2015 -Tehnologia Vaci Lapte

8/15/2019 2015 -Tehnologia Vaci Lapte

http://slidepdf.com/reader/full/2015-tehnologia-vaci-lapte 1/167

Vaci lapte

ANALIZA TEHNOLOGIEI DE EXPLOATARE A

VACILOR DE LAPTE

Tehnologia de exploatare a vacilor de lapte cuprindemăsurile tehnico-organizatorice care concură laexteriorizarea potenţialului genetic productiv şi sereferă la: întreţinere, mulgere,hrănire şi organizareaactivităţii în fermele de vaci cu lapte.

Analiza tehnologiei de întreţ inere a vacilor. Noţ iunea

de “între ţ

inere”

define ş

te unomplex de măsuri tehnice

şi organizatorice cu privire la:

- igiena adăpostului; - igiena corporală a animalelor; - regimul de mişcare al animalelor;

- organizarea fluxului tehnologic din fermă.

Tehnologia de întreţinere practicată în fermă influenţeazădirect producţia realizată, indicii de reproducţie, stareade sănătate, longevitatea, productivitatea muncii şirentabilitatea exploatării. Cercetările din ultimeledecenii au cristalizat două sisteme de întreţinere (legat

şi liber), cu diferite variante în cadrul fiecărui sistem.

Cunoscând avantajele şi dezavantajele fiecărui sistem deîntreţinere se poate alege sistemul cel mai potrivitcondiţiilor concrete din fermă: materialul biologicexploatat, zona de amplasare a fermei, gradul deconcentrare al efectivului, posibilităţile de asigurare cuforţă de muncă şinivelul de calificare al personalului angajatdin fermă.

Având în vedere sezonul calendaristic, organizareainterioară a adăposturilor şi libertatea de mişcare avacilor se disting 3 sisteme de întreţ inere:

- întreţinerea legată a vacilor

- întreţinerea nelegată (liberă) a vacilor

- întreţinerea pe timp de vară, în adăpost sau pe păşune.

ANALIZA TEHNOLOGIEI DE ÎNTREŢINERE LEGAT ĂA VACILOR

Organizarea interioară a adăposturilor închise, cuîntreţinere legată a vacilor diferă cu:

- capacitatea unui adăpost; - modul de dispunere (aşezare) a vacilor;

- modul de evacuare a dejecţ iilor

Capacitatea adăpostului variază în limite largi, în general pânăla 200 capete. Vacile pot fi aşezate pe două rânduri cudispunerea “cap la cap” sau “crupă la crupă”, sau pe4 rânduri “cap la cap”. Ad ă posturile cu o capacitate de 200 capete,

cu a şezare pe 4 rânduri cu dispunere “cap la cap” suntcaracteristice sistemului industrial de exploatare, ceea ce permiteun grad ridicat de mecanizare al diferitelor operaţ iunitehnologice, cu efecte favorabile asupra productivităţii

muncii.

Principalele elemente de analiză a organizăriiinterioare a adăpostului sunt:

Standul poate fi scurt, lung sau mijlociu, fiind corelatcu sistemul de legare şi modul de evacuare adejecţiilor. Standul scurt se asociază cu sistemul delegare scurtă a animalelor, evacuarea dejecţiilor fiindmecanizată.

Standul lung sau mijlociu se asociază cu legarea lungăa animalelor, iar evacuarea dejecţiilor se efectueazămanual sau mecanic. Necesitând un efort fizic sporit

pentru evacuarea dejecţiilor şi un consum mare de

aşternut, acest tip de stand se recomandă a fi utilizat înmaternităţi şi este frecvent întâlnit în fermele privatecu efectiv redus.

Confortul pe timpul odihnei se asigură prin folosirea caaşternut a paielor, talaşului, cocenilor de porumb tocaţ isau a covoarelor de cauciuc.

Sistemul de legare poate fi: legare lungă sau scurtă.,cu diferite variante constructive. Sistemul de legarescurtă, are ca variante:

- legarea şi dezlegarea individuală; - legarea individuală şi dezlegarea în grup;

- legarea şi dezlegarea în grup.

Aleile din adăpost diferă ca număr, funcţionalitate şidimensiuni cu numărul de rânduri pe care suntaşezate vacile în adăpost, modul de dispunere alacestora, modul de distribuire a furajelor şi de evacuare

a dejecţiilor. Pardoseala aleilor trebuie să fieimpermeabilă pentru apă şi urină, să aibă suprafaţarugoasă pentru a evita accidentele prin alunecare, să se

poată curăţa şi dezinfecta uşor.

Modul de realizare a lucrărilor tehnologice

Ventilaţia se asigură natural, prin ferestre sau pringuri de admisie a aerului curat şi coşuri de evacuare

pentru aerul viciat. Dimensionarea sistemului deventilaţie trebuie să permită primenirea aerului dinadăpost de cel puţin două ori pe oră.

Adăparea - apa se administrează cu ajutoruladăpătorilor cu nivel constant (una între două vaci).

Distribuirea furajelor se face în iesle, amplasate în faţ astandului, manual sau mecanic.

Transportul furajelor în adăpost se efectuează cu ajutorulatelajelor cu tracţiune animală, tractor cu remorcă sau

remorci tehnologice.Ieslele au formă şi dimensiuni diferite în funcţie de

tehnologia de distribuire a furajelor şi tipul de stand .Ieslele tip cunetă sau plată (masă) sunt asociate cudistribuirea mecanică a furajelor şi stand scurt.

Colectarea, evacuarea şi transportul dejecţiilor.Evacuarea dejecţiilor poate fi: manuală ,mecanică şihidraulică.

Evacuarea manuală necesită un efort fizic deosebit şise asociază cu standul lung sau mediu; nu serecomandă în adăposturile cu capacitate mare.Dejecţiile sunt colectate la partea posterioară a

standului, de unde cu roaba sau atelaje cu tracţiuneanimală sunt transportate la platforma de gunoi. Purinulajunge prin intermediul rigolelor şi canalelor de colectare înbazinele colectoare de unde este transportat pe terenurile

agricole.

Evacuarea mecanică se asociază cu standul scurt saumijlociu, acoperit cu aşternut.

Evacuarea mecanică se poate realiza cu racleţi (ficşi saumobili), lopata mecanică sau tractor echipat cu lamă de

buldozer. De la capătul adăpostului, dejecţiile sunt preluate de un transportor înclinat, încărcate în remorcişi transportate la platforma de gunoi

Evacuarea hidraulică se asociază numai cu standulscurt, prevăzut cu covor de cauciuc.

Dejecţiile cad prin intermediul unui grătar în canalul decolectare, de unde ajung în bazinele de colectare fiind

antrenate de apă prin stăvilar cu funcţionarediscontinuă sau cu prag şi funcţionare continuă.Transportul şi împrăştierea dejecţiilor pe terenurileagricole cu remorci autovidanjoare.

Mulsul vacilor se realizează în adăpost, cu instalaţiade muls la bidon (IMMB 2) sau cu instalaţ ia cucolectare şi transport centralizat al laptelui (IMMC).

Condiţiile de microclimat şi igiena adăpostului.Starea de sănătate a animalelor, producţia realizată,

precum şi longevitatea productivă sunt direct

influenţate de condiţiile de microclimat din adăposturi.

Principalii parametri de microclimat din adăposturile devaci de lapte

Temperatura -min. 6 max. 24 optim10-14

Umiditatea relativă a aerului % 60 75 - Viteza curenţ ilor de aer m/sec vara: 1; iarna: 0,3

Coeficientul de luminozitate - 1/20 1/10 1/12-1/14

Igiena adăpostului se asigură prin lucrări zilnice şilucrări periodice.

Lucrări zilnice: - colectarea şi evacuarea dejecţ iilor;

- înlocuirea sau primenirea aşternutului;

- curăţarea ieslei;

- măturarea aleilor;

- aerisirea adăpostului.Acţiunile mai sus enumerate se execută de două ori pe zi.

Periodic, de două ori pe an, se execută o curăţ aremecanică amănunţ ită a adăposturilor,

dezinfecţia şi deratizarea acestora. O atenţie deosebitătrebuie acordată combaterii muştelor,acţiune care se

realizează prin curăţarea zilnică a adăposturilor şi padocurilor, efectuarea dezinfecţiilor la timp şigestionarea raţională a dejecţiilor.

Îngrijirea corporală a vacilor. Sistemul de întreţinerelegată a vacilor implică îngrijirea corporalăobligatorie a vacilor şi se referă la îngrijirea pielii,

părului şi ongloanelor.

Zilnic, vacile vor fi ţesălate şi periate pentru îndepărtarea prafului şi a murdăriei. În timpul pansajului, îngrijitorulva examina pielea, sesizând personalul veterinar despreexistenţ a unor inflamaţii, răni sau paraziţi. Periodic,

părul de pe uger se tunde sau se arde cu flacără rece,uşurând astfel igienizarea ugerului şi obţ inerea unui lapteigienic.

Întrucât stabulaţia prelungită favorizează creştereaexagerată a ongloanelor, acestea vor fi periodicscurtate şi ajustate (de cel puţin două ori pe an) decătre podotehnist. O atenţie deosebită se va acorda din

acest punct de vedere animalelor bătrâne şi celor cugreutate corporală mare, animale la care afecţ iunile podalesunt mai frecvente.

Asigurarea regimului de mişcare. Cunoscând efectelebenefice ale mişcării asupra stării de sănătate, funcţieide reproducţie şi chiar asupra producţiei de lapte,vacile trebuie scoase în padocuri 2-3 ore pe zi,

indiferent de sezon. Suprafaţa limitată a padocului nu permite însă mişcare suficientă, motiv pentru carevacile vor fi supuse unui regim de mişcare activă, prindeplasări zilnice de 2-3 km care vor fi suspendate

numai în condiţii meteorologice cu totul nefavorabile.

ANALIZA TEHNOLOGIEI DE ÎNTREŢINERENELEGAT ĂA VACILOR ÎN AD ĂPOSTURI ÎNCHISECU SPAŢIU INDIVIDUALIZAT DE ODIHN Ă

Sistemul de întreţinere nelegată a vacilor în adăposturiînchise cu spaţiu individualizat de odihnă se extinde totmai mult datorită avantajelor economice pe care leoferă prin productivitatea muncii sporită faţă de

sistemul de întreţinere legată. În acelaşi timp, seimpune respectarea strictă a tuturor verigilortehnologice pentru a reduce la maximum efectelenegative ce rezultă din tratarea vacilor “ pe grupe

tehnologice” şi nu individual.

Acest sistem de întreţinere are două variante de bază şianume:

- în adăposturi semideschise;

- în adăposturi închise.

În continuare se va trata întreţinerea în adăposturiînchise, care are la rândul său două variante: cu spaţiucomun de odihnă şi cu spaţiu individualizat de odihnă.

Organizarea interioară a adăposturilor

Organizarea interioară a adăposturilor diferă cudimensiunile acestuia, capacitatea şi modul de

amplasare a zonelor funcţionale din adăpost

Zona de odihnă - este reprezentată de cuşeteleindividuale de odihnă. Se va analiza modul deamplasare al acestora (pe 1, 2 sau pe 4 rânduri, de-a lungulpereţ ilor laterali sau şi la mijlocul adăpostului),

dimensiunile cuşetelor în raport cu dezvoltareacorporală a animalelor exploatate. Confortul în timpulodihnei este dat de materialul din care esteconfecţionat patul de odihnă (beton cald acoperit cu

covor de cauciuc sau strat subţire de paie tocate, pământ bătut, nisip

Zona de furajare - este reprezentată prin iesle, carepoate fi amplasată:

- între zona de odihnă şi cea de mişcare; - de-a lungul unuia din pereţ ii longitudinali, cu administrarea

furajelor din interiorul sau din afara adăpostului; - la mijlocul adăpostului; - în afara cuşetelor de odihnă.

În unele ferme, zona de furajare este amplasată într -uncompartiment separat faţă de zona de odihnă, vaciledeplasându-se pentru furajare în compartimentulrespectiv prin intermediul unor spaţ ii de acces.

Se va analiza frontul de furajare - care poate fi normal (toatevacile au acces concomitent la iesle) sau redus (un front defurajare pentru două vaci), dacă spaţiul de furajare estesau nu individualizat prin grilaje metalice dacă există

posibilitatea blocării vacilor la iesle

Alimentarea cu apă - se analizează locul de amplasare aladăpătorilor cu nivel constant,frontul de adăpare,numărul de vaci ce revine la o adăpătoare, întreţinerea

adăpătorilor.

Zona de circulaţie - este, în general, amplasată întrezona de furajare şi cea de odihnă, dar aceastăamplasare este condiţionată de dispunerea celorlaltezone funcţionale (de odihnă şi de furajare). Se

analizează tipul de pardoseală în zona de circulaţie(continuă sau discontinuă), lăţimea acestei zone,lăţimea culoarelor de legătură cu padocul şi cu

platforma de muls

Condiţ iile de microclimat ce trebuie asigurate sunt celemenţ ionate la sistemul de întreţinere legată.

Analiza modului de realizare a lucrărilor tehnologiceşi de întreţ inere

Distribuirea furajelor - furajele de volum se distribuie în adăpost cu:

- tractor cu remorcă;

- remorcă tehnologică;

- iesle mecanică; - atelaj cu tracţiune animală.

Furajele concentrate se administrează, în mod obişnuit,în sala de muls.

Evacuarea dejecţiilor - se poate realiza diferit, înfuncţie de tipul de pardoseală în zona de circulaţ ie.

Dacă această pardoseală este continuă, evacuareadejecţiilor se face cu lopata mecanică tip “ DELTA” sautractor echipat cu lamă de buldozer. În primul cazdejecţiile sunt preluate la un capăt al adăpostului de un

transportor înclinat de unde ajung în remorci şi de aicisunt transportate la platforma de gunoi. În cel de aldoilea caz, dejecţiile sunt încărcate direct în remorci cuajutorul încărcătorului frontal cu cupă (IFRON).

Dacă pardoseala zonei de circulaţie este de tipdiscontinuu (grătar), se practică evacuarea hidraulică a

dejecţiilor “cu prag” şi funcţionare continuă, sau “cu stăvilar” şi funcţionare discontinuă.

Mulsul - se execută mecanic, în săli de muls. Igiena adăpostului - se realizează asemănător

întreţinerii legate a vacilor.

Îngrijirea corporală - întrucât în cazul acestui

sistem de întreţinere igiena corporală a animalelorse păstrează mai uşor, pansajul se execută doarsăptămânal cu ajutorul aparatului electric de pansaj.Celelalte lucrări de îngrijire corporală (tunderea

părului de pe uger, scurtarea şi ajustarea ongloanelor) seface ca şi în cazul întreţ inerii legate a vacilor.

Mişcarea - în cazul acestui sistem de întreţinere estemai amplă, vacile având acces liber la cele 3 zonefuncţionale ale adăpostului şi la padoc. Suprafaţa de

padoc recomandată este de 13- 15 m2/cap în cazul

pardoselilor cu pământ bătut şi 8-10 m2/cap dacă sunt betonate. Ideal este ca padocul să fie compartimentat,mărimea compartimentului stabilindu-se în raport cuefectivul grupei tehnologice. De asemenea, padocul va

fi prevăzut cu iesle pentru furajarea pe timp de vară.

Organizarea şi programarea activităţilor de deservirea vacilor

Activitatea în fermele cu sistem de întreţinere nelegată avacilor poate fi organizată în unul sau două schimburi.În cele mai multe ferme, activitatea este organizată pe

principiul echipelor specializate, respectiv:

- echipa pentru muls mecanic; - echipa pentru prepararea şi distribuirea furajelor;

- echipa de curăţare şi evacuare a dejecţiilor;

- echipa de supraveghere a efectivelor.

Indiferent de sistemul de întreţ inere, în fermele de vaci se voranaliza şi construcţ iile anexe, respectiv:

- lăptăria; - padocurile;

- spaţ iile de depozitare a furajelor;

- bucătăria furajeră; - punctul de însămânţări artificiale.

Padocurile - sunt obligatorii. Se recomandă a fiamplasate lângă adăpost, cu care să comunice direct.Suprafaţa padocului se va dimensiona astfel încât săasigure 8-15 m2 pentru fiecare animal. Padocurile vor

fi prevăzute cu iesle, adăpători şi copertină

Lăptăria - se analizează sub aspectul amplasăriifaţă de adăposturi, dotările tehnice interioare(inventarul lăptăriei) şi condiţiile de menţinere aigienei.

Spaţiile de depozitare a furajelor - se analizează subaspectul amplasării, capacităţii de depozitare, căi deacces etc. Fânarele pot fi acoperite sau neacoperite.Silozurile pentru suculente pot fi orizontale (platforme

sau tranşee) sau verticale (turn).

Bucătăria furajeră - se analizează din punct devedere al echipamentului de prelucrare a

nutreţ urilor, îndeosebi pentru grosiere, fibroase şi suculente

Punctul de însămânţări artificiale - se analizeazădotarea tehnică specifică în vederea gestionării şimanipulării corecte a materialului seminal congelat.

ANALIZA TEHNOLOGIEI DE MULGERE A VACILOR

Operaţ iunea de mulgere se poate efectua manual sau mecanic.

Analiza tehnologiei de mulgere manuală a vacilorAnaliza tehnologiei de muls se referă la urmărirea

modului de respectare a etapelor de muls în ordinea lorcronologică, a specificităţii fiecărei metode de muls şi

a igienei mulsului

Pregătirea vaselor pentru muls constă în verificareastării de igienă a găleţilor pentru muls şi a bidoanelor de păstrare a laptelui, limpezirea acestoraînainte de începere a mulsului.

Pregătirea mulgătorului - spălarea mâinilor şi îmbrăcarea echipamentului de protecţie

Pregătirea vacilor - imobilizarea cozii, spălarea şiştergerea ugerului, efectuarea masajului iniţial.Acest masaj se execută pe jumătăţi de uger (dreapta şistânga) şi are o durată de 30-60 secunde

Tehnica corectă a masajului iniţial constă în presareafeţei externe a jumătăţii drepte a ugerului cu degetelemari (10-15 mişcări din afară spre înăuntru şi de sus în

jos). La jumătatea stângă a ugerului se folosesc

celelalte patru degete, degetele mari ţinându-se pesilonul anteroposterior al ugerului (între cele două jumătăţi ale ugerului). Masajul iniţial se încheie princâteva mişcări de simulare a mulsului efectuate la

fiecare mamelor în parte.

Mulgerea propriu-zisă poate fi efectuată prin treimetode de muls :

- cu mâna plină; - cu nod; - cu două degete.

Indiferent de metoda de muls, când jeturile devin slabe, se vaexecuta masajul final. Acest masaj se execută pe sferturile

ugerului presând pe fiecare sfert cu ambele mâini, desus în jos de câteva ori . Masajul final este urmat demulgerea ultimelor jeturi de lapte.

Indiferent de metoda de muls aplicată, mâna trebuie să fieuscată, curată şi sănătoasă, iar laptele să se obţină prin jeturi puternice. Durata mulsului nu va depăşi 8-10minute. După muls, laptele se strecoară, colectându-se în

bidoane de depozitare cu o capacitate de 25 litri care se

transportă în lăptărie.

Încheierea mulsului se desfăşoară în următoarele faze: - îngrijirea ugerului - tratarea eventualelor leziuni cu unguente

neutre şi sterile, iar vara - în protejarea mameloanelor cuunguente emoliente; se îndepărtează aşternutul umezit

la spălarea ugerului.

îngrijirea mâinilor - se realizează prin spălarea şi ştergerea lor cu un prosop curat, un uşor masaj şiungerea cu vaselină neutră.

Spălarea vaselor de muls şi a celor de depozitare alaptelui are importanţă deosebită pentru păstrareacalităţilor igienice ale laptelui. După muls, vaselerespective se clătesc cu apă rece, apoi se spală cu apă

fierbinte şi detergenţi, apoi se clătesc repetat cu apărece. Toate vasele de muls şi de manipulare a lapteluise păstrează în lăptării, cu deschiderea în jos, pe rastelespeciale.

Analiza tehnologiei de mulgere mecanică

Indiferent de tipul instalaţ iei mecanice de mulgere a vacilor,tehnologia presupune parcurgerea în ordine cronologică aurmătoarelor faze:

- pregătirea instalaţiei;

- pregătirea mulgătorilor; - pregătirea vacilor; - mulsul propriu-zis;

- încheierea mulsului.

Pregătirea instalaţiei de muls include mai multeoperaţiuni:

- se verifică închiderea robinetelor pentru vacuum şi aventilelor de scurgere;

- se pune în funcţ iune instalaţ ia de muls; - se verifică şi se reglează nivelul vacuumului pe

conductă (optimum 380 mm col. Hg) şi numărul de pulsaţii (optim 55 pulsaţii/min.);

- se trece cu curent de apă pe suprafeţele instalaţiei demuls care vin în contact cu laptele; - se verifică funcţionarea aparatelor de muls.

Pregătirea mulgătorilor constă în igienizareamâinilor şi îmbrăcarea echipamentului de protecţ ie.

Pregătirea vacilor: - spălarea ugerului cu apă caldă (35-40oC);

- ştergerea ugerului cu prosop din pânză, curat (idealcu un prosop de hârtie, de unică folosinţă);

- efectuarea masajului iniţ ial; - mulgerea primelor 2-3 jeturi de lapte din fiecare

mamelon într-un vas separat (cupă

metalică de culoare neagră) şi examinarea acestui lapte(culoare, consistenţă).

Mulsul propriu-zis comportă următoarele operaţiuni:

Ataşarea paharelor de muls - începe cu acelea care sunt mai îndepărtate de mulgător, dacă mulsul se face pe partea dreaptă a animalului, colectorul aparatului demuls se ţine în palma stângă, iar paharele de muls se

fixează pe mameloane în următoarea ordine: stâng posterior, stâng anterior, drept posterior, drept anterior.Mamelonul trebuie să pătrundă în mijlocul deschiderii

paharului.

a). Tehnologia de mulgere a vacilor la bidon

În ţara noastră se utilizează instalaţia I.M.M.B.-2.Această instalaţie este echipată cu 8 aparate de muls şi

poate deservi 120 vaci. Mulgătorul lucrează

concomitent cu două aparate de muls, iar mulgerea seface în adăpost, pe standul vacii.

După terminarea mulsului bidoanele de colectare alaptelui se transportă cu căruciorul în camera de

păstrare. Până la livrare, bidoanele se ţin sub curent deapă rece.

b). Tehnologia de mulgere a vacilor cu colectarea şi

transportul laptelui pe conductă În România sefoloseşte instalaţ ia I.M.M.C. - 2.

c). Tehnologia de mulgere cu grupul individual demuls

Acest tip de instalaţie se utilizează în cazul fermelor mari pentru mulsul vacilor în maternităţi şi în fermele

particulare cu efective mici (5-10 vaci).

Tehnologia de mulgere se aseamănă cu cea specificăinstalaţiei de muls la bidon. Laptele colectat în bidonulinstalaţiei (20 sau 25 litri) se goleşte în bidoanele de

păstrare (25 litri).

d).Tehnologia de mulgere la platforma de tip “tandem”

(I.M.M.T - 2)

În fermele având o capacitate de 250-300 vaci sefoloseşte platforma simplă, cu 2 x 4 locuri deservită de

2 muncitori. În fermele cu grad mare de concentrare sefoloseşte platforma de muls dublă 2 x (2 x 4) locuri,deservită de 4 muncitori

Tehnologia de mulgere: - se deplasează un lot-tehnologic de vaci din adăpost în

sala de aşteptare; - se pune în funcţ iune instalaţ ia;

- la începerea mulsului se introduce câte o vacă înfiecare boxă de muls prin intermediul uşilor acţ ionate demulgător şi se administrează suplimentul de concentrate;

- se pregătesc pentru muls şi se aplică succesiv paharele de muls la cele 4 vaci;

- se supraveghează mulsul şi în funcţie de cantitatea delapte şi viteza de muls, se efectuează mulsulsuplimentar şi se detaşează paharele de muls la vaca lacare s-a încheiat mulsul;

- se scoate vaca respectivă din boxa de muls, iar înlocul ei se introduce altă vacă la care se administrează

suplimentul de concentrate, se pregăteşte ugerul pentrumuls şi se aplică paharele de muls.

Vacile mulse ajung printr-un culoar înapoi în adăpost.Laptele muls ajunge prin intermediul conductei pentrulapte în tancurile izoterme de păstrare amplasate într -ocameră alăturată sălii de muls propriu-zisă.

e). Tehnologia de mulgere la platforma de tip“brăduleţ”

Capacitatea acestor platforme de muls variază de la 8 la32 locuri. Pe platforma de muls cu 2 x 8 locuri

lucrează 2 mulgători efectuând în succesiuneurmătoarele operaţiuni

- muncitorul supraveghetor introduce vacile dinadăpost în sala de aşteptare; - din sala de aşteptare, se introduc în sala de muls 16 vaci (2

grupe-tehnologice de câte 8 vaci), ele fiind apoi blocate pe

platformă; - administrarea suplimentară de concentrate;

- primul mulgător spală ugerul vacilor de pe rândul dindreapta al platformei (începând cu prima vacă dinspreuşa de ieşire de pe platforma de muls), apoi ştergeugerul vacilor (în ordine inversă spălării);

- celălalt mulgător (mulgătorul ajutor) execută masajulugerului imediat după ce acesta a fost şters;

- mulgătorul elimină manual primele 2-3 jeturi de laptedin fiecare mamelon şi aplică paharele de muls în ordinea

în care s-a efectuat masajul;

muncitorul ajutor, după ce a încheiat efectuareamasajului la rândul din dreapta de vaci, execută pregătirea pentru muls (spălare, ştergere şi masaj) larândul de vaci, din stânga;

- mulgătorul supraveghează mulsul vacilor de perândul din dreapta, efectuează mulsul suplimentar,detaşează aparatul de muls de la vaca la care s-aîncheiat mulsul, dezinfectează mameloanele, apoi dupăce a muls separat primele jeturi de lapte, mută aparatul

de muls la vacade pe rândul opus; această fazăcontinuă până se încheie mulsul la vacile de pe rânduldrept al platformei;

- ajutorul mulgător eliberează toate vacile de pe rânduldin dreapta, care sunt apoi dirijate spre adăpost;

- îngrijitorul supraveghetor din sala de aşteptare introduce însala de muls alte 8 vaci pe rândul din dreapta al platformei;

- mulgătorul ajutor le blochează pe platformă şiexecută pregătirea pentru muls a acestor vaci, în timpce mulgătorul supraveghează mulsul la vacile de perândul din stânga al platformei; aceste operaţiuni se

repetă până se încheie mulsul la întregul efectiv devaci;

Laptele este dirijat în tancuri izoterme de păstrare dupăacelaşi procedeu ca şi în sălile de muls tip “tandem”.

f). Tehnologia de mulgere pe platforma rotativă Numărul mulgătorilor care deservesc o asemenea

platformă depinde de capacitatea acesteia. Platformacu 35 de standuri este deservită de 5 mulgători care

efectuează următoarele operaţ iuni

g). Tehnologia de muls a vacilor pe păşune Se utilizează instalaţia de muls I.M.M.P. - 2 cu 8 locuri

dispuse pe două rânduri şi care este deservită de 2mulgători. Tehnologia de muls este similară cu cea din

sălile de muls.

ANALIZA HR ĂNIRII VACILOR

Cel mai important factor de mediu pentru obţ inerea unorproducţ ii mari de lapte este hrănirea. Potenţialul genetic productiv al fiecărui individ poate fi pus în valoareadministrând raţ ii echilibrate cantitativ şi calitativ.

În continuare, se vor analiza nivelul alimentaţ iei, structuraraţ iilor, aprovizionarea cu furaje precum şi tehnologia dehrănire aplicată.

ANALIZA NIVELULUI DE ALIMENTAŢIE A VACILORŞI STRUCTURA RAŢIILOR

Analiza ştiinţifică a nivelului de hrănire presupunecunoaşterea necesarului nutritiv, a diferitelor raporturinutritive mai importante şi a modului de asigurare alacestora prin raţ iile administrate.

Normele de hrănire mai sus menţionate se vormajora cu 15% în cazul practicării păşunatului, deoarece cresc cerinţele pentruîntreţinerea funcţiilor vitale.

Pentru a asigura prin raţie necesarul de substanţenutritive ce depăşesc nivelul productiv de 3000 kglapte, vacilor li se va administra raţia de bază calculatăca în modelul de mai sus, la care se va adăuga un

amestec de nutreţuri concentrate, astfel încât fiecare kgamestec asigură realizarea a 2 kg lapte.

ANALIZA APROVIZION ĂRII CU FURAJE

Se analizează necesarul anual de furaje în raport cuefectivul de vaci şi nivelul productiv planificat. Seanalizează structura plantelor furajere pe suprafaţadestinată producerii acestora. Se iau în considerare:suprafeţele de păşuni şi fâneţe naturale, precum şiterenul arabil destinat cultivării plantelor furajere.

Suprafaţa disponibilă trebuie astfel repartizată peculturi furajere încât să se poată obţine un număr cât maimare de unităţ i nutritive şi o cantitate cât mai mare deproteină digestibilă la unitatea de suprafaţă.

Se recomandă ca din întreaga suprafaţă arabilădisponibilă, 60-65% să fie cultivată cu leguminoaseperene, 25-30% cu porumb pentru însilozare şi 5-10% cualte culturi furajere specifice zonei geografice în care segăseşte ferma.

ANALIZA TEHNOLOGIEI DE HR ĂNIRE

Prin tehnologia de hrănire se urmăreşte valorificareacât mai bună a furajelor existente. Întrucât în România,la vacile de lapte se practică aproape în exclusivitatetehnologia de hrănire diferenţiată sezonier, în cele ceurmează se va analiza tehnologia de hrănire pe timp deiarnă şi pe timp de vară.

Tehnologia de hrănire pe timp de iarnă

Modul de conservare a furajelor influenţează directvaloarea nutritivă şi biologică a furajelor.

Tipul de hr ănire, este preponderent voluminos, respectiv furajele de

volum reprezintă 70- 90% din valoarea nutritivă a raţiei,

iar pentru completare se folosesc furajele concentrate.

Structura raţiei - suculentele trebuie să reprezinte 45-

55%, iar fibroasele (şi, eventual, grosierele) 30-40%

din valoarea nutritivă a raţiei, diferenţa fiindreprezentată de concentrate. În cazul administrăriifurajelor grosiere, între fibroase şi grosiere se vaasigura un raport de 2:1.

Forma de administrare - furajele grosiere se vor

administra după o prealabilă preparare (pentru

ridicarea gradului de digestibilitate). Celelalte furaje devolum se pot administra ca atare

sau tocate şi înglobate într-un amestec unic.

Modul de organizare al furajării - pe grupe

tehnologice şi criteriile ce stau la baza formării acestorgrupe.

Se analizează numărul de tainuri, ordinea de administrare

a furajelor în cadrul tainului, respectarea programului(orarului) de furajare şi a timpului de odihnă -rumegare pentru animale.

Tehnologia hrănirii pe timp de vară

Se analizează varianta tehnologică de hrănire cu nutreţverde (prin păşunare, prin administrare la iesle sau

mixtă), în funcţie de condiţiile specifice din fermă.

Întrucât rentabilitatea maximă se obţine prin practicarea păşunatului, cât şi a organizării taberelor de vară, serecomandă adoptarea acestei variante tehnologice. Înacest scop se va organiza păşunatul raţional, pe

parcele.

Momentul începerii păşunatului depinde de tipul păşunii şi de înălţimea plantelor ce o compun. Pe păşunile naturale în care predomină plantele cu taliemică, păşunatul poate începe când plantele au oînălţime de 12-15 cm, iar când predomină plantele cutalie mare, păşunatul poate începe când înălţimeaacestora este de 15-20 cm. Pe păşunile cultivate cu

plante perene, păşunatul începe când plantele auînălţimea de 20-30 cm, iar în cazul celor cultivate cu

plante anuale când acestea au înălţ imea de 40-60 cm.

Numărul de parcele se stabileşte în funcţie de producţia de masă verde la hectar pe cicluri de păşunat. Numărul ciclurilor de păşunat depinde dedurata de refacere a plantelor şi care poate fi de 25-45zile, pe sezon putându-se realiza 3-5 cicluri de păşunat. Se ia

în considerare şi numărul de zile cât se păşunează parcela (recomandabil 4-6 zile).

Împărţind durata de refacere a plantelor la numărul dezile în care se păşunează o parcelă rezultă numărul de

parcele la care se adaugă 2-3 parcele de rezervă care, prin rotaţie, vor fi cosite pentru fân.

În general, se recomandă împărţirea păşunii în 6-8 parcele plus 2-3 parcele de rezervă. Fiecare parcelă vafi subîmpărţită în subparcele (cu gard electric), egale

ca număr cu numărul loturilor de vaci (un lot de vaci va fiformat din maxim 100 capete).

Stabilirea încărcăturii de vaci la unitatea de suprafaţă(capacitatea de păşunat). Se ia în calcul consumul demasă verde pe zi şi animal (în medie 50-60 kg/cap.) şi

producţia de masă verde la hectar a păşunii. Tipul şicalitatea păşunii pot influenţa în limite largicapacitatea de păşunat care poate avea valori de la 0,3la 5 U.V.M./ha.

Suprafaţa unei parcele se calculează în funcţie decapacitatea de păşunat, numărul vacilor din fermă şi

producţia de masă verde pe hectar în diferite cicluri de păşunat. Dacă ferma nu dispune de păşuni naturale saucultivate (sau cele existente nu asigură necesarul defuraje) şi se practică administrarea nutreţului verde lagrajd, se analizează conveierul verde care trebuie săasigure întreg necesarul de furaje verzi pe timpul verii.

2015 -Tehnologia Vaci Lapte

Documents

Transcript of 2015 -Tehnologia Vaci Lapte

Proiect 20 Vaci de Lapte

vaci de lapte

Ferma de Vaci

Lactate tradiționale în orașul...Făbricuța de lapte funcționează din anul 2015, procesând, în prezent, 2.000 de litri de lapte zilnic, provenit de la propriile vaci și transformați

OOPPOORRTTUUNNIITTAATTEE DDEE … · Pentru a stabili categoria de ferma zootehnica de semi-subzistenta ... Vaci de lapte: 0,261 Bovine ... Prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea

63712747 Plan de Afacere Ferma de Vaci de Lapte

AUTORIZATII DE CONSTRUIRE EMISE IN ANUL 2014 · 20 20.05.2014 Gheorghita Rodica Garoafa GaroafaConstruire anexa gospodareasca exploatatie agricola grajd vaci de lapte, magazie unelte

, `n Olanda · [u nile, am v\zut vaci [i grupuri mici de oi [i cai! Densitate record de vaci de lapte la hectar Ghid ne-a fost `n toate cele patru zile petrecute `n Olanda Reinoud

Despre Vaci

LAPTE DE ORIGINE VEGETALĂ - · PDF file2 DEDICATED INNOVATORS DEDICATED INNOVATORS 3 1 Lapte de Soia 2 Lapte de Migdale 3 Lapte de Orez 4 Lapte de Ovăz Secțiune ce implică tehnologia

Catalog Crossbreeding 2 1013 web - Maravet Crossbreeding.pdfbeneﬁcii de pe urma încrucișării vaci- lor de lapte. Program de încrucișare Încrucișarea eﬁcientă începe cu

Insemnari si foto: Raduca Elisaveta - anarz.eu documentare sua... · O ferma de familie cu 400 vaci din care 370 vaci lapte (de ferma se ocupa: proprietarul, sotia si 1 fiu);

125645595 Proiect 20 Vaci de Lapte

Ferma de Vaci Cu Lapte

drticica orului cuns - Libris.ro · 2019. 12. 6. · de vaci. Se spune despre vaci ci dau lapte foarte bun 9i prin urmare, sunt de preg. Uneori, vacile ajungeau in posesia oamenilor

Proiect management Vaci lapte

· parametrilor de productie ¥i de calitate ai productiei de lapte În vederea stabilirii influentei utilizärii tufului vulcanic in fermele de vaci de lapte s-au organizat experiente

Infiintare Ferma Ecologica Vaci de Lapte Cu Unitate de Procesare.doc

Plan de afacere – ferma de vaci de lapte

Proiect 50 Vaci de Lapte