: C.Cristureanu, Strategii si Tranzactii in TurismulInternational, C.H. Beck, 2006statistici UNWTO: http://www.unwto.orgstatistici OECD: http://www.oecd.orgstatistici UE

TURISM INTERNATIONAL

27.04.2010 2

Tema 1

TURISMUL ÎN CIRCUITUL ECONOMIC MONDIALPrelegerea 1

Identitatea turistului/ turismului internaţional Consum, produs, producţie, flux Turismul în comerţul internaţional Indicatorii fluxurilor şi a impactului în turism Efecte socio-culturale

27.04.2010 3

Definiţia turismului: Necesară pentru evidenţa statistică a fenomenului

şi evaluarea consecinţelor sale Posibilă dar dificilă dat fiind diversitatea formelor. Formulată de diferiţi specialişti prin prisma propriei

discipline. A evoluat în timp odată cu dinamica şi mutaţiile

înregistrate Îl defineşte în raport cu fluxul de forţă de muncă Are drept suport motivaţia călătoriei, durata

consumului şi efectele generate de acesta.

27.04.2010 4

Hunziker..............se înţelege prin turism ansamblul de

raporturi şi fenomene înregistrate la nivel teritorial ca rezultat al călătoriei şi vizitei persoanelor nerezidente pentru un sejur limitat şi redus ca durată şi care să nu decurgă dintr-o activitate lucrativă.

Definit prin “spaţiu” şi “timp”. Elementul declanşator este individul în

ipostaza de vizitator. Nu face distincţie între turism intern şi

turism internaţional.

27.04.2010 5

Definiţia vizitatorului (UNWTO) Permite departajarea turismului naţional de

turismul internaţional. Vizitatorul internaţional:...” orice persoană

care călătoreşte într-o altă ţară decât cea de reşedinţă pentru orice alt scop decât cel de a exercita o activitate remunerată în ţara vizitată”.(ONU,1963)

Definit prin ţara de reşedinţă şi scopul călătoriei

Vizitatorii internaţionali pot fi excursionişti şi turişti în funcţie de durata vizitei.(UNWTO, 1983)

27.04.2010 6

CALATORICALATORI--VIZITATORIVIZITATORI--

TURISTITURISTI

EXCURSIONIŞTI

27.04.2010 7

Călători – Vizitatori- Alţi călători

27.04.2010 8

Turism internaţional „........acţiunea de deplasare temporară a

rezidenţilor unei ţări, în calitate de vizitatori, spre o altă ţară, în scopul satisfacerii unor motivaţii şi consumuri specifice precum şi ansamblul activităţilor de producţie a bunurilor şi serviciilor care acoperă aceste consumuri şi generează venituri în ţara de destinaţie.

Motivaţiile „specifice” exclud pe cele legate de prestarea unor activităţi lucrative, remunerate în ţara de destinaţie, adică exclud fluxul de forţă de muncă.”

27.04.2010 9

Activitatea turistică la nivel macro (sursa şi direcţia fluxurilor)1. Turismul intern al unei ţări - se referă la rezidenţii

ţării ce călătoresc în calitate de vizitatori în interiorul ţării lor de reşedinţă.

2. Turismul inbound al unei ţări - se referă la vizitatorii ne-rezidenţi care călătoresc în interiorul respectivei ţări sau exportul de turism.

3. Turismul interior al unei ţări cuprinde turism intern şi turism inbound. (1+2)

4. Turismul outbound al unei ţări se referă la călătoriile turistice efectuate de rezidenţii respectivei ţări, în afara graniţelor ţării de reşedinţă sau importul de turism.

5. Turismul naţional cuprinde turismul intern şi cel ouătbound. (consumul turistic total din interiorul teritoriului naţional= 1+4)

6. Turismul internaţional constă din turism inbound (X) şi turism outbound (M) (2+4) şi echivalează, pe planul comerţului cu bunuri, cu comerţul exterior

27.04.2010 10

1

2

3

4

5

6

Activitatea turistică la nivel macro (sursa şi direcţia fluxurilor)

27.04.2010 11

27.04.2010 12

Forme de turism cf. diferitelor criterii Motivaţia dominantă: tratament, educaţie, afaceri, sport,

religie, odihna, întruniri, etc Modalitatea de transport: aerian, rutier, feroviar, naval Grad de mobilitate: de sejur, itinerant, rezidenţial Modalitatea de comercializare: organizat, semiorganizat,

neorganizat Grad de standardizare: de masă, individual Grupă de vârstă: de tineret, de seniori, şcolar, preşcolar Sursă de finanţare: social, stimulativ, corporatist

DIFERITELE CATEGORII SUNT DINAMICE, FLUCTUANTE, MUTANTE SUB IMPACTUL FACTORILOR ECONOMICI SI NEECONOMICI PATCH MARKET

27.04.2010 13

Turismul ca……

27.04.2010 14

….tip de consum Componentă a consumului discreţionar. Acoperă necesităţi, în general, satisfăcute în

timpul liber. Timpul liber se defineşte în raport cu timpul de

muncă. Turismul este o activitate de timp liber

(leisure) Acoperă simultan întreaga gamă de necesităţi

descrise în piramida lui Maslow:supravieţuireprotecţie şi siguranţă apartenenţă şi afecţiuneauto-respect, respect şi recunoaştere socialăinformare şi educaţie

27.04.2010 15

27.04.2010 16

……produs-marfă „produsul turistic” este un artefact eterogen ca

structură (servicii, elemente de natură materială şi imaterială).

prevalează elementele imateriale (servicii, evenimente, de tip spaţial: clima, relief, etc sau temporal: cultură, istorie)

nu se poate dispensa de suportul funcţional material. între componentele produsului turistic este o

legătură de complementaritate şi/sau de substituţie. este inclus în sectorul de servicii fiind: intangibil,

relaţional, inapropriabil, perisabil, variabil şi nestocabil

producţia turistică antrenează ca factori de producţie: resursele naturale, capitalul, munca, informaţia şi creativitatea.

27.04.2010 17

….. ramură industrială .

Sector cu identitate proprie, denumirea oficială propusă de Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO) şi de Consiliul Mondial al Turismului (WTTC) este Industria Turismului şi Călătoriilor (Tourism & Travel Industry).

Costurile de producţie aparţin , în cea mai mare parte, altor ramuri ce furnizează inputurile materiale ale industriei T&T.

Forţa de muncă proprie, are calificare medie, în cea mai mare parte, fiind preponderentă în structura costurilor. Industria turistică este o ramură intensivă în muncă.Diversitatea componentelor cuprinse în produsul turistic este transpusă pe planul forţei de muncă prin o gamă largă de profesii specifice.

27.04.2010 18

(continuare) Capacităţile de producţie sunt eterogene, amplasate la locul

resurselor naturale, dimensionate în raport cu acestea şi nu au variante de utilizare.

Modelul de amplasare şi funcţionare a capacităţilor de producţie este cel al reţelelor interdependente.

Procesul de producţie se defăşoară simultan cu consumul având caracter sezonier.

Oferta Oferta T&TT&T este egală sau mai mare este egală sau mai mare îîn rn raportaport cucu producproducţţiaiaşşi cuprinde i cuprinde ““totalitatea capacitătotalitatea capacităţţilor de producilor de producţţie ie (capacitatea mijloacelor de transport, a hotelurilor, (capacitatea mijloacelor de transport, a hotelurilor, cazinourilor, muzeelor, cazinourilor, muzeelor, etcetc), poten), potenţţialul natural ialul natural şşi cultural, i cultural, pozipoziţţia geograficăia geografică, calitatea resurselor demografice, , calitatea resurselor demografice, evenimentele evenimentele şşi, i, îîn general,n general, tot ce poate reprezenta sursă tot ce poate reprezenta sursă de atracde atracţţie turisticăie turistică.”

Industria T&T este situată în aval faţă de toate celelalte ramuri este o ramură de consecinţă care face parte din sistemul economiei naţionale în calitate, nu de simplă componentă, ci, datorită specificului său, în calitate de SUBSISTEM.

27.04.2010 19

Turismul ca subsistem

27.04.2010 20

……flux comercial în economia mondială Face parte din comerţul invizibil Ca activitate de export este un export intern. Prin analogie cu circulaţia internaţională de mărfuri,

putem defini fluxurile turistice internaţionale ca “totalitatea tranzacţiilor comerciale (cu servicii şi mărfuri) care premerg, însoţesc şi decurg din călătoriile turistice internaţionale”.

Fluxurile turistice se caracterizează prin: concentrarea în ţările dezvoltate (două treimi din fluxurile turistice mondiale) determinanţii săi sunt de natură economică şi extraeconomică (politici, psihologici, naturali) se măsoară în unităţi şi indicatori fizici specifici (de obicei în mod indirect recurgându-se la unităţi de timp şi spaţiu), fluxurile au caracter bidirecţional (fiecare ţară este în acelaşi timp atât importatoare cât şi exportatoare) pentru fiecare ţară, semnul soldului balanţei de plăţieste relativ stabil pe intervale mari de timp.

27.04.2010 21

Dimensiunea socio-culturală a turismului internaţional Turismul internaţional presupune contacte

inter-culturale Transferul cultural între ţările gazdă şi cele

emiţătoare de turişti reprezintă un efect conexdar nu şi secundar al circulaţiei turistice internaţionale.

Efectele transferului cultural pot fi sau NU benefice celor 2 comunităţi culturale: gazdă şi vizitatori

Turiştii joacă rolul de vehicul al informaţiilor culturale, atât a celor provenite din propria ţară, la intrarea în ţara gazdă, cât şi a celor din ţara vizitată atunci când aceştia se reîntorc în ţara de reşedinţă

27.04.2010 22

Efecte ale relatiilor turistice internaţionale

27.04.2010 23

Evolutia comportamentala a populatiei gazda (Irridex)

27.04.2010 24

Categorii comportamentale ale populatiei turistice

27.04.2010 25

Cele 9 componente culturale ale mediului turistic a. Limba Capacitatea şi dorinţa de a învăţa şi folosi o

limbă străină oferă turistului posibilitatea de a fi interesat şi de a aprecia cultura altei ţări.

b. Tradiţiile ce caracterizează o destinaţie sau o ţară reprezintă deobicei un element de interes pentru turişti care caută să cunoască cât mai mult despre viaţa şi obiceiurile populaţiei din ţara vizitată.

c. Artizanatul reprezintă o sursă de interes pentru turiştii care vor sa cunoască izvorul de inspiraţie artistică populară din ţara vizitată. Obiectele de artizanat sunt achiziţionate de turişti şi ca memento sau reprezentare a locurilor vizitate.

d. Gastronomia In cele mai multe cazuri, experimentarea unei bucătării tradiţionale la locul destinaţiei turistice reprezintă pentru vizitatori o sursă de satisfacţii şi una din cele mai apreciate activităţi.

e. Arta fie că este specifică unei ţări sau unei culturi reflectă moştenirea sau zestrea spirituală a comunităţii gazdă.

27.04.2010 26

continuare f. Istoria vorbită, scrisă, imprimată în construcţiile şi

arhitectura unei regiuni, evenimentele mai importante g. Activităţile şi tehnologia specifice unei anumite regiuni fie

că se referă la trecut sau la prezent sunt o sursă de interes pentru turişti deoarece furnizează informaţii cu privire la economia şi nivelul de trai al locuitorilor unei destinaţii turistice.

h. Religia dominantă într-o ţară influenţează concepţiile de viaţă dar are şi o conotaţie turistică prin festivităţile şi ritualurile organizate de comunitatea gazdă. Spiritualitatea unui popor, în ansamblu, devine astfel accesibilă şi turiştilor,

i. Arhitectura Particularităţile arhitectonice furnizează elementele materiale ale atributelor culturale dintr-o anumită zonă. Un anumit stil arhitectonic este asociat cu o anumită comunitate sau ţară sau cu anumite concepţii estetice ale comunităţi. Cele 9 elementele, pot fi definite cantitativ dar mai ales calitativ imprimând întregii oferte turistice o anumită dimensiune şi caracteristică dominantă.

27.04.2010 27

Cuantificarea turismului şi a impactului său

27.04.2010 28

Indicatorii turismului sunt utilizaţi în următoarele situaţii şi activităţi: cercetarea turistică; controlul evoluţiei unor mărimi turistice

individuale sau integrate; planificarea sectorială la nivel general, regional

sau local; politica de amenajare turistică teritorială; acţiuni de marketing; orientarea politicii de credite; stabilirea unor programe de pregătire

profesională; urmărirea preţurilor şi a nivelului de

competitivitate a produselor turistice; evaluarea incidenţelor socio-economice ale

sectorului turistic asupra altor sectoare economice

27.04.2010 29

Surse de informaţii registrele şi statisticile sosirilor şi plecărilor

turistice la frontieră; registrele şi statisticile capacităţilor de cazare; registrele şi statisticile ofertei turistice pe

componente ale acesteia; rezultatele anchetelor asupra turiştilor străini şi

naţionali la locul destinaţiei turistice; rezultatele anchetelor specifice privind

cheltuielile turistice ale fiecărei categorii de consumatori;

rezultatele anchetelor asupra firmelor turistice; recensământul populaţiei; balanţa de plăţi externe detaliată pe componente; balanţa legăturilor între ramuri.

27.04.2010 30

Informaţii primare

Generale:Populaţia totală şi ca structură

(demografica, venituri, motivaţii, etc)- P

Suprafaţa- SPoziţia geograficăReliefulClimaSituaţia politicăPNBBalanţa de Plăţi- BPBalanţa Comercială- BCBC/BP

Turistice: Nr. Sosiri (la frontiera)- ArrivalsNr. Plecări (la frontieră)- DeparturesNr. Innoptari (hoteliere)- NNr. Zile Turist-(ZTx) /(ZTm)Nr. Calatorii- (Tvm)Incasari din turism (X)- ReceiptsCheltuieli turistice (M)- ExpendituresBalanţa turistică BT=(X-M)Incasare pe turist X/A = IRSbCheltuiala pe turist M/DIncasare zi turist X/ZTx = IRSnCheltuiala zi turist M/ZTmIRS

27.04.2010 31

Populaţia turistică (cererea) poate fi structurată cf. criteriilor: grupa de vârstă: - sub 15 ani; între 15 şi 24 ani; între

25 şi 49 ani; între 50 şi 64 ani; peste 65 ani: categoria socio-profesională: persoane aparţinând

profesiilor ştiinţifice, tehnice liberale şi alte profesii asimilate; directori şi cadre administrative superioare; personal administrativ şi lucrători asimilaţi; personal comercial şi vânzători; personal din sfera serviciilor; agricultori; muncitori din industrie, activităţi neagricole, construcţii, transport; personal militar; alte categorii;

mijloace de transport utilizate: aerian; maritim; feroviar; rutier; diverse;

motivaţia călătoriei: vacanţă; afaceri; sănătate; studii; misiuni /reuniuni /congrese; familiale; religioase; sportive; diverse.

comportament turistic: explorator, aventurier, psihocentric, alocentric, etc

27.04.2010 32

Indicatori sintetici si indici ai cererii turistice: spatiu, timp, motivatii

Indicele concentrăriigeografice (X,M)

Durata mediede sejur

Sezonalitatea

Structuramotivaţională

2

%t1-n

2

%t1-n

CcgX/M= √p1²+ p2² p3²+…… pn²1,2,3,..n= ţări partenere; p= %

27.04.2010 33

Indicatori sintetici: intensitate (outbound M) densitate(inbound X)

Indicatori uzuali:Fizici: număr sosiri / plecari la frontiera, numar turisti / numar zile turist la unitati hoteliere,număr înnoptări, număr pasageri în mijloacele de transport pe o anumita rută (pe unitatea de timp: an, trimestru, luna, sezon), pe forme de turism, mod de organizare,etc.

Valorici: încasari, cheltuieli (specificul înregistrarii = C&F, includ si pretultransportului).

Calitativi: durata medie de sejur, încasarea unitară,/ cheltuiala unitară = IRS(terms of Trade), încasarea pe locuitor, cheltuiala pe locuitor, indicele concentrarii geografice.

Funcţia turisticăIntensitatea Turistică (Tt=D)

Densitatea Turistică (TV=A)

Venituri/loc.

Chelt/loc

Densitatea ofertei

Aport în PIBIncasări medii/supraf.

L= locuri cazare

Rt= Incasări (X)

It= Cheltuieli (M)

27.04.2010 34

TemaTema 11

Prelegerea 2 : Indicatoriicirculaţiei turistice (date) şi ai impactului economic (tehnici)

27.04.2010 35

27.04.2010 36

Sosiri în turismul internaţional : regiuni receptoare

27.04.2010 37

Numar mediu de calatorii / turist

27.04.2010 38

Sezonalitatea circulaţiei turistice

27.04.2010 39

Sezonalitatea fluxurilor turistice

27.04.2010 40

27.04.2010 41

27.04.2010 42

Contul detailat (descompus) al balanteituristice

27.04.2010 43

Efectul turismului în balanţa de plăţi

27.04.2010 44

Sursa efectelor economice= cheltuielile turiştilor. (Informaţii obţinute prin sondaje pe bază de chestionare)

Structura:Cheltuieli prealabile

călătoriei în ţara de origine a turiştilor

Cheltuiala medie /turistValoarea medie a

aranjamentului turistic

Valoarea medie a altor servicii rezervate şi plătite anterior călătoriei

Cheltuiala medie/turist ptr.transport spre destinaţie

Import

Cheltuielile în ţara de destinaţie a turiştilor

Cheltuiala medie totală/turistCheltuiala medie zilnică

totală/turistCheltuiala medie/turist cazareCheltuiala medie/turist

transport interiorCheltuiala medie/turist alte

servicii şi bunuri achiziţionate la destinaţie

Export

+

27.04.2010 45

a) pozitive ÎNCASĂRI VALUTARE

Turismul este una dintre principalele 5 activităţi de export pentru 83% dintre ţările lumii şi o principală sursă de încasări valutare pentru cel puţin 38% dintre ţări

Natura concurenţială a industriei atragerea clientelei prestarea de servicii de calitate ridicată

turismul are efecte benefice mai importante pentru ţările dezvoltate decât pentru cele în curs de dezvoltare

DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII- turismul – rol determinant în impulsionarea dezvoltării

infrastructurii ÎNCASĂRI BUGETARE (TAXE) şi LOCURI DE MUNCĂ

- încasări bugetare – contribuţii directe şi indirecte- dezvoltarea turismului

- creează locuri de muncă- generează oportunităţi de afaceri

Efecte economice generate la destinaţie

27.04.2010 46

b) negative

COSTURI CU DEZVOLTAREA ŞI ÎNTREŢINEREA INFRASTRUCTURIIResurse publice alocate pentru subvenţionarea dezvoltării infrastructurii sau pentru scutirea de taxe – reducerea investiţiilor guvernamentale în alte domenii critice –educaţie, sănătate

CREŞTEREA PREŢURILOR creşterea preţurilor terenurilor, însoţită de creşterea

taxelor aferente deţinerii acestora turismul poate genera locuri de muncă, dar poate crea şi

efecte inflaţioniste – forţa de muncă disponibilă preţuri mai mari pentru bunurile de consum

DEPENDENŢA COMUNITĂŢILOR LOCALE DE SOSIRILE DE TURIŞTIVulnerabilitate la modificarea şi fluctuaţiile cererii internaţionale

CARACTERUL SEZONIER AL LOCURILOR DE MUNCĂ TURISMUL DE ENCLAVĂ

27.04.2010 47

Efecte economice cuantificabile Impact/efect direct – determinat de cheltuiala

turistică pentru bunuri şi servicii la destinaţie, sub forma încasărilor sectoarelor ce beneficiază direct de aceasta.

Impact indirect – generat de tranzacţiile între diversele firme locale, determinate de cheltuiala turistică directă.

Impact indus cheltuiala turistică la destinaţie poate genera şi sporul de venituri individuale (determinat de modificarea cheltuielilor turistice) cheltuite pe plan local.

Impactul indirect şi cel indus mai poartă denumirea de impact secundar sau efect multiplicator

27.04.2010 48

Multiplicatorul veniturilor obţinute din activităţile de comerţ exterior măsoară efectul sintetic asupra economiei.

Este diminuat de scurgerile de valoare asociate cu următoarele situaţii: plata bunurilor importate sau a serviciilor

(e.g. publicitate) prestate de companii localizate în afara destinaţiei

repatrierea profiturilor şi salariile managerilor expatriaţi

economisirile (fără a fi reinvestite). Din 100$ cheltuiţi de un turist străin dintr-o

ţară dezvoltată, doar aprox. 5$ rămân în economia ţării în curs de dezvoltare vizitate.

EFECTUL MULTIPLICATOR

27.04.2010 49

Multiplicatorul = 1/(1 - C + M) C = înclinaţia marginală spre consum (partea din creşterea de venit

cheltuită pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii) M = înclinaţia marginală spre import (partea din creşterea de venit

cheltuită pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii din import).

Categorii uzuale de multiplicatori turistici multiplicatorul veniturilor (încasărilor) - măsoară încasările totale

generate de o unitate suplimentară de cheltuială turistică. multiplicatorul locurilor de muncă - măsoară creşterea numărului de

locuri de muncă generată de o unitate suplimentară de cheltuială turistică

multiplicatorul vânzărilor - măsoară creşterea cifrei de afaceri determinată de o unitate suplimentară de cheltuială turistică.

multiplicatorul producţiei – măsoară creşterea producţiei ca urmare dezvoltării activităţii comerciale

Multiplicatorii pot fi calculaţi pentru o ţară, o regiune, o comunitate Cu cât economia locală va produce mai multe bunuri destinate

consumului turistic, cu atât va fi mai mare efectul multiplicator. Cu cât vor fi mai mari importurile, cu atât va fi mai slab efectul multiplicator.

27.04.2010 50

Efectul multiplicator al veniturilor din turism

27.04.2010 51

ALTE METODE DE ESTIMARE A IMPACTULUI ECONOMIC

Analiza Input-Output (balanţa legăturilor între ramuri) o metodă de analizare a legăturilor inter-industriale prin ilustrarea fluxurilor comerciale între ramurile industriale, sub forma unei matrice.

Analiza cost-beneficiu Presupune integrarea informaţiilor de ordin economic cu alte categorii de informaţii (de mediu, sociale, culturale) pentru a oferi un indiciu cu privire la oportunitatea utilizării turismului ca strategie de dezvoltare.

Contul Satelit al turismului

27.04.2010 52

Contul Satelit al Industriei Turistice termen propus de ONU instrument de cuantificare a efectelor

economice ale turismului construit ca o balanţă – cererea pentru

bunuri şi servicii generată de vizitatori / oferta totală de bunuri şi servicii.

Scopul: analizarea tuturor aspectelor legate de cererea de bunuri şi servicii asociate activităţii turistice într-o economie şi măsurarea legăturii cu oferta de bunuri şi servicii în interiorul aceleiaşi economii

27.04.2010 53

Oferă posibilitatea de a determina: contribuţia turismului la PIB poziţionarea turismului în raport cu alte

activităţi economice numărul de locuri de muncă generate într-o

economie investiţiile turistice încasările guvernamentale generate de

turism consumul turistic impactul turismului asupra balanţei de plăţi caracteristicile resurselor umane din

industria turismului şi a călătoriilor

27.04.2010 54

27.04.2010 55

27.04.2010 56

Locuri de muncă în industria T&T – numărul de persoane angajate direct în industria turistică

Locuri de muncă în activităţile economice care produc pentru T&T – numărul de persoane angajate în ramurile care furnizează bunuri şi servicii sectorului turistic

27.04.2010 57

TemaTema 22: : TurismulTurismul îîn n comercomerţţulul internainternaţţionalional

Prelegerea 3: Evoluţii, determinanţi ai fluxurilor, prognoza fluxurilor

27.04.2010 58

27.04.2010 59

Specializarea in turism este o optiune de politicaeconomica care se justifică prin:

a. Teoria diferentelor relative in dotarilefactoriale

(capital, resurse naturale, forta de munca)b. Teoria costurilor comparativec. Teoria avantajului absolutd. Teoria cererii care evidentiaza legatura intre

dezvoltare economica si specializarea in turism Cererea are rolul de declansator determinant al fluxurilor

turistice outbound Competitivitatea industriei turistice este conditionata de

atractivitatea, calitatea si caracterul original al oferteiFormarea, dimensiunea, directia,structura fluxurilorturistice

Specializarea în turism poate fi structurată în 2 mari categorii ale ofertei:

sunlust şi wonderlust

27.04.2010 60

Dotările factoriale în turism Potenţialul natural, patrimoniul istoric,

artistic, cultural compun spaţiul turistic. Cuprind relieful, peisajul, clima, fauna, flora. Valoarea relativă este dată de interesul turistic pe care îl suscită, de caracterul şi accesibilitatea lor. Aprecierea calitativă şi cantitativă obţinută prin aplicarea unei metodologii specifice Patrimoniul istoric, artistic şi cultural, ambianţa creată de acesta sunt resursele care motivează o călătorie, din punct de vedere turistic. Ca dotare factorială sunt apreciate prinoriginalitate conferind poziţia de “monopol” pe o anumită piaţă

27.04.2010 61

Dotările factoriale în turism Resursele de muncă: potenţialul uman ca factor de

producţie definit cantitativ (mărimea populaţiei structurată pe diferite criterii grupe de vârstă, repartizare pe sectoare de activitate, mediu de provenienţă etc.) şi calitativ în funcţie de nivelul calificării profesionale, tradiţia în activitatea turistică, gradul de ospitalitate, gradul de civilizaţie, specificul temperamental şi toleranţa.

Resursele de capital şi infrastructură. ramură industrială intensivă în capital. Dotările relative în capital vor influenţa determinant ramura şi produsele specializării în turism diferenţiat calitativ de la o ţară la alta.

27.04.2010 62

Tourism Openness Index

Punct de plecare este valoarea ptr. Indicele de deschidere al pieţei (Openness Index) care evaluează măsura implicării unei ţări în comerţul internaţional cu bunuri şi servicii, inclusiv cu turism.

TOI, reprezintă premisa includerii turismului printre activităţile economice. Ca indice agregat conţine Indicele de Deschidere Turistică (Tourism OpennessIndex) Indicele de Viză (Visa Index), Indicele de deschidere comercială (Trade Openness Index) şi Indicele Taxelor şi Tarifelor aplicate în Comerţul Internaţional (Taxes on International Trade Index).

Indicele de Deschidere Turistică se calculează ca procent al valorii însumate a exportului şi importului de turism în PIB, şi arată gradul de antrenare a unei ţări pe piaţa mondială a turismului.

TOI= Xt + Mt/ PIB . 100

27.04.2010 63

Reper al specializării în turism: TOI

Numai 4,5% din ţări prezintă un grad de deschidere de peste 80% din nivelul maxim al deschiderii, în timp ce 18,5% se află în categoria cu cea mai mică deschidere, adică de 20%.

Cele cinci ţări din top: Luxemburg, Insulele Maldive, Aruba, Singapore şi Hong Kong (China),

cele mai “închise” ţări: Sudan, Uzbechistan, Bangladesh, Guineea şi Mozambic.

27.04.2010 64

Repartizarea fluxurilor turistice pe regiuni şi ţări demonstrează că:

cea mai mare pondere a consumului turistic în cheltuielile de consum caracterizează ţările mari exportatoare de turism şi grad înalt de dezvoltare economică (Austria şi Elveţia)

cea mai dinamică evoluţie a ponderii cheltuielilor turistice externe, în cheltuielile de consum caracterizează ţările cu o dinamică a dezvoltării foarte înaltă mai ales în noile ţări industrializate: Coreea, Mexic, Singapore, Malaeziaşi Taiwan;

ponderea relativ redusă a cheltuielilor turistice externe în totalul cheltuielilor de consum în unele ţări dezvoltate (SUA, Franţa, Australia,..) se explică prin volumul ridicat al consumului non-turistic şi/sau prin capacitatea ofertei turistice proprii de a satisface cererea internă de turism;

alocarea unei părţi în creştere din venitul disponibil pentru turism, a cuprins şi ţările în curs de dezvoltare, (cu economie în tranziţie) unde populaţia imită modelul de consum din ţările industrializate.

27.04.2010 65

Ritmul creşterii economice şi industria turistică Volumul de munca W

Productivitatea muncii ε Timpul liber TL Investitiile in industria

mijlocelor de productie Pn

W=k1•1/ε (I) TL+W=D TL=D-k1•1/ε (II) TL=k2.ε (II) Pn= k3.W (III) Pn= k3.Wº•Cⁿ(III) TL= K4.1/Pn (IV)

27.04.2010 66

Cererea ca determinant primordial al fluxurilorturistice outbound (outgoing) Pentru cele 2 mari grupe ale ofertei turistice: sunlust

(sl) si wonderlust (wl), cererea outbound se va manifestaatunci cand: Oferta externa completeaza oferta interna in

conditiile unei cereri interne neacoperite (sl) Nu sunt conditii propice dezvoltarii unei oferte

interne competitive (costuri mari, resurse turisticeinsuficiente..) (sl)

Oferta interna este valorificata la export si esteincurajata cererea outbound (sl)

Cererea interna manifesta interes numai pentruconsum outbound (wl)

Cererea sunlust este influentata de preturile si localizareaofertei

Cererea wonderlust este influentata de gradul de diferentiere a destinatiei fata de oferta nationala.

Ascensiunea cererii wanderlust

27.04.2010 67

Relaţia: distanţa-durata consumului-preţ

27.04.2010 68

Factorii distanţei psihologice (subiective)

gravitaţia, ca forţă ce stimulează călătoriile, atrăgând turiştii spre o anumită destinaţie;

fricţiunea, ca forţă ce îngreunează deplasarea, se opune parcurgerii distanţei;

inerţia de pornire, ca forţă ce împiedicădeclanşarea mişcării, indiferent de distanţa ce ar trebui parcursă;

inerţia de mişcare, ca forţă ce reduce efectulfricţiunii, indiferent de distanţă;

distanţa marginală, ca factor ce stimulează călătoria peste un anumit punct, deoarece fiecare unitate suplimentară de distanţă este percepută ca fiind mai mică decât în realitate;

forţa centrifugă, care „aruncă” cererea turistică spre anumite destinaţii, a căror atracţie este datorată tocmai poziţiei lor periferice.

(Jarvis)

27.04.2010 69

Alţi determinanţi ai fluxurilor internaţionale de turişti

Rata de schimb valutar- acelaşi mecanism ca şi în cazul comerţului internaţional. Se adaugă diferenţele de preţ rezultate din decalajul dintre momentul plăţii şi cel al încasării cv aranjamentelor turistice (specific vânzării în turism)

Inflaţia, preţul petrolului. Evenimentele politice (de ex. 11.09.01 şi

11.03.04) punctuale sau “cronice” Evenimente provocate de cauze naturale

inclusiv maladii.

27.04.2010 70

Efectele evenimentelor politice

27.04.2010 71

Modelul gravitaţional de prognoză a cererii turisticeoutbound între 2 ţări (Whysall & Smith)

CA – numărul probabil de turişti plecaţi din ţara A;PA şi PB – populaţia ţării A şi populaţia ţării B (cele două „mase” care se atrag);K – constantă a proporţieiα – coeficient care cuantifică repartizarea veniturilor populaţiei ţării A;β – coeficient care cuantifică atracţia pe care o prezintă ospitalitatea, cultura,etc. populaţiei din ţara B c – similitudinea de limbă dintre cele două ţări;d – raportul de schimb valutar; t,v,p,γ,a – parametrii care definesc mijlocul de transport

+FACTORI POLITICI, PSIHOLOGICIFACTORI POLITICI, PSIHOLOGICI

27.04.2010 72

Piata turistica Piata turistica: spatiul geografic si economic, delimitat in

timp, unde se intalnesc cererea turistica concretizataprin consum cu oferta turistica materializata prinproductie

ParticularitatiParticularitati in in raportraport cu cu piatapiata bunurilorbunurilor Productia si consumul coincid in spatiu, timp, calitate si

cantitate Locul de formare al cererii difera de cel al consumului Productia turistica este o combinatie de bunuri, servicii,

elemente spatiale, culturale, antropice Oferta turistica este sursa productiei (si nu invers) Productia turistica este mai mica sau cel mult egala cu

oferta (si nu invers)

27.04.2010 73

Produsul turistic efemer şi volatil intensiv in munca. vine in contact cu cererea sub forma de

imaginiProdus Imagine

Produsul imagine este proiecţia ofertei la nivelul fiecărui potenţial consumator care o imaginează pornind de la aşteptările sale, de la informaţiile şi influenţele primite şi filtrate prin definirile personale (cultură, temperament, vârstă, sex, mediu social, caracter, etc)

Ofertanţii în turism lanseză pe piaţă imagini ale propriilor produse folosind tehnici specifice pentru a influenţa cererea potenţială. Se urmăreşte ca imaginea produselor oferite să coincidă cu produsul imagine pe care îl doreşte consumatorul potenţial.

27.04.2010 74

Cererea si consumul în turismul internaţional “Cererea turistică este formată din ansamblul

persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a se deplasa periodic şi temporar în afara tarii de reşedinta pentru alte motive decât prestarea unei activităţi remunerate la locul de destinaţie” “consumul turistic va fi egal cutotalitatea cheltuielilor efectuate atât in tara de resedinta cât şi în cea de destinatie în legătură cu o călătorie motivată turistic”.

Cererea turistica Este conditionata de existenta unei motivatii specifice Este dimensionata si directionata de determinanti specifici si

de oferta destinatiilor Are un caracter dinamic si volatil Este concentrata in tarile dezvoltate Este eterogena, diversificata, etalata neuniform in timp si

spatiu Se regaseste in caracteristicile consumului turistic Transmite productiei turistice aceleasi particularităti

27.04.2010 75

Volatilitatea cererii turistice

27.04.2010 76

Definirea cantitativa a pietei turistice Capacitatea pietei CT= k x N

K= cheltuielile turistice medii unitareN= numarul consumatorilor ipotetici

Potentialul pietei turistice pentru un anumit produsturistic (cererea solvabila)PT= CT- Ni; Ni= consumatoriiinsolvabili si nereactivicand CT=PT cererea este dependenta de un anumitprodus turistic

Volumul pietei unui produs turistic: valoarea tranzactiilorincheiate pentru un anumit produs intr-un anumit interval de timpcand VT=PT semnifica saturarea pietei pentru un anumitprodus turistic

Volumul vanzarilor (VV) unui produs turistic oferit de o firma pe o anumita piata (pozitia sau locul pe piata al unei firme ofertante) cand Vv se apropie de VT semnifica pozitia de monopol a unei firme

27.04.2010 77

27.04.2010 78

Destinaţia turistică: imaginea proiectată-imaginea recepţionată

27.04.2010 79

“ Industria de vise ”