Prof. Juverdeanu Aurelia Melania

Ce este istoria?

Istoria este ştiinţa care studiază evoluţia

comunităţilor umane de la apariţia omului

în spaţiul carpato-danubiano-pontic şi

până în prezent, pe fiecare treaptă de

dezvoltare(orânduire), sub aspect social,

politic, economic şi cultural.

Coordonatele istoriei

Timpul

Spaţiul

Istoria. Izvoarele istorice

Etapele scrierii istoriei

1. Căutarea izvoarelor istorice;

2. Compararea izvoarelor istorice;

3. Critica izvoarelor istorice.

Reconstituirea istoriei României se bazează pe studierea şi

analiza critică a izvoarelor istorice.

Istoria. Izvoarele istorice

Totalitatea dovezilor despre viata

oamenilor din trecut, care ajută la scrierea

istoriei.

Izvoarele istorice

Istoria. Izvoarele istorice

izvoare istorice

Nescrise sau arheologice

scrise

Unelte, arme, ceramica, podoabe, locuinte, morminte, schelete, picturi rupestre

Epigrafice, numismatice, cartografice, sigilografice, heraldice, literare, etnografice diplomatice, juridice,lingvistice istoriografia

Istoria. Izvoarele istorice

Izvoare nescrise: arheologice.

Istoria. Izvoarele istorice

Izvoare nescrise: arheologice.

Izvoare nescrise: arheologice

Picturi rupestre

Istoria. Izvoarele istorice Izvoare scrise epigrafice

Istoria. Izvoarele istorice

Izvoare scrise numismatice

Istoria. Izvoarele istorice Izvoare cartografice

Istoria. Izvoarele istorice Izvoare heraldice

Istoria. Izvoarele istorice Izvoare sigilografice

Este ştiinţa despre timpul istoric.

Realizează datarea evenimentelor istorice, a perioadelor istorice, succesiunea, corelarea, distanţarea în timp a acestora.

Are ca unităţi de măsură ziua, luna, anul, deceniul, secolul sau veacul, mileniul, epoca istorică, era istorică.

Deceniul este perioada de 10 ani.

Secolul sau veacul este perioada de 100 ani.

Mileniul este perioada de 1000 ani.

Epoca istorică este o perioadă îndelungată de timp, în care omenirea se află pe o anumită treptă de dezvoltare, numită orânduire socială.

Orânduirea socială este treapta de dezvoltare a societăţii omeneşti în care se păstreză neschimbate relaţiile sociale, modul de producţie şi de

viaţă.

Era istorică este o perioadă foarte lungă de timp care cuprinde mai multe epoci istorice ,demarcată de evenimente foarte importante

pentru omenire.

Definiţii

Omenirea a cunoscut în evoluţia ei două ere istorice, separate de anul naşterii lui Iisus Hristos, de aceea le numim Era înainte de Hristos Î. H. şi Era după Hristos D. H.

Era înainte de Hristos începe cu antropogeneza şi se încheie odată cu naşterea lui Iisus Hristos. Anii se socotesc descrescător.

Era după Hristos începe cu anul naşterii lui Iisus Hristos şi ţine până astăzi. Anii se socotesc crescător.

Epoca străveche (Preistoria) – orânduirea comunei primitive

Periodizarea istoriei românilor

Epoca străveche, divizată în

- preistoria, începe cu antropogeneza si se încheie cu

apariţia primelor informaţii scrise despre locuitorii

spaţiului carpato-danubiano-pontic, daco-getii, in sec.

VI î.Hr.;

- protoistoria, începe în sec. VI i. Hr. şi se incheie in

sec. I î. Hr., odată cu apariţia statului dac.

Epoca străveche, divizată în

- epoca pietrei, începe cu antropogeneza si se încheie cu venirea indoeuropenilor– de la 1.000.000 î.Hr.şi până la începutul mileniului II î.Hr.;

- epoca metalelor, începe în mileniul II î.Hr. odată

cu epoca bronzului şi se incheie in sec. I d. Hr. odată cu cucerirea romană a statului dac.

Epoca veche (Antichitatea)- orânduirea sclavagistă

antichitatea, începe pentru

locuitorii acestui spaţiu în

prima jumătate a secolului I

î.Hr. când se constituie cel

mai puternic şi mai întins

regat al Dacilor; urmează în

secolele I-III integrarea

Daciei în lumea romană,

romanitatea de la Dunărea

de Jos consolidându-se în

veacurile al IV- VI, concomitent cu răspândirea

creştinismului;

Epoca medievală (Evul Mediu)-orânduirea feudală

evul mediu, începe în

anul 602 odată cu

desfiinţarea graniţei

dunărene a Imperiului

Roman Creştin; veacurile

al VII-lea şi al VIII-lea

coincid cu încheierea

etnogenezei româneşti;

urmează în secolele al

XIV-lea şi al XVI-lea

perioada formării şi

afirmării statelor feudale

pe aceste teritorii;

Epoca modernă - orânduirea capitalistă

epoca modernă, este deschisă de Unirea lui Mihai

Viteazul, în anul 1600/revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu şi continuă până la 1

Decembrie 1918.

Epoca contemporană- orânduirea burghezo-democratică şi comunistă

- epoca contemporană durează de la făurirea

României Mari şi până în zilele noastre.

Spaţiul carpato-danubiano-pontic se află în sud-

estul Europei Centrale, este străbătut de paralela de

450 lat.N şi meridianul de 250 long.E şi reprezintă

teritoriul pe care au evoluat civilizaţiile care s-au

succedat în istoria României.

Elementele de bază ale acestui spaţiu sunt: Dunărea,

Munţii Carpaţi şi Marea Neagră. Relieful şi clima

temperată au favorizat popularea teritoriului precum şi

marea varietate a îndeletnicirilor: agricultură, păstorit,

meşteşuguri.

Relieful are o dispunere

armonioasă, proporţională,

concentrica şi în trepte a

celor 3 mari forme: munţi,

dealuri/podişuri şi câmpii

Viaţa locuitorilor spaţiului carpato-danubiano-pontic a

început încă din preistorie, începând de la 1.000.000 î. Hr.

Prin strămoşii lor tracii şi geto-dacii locuind aici din epoca bronzului, românii au rădăcini adânci în istorie.

Românii au apărut în istorie la începutul evului mediu şi

au parcurs, în continuare, drumul către o societate

civilizată şi raţională, în cadrul celorlalte epoci

cunoscute în plan universal: epoca modernă şi epoca

contemporană.