N. IORGA. ISTORIA ARMATEI ROMANESTI - · PDF filesa realizeze prima lucrare de sinteza a...

N. IORGA.

ISTORIAARMATEIROMANESTI

N. IORGA

ISTORIAARMATEIROMANESTIEdilie ingrijitei de

N. GHERAN p: V. IOVA

EDITURA MILITARA - 1970

STUDIU INTRODUCTIV

tncepind cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea istoriogra-fia modern& româneasca a inregistrat succese remarcabile: au fosttiparite, in editii critice, cronicile ; au aparut colectii de documenteinterne si externe; tot atunci s-a pus baza impresionantei colectii dedocumente externe care poarta. numele lui Hurmuzaki, colectiecare va ajunge treptat pin& la al 45-lea volum. Publicarea cro-nicilor i documentelor, deci a instrumentelor de lucru absolut indis-pensabile pentru cercetarea istorica, i-a Ingaduit lui A.D. Xenopolsa realizeze prima lucrare de sinteza a istoriei romanilor, a arei pu-blicare a inceput in anul 1888. Cu toate cã aceste rezultate pot fi con-siderate remarcabile daca avem in vedere stadiul in care se gaseaistoriografia noastra atunci ele lasau Inca neacoperit un imenscimp de cercetare. Se simtea in mod acut nevoia unor studii de ama.-nunt care sa lamureasca o serie de momente confuze sau aproape deloc cunoscute din trecutul nostru, ca si elaborarea unor lucrari care s.sintetizeze rezultatele obtinute de noile cercetari, sa pun& in valoarenoile date care rasareau intr-un ritm vertiginos din documentele carese tipareau. De retinut ca numai in colectia Hurmuzaki au apa.rut,pina in 1909, 31 de volume de documente. Unii istorici ca D. Onciul,C. Giurescu, I. Ursu si-au restrins activitatea abordind un sir deteme (unele dintre ele fundamentale pentru istoria poporului nostru)

5

asupra carora au intreprins cercetari minutioase. Nicolae lorgadotat cu o memorie extraordinara si cu o putere de munca iesita dincomun a indraznit mai mult decit ceilalti istorici. Avind convin-gerea c fructificarea materialului vast, edit sau inedit, Inca necerce-tat, va impinge cu mult inainte cunoasterea trecutului nostru, situ-tindu-se In stare sa realizeze o opera stiintifica si de cultura care arfi antrenat, altfel, un numas mare de cercetatori si ar fi necesitatmult prea mult timp, Iorga s-a angajat de unul singur intr-o mune&titanica, care nu-si are perechea. El a cules din arhivele din tarasi de peste hotare un mare numar de documente. titre anii 18951897 Iorga a publicat in trei volume intitulate Acte ci fragmente, do-cumente adunate din arhivele apusene ; a editat singur opt volume dincolectia Hurmuzaki,; a publicat Documente romknesti din arhiveleBistrifei (1899-1900) ; a cules si publicat documente privitoare laistoria financiara. si comerciala ca i documente referitoare la unelepersonalitati ca Despot, Brincoveanu (1901) Cantacuzino, Callimachi(1902) etc. In acelasi timp el a elaborat numeroase studii de amanunta caror intindere variaza intre o pagina. i citeva sute de pagini. Cu oca-zia unor comemorari savantul istoric a Intocmit unele monografii(tefan cel Mare) scrise intr-un stil antrenant, cu imagini de marevaloare artistica. Incepind din anul 1902 a publicat o serie de lu-crari de sinteza, al caror rost era acela de a informa,dar si de a indrumacercetarea viitoare, cum sint : I storia literaturii romdne in secolul X VIII(2 volume)., Istoria religioasd a romdnilor pind la 1588, Istoriapoporu-lui roman aparuta la Gotha (1905), Istoria ronuinilor in chipuri ,siicoane (1905 1906. 3 volume) ; Istoria Bizantului, Istoria litera-turii romlinesti in veacul al XIX-lea (2 volume), Istoria imperiuluiotoman, (5 volume, 1908-1913. in limba germana) etc. Istoria arma-tei ronuinesti, care ii incepe aparitia in anul 1910, face parte din im-presionanta suita de lucrari mentionate mai sus. Desi foarte sumarkaceasta enumerare selectiva a unora din lucrarile lui Nicolae Iorgasubliniaza varietatea preocuparilor istoricului, ceea ce face din els..sa. cum 1-a caracterizat G. Calinescu un specialist total, un isto-ric care a sorbit apa tuturor". Este adevarat ca nu toate lucrarile luirespecta un sistem riguros de redactare, de Intocmire a bibliografei, a notelor etc. ; cä limba din unele din. scrierile sale istorice este tor-sionata, supusa unor reguli topice straine spiritului limbii noastre ;mai este iarasi adevarat Ca In opera sa nu intilnim o expunere darka conceptiei sale despre istorie, despre institutiile care apar In dife-ritele epoci ale trecutului nostru. Dar nu se poate uita asa cum a

6

atras atentia Calinescu ca nu este cu putinth sa-ti alegi un domeniuoricit de ingust i umbrit din istoria roman& far& sa constati caN. Iorga a trecnt pe acolo si a tratat tema In fundamentul ei".

Iorga a scris Istoria armatei romanesti", aparuth in doua edi-tii: editia I-a (2 volume) in anii 1910 (vol. I), 1919 (vol. II), pornindde la nevoi pe care el lnsusi le subliniath.

Scopul urmarit de marele nostru istoric prin elaborarea uneiasemenea lucrbxi este aratat in prefata la editia I. Aceasta nu e oistorie a ostirii romanesti spune N. Iorga care sa poata inlocuicercetarile specialistilor militari [...] Autorul a observat frith deseorieft de greu si de necomplet se pot orienta scriitorii de specialitate inhaosul izvoarelor [...] Pentru ca ofiterul sa cerceteze din punctul devedere al artei militare fapte razboinice, e de nevoie ca istoricul,descoperitor, publicator si critic de izvoare. sa-1 initieze In mijloacelede cunoastere a adevarului. $i el mai axe nevoie de istorie i altfel:

un razboi, ca orice fac oamenii, e un fenomen social, si el trebuie pusIn legatura cu atitea lucruri pe care specialistul in stiinta razboiuluin-are de unde le sti [...] Deci in acest volum [...] dau cercetatorilor Inalt domeniu acel indispensabil ajutor pe care stiinta istorica li-1 data-ria de mult".

Oricine parcurge textul i urmareste bibliografia indicata inlucrare famine impresionat de bogatia i varietatea informatiilor.Iorga a folosit in elaborarea cartii aproape toate izvoarele fundamen-tale cunoscute pina la acea data, !mit, deli ulterior au fost publicatenoi documente, acestea nu au adus date atlt de importante Incit sãmodifice in mod esential rezultatele i concluziile la care a ajuns is-toricul nostru.

In lucrarea amintita, Iorga trateaza pe larg istoria militath In-cepind de la primele formatiuni statale de pe teritoriul tarii noastresi pin& la anul 1850 inclusiv. Marele interval de timp aproximativzece secole In cadrul caruia urmareste evolutia armatei romane 1-adeterminat pe N. Iorga sa periodizeze materia. Desi el nu a pas-trat un criteriu ferm in stabilirea diferitelor epoci privind istoria ar-matei romane, luind uneori ca bath unele personalitati militare, alteoricompozitia armatei, alteori o anumita orientare politica se poatespune totusi ca periodizarea facuta de Iorga ajuta pe cititor sa distinga

7

si

factorii pe care savantul i-a considerat precumpanitori in evoluiiaarmatei noastre.

Intr-o istorie a armatei, partea care se refer& la organizarea eipoate fi socotita de o insemnatate deosebita. Pornind de la acestconsiderent, N. Iorga a acordat laturii respective importanta cuvenita.Capitolul Elementele alcatuitoare ale sistemului militar romfinesc",care trateaza organizarea armatei noastre medievale este definitoriupentru conceptia savantului in ceea ce priveste alcatuirea fortelor ar-mate In tarile române In perioada feudala. Considerat din acest punctde vedere, capitolul capata o importanta deosebita nu numai in eco-n omia lucrarii Istoria armatei romangli, dar i in cadrul istoriografieireferitoare la societatea feudala de la noi.

Apararea i asigurarea minimului de trai deci organizarea mi-litara si organizarea productiei economice In societatea feudal& depe cuprinsul Romaniei constituie factori de baza care definescinsesi trasaturile acestei societäti. De aici importanta exceptionalape care o capat5. cunoasterea organizarii militare In judecarea socie-tatii feudale i, implicit, importanta pe care o au punctele de vedereexprimate in legatura cu structura acestei organizari In cadrul isto-riografiei noastre.

In tratarea acestor probleme referitoare la organizarea armatei,N. Iorga nu procedeaza in chip metodic, ca un specialist care isi pro-pune sa rezolve o tem& strict delimitata; el creioneaza Insa idei demare valoare care privesc organizarea militara , dar furat de proble-mele de istorie mai larga le abandoneaza adesea pentru a descrie, deexemplu, care au fost voievodatele românesti lnainte de intemeiereastatelor feudale In Moldova si Tara Romaneasca.

Referindu-se la Datina ostc4easca a rom4nilor" Iorga face o primaafirmatie care ilustreaza conceptia lui despre perioada denurnita azifeudalismul timpuriu". Dupa parerea marelui nostru istoric Ceamai veche alcatuire obsteasca a romanilor se razima peldatoria de alupta a tufurara". (p. 25)

Dupa ce explicalnsemnatatea i semnificatia functiei pe care vo-ievodul o avea in cadrul organizarii militare romanesti, Iorga revinela ideea care i-a fost scumpa Intr-o vreme. Dupa parerea lui ex-primata si In Constatiiri istorice cu privire la viafa agrard a ronuini-lor", lucrare aparuta In 1908, deci cam in acelasi timp in care scri-sese prima editie a Istorieti armatei ronuinepti vechea viata roma-neasca se razima pe sate, cirmuite i judecate de cneji sau juzi, caren-au avut niciodata vre-o chemare ostaseasca; satele se grupaa

8

pe \raj, §i valea a si fost principiul celei mai vechi organizari mai inal-te, in acelasi timp politice i militare. Stapin pe o a Vara* care era deo-potriva cu o vale sau mai multe, avind anumite venituri pe care lestringeau i i le dadeau cnejii sai, tiind curte i avind steag, voievodulera capetenia rornanilor din orice arà. "(p. 25)

Prin orice tara" Iorga intelegea toate Wile" care s-au consti-tuit in spatiul carpato-dunarean, Incepind cu Tara Maramuresului,continuind cu Tara Bihorului, Zarandului, Hategului, Fagarasuluietc. Pentru cá lucru ce merita sa fie subliniat In conceptiaistoricului despre voievodat, spre deosebire de I. Bogdan, care consi-dera voievodatul ca o creatie a romanilor de la sud si est de arculcarpatic 1, Iorga considera cã voievodatul era, in epoca de dinainte<le intemeierea statelor feudale romanesti, forma de conduceremilitara a tarilor care se constituisera pe Valle apelor pe teritoriultarii noastre. Studii ulterioare despre voievodat ca institutie roma-neasca aveau sa dovedeasca justetea parerilor lui Iorga, demonstrin-.du-se cä voievodatele care au ex istat in Transilvania inainte de seco-lul XII, cit i voievodatul transilvan din secolul XIII si secoleleurrnatoare au fost o creatie româneasca 2.

Din conceptia pe care Iorga formase despre vechea organi-zare politica si social& romaneasca se poate deduce cã istoricul ad-mitea eKistenta a ceea ce numim astazi obstile sätesti". Desi cerce-tarea sociologica nu ajunsese in vremea in care savantul isi scria operala rezultate in masura sa contureze cadrul vechii noastre organizarisociale, Iorga a intuit un anume adevar: la Inceput, Inailate de apa-ritia feudalismului pe teritoriul tarii noastre, forma de organizare asocietatii romanesti a fost obstea sdteascd. Pornind de la aceasta pre-misa., concluzia lui ca cea mai veche alcatuire obsteasca a romanilorse razima pe datoria de a lupta a tuturora" a ramas valabila. In ceeace priveste insa afirmatia istoricului cä cnejii sau juzii n-au avut nicio--data vre-o chemare ostaseasca", ea vine in contradictie cu ideea fun-damentala formulata mai inainte, potrivit careia toti erau datori samearga la luptä, ceea ce inseamnä cä juzilor sau cneiilor pe lingaobligatiile i functiile lor speciale in cadrul organizarii mai vechi a

I. I. Bogdan, Originea voievodatului la ronidni, in I. Bogdan,Scrieri alese, Bucuresti, 1968, p. 165-179.

2. I. Lupas, Voevodatul Transilvaniei in sec. XII fi XIII,Bucure,sti, 1936; idem, Realitdti istorice in voevodatul Transilva-niei din sec. XIIXVI, Bucuresti, 1938 ; I. Moga, VoevodatulTransilvaniei. Fapte ci interpretdri istorice, Sibiu, 1944.

9

si-o

primelor formatiuni politice romanesti le reveneau si obligatii mi-litare.

In legatura cu organizarea noastra militara pentru perioada ime-diat urmatoare Intemeierii principatelor, mai exact la inceputulsecolului el XV-lea, Nicolae Iorga plecind de la primele monumenteliterare românesti identifica pe linga persoana domnului, para.-labi de casa i va.tafi. Pe pdrcalab savantul 11 consider& un maiordomus", cu functii civile, dar fara ca pentru aceasta, el sa fie despoiatde vechile sale atributii militare". (p. 29) Vataful are si el rosturi mi-litare. In urma acestor constatari, i asa cum lasa Iorga Insusi sa. seInteleaga, acestia initial au avut numai atributii militare; abia dupaaceea deci la mai putin de un secol diferenta in timp au capatat

functii civile, prin complicarea aparatului administrativ.In consideratille pe care le face asupra vechilor institutii mili-

tare romanesti, Iorga se bazeaza in mare masura pe documentele careprivesc satele fagarasene intrate In stapinirea voievozilor romani.Consideram ca pentru a se putea stabili o imagine si mai clara, si maicuprinzatoare a Inceputurilor feudalismului romanesc este necesarsã fie studiate i documentele privind satele hategane, precum i.

cele din districtele romanesti cu caracter militar din Banatulmedieval.

In privinta organizarii militare a tarilor romane dupa Intemeierea.lor, Iorga constata deosebiri intre Tara Romineasca si Moldova.

Pentru Tara Ronaaneasca istoricul distinge o oaste mic& formatadin boieri, care sint datori sa yin& cu calul, dulama i armele lor"(p. 31) si sa se Infatiseze anual la cercetare, i oastea cea mare. carecuprindea In sine si rindurile de tarani chemati de la cãminurile lorpentru mintuirea terii primejduite" (p. 33) Documentele interne pu-blicate nu de multa vreme (pe care marele nostru istoric nu le-a en-noscut) confirm& imaginea de ansamblu pe care el si-a facut-o desprealcatuirea oastei Tarii Romanesti In epoca feudala. In legatura cumodul cum era dotata oastea cea mica, Iorga, citindu-1 pe Wavrin,pomeneste de bombarde i paveze, face, de asemenea, referiri la felulcum erau construite cetatile romanesti de pe linia Dunarii in momentulIn care a avut loc expeditia condusa de nobilul francez Walerand deWavrin la Dunarea de Jos (1445). Date le asupra organizarii oastei intimpul campaniei sint foarte sumare.

Organizarea militara a Moldovei este vazutã de savant In chipdeosebit de aceea a Tarii Romanesti,

10

si

Dupa. Iorga, Bogdan voievod a venit in Moldova inconjurat devoinici i de un numar mai mic de calareti, de cavaleri, equites, cärorali se zicea viteji". Acevti viteji sint considerati ca adevarati antrus-tioni de mod& franc&", de sfatul carora voievodul trebuia s& tin& sea-ma In toate imprejur&rile. Citindu-1 pe lireche, care spune c& IurgCoriatovici au inceput a ddruire ocini prin Ora la voinicii ce faceauvitejii la ovti", Iorga stabilevte un echivalent intre viteaz i cavaler.Situatia acestora este consideratä ca similar& cu aceea a unor equi-tes aulae" sau milites curiae". Ei alcátuiesc o stralucitä cavalerieboiereasa", decimat& in 1476 la Valea Alba, refacut& dupa aceea

atingind un efectiv de 3 000 de oameni in secolul al XVI-lea.Avem de-a face aici, in primul rind, cu o terminologie care tine

de epoca merovingiana. Apropierea a fost facut& de Iorga pornindde la felul in care s-a format dup& unele teorii nobilimea in Fran-ta. 5i In Moldova yin din alt& parte rdzboinici, care, in conceptia isto-ricului nostru supun tara, suprapunindu-se deci populatiei autoh-tone, la fel cum au facut francii in Galia, cu deosebirea Ca noii veniti,in cazul nostru, apartineau aceluiavi grup etnic. Ceea ce 1-a determi-nat pe Iorga considere pe noii veniti drept cavaleri e faptul, a-mintit vi in Istoria armatei romanesti, cã pinä tirziu, apar in documente,in sfatul cel mare sau pe ling& domn, 1.rä o atributie precisä,oameni al c&ror nume era insotit de apelativul viteaz". Existentaacestor viteji Ms& a avea vi o dregatorie intre martorii care intärescdocumentele emise de cancelaria domneasca, faptul ca unor asemeneaviteji li se d& in st&pinire pin& la vase sate in acest caz cronicaeste confirmat& de documentele prin care le sint confirmate privilegiiacestor viteji aspect al relatiilor dintre domn i boieri pe care nu-Iintilnim in Tara Româneasca, 1-au determinat pe Iorga sa fee& odistinctie intre relatiile sociale din Moldova vi cele din Muntenia. Inviziunea lui Iorga, societatea moldoveneascä avea unele tras&turi careo apropie de societatea franca, cunoaste institutii specifice epocii de-

formare a feudalismului. De aceea nu intimplator intitulat Inmarea sinteza de istorie a romanilor un volum care acopera primeledou& secole din existenta statelor feudale românevti Cavalerii".

In afara acestor cavaleri, oastea moldoveneascã era alcatuitadin voinici sau iunaci, hinsari i terdnimea, 2loata". Oastea era impar-tit& in ce privevte pe boieri, In steaguri, asemenea cu banderiile un-gurilor". Apropierea dintre oastea de boieri vi banderiih formate defeudalii unguri subliniazh Inca o data apropierea pe care Iorga o lace

11

sA-i

si-a

Si

Intre oastea moldoveneasca si oastea feudal& asa cum o cunoaste occi-dentul feudal. Notind existenta taranimii, In clipe de primejdie, cumentiunea, pe care n-o facuse in cazul Tarii Romanesti, tocmai pen-tru a atenua aspectul taxanesc, patriarhal pe care-1 daduse oastei TariiRomanesti, ca ea nu era datoare a sta mai multa vreme departede ogoarele si familiile ei", avem o imagine compacta a felului incare istoricul a vazut organizarea rnilitara a Moldovei pin& in secolulal XVI-lea.

Tabloul organizarii militare a tarilor romane prezentat de Iorgapentru primele secole de la intemeiere famine, in linii generale, vala-bil, cu unele midi corectari impuse de progresele realizate de cerce-tarea istoriei militare de la aparitia lucrarii sale pina in vremea noas-tra. Remarca facuta de el ca. In caz de primejdie toti barbatii eraudatori sa villa la oaste e un bun cistigat de la care trebuie pornita cer-cetarea in legatura cu oastea romaneasca medievala, Oastea cea nicd

oastea cea mare definesc, de asemenea, institutii militare rominesticare si-au gasit o ampla justificare In documentele internetiparite de care Academia Republicii Socialiste Romania.

Faptul ca toot& populatia valida a tarii, chiar i taranii aserviti(e vorba de partea barbateasca) era obligata sa participe la alcatuireaostirii constituie un aspect original, specific Tarilor Romane (in Eu-ropa numai elvetienii i secuii cunosteau, cu mici deosebiri, acelasiregim). Aceasta obligativitate a tuturor barbatilor de a participa laapararea tarii s-a pastrat din vremea in care organizarea in obsti sa.-testi era predominanta. Pe ling& documentele cancelariilor domnesti,studiile de sociologie intaresc si ele afirmatia lui Iorga.

0 latura a organizarii oastei feudale romanesti care se cerea ana-lizata mai indeaproape (Iorga nu a insistat indeajuns asupra ei) esteexistenta institutiei oastea cea mare" si rolul ei In obtinerea victo-riilor de catre voievozii romani In secolele XIVXV. E un fapt in-deobste cunoscut ca una din caracteristicile ostilor feudale a consti-tuit-o efectivele lor extrem de reduse. Astfel, pina in secolul al XV sichiar in cursul acelui secol pe cimpurile de bataie ale Europei occiden-tale adversarii care s-au infruntat chiar In cadrul unor bätälii ra-mose celebre dispuneau, fiecare in parte, doar de efective cuprinseintre 3 000 si 20 000 de oameni, ultima cifra fiind realizata numaicare sfirsitul perioadei amintite 3. 0 exceptie a constituit-o Imperiul

3 F. Lot, R. Fawtier, Histoire des institutions françaises aumoyen-dge, Paris, 1957-1958, vol. II, p. 514 si urm. Gen. C. Ban-

12

ei

otoman care, sporindu-si treptat intinderea, marit in aceeasi ma-

surã numarul oamenilor care puteau fi chemati sub arme. Catre sfir-situl secolului al XIV-lea si in secolele urmatoare, armata tura in-suma cele mai mari efective pe care le-a cunoscut Europa4 . In ceeace priveste tarile române, stirile interne si izvoarele straine estimeazaefectivele oastei muntene i moldovene pentru secolul al XV-leaprima jumatate a secolului al XVI-lea la 30 000 40 000 de oa-meni, pentru fiecare tar& in parte 5. Strainii subliniaza comportareavitejeasca in razboi a romanilor, iar Dlugosz, cronicarul polon carene oda date mai amanuntite despre oastea moldoveana, ne arata cItoti barbatii capabili sa. poarte o arma taranii inclusiv trebuiausa vina la chemarea voievodului 6. Daca socotim ca, structural, socie-tatea medievala romaneasa nu cunoaste mari deosebiri intre secolulXV si miilocul secolului XVI, si ca acest sistera de participare a tu-turor la luptele de aparare era mostenit, cum remara Iorga, Incadin epoca anterioara intemeierii, devine evident ca oastea Moldoveisi a Munteniei era foarte numeroasa in comparatie cu ostile feudaledin Europa.

Pe pamintul tarii noastre s-au purtat in secolele XIV si XV Ma-ni de mare amploare in comparatie cu luptele celebre din occidentuleuropean. Faptul cà taxile române au supravietuit s-a datorat nu in-timplarii, ci, in principal, organiarii noastre sociale i militare careau ingaduit lui Basarab I, Viaicu, Bogdan I, $tefan I, Mircea celBatrin, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepes, $tefan cel Mare si altorasa concentreze toate energiile, sä repurteze victorii, aparind cu succesindependenta tarilor noastre. Aparindu-si independenta sau stind caun zid, cum spun cronicarii poloni si regii unguri, la Durarea de Jos,românii au agazuit un seed si jumatate ofensiva otomana, dind infelul acesta Occidentului ragazul pentru inflorirea unei perioade de

dino, Exerciti e guerre nel mondo, Milano, 1962, p. 148, Histoireuniverselle des armies, Paris, 1965 t. I, p. 162 i urm. ; vol. II,p. 1-100, F. Lot, L'art militaire et les armees au moyen-llge, Paris,1948-1949, vol. II, p. 78-79, 140

4 Fr. Babinger, Mahomet II le Conquerant et son temps, Payot1954, p. 531 532.

5 Bonfinius, Rerum Ungaricarum decades quatuor cumdimidia,Basilene, 1568, p. 571, N. Iorga, Acte i fragmente, vol. III,p. 86,87; B. P. Hasdeu, Columna lui Traian, VII, p. 422-423; Actaextera, VII, p. 299-300;

6 I. Dlugosz, Historia Polonica, II, col. 417

13

si-a

si

maxima stralucire spirituala i artistica cunoscuta sub numele de Re.nastere.

Urmarind, In Intreaga ei desfasurare. evolutia ostilor romAne Inperioada feudala, Nicolae Iorga lnregistreaza o scadere a puterii mili-tare a tarilor romane in a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Por-nind de la textul cronicii lui Ureche, istoricul consider& cä aceastascadere trebuie fixata, pentrn Moldova, In vremea lui Alexandru LA-pusneanu care dorind sa intre In voia turcilor a ars cetatile ta-rii,lipsind-o astfel de posibilitatea de a se apAra. Aceasta actiune coin-cide, pe plan social, cu vecinirea taranimii de catre boierii incalca-tori de paminturi i drepturi". Desi naerrtionata in mod expres de cro-nica citata, clarimarea cetatilor moldovene In vremea lui Lapusneanunu este confirmatA de fapte. Aceste cetati au continuat sa fiinteze Incaun secol dupl. domnia acestui voievod. Cit priveste decaderea tarani-mii, ea a constituit o realitate, devenita mai pregnanta catre sfirsitulsecolului al XVI-lea, cind, In Moldova 0 Tara RomAneasca are loco masiva aservire a taranilor liberi. 0 alta cauza care a contribuitfoarte mult la decaderea militara a tarilor romane, in afar& de evolutiarelatiilor sociale, a fiscalitatii excesive, datorate in mare partelnaspririi jugului otoman, a constituit-o progresul inregistrat In per-fectionarea armelor de foc la sfirsitul secolului al XV-Iea 0 mai alesin cursul secolului al XVI-lea. Aceste arme, care au inceput sa intretot mai mult In dotarea ostilor, au devenit din ce in ce mai scumpe;ele cereau, In acelasi timp, pentru minuirea lor cunostinte complexe,iar pentru Intrebuintarea lor pe cimpul de lupta noi procedee tacticecare se Insuseau In urma unui exercitiu indelungat. Acum apare lup-tatorul de meserie mercenarul cu el posibilitatea Intretineriiunei armate de meserie. Dar Intretinerea unei astfel de armate nece-sita cheltuieli exorbitante, carora cu greu le puteau face fata chiarOri de marimea Frantei, deci cu atit mai putin Arile romAne. Intr-adevar, resursele financiare ale Moldovei i Munteniei, intr-o vremeIn care cea mai mare parte a veniturilor Iua drumul Constantinopo-lului, nu ingaduiau voievozilor sA string& efective de mercenari atitde mari incit sa poata infrunta, ca pina acum, arrnate puternicenumeroase. Pe de aka parte, dezvoltarea noastra. economica nu atin-sese un stadiu care sa poata asigura dotarea cu armament de foc a oas-tei romanesti. Taranimea, care Ora atunci 10 dovedise utilitatea Inrazboaiele purtate pentru apararea tarii constituise un stllp pentrudomnie , nu mai joaca un rol atft de important pe plan militar.Ea continua sa fie chemata la oaste un timp (mai ales In vremea Tax-

14

boaielor lui Ion voda cel Gump lit), dar contributia ei pe cimpul delupta este din ce in ce mai mica. Nu trebuie sa uitam cã taranimeanu-si putea procura arme de foc si nici armamentul defensiv extremde complicat si de costisitor. Bat& lia de la Obertyn marcheaza aceastarasturnare de valori": infanteria lui Tarnowski dispunea la Obertynde numeroase arme de foc, ceea ce explic& victoria acestuia asupraoastei moldovene.

Dup& consideratiile pe care Iorga le face pe marginea organizariimilitare a tarilor romane problem& asupra careia am gasit decuviinta S. ne oprim si noi mai mult savantul trece la expunereafaptdor. In lucrare slut Infatisate, In ordine cronologica, faptele dearme pe care romanii le-au savirsit In trecutul lor glorios. Aceastaconstituie partea cea mai valoroasa si cea mai viabila a Intregii lu-crari. Bogatiainformatiilor pe care N. Iorga le aduce in aceasta privintaeste far& egal. Se poate afirma ca aproape toate izvoarele de 1=1 aufost cercetate si utilizate. Descrierea ciocnirilor, a luptelor, a bataliilora fost facuta de Iorga pe larg si sub toate aspectele, oferind in modulacesta specialistului militar o informatie bogata si de prima mina., iarpublicului larg o lectura utila si atragatoare. In atari conditii, reti-parirea cartii Istoria armatei romdnesti a lui Nicolae lorga se preTintaca un act de cultura care ne ingaduie sa cunoastem o latura a preo-cuparilor marelui nostru istoric, oft si conceptia lui asupra unui as-pect fundamental al trecutului nostru.

MANOLE NEAGOE

NOTA

Volumul de fata cuprinde pagini din Istoria armateiromdnesti de N. Iorga, tipärita in doua volume: primul(pina la 1599"), la Neamul românesc ", Valenii deMunte, 1910, iar al doilea (de la 1599 pina in zilelenoastre"), la Cultura nationala", Bucuresti, 1919, si ree-ditata de care Ministerul de razboi, la Datina roma-neasc5.", Bucuresti, 1929-1930.

La baza reproducerii textului a stat ultima tipari-tura, coroborata in cazul unor lectiuni nesigure, cuprima editie. Principiul dupa care ne-am calauzit inaceastä operatie a fost respectarea tuturor particula-ritatilor lexicale si fonetice ale stilului si formelor delimba proprii autorului. Drept urmare au fost pastrateforme de limba ca: adecd, adauge, bielsug, cardle, epoce,gici, intdi, intrare, incunjur, inviersunat, latura, martur,practice, rdpegiune, repetire, serbcitoare, supt, surgunit,sfert, tragdna, Wei, teard, tdrm , vristd, zadar §.a.

Greselile de tipar au fost corectate tacit.

EDITORII

VOLUMUL I(pinA la 1599)

CAPITOLUL I

ELEMENTE ALCATUITOAREALE

SI STEMULUI MILITAR ROMANESC

I. MODELELE STRAINE

Oastea munteana si moldoveneasca s-a alcatuit pe oindoità baz5.: aceea a stravechii datine de aparare nationalasi aceea a imprumuturilor de la vecini.

Orice alcatuire ostaseasca trebuie sä faca parte din urma-toarele categorii:

1) Sau e o adunare de gloate, care se string numai in clipade prirnejdie, oricind ispiteste o prada sigura.

2) Sau e o armata de cetateni, gata pentru orice impreju-rani, armata din care se pot alege luptatori mai destoinici, sepoate forma, ca la romani, o legiune".

3) Sau e o armata de inercenari care serveste totdeaunacu o leafa fixa, ori se aduna numai in zilele de criza, primindo leafa potrivitä cu caracterul si gradul acelei crize.

4) Sau e o armata de Curte, a carii menire este sa incun-jure si sa apere persoana stapinitorului.

5) Sau e o armata feudalli, care deriva dintr-o organizarede feude, fara s-o fi provocat creatorul armatei, ori fara s-ofi schimbat in vederea politicei sale militare.

6) Sau e, in sfirsit, o armata cu caracter feudal, pe care odinastie ggseste cu cale a o intemeia, fiindca in acest chipea se gaseste mai bine servita decit in orice alt fel de conditii.

21

Urmarind organizarea militara a vecinilor nostri, inaintede instapinirea turcilor, deocamdata vom gasi la vecinii dinBalcani un sistem cu totul deosebit decit acela care functio-neaza la vecinii din apus sau räsarit, din Ungaria sau Po Ionia,flea ca imitatia noastra sa se fi oprit la una singura din acestecategorii.

I

Modelele bizantine, directe si indirecte

La inceput, bizantinii, Inca romani, au corpuri de Curteprivilegiate, regimentele de gardd zise scholae": spatharii"stratores". Anumite corpuri de barbari se zic eterii : torcupciatsint osta.si cu plata. In sfirsit, cutare fiersoane cu mijloacesau insusiri superioare dispun de mai multe mii de credin-ciosi inarmati pe cari-i cedeaza imparatului, pastrindinsä tot ei comanda, cind, cit si unde vor : asa a fost,de pilda, oastea lui Belisariu.

De la o vreme, dupa moartea lui Iustinian, imparatulajunge sa alba o oaste care-i apartine cu totul si pe care oplateste precis, la termine bine cunoscute. Contingentelede caracter feudal ale stapinilor de latifundii si ale apisco-pilor, domni peste multe mosii, trebuie sa se uneasca la acestsimbure al ostirilor. Adevaratii luptatori servesc permanentsi pe viata, ei au wzamintele lor militäresti, terminul fixin care datoresc serviciul de la Sf. Gheorghe la Sf. Dumitru

dreptul lor la pensie si ... la revolta, tendintile lor, egoiste,de a transmite si fiilor, oricare ar fi aplecarile acestora, osituatie asa de fericità. Pe linga aceasta, in anumite provinciisint militii locale, care nu datoresc serviciile lor peste hotareleteritoriului de unde sint recrutate.

Elementul feudal creat predomneste mai mult in epocaa treia, care corespunde in Räsärit evului mediu caracterizat.Este si acum o oaste provinciald, purtind chiar numele provin-ciei pentru care e strinsa: tracesii, anatolici, eladici, armeniaci,etc. E o infanterie scrisa in catastife, oastea cataloage-lor" (catalogi). In sfirsit, afara de ostasii temelor i de aceastainfanterie, e garda de tineri alesi, corpul de elita, care, de pilda,incunjura pe Alexie, intemeietorul dinastiei Comnenilor.

22

Oastea vechilor bulgari, in epoca lor civilizatg",corespunde ostii bizantine in epoca a treia. Desigur ca este ooaste de elitii, purtind coifuri de metal cu pene, sau coifuri micide piele, cizme mari, uneori si platose. Lipsesc ostasii cata-loagelor si temelor. Dar boierii cu blgni si cgciuli de soboladuc contingentele lor. In al treilea rind se stringe tam 0prin pasurile Balcanilor se duc lupte in vechiul stil aronuinescdin vremea lui Ionitg Craiul si tarul. In sfirsit, prin veaculal XIV-lea se iau si auxiliari de peste Dungre, tatari pgginisi tatari crestini, adecg români, pe lingg mici corpuri de franci,scump plgtite 1.

II

Modelele unguresti

De un caracter feudal pe de-o parte, oriental pe de alta,inriuritg in partile rgsgritene de datini românesti caracteris-tice, oastea ungureascg, asa cum a creat-o regele Ludovicsi a dezvoltat-o impgratul-rege Sigismund, in veacul al XIV-lea, cuprinde urmAtoarele elemente:

Nobili, cari datoresc, in schimb pentru stgpinirea lor depgmint, servicii militare. Astfel, prin adunarea lor se alcg-tuiesc asa-numitele steaguri sau banderii" de cglareti,partea cea mai strglucitoare si insemnatä din aceastg oaste.Un banderiu are de obicei 500 de oameni ; oamenii cari inträin el sint insemnati in anume liste, si comanda o are un dre-gator regal, spanul, al cgrui nume aminteste pe cel slavon,trecut si la români, de jupan. Regele are un banderiu, altu/e al reginei ; banii, voievozii, clericii inalti sint datori si eicu astfel de contingente.

Orasele dau rareori trupe pentru expeditii cu un caractergeneral ; locuitorii lor, impartiti si comandati pe bresleapgrg, in rindul intai, zidurile lor.

Anume poporalii strdine, care se adapostisera de multin Ungaria, se luptä dupg vechea dating a bor. Astfel, sintcumanii 0 filistenii sau iazigii, iasii, pe cari-i intilnim ping

1 Jiretek, Geschichte der Bulgaren.

23

in a doua jumatate a veacului al XIV-lea. Ei aveau dipitaniilor deosebiti 2.

Granita are ca aparatori pe oamenii tinuturilor marginase,organizati anume pentru aceasta ; ei nu pot fi trimesi in depar-tare pentru razboaiele regatului intreg sau pentru sprijini-rea politicii personale, de glorie , a regelui. Astfel sint, incel mai departat colt sud-estic, secutii, iar, linga trecatoareaPortii de Fier, pentru impiedecarea intrarii de barbari in Ar-deal, Scaunele romcinegi.

In clipe de mare primejdie, in sfirsit, se cheama si dupadatina romaneasca, toata tercinimea chiar. Atunci o sabiesingerata se poarta prin toate unghiurile ; spanul face chema-rile ; acel care, aflind astfel ce ameninta tara, nu se infati-se aza, e osindit la pierderea capului.

De la 1342 inainte, pentru inarmarea unor elemente,pentru hrana si pentru alte cheltuieli ale ostirii intregi seculege o dajde speciala, nona regala, care apasä si asupraclericilor.

III

Modelele polone

Cit priveste pe poloni, organizarea lor e simtitor mai simplasi mult mai slaba. De obicei razboiul are un caracter local,i la o expeditie iau parte numai acele palatinate care se simt

direct primejduite de dusman sau interesate in atacarea unuivecin. Castelanii convoaca nobilimea din jurul cetatii lor ;ei conduc cetele de calareti numai de calareti care se adunaastfel, intr-un numar ce variaza dupa. imprejurari, dup5.bunul plac al acestor capriciosi aparatori ai unei patrii pe careei n-o vad tocmai lamurit si n-o iubesc prea exclusiv. Cindsint mai multe corpuri de castelani, cite un palatin se punein fruntea unei ostiri mai insemnate la numar.

Pentru un adevarat razboi trebuie sa se adune thetaregatului. Ea hotaraste inceperea ostilitatior, ea dispunechemarea nobilimii sau intrebuintarea unei ostiri de merce-

2 Szab6, Székely oklevéltár, III, 0.10, anii 1321-1342.

24

nani, care totdeauna se stringe din insusi cuprinsul terii; eavoteaza contributiile trebuitoare. Astfel de diete tin multde obicei si dau vreme dusmanului sa-si atingá scopul sau m5.-car s5. se sature pradind.

II. DATINA OSTASEASCA A ROMANILOR

A. Voievozii cei vechi

Cea mai veche alcatuire obsteasca a romanilor se razimape datoria de a lupta a tuturora fie c.a. e vorba de apara-Tea terii, fie ca se gateste o navala pradalnica din acelea pecare le fac totdeauna neamurile de terani saraci in daunaterilor cu orase bogate ,si, apoi, pe conducerea acestorcete, in care se vad mai ales luptatori pedestri, de catrevoievozi.

Sa. ne oprim asupra acestor din urma, pe cari-i putemcunoaste, desi numai pentru o epoca mai tirzie, cind rostullor decazuse sau se schimbase, si intr-o masura care nu e, pedeparte, aceeasi pentru toate tinuturile Terii Romanesti.

Voievod" inseamna calauz de oaste, dux, herzog. Sestie ca, la vechii germani, un astfel de herzog" avea o auto-ritate care se deosebea de a regelui, pentru ca era vremelnicasi personala, fara vreun drept mostenit, vreo descendentasuperioara, in legatura cu zeii, cum e cazul pentru regi.La inceput, a,sa va fi fost si cu voievozii nostri, dar, de la ovreme incoace, printr-o dezvoltare fireasca, ei ramaserastatornici si lasara puterea unor urmasi din trupul lor.

Vechea viata romaneasca se razima pe sate, cirmuitesi judecate de cneji sau juzi, cari n-au avut niciodata vreochemare ostaseasca; satele se grupau pe vai, si valea a sifost principiul celei mai vechi organizari mai inalte, in acelasitimp politice si militare. Stapin pe o tara" care era deopotrivacu o vale sau mai multe, avind anume venituri pe care i lestringeau si i le dadeau cnejii sai, tiind Curte si avind steag,voievodul era capetenia romanilor din orice tara". Dup5.exemplul romanilor, si secuii, desi ascultä de spanul regelui,

25

au, pe linga juzi, judices, o capetenie pe care o numesc maior,maior exercitus" sau primipilus" 3.

De la o vreme, unii voievozi ajunsera a birui pe altiia-i inlatura cu totul sau a-i arunca in rindul cnejilor. Astfel,mai multe vai erau cirmuite in pace si caläuzite in razboide acelasi voievod.

Putem gici cam care au fost voievodatele cele dintii,anume pe temeiul actelor unguresti care ni s-au pastrat,pentru partile de dincolo de munti mai ales, din veaculal XIII-lea pina la al XVI-lea.

I. Voievodatul cel mai puternic trebuie sa fi fost alArdealului. Ungurii, intrind in tara, in calitate de cuceritori,pastreaza aceasta forma politica i militarä, facind ins5. dinvoievod un reprezintant al regelui Ungariei, un capitan.

indeplinitor de porunci, un mare dregator local al acestuia.2. In partea de catre apusul Ardealului, dincolo de muntele

hotarului, se intilnesc prin veacul al XIV-lea adeseori voie-vozi : la 1326 Neagu stä" la Hodos, in Bihor 5. La1363, si chiar simtitor dupa aceasta data, traiesc voievoziin Beius: Joan, Bog, Balc, Petru. Toti au in sama lor numaicite o asezare sateasca 6. Si la Criscior era un voievod la 1415.Voievozii Moga si Ladislav, adeca Vladislav de Bolia,Stefan de Birtin, Ioan de Valea-Bradului, Serban i Joande Ribita, toti in Zarand 7 carora li scrie la 1545 banulde Macso, aparator al hotarului apusean de catre turci, aumai mult un caracter militar provizoriu, analog cu acelacare deosebeste pe unii voievozi tirzii, români si sirbi,din Banatul Timisoarei sau pe voievozii românesti din Bosnia,la inceputul timpurilor moderne. In coltul unde e Singiorgiulpe Streiu in Tara Hategului nobilii romani de caracter voievo-dal poarta in bisericile ortodoxe, cu inscriptie slavona, pecare le zidesc, sabia legata de git, semn osebitor dat de regefruntasilor sai ostasi 8.

8 Szabó, op. cit., III, p. 26, 28, 31.Considet et commoratur.

5 Hurmuzaki, p. 598Ibid, p. 304 = 12, p. 75 etc.

7 Ibid, p. 714 5. V. Iorga, Istoria Romemilor din Ardeal, I8 V. memoriul meu despre aceasta biserica., in An. Acad. Rom. pe anul

1925

26

si

,

si

si

Din aflarea unor voievozi vIdit decgzuti pe incetul siaruncati, la urmg, in situatia umilg a cnejilor, juzilor de sate,prin aceste locuri ale Bihorului, Zarandului si Beiusului, casi din caracterul deosebit al terii si din traditiile separatiste,ce se pgstrea4 si ping acum, si, in sfirsit, din multimea sipuritatea elementului românesc pe aici, incg din cele maivechi timpuri, ar rezulta fiinta, ping la o data' ce nu se poatehotgri, a unui al doilea voievod romdnesc in aceste partibihorene 9.

Trebuie sg se tie samä si de aceea ca ungurii, intemeindcomitatele lor, au cgutat sà inoveze, si in ceea ce privestenumele si. margenile lor, cit se poate mai putin.

3. Voievodul-cnez pe care-1 avea episcopul catolic al Ardea-lului pe Rugg. Cluj, la Girblu, in 1450, s-ar crede, o creatiunenoug, analogica poate in leggturg cu anumite strgmutgri depoporatie ; astfel de voievozi se pot afla insg prin partea locu-lui, desigur, si altädatg. 1°. S. fi avut si fidrtile somevne,care au o infatisare asa de deosebitg si care se vor fi adausin alte imprejurgri decit restul Ardealului la domeniul regal,voievodul lor ?

4. Numele de voievod e alipit ping tirziu de demnitateajuzilor bandteni din Caransebes si Lugoj. Aceasta ni-aringgdui sg presupunem o altg organizare voievodalà strg.-veche in acest tinut, care e, iargsi, foarte bine definit. Dealtminterea, la Mutnic, la Cuiesti se intimpin g. in veaculal XIV-lea voievozi romani, pe lingg cnejii, fosti voievozisi ei, de cari e plin Banatul in acest timp li

5. La nord-vestul Ardealului, in comitatele de Beregsi Ung, ping pe la 1400 se pastreazg. Inca voievozii românilor.Ei nu sint voievozi cneji in decgdere, stind in fruntea citeunui sat, dar nici voievozi guvernatori ai unei provincii,ca acela din Ardeal; ei au numai grija românilor, dar inafacerile acestora nu se mai amestecg nimenea altul. Acelasie cazul puternicilor voievozi din comitatul Maramur4ului,cari, apoi, au descglecat targ noug româneascg, slobodg,

9 V. lucrarea recentã a d-lui C. Pavel despre .Fcoalele din Beiv,Beius, 1928.

10 Hurmuzaki, I1, p. 762, nr. 631.n Ibid., p. 166, 235 si aiurea.

27

pe valea Moldovei. i rutenii din preajma lor Ii aveau voie-vozi de comitat" 12, la 1359 ; cu vremea ei ajunsera a fi alesipe cite un an 13.

6. In partile Moldovei, Bistritei, Siretului, Prutului,[. vor fi fost voievozi, dar numele si amintirea lor nuni s-au plstrat prin vreo diploma regall ungureasca. Dinastfel de acte cunoastem Iri voievozi olteni i munteniInca. de pe la 1250. loan, Farcas (Vilcea), Litovoi, Barbatsi Seneslav, anteriori intemeierii domniei, erau voievozitipici mai curind clecit simpli cneji, pe cari, pentru scopurile

nevoile sale, regele Ungariei Ii inaltase la situatia voievodala,inainte de vremea cind voievozii insii cad in starea de cnejisatesti. Cind domnul din Arges supuse pe voievozii ceilalti,multi din invinsi pribegira peste munte, in Ungaria,gasim intre straini prin Intãia si a doua jumatate a veaculuial XIV-lea ; dintre ei, si nu dintre voievozii de sate ardeleni,e inca mai probabil ca fac parte si cei pomeniti, pe lingaindicatii de localitate cu totul stilcite, intr-o scrisoare papaladin 1345, voievozii din Remecha", Bivinus", Sypprach",Zopus", Auginas", cari sint pusi in acelasi rind cu altclient nou al catolicismului, domnul Tarii Romanesti, Alexan-dru, asa incit i pentru aceasta n-ar putea fi simpli cnejiale caror nume, neaparat, nu meritau sà fie aduse la cunos-tinta sefului catolicitatii si sä fie date intr-o scrisoare demultamire catre convertiti 14.

B. Rostul voievozilor

Cel mai vechi monument literar românesc, Psaltirea dela Scheia, care prezinta un text ce se datoreste unui clericmaramurasean din vremea husitä, de la incepulul veaculuial XV-lect, d, prin felul cum se traduc termenii privitorila viata militara, oarecare stiri asupra celui mai vechi felde aparare si navalire a rom Amnon

12 Vayvoda comitatus".13 Bogdan, Originea voievodatului, extras din An. Acad. Rom. pe

1902, P. 13 , nota.u Hurmuzalii, p. 697-698. D. Pavel incearca a-i meza In Bihorul

sau. Cf. Revista istoricet pe 1928. p. 401-402

28

si

si-i

I.

Boiari, giufidni se intilnesc numai citeodata, dar aflamsatele cu giudeatii, giudeacii, giuzii lor, sate care, pentruanumite masuri sau actiuni generale, se aduna la zbor (=sobor).Tinuturile, despusurile, au in frunte sefi cari se zic despuitori(cari dispun 15.) Dar aflam si numele, precise, actuale,devoievozi i domni, cari au pe linga sine si in slujba lor pircei-labi de casci

Numele pircalabului vine din acela, german, de Burg-graf (=castelan), prin ungurescul poncolab 16, daca numaipircalab" i porholab" nu provin in acelasi grad, sauchiar cel de al doilea din cel dintài, de la o forma slaviiintermediara. Pircalabul de casa" e un maior domus",cu functii civile, dar fara ca pentru aceasta el sa fie despoiatde vechile sale atributii militare. Vataful are un numeimprumutat de la slavi: e inlocuitorul, comandantul in aldoilea rind.

In rdzboi se aduna voinicii acesta e numele general alostasilor ; se face o gloat& ceea ce inseamna tabara, se trimiteinainte o strajci, se apara cite o cetate. Voinicii " au in fruntealorsutcqiirnioqi, dar poate cá aici terminul, creat anume pentrua reda notiunea veche ebraica, sä n-aiba valoare actuala.Ei se despart in corpuri, dintre care se numesc: al caldreglor0 al agetatorilor 17

Din acte de donatii, catre anume manastiri din tara lor,ale regilor sirbi din veacul al XIV-lea, tefan Miliutin sitefan Dusan 19, se vede cà i la români nu macedoneni

din partile sirbesti ostasul era numit voinic. Astfel devoinici," ciobani si strajeri, paziau si vitele calugarilor, pri-mind pe an doi minzi, sau zece perperi, dati de ziva de Sf.Dumitru, sau o leafa lunara, pe linga sumane si incaltaminte.Acesti romani mai slujeau, intimplator i craiului, lucrindu-ila cetati sau facindu-i alai in cAlAtorii 1 9. Erau si sate intregi

15 Terminul se af1 A. si mai tarziu.Szabó, op. cit., III, p. 68

17 Cf. si Iorga, 1st. literaturii ronilinesti, Bucureti, 1904, p. 117 siurm.; 1st. literaturii romane, I, p. 118-119.

Convorbiri literare, XXIV, p. 490; Hasdeu, Arch, istoricd, III,p. 119; cf. Iorga, Constatdri in chestia agrard, Bucuresti, 1908.

19 Hasdeu, Arch. istoricd, III, p. 119.

29

i vdtahi.

56

SI

de strljeri 20, ca la bulgari, ori in Ardeal, unde, in veaculal XV-lea, un sat de români pgzea in pgdurea Clujului, laFeleac, impotriva fäcg.torilor de rele cari pindeau pe negustori.

C. Cele mai vechi lupte cunoscute ale voievozilor

De la o vreme, Inca in veacul al XIII-lea, românii, ailsã aibg state, purtau räzboi ping foarte departe. Ca si sviteriide mai tirziu, apargtori ai cauzelor strgine, ca si barbariiuralo-altaici cu cari stg.tuserg asa de multa vreme in cele maistrinse legaturi, pecenegi, cumani, tatari, mai ales tatarii,in oastea cdrora sint români, atunci cind ei atacg o mängs-tire din Italia 21, ei se puneau, pe bani, sau si numai pentruputinta prgzii, pentru plAcerea de a infrunta primejdii noug,in slujba Imperiului bizantin. Astfel de luptgtori, cgrora,din patimg arheologicg in stil, scriitorii analelor imparatestili ziceau alani (=alahi, vlahi), sint intrebuintati si in luptele,indelungate, grele si nenorocite pe care, indatg dupg. intoarce-rea lor in Constantinopol la 1261, impgratii Paleologi le poartg.impotriva turcilor. Cete intregi de alani" cu carele, avindcai imprumutati de la stapinire si ascultind de cApeteniivenite o datg cu dinsii, se luptarg prin vgile Asiei Mici, biru-ill si furg biruiti in nenumgrate rinduri, ping ce, la urmg, lise facu dor de casä si cerurg, chiar si prin mijloacele rgscoalei,intoarcerea indgrat 22 La 1323 garnizoana bulggreascg aFilipopolei era alcAtuità de un numgr de alani, avind in frun-tea lor pe un Ivan Rusul 23

D. Dezvoltarea organizarii znilitare voievodaledupä intemeierea domniei a toati Tara RomineascI"

La inceputul veacului al XIV-lea se formeazg domniaTgrii Românesti ; peste mai putin de cincizeci de ani fiinta

22 Ibid., p. 117.21 Dupa cronica italiara din publicatia franciscanit jubiliara. Assisi-

San-Donato.22 V. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, I.28 Jireóek, Gesch. der Bulgaren, p. 415.

30

si un principat al Moldovei. Aceste schimbari, de cea maimare insemnatate, trebuiau sl aiba o inriurire hotaritoaresi in ceea ce priveste organizarea ostaseasca.

In ceea ce priveste Tara Romaneasca, sistemul seintilneste, foarte bine caracterizat, in Tara Fdgeirasului,ajunsa ducat pentru Vladislav Voda (1364-c. 1380) si Mirceacel Batrin (1386-1418). D. putem studia cu atit mai usor,cu cit acte flg5.rasene, constatind imprejurari care raminmulta vreme, veacuri intregi, neschimbate, se intilnesc sipina pe la 1600.

Boierii, veniti de la noi, au sate care erau locuite si inain-tea infeodarii lor catre dinsii din partea domniei, si, apoi,alte sate, care, fiind fdra locuitori, fusesera create ca slobozii,aducindu-se pe ele vecini, straini", cari, la inceput, n-aveaucase gospodaresti, ci se ziceau colibafi : acestia tap datoriauboierului, in deosebire de taranii liberi, claca 24

Acesti boieri datoresc domnului si, deci, reprezintantuluisau in ducat, hotnogului numele e unguresc, si inseamnacapitan asistenta judiciara, cind el alcatuieste Curtea ceamare voievodald si, in rindul intii, ajutorul militar. La micechemare, ei yin cu calul, dulama si armele bor. In gall deaceastA adunare ca pentru razboi, boierii sint datori a seinfatisa, intr-o anume zi din an, calari si inarmati pentru ali se face cercetare. In cetatea Fagara.sului chiar e stapin unpircellab.

Deci si aici, ca si in Maramuras, gasim voievod si cApitanal voievodului astfel de c5.pitani se intilnesc, cum vomvedea, si in principatul moldovenesc, de origine maramura-seal* gasim boieri, asemenea cu cavalerii bizantini si spahiiiturcesti, adeca mosieri datori sa ia parte la razboiul suvera-nului, cu propriile lor mijloace, si gasim, in sfirsit, pircalabiin cetati.

Boierii, purtau, desigur, sabia ; ceilalti ostasi aveausi ei uneori sabia multe sabii de Brasov se aduceau, in

24 Cf. Iorga, Sate ,si MO, p. 144 0 arm., uncle e 0 bibliografia; Cots-stateiri, kc. cit.

31

vremuri de pace, dincoace de munti, dar mai ales arculsi sageata 25, a clror intrebuintare dibace o imprumutaseräde la tatari, cari in multe locuri mai pastrasera ceva din vechealor stapinire pina prin anii 1330 1350. Arcul e, pina tirziu,arma fireasca, mai bine cunoscut5., mai iubita, mai mesterminuita a neamului nostru.

E. Presupusa armatà permanentà"Bdtrina lui Mircea cel

Pina daunazi inc5. s-a crezut, dup5. asertiunea mindräa lui N. B5.1cescu, care marea si impodobea trecutul pentrua da incredere prezentului si a pregati un viitor, ca Mircea .voda ar fi dat un exemplu Europei si ar fi inovat in artamilitara, intemeind in Tara Romaneasca o ostire perma-nenta".

Din capul locului, aceasta afirmatie nu putea fi crezuta.Oricind e greu sa se inoveze in aceastä arta, si inovarea,cind este, poate porni numai de la un popor razlet, cu o culturaproprie, foarte originala si deslusita, sau de la o rasa ale arilinsusiri extraordinare ii ingaduie atunci a pune indat5. teme-liile unei mari imparatii de cucerire. Noi eram insa un popornu tocmai mare la numar, impiedecat, pe linga aceasta, dea-si uni puterile intr-un singur stat, si un popor mai rauasezat, desi pe un tarim bogat. Asa incit, intr-o vreme cindping si stralucita organizare a osmanilor pornea in mareparte de la adaptari dup5. alte neamuri, noi nu ne puteamridica mai presus de ele.

De fapt, Mircea n-a inceput nicio expeditie de cuceriresi n-a avut sa poarte razboaie mari, nici n-a fost totdeaunanorocos, ci a trait, ca orice domn din vremea sa, cind invinga-tor, cind invins, uneori fugar inaintea turcilor, cum a fost dintoamna anului 1394, cind se adaposti la Brasov, pina in1397, cind lua parte numai ca partizan nenorocit al regeluiunguresc Sigismund la lupta de la Nicopol. A mostenit de

25 C.I. Bogdan, Documente privitoare la relagile Terii Romline,sti cu,Bra,sovul, I, Bucure§ti, 1905, p. 386 387

32

la bunicul säu Vladislav voda, cuceritorul Vidinului, o puterearmata pe care a pastrat-o tot astfel, cu boierii proprietaride mosii, cu oastea de tard, ce se stringea in caz de primejdiedeosebita, i, in sfirsit, cu unele contingente si corpuri intim-platoare. Un act de-al lui din 1415, prin care se scuteste unsat mehedintean, in partile Motrului, de toate sarcinile, adaugeca. proprietarii satului vor fi totusi datori a lua parte laoastea cea mare" (Kenn Kia Kouciiir,), i aceasta expresie se in-tilneste si intr-un alt act de la acelasi domn 26.

Oastea cea mica" erau boierii, pe cind cea mare"cuprindea in sine si rindurile de tarani chemati de lacdminurile lor pentru mintuirea terii primejduite. E indo-ielnic dad. Mircea a avut vreodatà macar o strajà a per-soanei sale domnesti. De o armata permanenta" in acestinteles, singurul care se poate admite se vorbeste numaipeste citiva ani dupd moartea lui, i doar ca un dezi-derat. Anume, nepotul si urmasul al doilea al lui Mircea,Dan voda, cerea de la unguri, aliatii lui, mai puter-nici si mai bogati decit dinsul, a i se plati o strajd de 600de calari i pedestri romani, ori si mai putini. i se adaugela cererea lui: un calaret roman are nevoie de un perperpe zi ca leafä, i trei pedestri români s-ar multumi la un loca primi un perper" 27 Comandantul de hotar al regelui-imparat ii dadu o mie de ostasi, dintre cari o suta de calari 28

Cum era alcatuità oastea romaneascd pe acest timp ni-oarata mai bine decit orice izvor unul neasteptat : capitoluldin Memoriile lui Walerand de Wavrin, dictate nepotuluisau Jehan, in care se descrie, cu un deosebit lux de amanunte,campania facuta. in 1445 pe Dunare de corabiile cruciate, suptsteagul papei si al ducelui Burgundiei, care erau comandatede Walerand insusi.

Domnul muntean i fiul sau mai mare, pe linga care seaflä un guvernator", om batrin si experimentat, care

26 Bogdan, Un hrisov al lui Mircea cel Bdtrin din 10 iunie 1415,in An. Acad. Rom., XXVI, nr. 4.

27 Et pedites volahi vel pauciores Unus Volahus eques pro suo sal-lario unius diei in uno perpele, et tres volahi pedites similiter in uno per-pole contentarentur" ; Szabo5, op, cit., III, p. 41; anul 1426.

28 Ibid.

3 Istoria a-matei romanwi c. 674 33

I.

fusese si la razboiul de la Nicopol, comand5. 6 000 deoameni 23.

Sint ostasi viteji i foarte zgomotosi, gens de grans lan-guaiges" 30. Poarta paveze, pavais. Intrebuinteaza in razbo-iul ce fac turcior corturi" de mai multe feluri 31 . In tabarase aduc ca provizii griu, faina, bob si ovas 32 Pentru a seaVea, la orice imprejurare, rezerve de hrana, se intrebuin-teaza gropi de grine, care se acopar. . cu pietre, dar, loculramiind neatins de bruma, prezenta ascunzatorii se descoperede multe ori 33.

Pe acest timp, românii cunosc intrebuintarea tunurilor,asa-numitelor ,bonibarde de lemn, cercuite cu fier, din care searunca ghiulele mari de piatra, care fac mai mult zgomotmai ales, praf, decit isprava. Wavrin spune ca tunurile noas-tre erau ceva mai mici, fara camera, asa incit, cind piatraera pusá in ele, raminea afara cel putin cu o optime" 34:Artileritii romani sint asa de zelosi, incit deseori crapacercurile de la tunurile slobozite prea rapede, i unii din ostasicad loviti de fragmentele lor 35.

Domnul are la indemina i un numar de patruzeci-cinci-zeci de luntri, pe care francezul le numeste, crezind ca li ziceperomaneste, manocques". Ele sint lamureste el din-tr-o bucata, ca o treuca de porci, lungi i strimte ; in eleincap multi romani" 36. .

Dar partea cea mai bogata 0 mai nouä din povestirealui Wavrin e cea care priveste cetatile muntene sau acelea depe malul drept care fusesera cladite adesea de aceiasi mesteri,oricum in acelasi stil i dupä aceIeasi n-iodele.

Enchiennes cronicques., ed. mea citath, p. 139 si urm.3° Ibid.31 Tenths et pavilions.32 Bledz,et farines. Gerbes de fèves et d'avoines.33 Es pays par den., ilz font grans fosses en terre, comme cysternes,

oU ils bouttent bledz, avoines et toutes manières de grains et puis coeuvrentles trous des fosses de grans pierres.

" N'avoient de chasse que trois quartiers, sans la chambre, sicques,quand la pierre y estoit mise, il en avoit bien la valeur de demy-quart-ier dehors..

35 Mid.S4 Qui sont d'une pieche, comme ung nocq aux pourceaulx, longz et

estrois, et beaucoup Vallaques dedens: en l'un plus, en l'autre moMs.

34

"22

si,

Iatg Turtucaia turceascg. Un pgtrat de ziduri are citeun turn la fiecare colt: unul e mai mare, ridicindu-se pingla zece picibare. 0 scarg de lemn de-a lungul lui duce la uncerdac, asemenea cu al culelor obipuite in Oltenia 37. Turnu-rile sint acoperite cu indrilã, pe care cronicarul o define0e

escais de bois". In dosul cetatii e o curte incunjuratgcu pnturi man i pari de lemn", desigur ca in Tirgov4teade la 1580, bgtuti adinc in pgmint i legati prin' impletituride nuiele 38.

Giurgiul are aceea0 formg pgtrat5. i acelea0 turnuri lafiecare colt, turnuri cu cerdac de lemn pentru atac i apgrare39.De la cetate pleac5. doug aripi de ziduri, care .,se rnintuie lamal cu &Ala turnuri aseinenea cu celelalte 40

Turnurile avea o grosime' de dOugzeci §i patru de picioare,anturile erau adinci de alte patru. Un pod unea ostrovul

cu malul sting.Atacul impotriva Giurgiului, care atunci era turcesc, se

face cu carg ce poartà un iel de fascine de vergi 41 -Neizbutindap., se intrebuinteazg focul. La urmg cetatea o capgta Vlad,

turcii, cari ie0serg din ea cu bung invoialg, furg a0eptatila un loc potrivit i uci0 de fiul domnului, care avea, in ceeace prive0e mila fat5. de un du0nan invins i respectul pentrucuvintul dat, alte pgreri decit ale apusenilor.

Cetatea Turnului e rotundg ". Crqtinii nu o pot lua prinnici un mijloc. Nicopolea din fat5. are doug aripi de ziduricu turnuri rotunde 43, iar despre Dungre o intgriturgde lemn ".

37 Ung grand bacicol et grandes allees d'aisselles de bois, duquel baci-col se deffendoient fort les Turcqz.

34 La basse court ..., grans fossez et pallis de bois entour ycelle.39 Garitde et bacicollée de bois.40 Deux petits pans de murs ... [Tours] pareillement bacicollées comma

/es autres.Cloies de gros bois atachids de grosses fourches de bois ; et si

y avoit autour d'iceulz chariots aussi autres cloies pendans ; p. 129.42 Grosse tour ronde, avironn6e de murailles en manière de braye.43 A deux costez de la ville pans de murs." Pallissade de bois en la riviere, qui alloit de l'un pan de mur jus-

ques a l'autre.

35

asa:

cetatii

t

Aceasta e tot ce se poate sti despre mijloacele de aparareale muntenilor, mijloace vadit putine, care 15.muresc cobori-rea principatului Terii Românesti intr-o stare de inferioritatefata de Moldova.

III. ELEMENTELE SI INCEPUTURILEOSUMI MOLDOVENESTI

I

Cea mai veche organizare militarl voievodalãin Moldova

Aici, in Moldova, Bogdan voda venise din Maramurasulslit incunjurat de voinici i de un numar mai mic de card-reti, de cavaleri, equites, carora li se zicea viteji. Pe unii dinacestia, ca Ianas Viteazul, ii si gasim pomeniti in cele dintai actepastrate ale cancelariei moldovenesti. Ei erau adevarati an-trustioni" de moda franca, si voda lua hotariri numai cu in-voirea lor, explicit aratata. Fata de acesti tovarasi, domnulcel nou, care se rdzima inainte de toate pe dinsii, se aratafoarte larg. El li intari stapinirea peste mosii cistigate de din-sii, din mila lui paminturi confiscate si paminturi de pus-tie" , sau pe alta cale. Tntr-unele acte de danie se spunea ca.daruirea efectiva sau intarirea se face pentru buna slujba"a donatarului 45. Cu gindul la asemenea masuri cronicarul Ure-che spune, in intäia jumatate a veacului al XVII-lea, vorbinddespre Iurg Coriatovici, presupus urmas al lui Bogdan,ca el au inceput a daruirel ocini prin tara la voinicii ce faceavitejii la osti". I-ar fi fdcut deci si pe ei cavaleri sau viteji.

Vitejii, a caror situatie era aceeasi ca a unor equites au-lae" sau milites curiae", erau 3.000 in veacul al XVI-lea ;in luptele lui Stefan cel Mare ei sint stralucita cavalerie boie-reasca, nimicita numai la 1476, in lupta de la Valea Alba,pentru a fi apoi facuta din nou. Ostasii de rind se numesc voi-

45 V. G. Popovici, in Primus Sturdza.

36

nici sau iunaci, adeca. feciori (dupa bulgareste, in ce privestenumele al doilea) 46, Hinsar 47, husar insemna de obicei hot,lotru ;hinsarii moldoveni erau deci ostasi, asemenea cu achin-giii" osmani, Cali nu primeau leafa si nu erau numarati saumacar prevazuti dinainte: oastea de dobinda" despre carevorbesc izvoare mai tirzii. Neaparat cä la aceste elemente seadauga, in zilele de mare primejdie i nenorocire, teranimea,gloata, care nu e datoare ins5. a sta mai multa vreme departede ogoarele si familiile ei.

Aceasta oaste era impartita, in ce priveste pe boieri insteaguri, asemenea cu banderiile ungurilor ; astfel de CTWORHsint pomenite Inca din 1432 48

II

Ceatile moldovenesti

Un rol de capetenie il au, in apararea Moldovei, ca si ina Poloniei [ ] cetcifile. Unele tirguri intarite cu santuripalisade, ca Baia, nu intra in rindul cetatilor adevarate, careau ziduri de piatr5. si sint comandate de pirciilabi, in numarde doi. [....]

Apararea o constituia la miazanoapte cetatea, foarte puter-nica, a Sucevei, a cat-id intemeiere se datoreste, la dreptul vor-bind, lui Stefan, care e si creatorul sistemului de aparare princetati si acela care a instituit pircalabiile. Ea a fost in stare sa seimpotriveascä unui atac, care tinu mai multe saptamini, dinpartea unei mari ostiri polone, cu tunuri, in fruntea careiastatea insusi regele loan Albert. Fusese dreasa de curind,dupa. ajungerea pin5. la Suceava, in 1485, a turcilor, din ceta-tile, de curind pierdute, ale Chiliei Si Cetatii Albe. Cind, pen-tru a doua oara, turcii, data aceasta cu sultanul Soliman cel

48 Cf. Bogdan, Relatiile, p. 49, 99, 113, 131.47 Cf. Ibid., p. 47, 199, Cf. I. Bogdan, Documentul Rd:enitor din 1484,

din An. Acad. Rom., XXX, p. 41 §i urm. Sa fi imprumutat moldovenii pehusarii noi, din veacul al XV-lea, al ungurilor, al caror nume inseamna. 1/20,nu cred. Feciorii husari" erau cei din urma ost4 (Bogdan, Cronice ine-dile, p. 41)

48 Ibid., p. 42-43, 181.

37

Maret Insui, intrara in Suceava, ei putura intra si in cetate,dar n-o stricar5. i n-o innoira", lasind-o ca resedinta lui vod5.8tefan cel Nou, adus de dinsii, a pacatosului de Lacusta.

Suceava fu incunjurata peste doulzeci de ani de catreboierii cari luaserä domnia lui roan vod5." Despot, si acuma-ivoiau i viata ; el iesi, invesmintat in cele mai mindre hainedomnesti ale sale, i, intimpinat la podul de la Areni, fu ju-decat" i ucis. Cetatea fu atacata apoi de Mihai Viteazul,care urmarea pe Teremia Movill, i cazu in miinile navali-torului.

Cea mai noul forma a Sucevei vine de la Movilesti, cariau stat bucuros in incaperile ei. Asediul contra lui Timus Ca-zacul si al domnitei Ruxanda, sotia lui i fata lui VasileLupu, domnul izgonit de catre noul stapinitor, Gheorghe Ste-fan, si de catre ajutatorii lui, munteni i ardeleni, inseamna ia-räsi o data insemnata in viata vechii capitale. La urma, maimulti ani de zile baciuirà in ea, de la 1691 inainte, polonii cra-iului Sobieski, caxe-si facura aici un sistem complicat de for-tificatii in care intra si m5inastirea armeneasca, zidità pe unalt deal, a Zamcai.

Din cetate, asezata pe un deal de lut, prapastios in cele maimulte parti, deasupra unei rpi adinci, avind in fata Inàlti-mile mai mici, care poarta biserica Mirautilor, cea mai vechebiserica metropolitana a Moldovei, asa de urit innoita, i pu-ternica Zamca, se mai pastrau prin anii'80 numai citeva fa-rimi'de ziddrie pamintul, grdmadit in lungii ani aiacoperea insa, pe linga multe rämasite de tigle, de discuriplaci smaltuite, de podoabe, de tencuieli cu stele de aur peun fond albastru, de arme si obiecte, de oase sfarimate,aproape intreaga structura esentiala a zidurilor, afarà delaturea din fata, catre oras, care in parte va fi cazut de vale,in surparea malului, iar in parte a fost desfacuta de tirgo-vetii din Suceava, cari si-au facut casele din aceste pietrebune si caramizi solid calite in foc. 0 curiozitate nobilá, uninteres rar si cu atit mai vrednic de laud5. pentru trecutulunui viteaz i vrednic popor care-i era strain, o pasiune dearhitect care stia sä treaca dincolo de realitatea si practicita-tea mestesugului sau, facura pe austriacul Romstorfer säinceapa, cu mijloace ridicol de putine, sapaturi pe dealulcetatii. Duse cu o nespusa rabdare i o mare iubire, cu o

38

crutare cuminte a banilor si fortelor ce se aveau la indemina,sapaturile dadura nu numai rezultate stralucite, dar, maimult decit aceasta, rezultate definitive si depline. Cetatealui Stefan cel Mare si a voievozilor ce i-au urmat in acest din-tii scaun sucevean a scuturat de pe fruntea ei cenusa veacurilorsi se infatiseaza astazi ca o mina, desigur, dar ca o ruinaperfect inteligibila. 49.

Cetatea avea dou5. santuri- de incunjur, fcrc apl in ele,cu toate asigurarile contrare ale traditiei. Patrat5., ca i a. Giur-giului, ea avea nu patru, ci sase turnuri rotunde. In loc sä fieinsa o zidarie inchisa ca acolo, ea cuprindea in sine o curtemare, in care se ridica un patrat de cladiri, cu carnarile pentrudomn i curte, cu adäposturi pentru ostasi, cu hambare de pro-vizii, cu depozite de arme, 0-ohiar cu paraclis, pe zidurile ca-ruia se mai deosebesc urme din chipurile sfintilor.

tnspre partea Muntelui, Romanul, cetatea lui Roman \ma.,asezata Rugg orasul de astazi al Romanului, Cetatea Noua"sau a Smeredovei, nu se mai. poate recunoaste astazi prinnimic, desi locuitorii arata unde a stat odinioar5. aceastáultima aparare sudicl a principatului celui restrins al Mol-dovei, asa cum era pe la 1400.

La apus, pe o culme rotunjitä asemenea cu aceea care -spri-jina cetatea Sucevei, a fost, Inca de la inceputurile domnieimoldovenesti, Cetatea Neamfului, numitä dupa apa ce curgepe linga dinsa. E aproape tot asa de bine pastratä ca si ceta-tea Sorocai, cu care samana si in ce priveste dimensiunile,si in ce priveste forma. Un viaduct, cladit cu oarecare meste-sug, duce la poarta de intrare ; patru turnuri se ridicau lacele patru colturi ale unui patrat de .ziduri care au o grosimede trei metri. Romstorfer a vizitat in treacat Cetatea Neamtu-lui, descriind-o intr-o brosura [....].

Desi Alexandru, fiul cel mai mare al lui Stefan cel Mare,a stat, mult timp dupà catastrofa dirt 1484 a cet5 tilor de laDunare si Mare in Tara de Jos, aici, in partile de munte,

49 Rezultatele capatate de Romstorfer, care a intemeiat i un micmuzeu al cet4ii, sint publicate, cu plume si unele desemnuri, In Bu1etinu1Comisiunii istorice bucovinene pin5. la 1902.

39

veghind intru apararea ei,desi a facut pe ling5. biserica luiStefan din Borzesti, in tinutul Bacaului, pe cea de la Bacau,acest din urma oras [....] n-a fost niciodatä incunjurat de zidu-rile unei cetati. tntr-un tirziu, Stefan cel Mare smulse munteni-lor cetatea cea noua de la Milcov, Crdciuna, dar se vede casi acest tinut vrincean, capatat astfel, era pus in rindul celordobindite de curind, caci pircalabii de Craciun a, cari au trebuitsa fie, nu se intimpina nici ei in rindul acelor pircalabi ce stauin rindul boierilor de divan, sfatuitori ai domnului.

III

Steaguri moldovenesti

0 intimplare fericità a facut sa avem dou5. din steagurilesupt care s-au luptat ostasii marelui domn. Daruite la Athos,ca semn de multamire catre impartitorul de biruinta, ele sevedeau acolo pang la marele razboi, cind cel mai frumos dinele daruit nou5. de armata franceza, s-a asezat intre relicviilefrumosului Muzeu Militar din Bucuresti. Ele au fost reprodusedup5. foarte bune fotografii, aduse regelui Carol si descrise deI. Bogdan intr-un memoriu din Analele Academiei Romdne,XXIV 5°.

Amindoua au chipul Sfintului Gheorghe ostasul, cavalerul,luptätorul pentru dreptate, liberatorul celor prigoniti. In-tr-unul el stä in scaun de stapinire, cu spata biruitoare razi-mata pasnic pe mina, pe cind doi ingeri tin deasupra-i cununagloriei ; balaurul stä, strivit, supt picioare. Pe celalalt, sfin-tul se lupt5. calare, si sulita cu crucea la capat strabate gitullighioanei, care se invirte de minie: din ceruri o mina indeam-na, pe cind, fugare din cetatea unde sta.' inchis imparatul,domnita cheama pe frumosul tinar in ajutorul celor impresu-rati si amenintati cu peire ; heruvimi zboara la cele patru col-turi, franjuri mari, cu flori si struguri, atirna. Legenda, infrumoase slove chirilice, lungärete, spune la cel dintli: O,luptatorule si biruitorule, mare Gheorghe, in nevoi si in n5.-

6° Un al treilea steag, tot cu Sf. Gheorghe, pare a fi tot moldovenesc.V. C. Caradja, in Revista istoria pe 1929, p. 145-148.

40

pasti grabnice-ajutator, si calduros sprijinitor, si celor scir-biti bucurie negraità, primeste de la noi si aceasta rugaciunea smeritului tau rob, a domnului to *tefan Voievod, cu milalui Dumnezeu domn al terii Moldovei ; pazeste-1 neatins, inacest veac si in cel de apoi, pentru rugaciunile celor ce te cin-stesc pe tine, ca sa te proslävim pe tine in veci ; amin. *i s-afacut in anul 7008 (1499 1500), in al 43-lea an al domnieilui". Iar dincolo, troparul are acest cuprins: Biruitorule,mare mucenic Gheorghe, roaga pe Hristos Dumnezeu sa min-tuiasca sufletele noastre acestea, tu care esti mintuitorul celorrobiti si saracilor aparätor, celor fara puteri vraciu, al imp5.-ratiei sot de lupte".

CAPI.TOLUL 11

LUPTE ROMANESTIPANA LA *TEFAN CEL MARE

I.'LUPTELE MUNTENILOR CU UNGURIISI LEGATURILE LOR RAZBOINICE CU DIN$II

Peirea lui vodä Litovoi. Biruinta din 1330a lui Basarab, domnul a toatá Tara Romaneasci

Cea mai veche lupta a romanilor pentru scopurile lor pro-prii e o infringere de pe la 1270: aceea din muntii Gorjului,in care Litovoi, voievodul oltean, care nu mai voia sä plä-teasca tribut ungurilor, fu batut de acetia i peri. Fratele sauBarbat intra in miinile biruitorilor. Ea se pomenete numaiin treacat, prin acte de donatie ungureti 1. Trebuie sa se fidat dincolo de trecatoarea Vilcanului ori a Turnului Rou,intre dou5. cete Mfg Insemnatate. Riul lui Barbat din coltulsud-vestic al Ardealului ar pomeni acea zi de nenorocire os-t4easca. Po1iticete, lupta are ins5. o insemnatate superioaracelei militare. Prin ea se facea dovada cà domnia sloboda aTerii Romanesti nu se putea intemeia de voievodul din stingaOltului.

0 a doua infringere urmeaza la 1330. Românii din pärtileArgeului i Muscelului sint batuti pe un cimp de luptä foartedepartat, in muntii peninsulei balcanice, la Velbujd-Chiusten-dil, de care sirbi, cu cari, de altfel, ai nWri n-au avut o di35-manie fireasca, nici lupte directe. E vorba insä numai de

1 Reproduse in Hurmuzaki, I.

42

invingerea unui corp de ajutor romgnesc, dar comandat chiarde domn, Bgsgrabg, fiul lui Ivancu (Iancu ; Tihomir), venit inajutorul rudei sale prin aliantg, tarul bulgaresc Mihail.

A treia oarg, in chiar acest an, avem a face ins5. cu o bi-ruintg., mare si intreagg, rodnicg in urmgri, fiindc. lupta sedgclea in directia naturalg. a dezvoltgrii noastre i pe pgmintulnostru, ocrotitor pentru ai sài. Ni-o pgstreazà un izvorcontemporan, povestirea care a lost apoi cuprinsä in deose-bitele versiuni ale cronicii unguresti mai vechi (publicate incolectia lui Florianus) ping la Thurdcz (in colectia lui Schwand-tner).

Stiind pe Basgrabg. slàbit, Toma, voievodul Ardealului,Dionisie", fiul lui Nicolae, fiul lui Ioanka" sau si Iancha"

.--r.cred cä ar trebui sg vedem in acesta un pribeag, nepot defiu aL unui alt Iancu indeamnä pe mindrul rege angevinCarol Robert la supunerea Terii Romgnesti, in folosul lui Dio-nisie acestuia ; cronica o i spune limpede: ut terram ipsiusuni ipsorum insultantium traderet possidendam", adecg pen-tru a da in stgpinire tara lui Basarab unuia dintre ei, neivali-torii". De fapt, Severinul e luat de Dionisie, care, neputindfi deocamdatg domn, e pus ban acolo. Desi Basarab oferà argspunde tributul de 7.000 de mgrci de argint, ungurii infrain t arg.

'Intrarea se face pe la Bran, si tinta e resedinta lui Bsà-rabä, Argesul. Izvorul spune e.g. se trece prin munti si pgduri".Oastea se rgtgceste prin aceste pustiuri si flaminzeste ; se cerepace. Regele se intoarce pe un drum in cursul cgruia 11 asteaptäo trgdare fazbungtoare. Cum a fost locul atacului, al Invàl-màelii al lungii lupte desperate, al vingrii cetelorrazlete, al peirii aproape desgvirsite ni spune lamurit contem-poranul : Pe un drum ce era in cerc si in amindoug pgrtileinchis cu maluri prg.pgstioase si, inainte, unde calea era maideschisg, fusese tdiat in mai multe locuri cu zggazuri tari" 2Recunoastem pozitia: e aceea de pe linia care duce de la Cim-pulung la Bran, in care drumul se afundà in cgldarea, potrivitapentru surprinderi i maceluri, zisg. Posada, dupg vreo posadd,

2 In quamdam viam quae erat in circuitu, ct in utraque parteripis prominentibus circumclusa et ante, unde erat dicta via patentior,ipdaginibus in pluribus locis fortiter fuerat circumsepta.

43

nebune,

o cetatuie, bulevard exterior sau strajd de cetgtuie 3 ce va fifost aice.

Rom gnii alearga pe sus, in margenea pgdurilor 4, aruncindsdgeti asupra otirii, ce era in fundul drumului adincit carenici drum nu se poate zice, ci ca o corabie strimtg" 5. Si inurna drumul fusese inchis i, din exemple moldovenesti, stimcum: cu copaci taiati i risipiti deodatà. Luptele, care tin devineri, 9 novembre, Ong. luni, 12, sc dau in aceastg. strimtoaregrozavg, in care miscárile luptgtorilor saingnau doar cu alecopiilor inguntrul unui leaggn ce se elating." 6 sau cu aleunei trestii de baltá ce se infioarg de vint".

Oastea ungureascà era alcgtuità din banderii, conduse denobili, dar si de clerici, de prepozitii si plebanii deosebitelorbiserici episcopale ; ba incg, fiind o expeditie impotriva unuishismatic, i un frate din Ordinul Dominicanilor, al Predica-torilor, mergea inaintea falnicilor cAlgreti, cu crucea lating aprigonirii in ming. Acesti luptatori aveau cu ei acele arme scum-pe, acele vesminte de mult pret, acele vase de argint, acei caide rasà, cu friie si sele impodobite, care ajunserd prada boie-rilor i teranilor lui Vodd Basarab bgtrinul. Regele era in-cunjurat de o curte strälucitä, din care faceau parte cei cari-1apgrarg., si pang la moartea lor : Desideriu, fiu al lui Dionisie,care schimbl hainele cu stgpinul sgu si fu, indatd, doborit desggeti, in mijlocul chiotelor de bucurie ca pentru un crai dus-man ucis ; Donch, care poate fi Danciul, cu fiul sgu Ladislas,vreun Vladislav, si magistrul Martin, fiul lui Berend. Maierau si cumani, calareti usori, in numar mare.

Perirg. prepositii de Alba ardeleang, de Posega, plebanul deSaros, cgluggrul dominican, cari, cu ura religioasa a unui timpcind dusmania politica lua prea adesea vesmintul religiei,furg tocati in cap cu mdciucile (locul lignei clavi, care ar ficuie de lemn", trebuie schimbat in lignee clave"), apoi o bungparte din curteni si, in sfirsit, destui cumani, pe cari cglaretii

3 V. Bogdan, Documentul Rdzenilor, p. 52 54.4 Superius discurrendo.5 Qui erat in fundo depressae viae, quae nec via dici potest, sed quasi

navis stricta.6 In quibus diebus collidebantur invicem milites electi sicut in cunis

moventur et agitantur infantes, vel sicut arundines quae vento moventur.

44

nostri stiura sa-i ajung5.. Trupurile nu putura fi luate de fu-gari, ci ramaser5. acolo, la locul nenorocirii. In acest singe seboteza neatirnarea noastra de unguri.

II

Luptele lui Vlaicu votid cu ungurii

Peste treizeci si opt de ani,al patrulea razboi cunoscut,deci, domn muntean era Vladislav, zis Laicu sau Vlaicu,fiu al lui Nicolae Alexandru vodà si nepotul lui Basarab birui-torul.

Peste unguri domnea fiul lui Carol Robert, Ludovic, regemindru si puternic, caruia, nu fara dreptate, i s-a zis cel Mare.Si el aparator al legii catolice, din care croia perdeaua ambi-tiei sale de cuceriri, Ludovic, se prefacu a pleca asupra turcilor,cari inaintau, intr-un rapede curs de izbinzi si anexari, spreDunare, si, in loc sa se incurce in lupta cu dinsii, smulse dinmostenirea, atuncea deschisa, a tarului bulgaresc AlexandruVidinul cu tinutul incunjurator, cu care facu un nou Banatunguresc. Cete românesti ii ajutasera, supt o ruda venita depeste munti, a lui Vlaicu, Ladislas sau Vlad din Doboca,Dobacescul. Bulgarii din Vidin tineau insa la ortodoxie si latarul lor Stracimir fiul lui Alexandru. Neputind sa-1 aibáinapoi pe acesta, ei bagara in cetate pe rom A.M. De aiciincepu razboiul.

Pe cind regele alerga spre Vidin, voievodul ardelean Nico-lae, cu Simion, fiul lui Mauriciu, i alti fruntasi" 7 ai s5i, cu osuma de nobili banderii ardelene Si cu scaunele secuilorintra prin Secuime 8" Deci patania veche invatase minte peunguri, si, in loc sa se mai incurce prin coclaurile primejdioasede la Bran si prin valea Dimbovitei, bogata in surprinderi caaceea de la Posada, Nicolae trecu prin pasul, de catre Secuime,al Buzaului, luind indata cursul Ialomitei (1369) 9.

7 Potiores milites.8 Ultra terram Siculorum.

Fluvium Ilumcza, Iloncha.

45

*

0 intaie ciocnire se intimpla indatd, caci romanii facuserape apá in sus oarecare cetatui de aparare" 10; Dragomir pir-calabul de Curte" al lui Vlaicu, comandant al cetatii Dimbovi-tei, poate al Bucurestilor 11, daca nu se admite cä e o con-fuzie de localitati si c5. cetatea e a Ialomitei, deci Tirgovistea,comanda pe cei dintài aparatori ai terii. Oastea ardele-neascá putu trece mai departe. Inainte de ce sä ajunga in par-tile de ses, ea dadu peste zuzagazuri si impletituri de spini sitrecatori foarte strimte" i romanii rasarira de jur imprejur,prin paduri si munti" 12 Aici se intimpla i nimicirea acesteia doua ostiri de navalire a ungUrilor. Peri vicevoievodul ard.e-lean, Dezsö, zis Wos sau Vas, poate un roman de obirsie, apoipircalabul acelei Cetati de Balla de pe Tirnave care era sa fiepeste o suta de ani feuda ardeleana a domnilor Moldovei.Petru Rufus", poate un sas, Roth, si doi fruntasi secui,acum nu mai ajutau cumanii cari nu datoriau slujba decitregelui, plecat in expeditie personala ,Petru si Ladislas,impreuna cu o multime de ostasi de rind. Fuga fusese im-pedecat5. de locurile mlastinoase si baltoase" 13.

Deci lupta aceasta, care se dadu in primavara, avu ca tea-tru smircurile Ialomitei in preajma TIrgovitli, pe care incer-cau cucereasca ungurii. Cu nici o alta parte nu s-ar potriVidescrierea precisa si exacta; care are acelasi caracter ca si de-scrierea luptei din 1330 si se afla in aceleasi compilatii.

Urmara luptele lui Nicolae de Gara, unul din stilpii Unga-riei pe atunci, cu romanii, pe la Vidin i cetatea Severinului,care fu luatà momentan inapoi de rege. Atunci se in-tad intai Branul, cu briganzi" din companiile razboinice in-ternationale i cu mesteri de arbaletti, de arc, englezi 14 CUaceasta regele Ludovic, neputindu-si supune. Tara Roma-neasca, socotea ca a pus macar la adapost Ardealul sau din par-tea unei navaliri muntene.

10 Ubi fortalitia et propugnacula erant per Olachos formata.11 Castellanus eius de Domloyka.12 Ulterius procedens inter indagines et veprium densitates ac passus

strictissimos conclusus ...; de silvis et montibus.13 In locis lutosis et paludosis, indaginose conclusi.

Brigantiis et balestrariis anglicis.

46

s-o

Asupra luptelor urmatoare ale lui Vlaicu lipsesc izvoarele.Nu stim deci cum a putut el ajunge in stapinirea Nicopolei,cum s-a batut cu Ludovic pentru Severin. Nu ni sint maideslusite navAlirile lui Dan I, nepot al lui Vlaicu, in Banatulunguresc, pe la Mehadia (ungureste: Myhald), intr-o vremecind moartea lui Ludovic aruncase in haos afacerile regatuluivecin.

III

.Legaturile lui Mircea voda cu ungurii

Nu sintem mai fericiti cu privire la campanfile lui Mircea,El n-a avut a face cu ungurii, cari 1-au si sprijinit in anii lui denenorocire: 1394-1396. Cu ostasii regelui Sigismund se luptainsa de doug ori, in imprejurari asemenea cu cele din1330 si din 1366, boierul care lua, pentru ceva mai mult dedoi ani, locul lui Mircea, Vlad voda

Ispravile si patanfile acestuia, care, dupä nume, arata safi invocat paternitatea lui Vlaicu un mare inaintas !sint cunoscute numai dupä o scurt5. mentiune in anumite pri-vilegii ale regelui Sigismund, ginerele lui Ludovic, si in actulsolemn prin care acelasi face danie pentru credinta si servicii,voievodului ardelean Stibor.

In 1395, Sigismund venise cu banderii si oaste ardeleneas-ca.', mai ales cu aceasta, pentru a pune pe Mircea, aliatul sau,din nou in scaunul muntean. El se cobori din Brasov, trecupe la Bran, unde nu vor fi mai ramas din mesterii de razboistraini adusi cu vreo douazeci de ani in urm5., apoi, calauzit deMircea, care-i pregati cele de nevoie pentru cale, el ajunse laArges, care fu dobindit pentru acesta, si, mergind spre apus,atinse linia Oltului. Pe Olt in jos se 15.sä in sfirsit regele, into-varasit de Mircea, pina la Turnu, pe care incerca in zadarsa-lia. Luptele de aid Vor fi fost ca acelea pe care le-am con-statat in 1445.

Chemat inapoi de moartea sotiei sale Maria, care-i dadusedrepturile de stapinire, Sigismund urma la intors aceeasi cale.Se pare ea: Mircea ramase in Arges. Dar la Posada se spuneanume, oamenii lui Vlad napädirá din munte asupra os-

47

tirilor regale care se intorceau si li adusera pagube insemnate.Amänuntele lipsesc insa asupra acestei de a doua lupte dinmuntii Muscelului.

In 1396, cind se fäcu, la Dundre, marea expeditie a cruciati-lor, intre cari germani si francezi, cu fiul ducelui Burgundieiin frunte, Mircea lua parte la dinsa ca domn al plaiurilor, pecind in ses, avindu-si resedinta in cetatea Dimbovitei separe ca sint Bucurestii, unde ocrotitorul turcilor putea safie mai usor ajutat , domnea inc5.. Vlad, invingatorul de laPosada. Se stie ca in lupta de la Nicopol mindrii apuseni nuvoirl sa ingaduie lui Mircea a lovi cel dintai pe spahii, osta-sii calari, feudatari, ai sultanului Baiezid, si ca ei cazura or-beste asupra falangei ostirii de Curte, pedestre, a ienicerilor,si fura nimiciti. Lupta mai tinu insä cu regele Sigismund, cuNicolae de Gara si cu boierii lui Mircea, pina ce regele fusilit a fugi pe Dunare, spre Chilia, Marea Neagra, Constanti-nopol si Marea Adriatica, pe unde, tarziu de tot, el se intoarse.

Un cronicar francez contemporan, Froissart, se plinge caaceia dintre cavalerii apusului cari puturà scapa pe malulsting full prädati de romani. Erau, nu ai lui Mircea, ci ailui Vlad. Acesta fusese atacat o data, in cetatea Dimbovitei,de voievodul ardelean al treilea care vine la noi in tar5.S./Thor, si fusese ranit, dar fall a pierde domnia. La intors,insa, Stibor isi desavirsi fapta: prins in aceeasi cetate, cutoatä familia sa, Vlad fu dus in Ardeal, de unde nu se mai in-toarse, asigurindu-se astfel st5.pinirea lui Mircea. In amindou5.cazurile, Stibor avuse numai trupe ardelene, si el urmaselinia Dimbovitei si Branului. Ungurii erau asa de siguri deMircea, incit dadura Branul in sama lui.

IV

Legaturi ale muntenilordupd moartea lui Mircea cel Baltrin

1. Pe la Bran trebuie sa fi venit, in 1420 pentru a spri-jini pe Miliiiilci, fiul si urmasul lui Mircea , impotriva unui var,sosit din Constantinopol, Dan al II-lea, fiul celui dintai,

48

al patrulea voievod. ardelean amestecat in afacerile noastre,$tefan de Losoncz. 0 scurta mentiune in cronica lui Thuróczni spune ca, intr-o lupta cu Dan, sprijinit de turci, periräsi Milaila, si voievodul.

2. Dan ajunse peste citiva ani insa aliatul sigur, vasalulcredincios si capitanul indraznet al imparatului rege Sigis-mund. In primavara anului 1427, acesta veni sa-1 restituiesi sa izgoneasca pe omul turcilor, Radu vodii zis Plemul, sla-voneste prasnaglava", sau Cafigol, Prostul", fiu din florial lui Mircea. E campania din 1395 innoita, cu deosebire caDan e in locul lui Mircea, Radu in al lui Vlad. Pe Sigismundil aflam la Brasov, la Cimpulung, si-1 vedem oprindu-se laTurnu.

3. Dupa moartea lui Sigismund grija terilor noastre treceindata asupra lui Ioan Hunyadi. Pe acesta si pe regele Vladis-lav il ajuta Vlad Dracul, varul si urmasul lui Dan, in campaniade la Varna in care, lovindu-se de zidul ienicerilor, peri acelrege ungaro-polon Vladislav si, impreuna cu el, legatul pon-tifical Lilian Cesarini (1444). E repetitia evenimentelor din1396: Vlad se unise cu crestinii la Nicopol.

4. In 1445, cind coräbiile cruciatilor yin pe Dunare, ele iauSilistra, Turtucaia si Giurgiul si ataca Turnul, cu ajutorul luiVlad voda. Hunyadi se coboara si el in toamna si intilnestepe crestini la Turnu chiar, mergind apoi cu ei pina la guraJiului, cind toamna tirzie-1 intoarce inapoi. El venise maimult ca un voievod ardeleanal cincilea, desi era guverna-torul de fapt in curind fu si de drept al Ungariei, cutrupe ardelene, pe drumul, calcat de unguri in 1394 si 1427,pe la Bran si pe malul sting al Oltului.

5. Peste doi ani Vlad si fiul sau mai mare, Mircea, erau ucisila Tirpr, pe Prahova, de Hunyadi, care navali in serbatorileCraciunului si prinse pe vecinul sail cu totul nepregatit. Huny-adi n-avea acum oaste, si, de buna sama, unise numai citevasute de calari de-ai sai cu tovarasii de ratacire ai unui preten-dent, poate Inca un Dan, care disparu rapede. As crede eaacesti putini ostasi venisera pe la Bratocea, luind calea Telea-jenului, intrebuintata deci acum intaiasi .data.

4 Istoria armatei romaneyi C. 674 49

II. LUPTELE MUNTENILOR CU TURCII

I

Legdturile lor

1. Cele dintai legaturi cu turcii le-ar fi avut inca Vlaicuvoda, care si-ar fi dat ajutorul la lupta sirbilor cu sultanulMurad in 1371 ; dar stim astazi ca romdni din Tesalia, suptcomanda greceasca, Mfg. ei singuri partasii acestei man infrin-geri crestine. Dar, supt acelasi domn, se \Tad in fata romanisi turci, la luarea Nicopolei de Vlaicu, o singura data pomenitàin treacat.

2. A doua oath e la 1394. In urma unor complicatii, acaror expunere nu-si are locul aici ", sultanul Baiezid, carevoia sa creeze o imparatie turceasca intocmai ca acea bizan-tina. de odinioarl, trecu Dunarea. Avea cu el ienicerii, nedes-partiti de persoana sultanului, spahiii feudali si achingiii pr5.-dalnici, iar, pe linga ei, pe domnii sirbesti din Macedonia, dela Velbujd, si pe fiul regelui Vucasin, vestitul Marcu Cralie-vici, feciorul de crai sau craisorul. Se trecu prin vadul de laVidin, ajungindu-se indata in sesul doljean. La satul Bovineiesi inainte Mircea, si birui. Lupta n-o putem reconstitui 16:cazura insal multi sirbi si craisorul Mr. Dar Baiezid avea pu-ten inca neatinse, pe cind Mircea era zdrobit de biruinta sa.Turcii trecura Oltul pe la Slatina si ajunsera la Arges, de undedomnul fugise la Brasov. Am spus si mai sus ca avangardaturceasca strabatu, pentru intaiasi data, trecatoarea Branuluisi pradä supt zidurile Brasovului.

3. Cind, dupa lupta de la Nicopol, in 1397, primavara,sultanul voi sa pedepseasca pe Mircea, el nu mai veniprin Oltenia, ci se indrepta asupra Silistrei, pe care o smulselui Mircea, care o tinuse citiva ani. Apoi se trecu pe aici inpartile de mlastini si pustiu unde nu se deschidea nici o cale.Turcii trebuirá sa se retraga imediat.

" V. cartea mea Chilia Fi Cetatea Alba, Bucuresti, 1899" E pomenita numai In Analele sirbeFli v. §i ale mele Studii Fi doc.,

III tradus si de Moxalie, In Hasdeu, Cuvente den batrini, II, In latinestede I. Bogdan, Archiv far slavische Philologie, XIV, cu interpretare istorica.de Jireëek. Cf. Chilia Fi Cetatea Alba, P. 65-66.

50

4. Citiva ani, Mircea se arnesteca in afacerile turcesti, tri-metind, dupa moartea lui Baiezid, prin aceleasi vaduri, pesultanul Musa impotriva fratelui Soliman. Cind Mohammed,alt frate, lua mostenirea amindurora, el nu mai veni in TaraRomâneasca, ci, in al treilea atac turcesc, curati numai liniaDunarii de cetati romanesti, luind Giurgiul intarit de Mircea.El cacti in Dobrogea cetatea Isaccei, la vad, si cetatea Ieni-Sale de ling5. Babadag, pentru asigurarea stapinirii osmaneasupra acestei tari, Dobrogea, numit5. astfel de turci dup5. Do-brotici, stapinitorul foarte putin cunoscut, ca obirsie si fapte,a cdrui mostenire crezuse a o putea lua Mircea.

II

Legaturile rázboinice ale urmaOlor lui Mircea cu turcii

Linia de cetati a Dunarii incearc5. apoi s-o ia, in momenteprielnice, urmasii lui Mircea. Pe cind Pippo Scolari, floren-tinul ajuns wan de Timisoara al regelui Sigismund, lupta. laSeverin si la hotarul sirbesc, Dan loveste Nicopolea, Giurgiul,Silistra, in campanii care tin doi, trei ani, si, din nenorocire,nu se pot reconstitui. Am vazut ca Vlad Dracul lug parte larazboiul din 1445 al cruciatilor si se alese macar cu Giurgiul.Acel care lua mostenirea lui, Vladislav vodd al II-lea, fu silitsa-si trimeata ajutatorii in campaniile lui Hunyadi, fära saputem sti sigur fapta lor ; erau insa ca si cei din 1444, calaretiusori si dibaci, potriviti sa lupte cu spahiii ; biruitori, ei pradaurapede tabara, invinsi, ei gaseau rapede drumul de intoarcereacasa. Dar acest Vladislav pierdu Giurgiul iarasi, daca nu-1va fi pierdut Vlad Dracul insusi.

Vlad dusese odata, in 1438, pe sultanul Murad insusi, denevoie mai mult decit de voie, in Ardeal, unde el pracla citevasaptamini. Oastea cea mare otomang e a treia intrare a unuisultan la noi va fi luat calea Giurgiu-Bran. Intorsul se vafi facut prin Poarta de Fier pe aici voila sa iasa ostasiisirbi ai lui Mezedbeg, cari, la incetarea armistitiului, veniserape la noi prin Vidin, desigur si navalira in Ar deal (1442) ;Hunyadi-i strivi la Sintimre, linga Muras.

51

Pentru a pedepsi aceasta indrazneala", beglerbegul Ru-meliei Sehabeddin, plecind din Adrianopol, veni la Silistra,

ca Baiezid sultanul in 1397, trecu Dunarea pe aici. Huny-adi il rdzbi in valea de sus a Ialomitei, pe care venise, cavoievodul Nicolae in 1396. Si in partile Oltului si in ale Ia-lomitei romanii nu crutara pe si in acest al doileacaz ei par A. fi luat o parte insemnata la lupta.

Astfel ajungem in epoca luptelor celor maxi ale lui Ste-fan cu turcii si muntenii ca aliati ai lor.

III. CELE DINTAI LUPTE ALE MOLDOVENILOR

Regele Sigismund in Moldova

Moldovenii avura in veacul al XIV-lea ciocniri cu ungurii,veniti, pentru a pedepsi pe rasculati, pe aceeasi cale pe carevenise si Bogdan intemeietorul. Regele Ludovic nu facuniciodatà personal o campanie moldoveneasca, avind alteledestule asupra umerilor

Dar Sigismund, ginerele si urma.sul sau, voind sä loveascape cumnatul sau din Po Ionia, Vladislav rage llo, care avea

pretentii asupra Ungariei si izbuti, o bucata de vreme,sa-si cistige pe amindoi domnii, navali, in toamna anului1395, in Moldova. El intelegea ca, prin izgonirea din aceastatara a domnului de atunci, .tefan vodd, un vasal al polonilor,el ar slabi si situatia lui Vlad voda Munteanul, care, acum inurma, 11 batuse la Posada.

Regele trebuie sa fi intrat prin pasul Ghimesului.Va fistrabatut de-a lungul Trotusului pina in valea Siretului. Va-dul de trecere pe malul cellalt era la Doljesti, in partile Ro-manului, pe care le apara de curind intemeiata cetate a luiRoman voda.De aici Sigismund trecu in valea Bahluiului simerse asupra cetatii Bahluiului, care se zicea de obicei Hir-15.u. Aici se dadu o mica lupta pomenita in privilegii ungu-resti si intr-o scurta mentiune a cronicei de tara si Stefan sesupuse. Bineinteles pentru a se rascula" din nou, indatadup5. intoarcerea, pe aceeasi cale, a regelui invingator.

52

invinsi:

I

sai.

si

si,

II

Ciocniri mai vechi cu polonii

Cu vreo zece-douazeci de ani in urma se daduse ceadintai luptà, aceasta biruitoare, a moldovenilor cu polonii.Ni-o povestesc amanuntit, la o data putin gresita, marele cro-nicar polon Dlugosz, care a lucrat in a doua jumatate a vea-cului al XV-lea dupa acte of iciale si traditii bune, si o biogra-fie, scrisä tot pe atunci, a episcopului Olesnicki, urmas al unuiadintre sefii invinsilor.

Neamul lui Bogdan se stinsese. Nu se mai crede azi instapinirea rusului Iurg Coriatovici, care ar fi fost adus, deunii viteji" si de boierii de obirsie ruseasca, din Galitia. Sotal unei femei cu numele de Musata, iar, in nomenclatura cato-lid., Margareta, un Stefan capata in scurt timp scaunul Mol-dovei. Dupa moartea lui, lupta pentru mostenire incepu intreacel Stefan, care fu invins de Sigismund in 1396, si intre unfrate mai destoinic, desi mai mic, Petru.

Stefan al II-lea chema pe poloni in ajutorul sau. Ei eraualcatuiti numai din calari, nobili din provinciile vecine ; cas-telani foarte cunoscuti ii conduceau. Oastea intra in mun-tii 17 Sepenicului sau Sipintului. Aici erau paduri batrine, siPetru pusese sa se taie trunchiurile, care erau numai usor in-tinate la intrarea ostirii dusmane. Deodata ele se pravalirafacind mii de jertfe. Olesnicki ramase schiop toata viata.

Versiunea data de Callimachus, in pomenita viata deepiscop, mai adauge si incidentul luptei personale pe care aavut-o inaintasul eroului sau cu un boier moldovean care enumit Luca (Lucius) Aprovianus (? aprodul). Si in aceastapovestire, ca si in celelalte vesti se adauge multa poezie laun adevar pastrat in liniile sale generale.

In curind polonii pretuira dupa cuviinta buna oaste mol-doveneascd. In actele de supunere catre ei ale domnilor dina doua jumatate a veacului al XIV-lea se prevede trimite-rea de auxiliari moldoveni in razboaiele craiului. Despre

17 Ploniny", zice, dupa poloneste, 0 un izvor 0 altul: asa numesc polo-nii muntii Carpati.

53

isprava unora dintre ei, in departata Prusie, la 1422, lingacetatea Marienburg, Dlugosz spune cu oarecare amanunte.

Moldovenii, cari se luptau pedestri i intrebuintau caiipentru drum numai, sau pentru fuga in acest sistem sta

superioritatea lor inaintaserl departe de tabara polonapentru a cerceta, a gasi hrana cailor si a prada 18. Vazindu-iasa de putini, teutonii imbracati in fier Ii atacafa cu incredere./n GHIã insa, ai nostri sar de pe cai si se ascund in paclure.Descaleca" spune Dlugosz cu usurintä, cum e firea

datina acestui neam, acoperiti de frunze si crengi, si selupta pe jos" 12. Cavalerii se incumeta a se lua dupa eia-i nimici. Atunci, ucenici ai tatarilor, moldovenii slobodde la adapost sigur sageti, care curg ca ploaia" 20 Frunteadusmanilor se goleste: ramin ranitii, cafi sint prinsi; ceilaltifug. 21 Triumfatori, cu prada i prini, ai lui Alexandru vodase intorc. 22

III

Lupte cu polonii: biruinta lui Bogdan al II-lea la Crasna

Afara de mici ciocniri cu Dan vodei pentru stäpinireamalului sting al Dunarii de Jos, care fusese muntean, si deun atac turcesc asupra Cetatii Albe, atac pe mare, provocatde aceasta dusrnanie cu muntenii pentru stapinirea Chiliei,Alexandru cel Bun n-avu razboaie. Cu citeva luni inainte demoartea lui, fu rapusa insa cea diniäi oaste turceascd, venitaprin Silistra si Tara Româneasca, pe uscat, asupra Moldovei,la 22 iunie 1431.

Indata incepurà lupte interne, cu mici cete de calari intrefiii i nepotii lui Alexandru, cari voiau stapinirea Moldovei.

Praedatum pabulatumque.Equis desiliunt, facilius, ut est natura et mos gentis, tecti fronde et

ligno, pedestres certaturi.28 Non secus quam imbrem.

Primis eorum ordinibns aut occisis aut captis, reliquos in fugamverterent.

22 Dlugosz, ed. a 2-a, XIII, p. 301-302.

54

21

si

sisi

In aceste lupte se amesteca o data si polonii, i lupta de laCrasna ne face sa mai putem vedea o ciocnire din veacul alXV-lea inainte de Stefan cel Mare.

Bogdan vodd, venit din Ardeal, rapise scaunul lui Alexan-drel, fiul lui I1ia voda, fiu i acesta al lui Alexandru cel Bun.Inrudit prin mama-sa cu craiul polon, Alexandrel trebuiasa fie sprijinit de vecinii de peste Nistru.

Astfel, in iunie 1450 se facu o oaste de navalire, alcatuitàdin trei corpuri. De-o parte, pribegii cu tinarul lor domn.Apoi palatinul de Liov, Petru Odrowaz, castelanul de San-domir, Przedbor Koniecpolski, cu oastea provinciilor Liovsi Przemysl. Un al treilea corp era format din nobilii Podo-liei, cu castelanul i capitanul lor, Teodoric Buczacki. Setrecu din Camenita, locul de adunare, la Hotin, care se aflaInca in miinile lui Alexandrel. Pircalabul Hotinului se pusein fruntea pribegilor.

In citeva zile, se ajunse la Prut, i cercetasii descoperir5.pe dusman. Se trecu insä slobod vadul, de la Fàlciu, desigur,si se porni asupra Vasluiului, unde pare sa-si fi avut temeiulputerilor sale Bogdan. Linga satul vasluian Lipovat se intr5.in codrii mari.

Bogdan oferi pacea, i negocierile tinura citeva zile. Retra-gerea polonilor incepu apoi prin padurea Crasnei 23, straba-tufa: de un singur drum ingust. Aici s-ar fi repetat tragediadin codrii Sepenicului, daca pircalabul Costea n-ar fi atrasluarea-aminte a capeteniilor polone. Acestia incercara intaia se incunjura cu card 0 a lupta astfel ca din cetate, dupä odatina pe care o imprumutase si Hunyadi de la husiti, de lataboritii ce se batusera astfel la inceputul veacului. Pe urmase intelese cä e o singurä cale de urmat: iesfrea din capcanapadurii. Deci pircalabul strecura iute pe aceasta cale carelebagajele i scumpul zalog al domnului; o singura aripa aPodoliei Ii intovarasea. Ai lui Bogdan se multamira a trimete,din desisuri, sageti asupra drumetilor.

Lupta se incaiera deci, in toata forma, cea dintdi luptelromdneascd M cimp deschis, in zori, a doua zi, 6 septembre.Erau trei aripi polone, cu Odrowacki, la centru, castelanul

23 In silva post vlillarn Krassne ..., [via] angusta et unica.

55

de Halicz de o parte, Buczacki de alta 24 ; se vedeau steagu-rile de Przemysl, Halicz, Sanok s'i Podolia. Calarii alcatuiauopt cete, pedestrii numai una.

Romanii aveau pedestrime mai ales, pe care o ascundeanumai o perdea de calari, ce se lasa repede imprastiata." 24In lupta cu ei, asemenea cu luptele de la 1396 si 1444 cuienicerii turci, fruntasii poloni, Porawe, Buczacki si altii,cad. Infringerea ar fi fost grozava daca romanii n-ar fi scapatpe poloni de urgia romanilor. Pircalabul, alergind., asigurafuga. El facu si ceva isprava impotriva celor ce sägetau dincopaci.

Bogdan se retrase la Birlad, prea slab si prea cumintepentru a urmari, dar cu constiinta Indreptatita ca a invins.Polonii adeverifa, de alminterea, iesind iute din Moldovalui 26.

24 In carnpo qui Krasnepolye appellatur, ad torrentem Krasnipotok,prope oppidum Wasluy

25 Una turma equitum hostilium tegebat peditem... Illa,retrorsumcedens, peditem... Hostium exercitus pedestrium robore magis quam eques-trium valebat... Equestribus pro maiore parte deletis( I ).

26 Dlugosz, XIV, p. 74 si urm.

CAPITOLUL III

LUPTELEDIN VREMEA LUI STEFAN CEL MARE

I

Luptele lui Stefanpentru luarea in stäpinire a Moldovei (1457)

fazboaiele pentru stgpinire care se dgcluserg inainte devenirea la domnie a lui Bogdan biruitorul, ca si acelea careurmarg dupg uciderea acestui domn si ping la intoarcereadin Tara Româneascg a lui Stefan, fiul lui Bogdan, prapg-diserg in bung parte cetele boieresti care statuserg, uneleimpotriva altora, de atitea ori si cu o inviersunare ce nu seintilneste decit in luptele civile, ale partidelor personale.

Cind in primgvara anului 1457, Stefan, Inca de tot tingr,dar nu farg o pricepere, cistigatg lingg tatgl sgu, in meste-sugul luptelor, trecu hotarul, spre a-si lua in stgpinire, cusila, dreapta mostenire, el avea cu dinsul citiva pribegi numai,cari-1 intovArgsiserg in fuga lui din 1451, precum si neapg-ratul ajutor de oaste munteang, dintre boierii lui Vlad Tepessi dintre curtenii acestuia 1 Se pare ca el a prins pe ucigasultatglui sail si uzurpgtorul Scaunului moldovenesc pe nepre-

1 Curtea" e pomenita la munteni Inca din vremea lui Mircea, cuprin-zind boieri ce nu stäteau la mosie, si luptatorii permanenti, cu leafa sau joicl(solda) si imbracaminte, creati dupa modehil unguresc de Dan al II-lea,iar numele de curteni se intimpina la inceputul veacului al XVI-lea ; Bogdan,Documentul Reizenilor, p. 40 si urm.

57

vestite, cgci altfel acesta ar fi avut unde sg-i tie calea si elar fi strins mgcar o oaste adevgratg. La tina", adeca lavadul noroios al Dolje#ilor din pgrtile Romanului 2, el avuintiia ciocnire cu oamenii lui Aron, desigur numai cu ostasiidin cetatea vecing (12 april). Dar, desi biruitor, el inselg pedusmanul sgu si, in loc sa treacä apa, la Hreasca, väzindu-sedescoperit, el se olg atre munte. La Orbic insã ii prind deveste pircglabii de Neamt, cad incercarg sg-i risipeascg, larindul lor, ceata, si nu pot nici ei. La Direptate", locul deosindg de lingg Siretiu", ping a nu ajunge supt zidurile Suce-vei, tara, cu mitropolitul in frunte, i se inching, fgcind astfelcuvenita direptate" lui Petru vodg Aron, care fuge far5. afi dat o luptà, fiindcg nici n-avuse puteri strinse in ved.ereaei. In citeva rinduri, pe care le-am talmäcit astfel, cronicaslavong a Moldovei povesteste in acest chip cele doug dintiibiruinte, asupra moldovenilor trgdgtori, ale lui Stefan 3.

Deci Stefan vodg, ggtindu-se de mai mad lucruri sg safad. scrie Ureche, insemngtor tirziu, mai nou cu aproapedoug veacuri, in romAneste al acestor imprejurgri nucercg sg aseze tam., ce de rgzboaie se ggti. ca au impartitostii sale steaguri, si au pus hotnogi si cgpitani, care toatecu noroc i-au venit". E o socotint5. a scriitorului din veaculal XVII-lea cind erau acum si hotnogi, dupg obiceiul ungu-resc, cad nu se intilnesc insl curent in vremea lui Stefan celMare. De fapt, insg, Stefan lug indatg mAsuri de organizarenoug, pe lingg acelea de innoire a boierimii cavalerilor, sea-zutg prin luptele pentru domnie, de intgrire a Curtii". Cro-nicarul polon Dlugosz, contemporan lui, spune anume cael cerea fiecgrui ostas s5. fie gata cu calul si armele sale sic5. cel ce nu-si indeplinea datoria aceasta era pedepsit, Milmilg, cu moartea. 4 Intelegem, dupg cele spuse cu privire

2 V. cap. 1.a Trei versiuni ale cronicei In Bogdan, Vechile cronice moldovenefli

pind la Ureche, Bucuresti,1891; Cronice inedite, Bucuresti, 1895 ; Letopisetullui Azarie, din An. Acad. Rom., XXXI, 1909: româneste in Cronica luiUreche, Kogalniceanu, Letopisele, I. Moartea, in 1456, a lui Ioan Hunyadi,ocrotitorul si ruda lui Petru, fa.cuse ca acestuia sa nu-i poatil veni ajutoaredin Ardeal.

4 Vol, XIV, p. 495. Eram textul mai departe, in capitolul despre sis-temul militar românesc in epoca lui tefan cel Mare.

58

la imprejurarile din Tara Fágarasului inc5. supt Mircea, caaceastá strasnic 5. masura privea mai mult pe boierii cariprimisera parninturi pentru a sluji la nevoie cu toate ale lor,pe voinicii" ridicati la vitejie" pentru slujba" trecutasi in vederea celei viitoare ; ei erau chemati pentru aceasta,spre cercetare" sau ceiutare" , fiind trecuti in revist5., cums-ar zice astäzi. Asa se facea cu curtenii, cu celleirafii" dinMoldova, urmasi saraciti si impovarati de nevoi ai acestorviteji", inca la inceputul veacului al XVII-Iea: s-au pri-lejit, scrie Miron Costin, atunce de venise si den tinuturileden jos niste steaguri de calarasi la cautare"5.

II

Itizboiul lui Vlad Tepescu sultanul Mohammed al II-lea (1461-1462)

Cea dintii lupta a lui Stefan era sa se dea impotriva vechiu-lui sail gazduitor si sprijin, al lui Vlad Tepes. La 1462, inprimavara, sultanul Mohammed al II-lea insusi pornise razboipentru a preface tam acestuia in provincie turceasca 6.

Ridicindu-se, ca odinioara Dan al II-lea, luptatorulpe Dunare, alaturi de contele de Timisoara, Filippo de'Sco-lari, Pippo Spano, prin anii 1420, impotriva turcilor, caprieten si in curind ca mdà a lui Matias, noul rege unguresc,fiul lui Iancu voda Hunyadi, Vlad se aruncl asupra cetatilordunarene, pe care le lovi asa cum insusi spune in scrisoarea-ide la Giurgiu, din 11 februar 1462, catre rege 7. Cete de boieri,miscindu-se fulgerator si intrebuintind in cale toate mijloa-cele vicleniei pentru a nu li se afla gindul 8, se ivira deodatala toate vadurile, fireste fara pedestrime si fara tunuri ; putura

5 Letopisete, I. 2646 Pentru sensul turcesc al acestui razboi, cf. a mea Gesch. des osman.

Reiches, II, p. 112 si urm.7 V. Bogdan, Vlad Tepq, Bucuresti, 1896, p. 78 si urm.8 V. In aceasta privinta descrierea expediOei facute de Tepes, dupa

caderea din domnie, impreuna cu tovarasi sirbi, la 1475, in Bosnia; Cony.lit. pe 1899; N. Iorga, Lucruri notui despre Vlad Tepes.

59

deci arde tirgurile de supt cetati i posaile, putura ucide,culege capete in saci pentru multumirea Mariei sale omfoarte bucuros de asemenea daruri; putura prinde robi, pecari-i strämutar5. prin sloboziile sesului muntean rau locuit.Dar nu putur5. lua cetatile insesi, de turnurile de piaträ alecarora se sfarma lesne aceasta vitejie usoara, plinä de focsi de avint.

Intai turcii vreau s5.-1 prinda pe Vlad. Vine pe malulsting beiul de Nicopol, capitanul Durfarii, Hamza. Se facea voi hot5.rnicia raielei cet5.tilor 9. Domnul muntean ii aflainsä inainte de a fi iesit din hotarul cetatii turcesti a Giur-giului. Hamza era in corturi afara de ziduri, poate la ceasde noapte. Romanii se arunca, in chiotele lor obisnuite O.

Cind portile Giurgiului se deschid pentru turcii ingroziti,intr5. si nävãlitorii. Aici arde si lemnul intariturilor lui VladDracul.

Urmeaza apoi porunci catre toti boierii si toate sträjileca sä loveasca unde pot. Ei se infatiseaza, tot asa de nepre-vestit, inainte chiar de a se sti ce a patit Hamza si c. malulsting e acum dusman la toate vadurile": La Vidin, Rahova,Ghighen (Ghighiu), Samovit, Sistov, poate la cetatea nou5."a Ruscicului, atacata de crestini la 1445, la Marotin, Tur-tucaia, Hirsova, Macin, Cartal, Rasova, Oblucita, Novoselo,adeca uncle cade Dunarea in Mare", si Chilia.Pe ling5. Hamza, care, prins, fu pus in tapa, pierira subasiide Rusciuc si de Nicopol, acesta din urma un coboritor alvestitului beg din vremurile lui Baiezid Fulgerul; la Rahovafu asezat un cdpitan roman, Neagoe, iar domnul astepta intoiul iernii la Giurgiu, cerind ajutor ungurilor. Primise acumvestea c. turcii vor fi adusi cu corabii, din mare pe apa Duna-rii, asa cum venisera, in vremile tatalui sau, cruciatii dela 1445".

Vlad era sigur ca pe la Vidin nu vor trece turcii: pe acolose pare ca venise oastea lui Murad al II-lea cind patrunsese

9 Ad metas super Danubium constituendas.10 In clamoribus hominum nostrorum.11 Afar& de Dridopotrom" cred ca am identificat toate numele de

stilcite, din scrisoarea latina a lui Vlad; cf. si cronica itaiianadin Iorga. Acte ci fragtnente, III, p. 12 si urm.

60

Ieni-Sale,

localitati,

In Ardeal. In curind 11 chema. vestea cà sultanul insusi e infruntea ostilor, care cuprindeau pe atunci cei vreo 7.000-10.000 de ieniceri si spahii si ca el cauta vad la Nicopol.Mare le vizir Mahmud, apoi beglerbegul Rumeliei, al Europei,care avea totdeauna aceasta misiune daca razboiul se purtain jumatatea apuseana de imparatie, data grijii sale, trecuracei dintäi, cu multi spahii ; achingiii o pornira inainte, prä-dind. Peste citeva zile numai, urma Mohammed al II-lea cuintreaga lui Curte si cu ienicerii. Tunurile turcesti 120 lanumar facura cu neputinta.o impotrivire a românilor, casi cele 300 de luntri, pe care Vlad le asteptase dinspre rasa-nit si care venirl de la apus, fiind din flotila de riu ce stateagata in riul sirbesc al Moravei 12

Mohammed n-avea, fara indoiala, gindul de a trece in Ardeal,unde se stringea oaste pentru regele Matias, care fagaduisea veni in ajutorul aliatului sau. El cauta, ca in Bosnia, cuciteva luni inainte, cetatile dusmanului sau, capitala inta-rita a acestuia. De un timp Scaunul domniei se coborise dela Arges, si era acum la Tirgoviste, in lunca Ialomitei.

Din partea lui, Vlad urmarea prin padurile acelui Teleor-man, al carui nume chiar, Deli-Orman, inseamna in vechiledialecte turanice padure mare", pe sultan. Nu-i trecea inminte sa-1 loveasca fatis, caci indrazneala ar fi fost prea mare.Se multamea sa atace pe achingiii razleti, cari rataceau prinvaile terii, pina foarte departe, in cete care aproape nu faceauparte din oastea imparäteasca.

Cunoscator desavirsit al practicelor de rdzboi al osma-nilor, ca unul ce petrecuse intre dinii o parte din tinereteasa, stiind chiar graiul turcesc, Vlad se hotari a incerca o sur-prindere de noapte asupra taberei pentru a descoperi pe sul-tan in cortul sau de purpura si a-1 ucide.

12 Izvoarele cele mai insemnate sint bizantinul Chalkokomlylas, editiadin Bonn (ceva §i in Dukas), i ienicerul sirb: povestirea acestuia se aflain frantuzc.ste, in colectia nepusa in vinzare a lui Dethier §i Hopf, editatade Academia Ungara, IV. Culegere de izvoare relative la luarea Constan-tinopolei i in Hasdeu, Arch. istoricd, I2, p. 8-11. Alte tiri se inseamnain lucrarea mea Studii istorice asupra Chilici si Cclatea Albd, Bucuresti,1900, p. 123 i urm.

61

Dupg datina de razboi a turcilor tabgra era minunat debine apgrata. Santuri de jur imprejur, terusi legati cu lan-turi, un cerc de camile; ostasi de dobindO si de pripas for-mau frontul intai. Apoi spahiii, asezati de amindoua partilecortului impargtesc, erau totdeauna gata sg alerge pentrua-lincunjura.R.Ozboiul purtindu-se in Europa, locul de cinste,la stinga, era acum al cglgretilor din aceastä. parte a impg-rgtiei, din Rum. Ienicerii fgceau la sfirsit strajg in jurul stg-pinului lor.

Ping atunci nu se intimping in istoria turceascg un actde indräzneala atacului impotriva persoanei imparAtestiinsesi. Numai cine cunostea, ca si tatgl &Au, Vlad Dracul,la Varna, la Cosovo 13, ping in cele mai amánunte, alcatuireataberei turcesti si viata ce se ducea inOuntru, numai un fostlocuitor al seraiului si tovargs al scolarilor cari erau sà fieagalele si rasii impargtesti, numai acela putea sg cuteze aincerca o astfel de loviturä si sg aibg norocul de a scapa cuzile, el si ai lui. Astfel, acea luptg de noapte, cu data neho-tdrit5., in cuprinsul laggrului turcesc ingrozit, e si unul dincele mai interesante episoade ale istoriei militare a osmanilor.

Spahiii Asiei furl rOspinsi de cei 7.000 de români, boierisi curteni 14 Apoi acestia se incgierarg cu straja pasilor Mah-mud si Isac, cel dintgi pe atunci vizir mare, iar celglalt unviitor mare vizir. Ienicerii avurO timp deci sg se ggteascal,si astfel planul nu izbuti. Dar ai lui Vlad, dupg ce ucisergcamilele, pradara in voie din bagajele ostirii impgraitesti.Numai o data cu ziva se retraserg ei in pgdurile de undeveniserd.

Urmarg ciocniri prin vAile Carpatilor cu achingiii prOdal-nici ai lui Ali beg, unul din Mihaloglii, feciorii lui Mihai",de la Dui-IA.1-e, si cu Omar Turacanogli, fiul cuceritoruluiTesaliei.

Pe cind boierii, cu familiile lor, se oploseau in cetatea, incun-juratg de apele unui lac adinc, a Snagovului, sultanul insusi

13 V Iorga, in Revue historique du Sud Est européen pe 1926, p. 130 urm.

14 Pe curtenii ii arata anume ienicerul sirb cu prilejul praclaciunilorla Dunare, in 1471 ; la Hasden, loc. cit., p. 10.

62

trecu pe valea Ialomitei si inaintg. ping la Tirgoviste, undeVlad ii preggtise privelistea multor turci trasi in teapa. Maideparte nu merse: rostul acestui razboi se isprgvise. Tarafgrä cetati nu se putea stdpini prin garnizoane. Astfel, el sefolosi de prinderea intimplgtoare a sotiilor si copiilor de boierisi de trgdarea acestora din uring, cari silirg, ei mai mult decitturcii, pe Vlad sg treacg in Ardeal, pentru a pune in locullui pe fratele lui, Radu, zis cel Frumos, pentru o veche pre-tuire, urmatä de pacate, in chiar lumea turceasca de undevenea. In iulie oastea turceasca se intorcea, in lipsd de hrangsi cu multe pierderi 15

III

Atacul moldovenesc asupra Chi liei (1462)

Tot in acest timp Vlad fusese nevoit a se indrepta impo-triva lui Stefan. Cu acesta era mai demult in razboi pentruacea Chi lie, care li trebuia aminduror domnilor si a cgrii stg.-pinire de cgtre moldoveni era destul de ispititoare ca sä sepoatg uita si inrudirea si leggtura de recunostintg. Stefannu chemase el pe turci, dar, stiind, din exemplul Bosnieicucerite in anul trecut, c5. sultanul vrea sg anexeze Tara Rom a.-neascg si temindu-se ca noua si strasnica vecingtate s5. nu-Iafle farg o granitä depling la Dungrea de Jos, el se hotgrisä incerce a lua Chilia, pe uscat, in clipa cind corgbii turcestivenite in Marea Neagrà se infatisau supt zidurile ei. La mij-locul lui mai Stefan era la Bacgu ; peste o lung el sta inain-tea Chiliei.

Cu privire la luptele lui Stefan irnpotriva celor citevasute de munteni, supt un capitan caci aici cg.pitanii"tineau locul pircglabilor s-a ggsit un grec vorbaret defelul lui Katabolinos ca sa ni pgstreze stiri. In laconismul ei

15 $tirile din Chalkokondylas, date, poate, de grecul Katabol diacde greceste al Portii, care dusese in 1461 scrisori de la Vlad, si caruia i seface in aceastä povestire un rol mai mare decit acel pe care intru adevarputea sA-1 joace.

63

eroic, cronica rnoldoveneasca insemnä doar atit: In anul6970 (1462) iunie in 22, a fost ranit Stefan voievod in glesnade pusca la cetatea Chiliei". In Chilia erau fiugi, tunuri ungu-resti si puscasi unguri de la Ioan Hunyadi, purtind cor-bul cu inel in plisc, sterna Casei lui, care fura aduse inapoiin Ardeal numai la 1595 16, cind osti moldovenesti si ostide peste rnunti cucerira de la turci Smilul, Isrnailul vecincu Chilia, unde pustile" fusesera stramutate dupa 1500.Si Stefan avuse far5. indoiala pustile" lui, asa incit in jurulChiliei batura citeva zile necurmat tunuri moldovene, tunuriunguresti si tunuri turcesti. Vlad alergase pentru a scapaaceasta cetate, singura din tara lui care era vrednica de acestnume ; el gasi insa, poate, pe ocrotitul sau de odinioara ple-cat inapoi, cu acea rana grea la picior, de care Stefan nu selecui cu totul niciodata.

V

Luarea Chiliei de Stefan (1465)

Cu orice pret si Chilia trebuia luata. In mijlocul iernii,printr-un atac neprevazut, Stefan aparu inaintea cetatii demult rivnite, noaptea, la 23-24 ianuar 1465, si iarasi tunu-rile moldovenesti incepura a bate cetatea din ostrov, farlca, data aceasta, corabii din mijlocul Dunarii sa ajute irn-potriva puscasilor unguri cari aparau stapinirea Hunyade-tilor, ce dadeau poate tot acestora veniturile ei. Incunju-rarea tinu trei zile, si acurna ungurii nu se mai putura tinea.A treia zi ei inchinau cetatea, in care Stefan puse pe pir-cdlabii Isaia si Buhtea, spre multarnirea locuitorilor ro-mani, cari se spune ea ar fi ajutat chiar la prinderea capi-tanului rnuntean si la darea orasului17.

16 V. Iorga, Acte Fi fragmente, I, p. 139, 141.11 Notitã mai bogata., in letopisetul moldovenesc; mentiune greita.

in Dlugosz, XIV, p. 408-409; cf. Iorga, Chilia i Cetatea Albd, p. 129 §iurm. Dupa Dlugosz, Radu ar fi luat de la unguri Chilia, ceea ce inseamndca ungurii din Chilia-1 recunoscuserd pe el in locul lui Vlad.

64

VI

infringerea ungurilor la Baia (1467)

Peste doi ani, la sfirsitul anului 1467, dupa ce MatiqCorvinul, regele Ungariei, potoli o miscare a sasilor dinArdeal, cari voiau Crai nou dintre dinsii, el socoti ca. a venitvremea sä rdzbune asupra lui Stefan prada din Secuime,luarea Chiliei si tainica sprijinire a sasilor. Deci navali inMoldova.

Din cronicile straine contemporane stim cum se alcatuiaoastea regala: obisnuitele banderii feudale, cu palatinul,episcopul de Fiinfkirchen si corpurile speciale ale privilegia-tilor, secui si sasi. Sa fi avut 10.000 de oameni vrednicide a fi numiti ostasi (40.000, in Dlugosz). Ii intoväraseainsä vestitul sef boem roan de Giskra, ai carui oameni adu-ceau cu dinsii deprinderea noului rdzboi al pedestrimii, lup-tind disciplinat in cercul carelor ferecate. Oastea avea simulte pusti" usoare.

Razboiul acesta pe vremea de iarna era o incercarede surprindere. La 19 novembre ardea Trotusul, la 29 Wileerau in Roman, care fu ars la 7 decembre, cu cetatea delemn, cu tot, dupa ce tabára statuse acolo zece zile. Nicairinu fusese cea mai mica impotrivire a moldovenilor. 0 ceataarse si Tirgul Neamtului. Nici o cetate de piaträ nu fuseseatacata ing. In Baia se facu insä im nou popas, inaintede a trece spre Suceava, pentru a pune in scaun pedomnul cel nou, Berindei. Orasul fu intarit dupa datinahusitd.

In noaptea de la 14-15 decembre, Stefan, ascuns atunciintre Moldova si Somuz, napadi asupra vechiului tirg sasesc.El avea cu dinsul puterile obisnuite: boieri, viteji, voinici-iunaci, iar ca gloatä, pe ciobanii si plugarii muntelui. Inmijlocul flacarilor care nimiceau vechile case de lemn, gar-durile de rachita si copacii livezilor, ungurii prinsi dupamasa, beti de yin si de trufie, fura in mare parte nimiciti,in zborul pripit al sagetilor trimise de flacai. Peri in macelsi Ioan DarOczy, voievodul Ardealului, iar regele primi treisageti, in spate cu toatele.

5 Istoria armatei romane§ti c. 674 65

La intors drurnurile se gasira inchise de pacluri raistur-nate, si abia putu sg. se strecure oastea, farg tunuri, cargsi bagaje inapoi acasg.".

Astfel e povestitä lupta cle: a) letopisetul slavon cu carac-ter oficial, un fel de monitoriu" laconic si eroic al timpului;b) de Dlugosz, care a intrebuintat, vadit, insasi scrisoareade biruintg, pierduta astazi, a lui Stefan.

Cel ce vorbeste din partea ungurilor, Bonfiniun, adaugeciteva lamuriri noua, dintre care unele, acelea anume careprivesc rezultatul luptei, sint vadit false. Cine ar putea admitecg. la Baia au cazut 7.000 de romani, unii mgcelariti ca

dupg infringerea" lor, iar dintre ngvglitori numai1.200? Iarasi nu e de crezut ca Stefan, care fusese prinspe neasteptate, sä fi avut vreme a intari pasul pe undepatrunsese Matias, rasturnind paduri in calea lui. Ca un-gurii ar fi aflat de planul lui Stefan se dau i amanuntecu privire la felul cum s-a facut descoperirea o spuneBonfiniu, pentru a putea adaugi apoi Ca toate erau in bungrinduiala la oamenii craiului, cä pe ulitile intortocheate aleBali fusese asezata calgrimea p2o,) ca in piata pgzea straja,iar la casa regelui, 200 de veterani, care ar fi facut minuni,ca maria-sa insusi, in loc sä fi fost ingreuiat de bielsugulbauturii scumpe, cum ni e ingaduit a crede nici n-a luatparte la mas5.21, lasind insg pe ceilalti a petrece mai departe,pe cind el lua cu sirguintg. si iutearã masurile trebuincioasepentru apgrare.

0 singura deslusire o culegem cu oarecare incredere. Bio-graful lui Mateias craiul aratg precis in ce loc s-a dat luptapentru viata sau moartea regelui, caci Bonfiniu insusi recu-noaste ca in acea noapte s-a luptat mai mult pentru viatadecit pentru demnitate"22. Matia ii avea gazda in piatg,

28 Cf. Dlugosz, XIV, p. 495 497 V. Gheorghe I. Bratianu, in Revistaistorial, V, p. 216 si urm.

18 P. 396-397.28 Praefectos equitum extemplo cogit, imminens ab hoste pericuIum

enarrat, omnes clam arma summere praecipit, stationes in civitate per omnesvias portasque disponit.

Incoenatus ipse mensae se substraxit.22 Ea nocte pro vita potius quam dignitate pugnatum.

66

21

priest,

la care duceau doua drumuri ; in piata era biserica; de cea-laltà parte a pietei, in fata cu casa locuita de rege, se aflalocuinta, acum paräsita, a episcopului catolic23.

Baia, veche asezare saseasca, avea, in adevar, in mij-loc o piat5.; Alexandru cel Bun, cu gindul la sotia sa cato-lica, ii daduse o biserica de piaträ, ale carii ramasite traiescinca, in curtea proprietätii. Acolo deci unde astazi buruienisalbatece cresc in umbra copacilor neingrijiti, unde ume-zeala deslipeste piatra de piatra, acolo s-a dat lupta dindecembre 1467 pentru izgonirea ungurilor din Moldova. Cubunavointa din mai multe parti, cu munca sirguincioasà,condus5. din mai multe parti, s-ar putea dezgropa fara indo-iala urme nepretuite ale vechii incaierari hotaritoare. Foculdin acea noapte n-a atins biserica cea cu cinci altare, sipina tirziu in veacul al XVII-lea acest lacas fara pareche inMoldova" isi inalta clopotnita puternica asemenea cu ocetatuie"24. Dar Baia cea cu 6.000 de locuitori, ca si Tro-tusul, nu se mai ridica din aceastä nenorocire; atita ispravafacuse regele catolic, aparator si raspinditor al catolicismu-lui: stricase doug dintre cele mai insemnate asezari catolicedin Moldova. 0 noua prad5. a Secuimii, facuta cu iutealavijeliei"25, de buna sama chiar dupa plecarea lui Matiasdin Ardeal, unde se zabovi citva timp, pedepsind cu moartesi pe pretendentul muntean Mihail"26, care ar putea fi pre-tendentul moldovenesc Berindei, banuit de tradare; acestdomnisor" nu se mai iveste, in adevar, dupa aceasta data.Stefan avea cu dinsul toata calarimea de 1.800 de oameni21a vitejilor; el momi pe Petru Aron la o intilnire cu boieriicari aratau in scris a-i fi prielnici, si-i taie capul ca unui hot.

Razboiul din 1467 nu e pentru cine-1 priveste de aproapedecit innoirea, de Stefan, a incercarii lui Vlad din 1462;

22 In parte fori regis erat hospitium qua ad episcopatum spectat:ubi duae quoque viae congruunt, quae basilicam amplectuntur.

24 V. vizitatia din 1636, Acte ,si fragmente, I, p. 80; Bandini, ed.V. A.Urechik in An. Acad. Rom., X, p. 234 si urm.

25 Quasi quaedam tempestas.26 Bonfiniu, kc. cit.27 Dlugosz, XIV, p. 525.

67

numai cit tabgra prost pgzita a unui rege ungur, fie si aju-tat de bande husite, se putea nimici mai usor decit a irrip'a-ratului turcesc.

VII

Lupta cea dintäi cu tatarii (1469)

Indatg incepurg rgzboaiele lui tefan cel Mare cu domnulroman de peste Milcov, Radu cel Frumos, care, dupg in-fringerea hotgritoare a ungurilor, se putea sprijini numaipe turci si reprezinta de fapt puterea i inriurirea lor din-coace de Dungre.

Acum ni lipsesc bogatele stiri de obirsie apuseang. Avemnumai marturisirile scurte ale cronicei moldovenesti, fiindcgletopiset muntean n-a fost niciodatg pentru acest timp ;ceva mai rasunä si in Dlugosz, dar gra insemngtate pen-tru istoria

Indemnati de Radu, tatarii ngvglesc intai in Moldova.Ina neatirnati de turci, acesti stgpini ai Rusiei rgsgritenesi ai Crimeii, ai Crimului, trgiau risipii prin sate,unde robiiii lucrau cimpul i ii pgziau vitele. E vechea viatg a semin-

iibor [...] Pe munca robului i pe cistigarea raz-boinicg a celorlalte prazi era razimat tot rostul tatarului.In fiecare primgvarg tineretul pornea spre terile mai slabapgrate, de unde se puteau aduce muncitori Mfä plata oriprinii cei marl, cari se rgscumparau cu bani grei. Aveauarmele inatinate ale ngvalitorilor lui Ginghizhan i Timur;mai ales arcul, cu ageata fgra gres; de oblincul selei spin-zura streangul pentru legarea celor robiti.

Odata terile noastre atirnasera de tatarii Horclei de Aur,Hordei celei mari, care in veacul al XIV-lea se sfgrimasein bucati, din care aceasta, a crimlenilor, era una. CetateaAlbg fusese tatareasca., ping ce o luarg genovezii, iar moldo-venii se asezarg in ea numai supt Alexandru cel Bun. Pela 1360 mai era Inca la hotarele noastre un Dimitrie, cape-tenie a tatarilor botezati28. Teri tatgrasti" se chemau ping

28 Zimmermann Werner, Urkundenbuch, II, p. 315, nr. 917: Deme-trius, princeps Tartarorum.

68

militarg.

turcesti.

pe la 1400 partile Chiliei si Cetatii A1be29. Despre lupta cutatarii, la Vladiciu pe Nistru" sat necunoscut a luiIuga Coriatovici, pretinsul domn moldovenesc din anii 1370,nu s-a vorbit nimic mai sus, fiindca, pe linga argumenteleaduse recent", si astazi eu cred31 cä documentul din 3 iulie1374, care o pomeneste si da numele unui Iacsa Litavor,loctiitor", la Cetatea Alba ar fi un Litovoi , e fals32.Dar dupa moartea lui Alexandra cel Bun, cind Moldova erastapinitä, dupa multe lupte, de cei doi frati Ilie si Stefan,impacati numai de forma, si pentru scurta vreme, o ceatade tatari prada in novembre 1439 Tara de Sus, ajungindpana la satul lui Botas, Botasanii. Peste citiva ani, in de-cembre 1440, Tara de Jos pate de pe urma lor, arzindu-seVasluiul si Birladul33. Deoarece un oras era al lui the sialtul al lui Stefan, se poate ca ei sã fi incercat a se scoateprin chemarea acestor pradatori salbateci, a caror iutealade oameni deprinsi cu stepa nemarginita intrecea si vi-tejia" vitejilor Moldovei. Mai tirziu, pe la 1450, tatarii seatineau in preajma Cetatii Albe, ratacind la pindà dupäcarele negustorilor ce mergeau spre Caffa, marele port geno-vez al Crimeii, in pustiurile de dincolo de Nistru, de undesi numele de Bialogrodensi" (poloneste: Bialogrod Ceta-tea Alba), ce li se dam. Petru Aron se temea de tatari. Elavea la dinsul doi printi tatarasti, fiii hanului Seid Ahmed,prinsi in imprejurari necunoscute.

Stefan capatase pe cei doi printi tatari cari incapuserain miinile inaintasului sau35. Hanul Hagi-Ghirai ar fi vrutbucuros sa-i aibà in mina, si el ii va fi cerut, insa In zadar.Asa va fi dorit si dupa moartea lui urmasul Mengli. Darnu acegi tatari se pornirà in vara anului 1469 asupra Mol-dovei, ci tatarii ceilalti, de la rasaritul riului Volga, ai Hor-

23 Cipariu, Archivu, p. 77-78; p. 37; Hasdeu, Istoria criticd, ed.a 2-a, p. 5; Venelin, Vlaho- bolgarscaia gramotd, p. 9; Afektici si Agurk InSbornicul din Sofia, IX (1893), p. 327-328; cf. Chilia fi Cetatea Albd,p. 73.

32 P. P. Panaitescu, fn Ornagiul Ilmsevschi.31 Cf. Studii ,si documente, V, p. 596 si urm.32 V. Hasdeu, Istoria criticd , I, p. 89.33 Bogdan, Cron. inedite, p. 50.34 Cf. s'i Hurmuzaki, 1 12, p. 675-677, nr. 516.33 Ibid. p. 694-699.

69

dei de Aur, peste cad stapinea Mamac. Ei pornira totodataasupra Rusiei polone si a Moldovei. Pe cind o ceata apuca spreJitomir si Trembowla, cealalta trecea Nistrul [...]. Nu ajun-sera insa pina la Prut. Pircalabii de Soroca i Orhei, ca sicetele de sateni, cu mosie din partea domnului, cari eraustrajä impotriva tatarilor"38 nu fiintau Inca, dar stafetedadura de stire lui Stefan. El insusi porni cu cei 1.500-2.000de viteji i cu boierii [...] Intr-o ciocnire la Lipinti ceade-a treia in codri, tatarii furl biruiti; fratele lui Mamac,Eminec, i poate si fiul lui, erau intre prinii moldóvenilor,cad nu voira dea inapoi (20 august 1469). Dupa biru-inta Stefan trase invatämintul ce trebuia: ficu cetate laOrhei, asezind acolo WIZ pircalab care se intimpina Inca dinoctombre al acestui an37, si imparti pamintul in pustie"strajerilor celor noi ai granitei38.

Dupl Dlugosz moldovenii ar fi biruit in cele doua luptedintii numai, iar in a treia ar fi fost batuti de tatari, cad,totusi, pierdura atunci pe fiul lui Mamac", cazut in miinileromanilor ; supt ochii sotilor tatari, Stefan ar fi pus sa-1rupa-n patru ; apoi solii Inii ar fi fost pusi in tapa, afarade unul care, cu nasul taiat, duse acasa vestea grozava.Astfel Stefan a räzbunat pe mortii sail'. Cita crezare tré-buie sa se dea stirii nu se poate spune.

VIII

Luptele lui Stefan cu Radu cel Frumos (1470-1473)

Printr-o navalire de iarna iarasi o surprindere Stefanardea, la 27 februar 1470, Breiila. 0 prada i o strica",spune letopisetul moldovenesc.

0 veche cetate, care pazea singurul vad in adevar adu-cator de bogatie al principatului muntean ; aici veneau si

33 Bogdan, Documentul Rdzenilor, p. 5.37 Uricariul, XVIII, p. 33.38 Cf. si Iorga, Isl. lui 5tefan cel Mare, p. 118 si urm., 325-326. De-

scrierea luptei in Dlugosz, XIV, p. 530-532; o scura notit5. cu data incronica moldoveneascä, versiunea din Putna, Bogdan, Cron. mold. inainlede Ureche, p. 145; Letotaseful ha Azarie, p. 92.

70

sa-i

corgbii din Constantinopol39. De intariturile ei nu se vor-beste. Poate c5. nici nu era altceva decit lucrari de lemnori o imprejmuire de gard bgtut cu pämint40. Turcii le ar-seserg la 1462, dar ele fuseserg fgcute din nou. Cu cele vreo2.000 de viteji, Stefan putu culege astfel färg nici o pri-mejdie prada bogatei schele dunärene. Radu alergg pangla Buzgu si ajunse de bung samg si la Braila, dar el nu maiggsi acolo pe Stefan41.

Inteles cu unii boieri moldoveni, cari plgtirg cu cape-tele pentru aceastg trädare, Radu voi sg nAvgleascg in Mol-dova, peste un an, si tot in miezul iernii. Ikiderea celorce-1 chemaserg il fgcu sg zgboveascg pang in mart. Lugdrumul din 1457 al lui Stefan insusi.42. Acesta era insg in-stiintat acuma. El iesi inaintea vecinului dusman la Sod,in tinutul Bacgului, cu toatg oastea lui. Aici se intilnirg intiiaoará in chip deschis cetele de curteni si boieri ale munte-nilor cu oastea de viteji, voinici si gloatg. a Moldovei. RaduVodà fu zdrobit: i se luarg steagurile si buzduganul, schip-trul cel mare". Boierii lui, prinsi, furg tgiati, afarg de doi(7 mart 1471).

Din ceas in ceas putea veni biruitorul sg-si rgzbune.Atunci se intgri intiia oarg de care Moldova Tara Roma-neascg. La Milcov, la vgrsarea lui in Siret, se zidi cetateaCraciunei; deasupra Teleajenului, la V5ienii de Munte deastgzi, se inaltarg zidurile unei a doua cetgti, care se numidupg aceastg. apà: Teleajenul; linia Ialomitei era aparataprin cetatea din Glierghila, a Prahovei, prin aceea din Flo-roti, a Dimbovitei, prin intgrirea cetatuii Bucuregilor. Ast-fel credea Radu sg-si poatg pgstra tara, Mfä sg cheme nea-pgrat pe turci, ocrotitorii sgi, de cari si el avea de ce sàse teamg.43.

39 Wavrin4° Chalkokondylas.41 Cf. Iorga, Studii si doc., III, p. XXXIV.42 lorga, Id. lui .tefan cel Mare, p. 129. 130, pentru Imprejurárile

politice.43 Cf. Jablonowski, Sprawy woloskie za Jagellonow, In Zródla dziejowe,

X, Varsovia, 1878, p. 28-30; Dlugosz, XIV, p. 557, V. s,i mai departe.

71

Radu iesi in tabgrg. si la 1472, dar numai in toamnaanului urmátor, cind putea fi sigur cà turcii nu se vor ames-teca, dgdu Stefan lovitura cea mare". Iargsi letopisetul mol-dovenesc e singurul izvor. La 8 novembre oastea lui Stefanintreagg. era strinsg la Milcov: aici se impartirg. steagurile,semn de rgzboi. Radu trebuia A. fie inlocuit cu pribeagulcare-si zicea Basarab vodg, si pe care lumea-1 poreclea La-iota. La vadul apei", al riului", si acest riu nu puteafi Milcovul insusi, apgrat de cetatea Craciunei, ci RimniculSgrat, astepta Radu. 0 adevgratg. luptä nu se inclestg,dar cete-cete se lovirg, si vitejii personale se fAcurg timpde trei zile. Fara sg. se fi hotdrit rgzboiul, Radu fugi in noap-tea de 20 spre 21 cgtre Bucuresti. Stefan il urrnäri cu atitainversunare, incit la 23 noaptea el era supt intdriturile eisi Radu trebui sg. fugg mai departe, cetatea nefiind in starede a se impotrivi mai multa vreme.

Biruitorul lug pe doamna Maria si pe fiica ei, numitgtot astfel o viitoare doamng. a Moldovei" , impreundcu visteria, si se intoarse. Peste o lung, insg, 15.000" deturci, veniti fgrg. indoialg din Giurgiu, dat inapoi de RaduInca de la inceput turcilor, asezau din nou in scaun pe acesta,-Mind pe pircglabii moldoveni si izgonind pe vodg Basarab(23 decembre). Begii dundreni trecurd Siretul, si apucard,fdra a fi opriti de nimeni, ping la Birlad, unde puserg ta-bara, la 31 decembre. De aici apoi roirg. achingiii, navrafiii,prgdind Moldova ping departe ; Radu-i c5.15.uzise. Pe cindsoseau in Polonia, la Curtea din Galitia a regelui Casimir,dougzecei si opt din steagurile luate muntenior, invinsul dela Rimnicul Sgrat se odihnea, in sfirsit, multgmit, la Bucu-resti".

Stefan, care alerg5. indatg, oprindu-se la Vaslui (ianuar1474), unde statu un timp cu doamna, cu fiul din flori,

" Pentru imprejurarile politice, v. 1st. lui .tefan eel Mare." Dlugosz scrie: duas filias".46 v §i Dlugosz, XIV, p. 600-601. Solul moldovenesc la rege ar fi

fost $tefan Thurkulecz", cu altii" ; aceasta ar insemna Turculet", dacan-ar fi mai bine a se admite purkulab" pircalabul. Stefan vorbea de aju-torul turcesc pe care-1 avuse Radu la Rimnic, si pentru ca sä atite pe cres-tini impotriva dusmanului sail: turcii erau prea mult ocupati in Asia pentruca sä fi rasat in cetatile dunärene mai mult decit garnizoane slabe.

72

Alexandru, i cu fiica, Elena, arata polonior Cá in ceta-tile cele noua ale Radului pazeste acum oaste turceascac. deci imp5.care intre dinsul si cel care i-a pradat tara cupaginii nu se poate. Citva timp el se temu de un atac albeglerbegului Rumeliei insusi, Soliman hadimbul sau eunu-cul, care se intoarse Inca din toamn5. de pe cimpul de luptaimpotriva marelui sah turcoman al Persiei i Asiei CentraleUzun-Hasan47. Cind insa beglerbegul incepu, cu toate pu-terile sale, lupta impotriva cetatii Scutari, in Albania", i sefacu lui Laiota rost de lupta impotriva lui Radu. Daca s-arpastra un letopiset muntean, el ar pomeni ziva cind penacesta; letopisetul Moldovei nu face insa invinsului de laSoci si Rimnicul &drat aceast5. cinste.

La o ciocnire cu turcii stia insa Stefan ca va ajunge.El 1u5. deci masuri la toate granitele sale. Tatarii, venitisupt Haidar, fiul hanului Crimeii, se oprira la Camenita(iunie), stiind ca la Hotin e paza buna. Laiota se dadusede partea turcilor, pentru cà nu putea domni altfel. Stefanse uni, daca nu cu Matias, invinsul de la Baia, macar cuoamenii acestuia in Ardeal erau acum doi pazitori dehotar acolo: Ioan Pongrácz si Vlasie Magyar, vestitul Ma-ghiarbalas pentru a inlocui pe noul tributar al turcilor.

Inca din 1473 Stefan era stapin in cetatea de la Milcova Craciunei", asa incit pe aici nu se mai putea trece: deaceea vor fi apucat begii dunareni nu drumul, de atiteaori calcat de osti, care duce spre Suceava pe malul dreptal apei cu acelasi nume, ci altul, nou, pe malul drept, carerazbea la Birlad, pentru ca de aici prin Vaslui si Iasi säajungä la una din caile de negot ce plecau din Suceava.Lui Stefan ii stätea insa in cale cetatea Teleajenului, V5.-lenii, si nu Gherghita insasi. La 1 octombre 1474, stiindbine ca turcii yin, i nevroind ca ei sä alba aceasta inlesnire,domnul Moldovei luã cetatea si *t5.ie capetele pircalabilor,

prinse pe sotiile lor, si atunci a luat multi tigani, i ceta-tea a ars-o". Asprimea lui Stefan fata de pircalabi s-ar inte-

47 Iorga, Istoria lui .5*tefan cel Mare, p. 144-145.48 V Iorga, Gesch. des osman. Reiches, II, p. 172.49 Cf. Jablonowski, loc. cit., p. 28-29.

73

§i

si

lege prin vreo navalire ce ar fi facut-o ei asupra tinuturilormoldoveneti vecine.

Laconic, letopisetul moldovenesc inseamnä apoi cä pestepatru zile se dal lupta cu ungurii §i cu TepelW, adec5.intre Laiota i fiul" sau Basarab cel Tinar, caruia pentrucine tie ce ispravi i se alipise aceasta porecla de Tepeli*Basarab cel Batrin biruit in ziva aceea unde, nu ni sespune, dar la 20 i el era infrint. De bung sama luptelese vor fi dat insa pe acolo pe unde Vlaicu voda se aparaseImpotriva voievodului Ardealului, 0 Vlad cel din 1396 avuseamindoug luptele lui cu Stibor, noul voievod ungur de pestemunti".

IX

Lupta de la Podul Inalt (1475)

Tutors din Tara Româneasca la sfir§itul lui octombre1473, Stefan trebui sa faca fara zabava tabara de aparareca O. in 1472. Si intr-un rind 0 in celalalt, el cuteza sa faca,tap.' de o navalire turceasca, ce nu se mai facuse 0.11ä a-tunci de nimeni: sii taie calea neiviilitorilor, dindu-li fat4o lupta. de la care atirna toata soarta razboiului §i intregviitorul terii.

li wza.' tabára la Vaslui. Locul i se parea cel mai po-trivit pentru o aa de primejdioasa incercare, fiind aezat

5° tiri, numai in letopisetul moldovenesc; cf. An. Acad. Rom., XXVII,p. 117.

Locul din cronica munteana: In aceiasi lunä la 5 a fost razboi cuungurii si cu Tepelus, si au fost Invinsi; la 20 din aceiasi lima a fost batut siBasarab", ar putea fi talmacit ca o lupta. indoitã a lui 5tefan, care sa fibatut Intai pe ungurii veniti cu Tepelu si apoi si pe Laiota. Dar atuncipentru cine lupta el? 5i cum se explica ajutorul unguresc al lui Matias,prezenta secuilor In oastea Impotriva turcilor, laudele regelui unguresc sideplina Impacare cu dinsul ? De ce Laiota merge cu turcii si Tepelus se ada-posteste la 5tefan ? Ce rost ar fi avut ca, supt amenintarea turcilor, tefansa porneasca Inca un mare si greu razboi ? Totusi, si Dlugosz, p. 623, pre-tindea ca .tefan batuse pe Magyar, care pada Tara Romaneasca, In frun-tea a 6.000 de unguri, si-1 izgonise: paulo ante sex millia Hungarorum,terram Valachiae ex praecepto regis Mathiae vastantium, Magerbalasch,duce eorum, aegre sibi fugam consulente, usque ad internecionem pros.travisse"; p. 623, Cf. si Iorga, Is!. lui .5.tefan cel Mare, p. 330-331.

74

pe o dIlmä, cu un tinut de pgduri imprejur, tgiat de vgiadinci i intortocheate, prin care curg riuri care sint in ceamai mare parte din timp mlgstini cleioase. La 29 novembre8tefan scria din Vaslui, cerind ajutor de la Pap5.51. Aveacu dinsul toatá oastea, ping la hinsarii pradalnici; ca unulce stgpinea de fapt, incg din 1469-1470, Secuimea, aceasta-iveni in ajutor cu 5.000 de oameni ; trupele ardelene careizgoniserg pe Laiotd alergarg la dinsul, in numgr de 1.800de ostasi, dar farg cApeteniile lor, cari nu voiau sä incurcepe rege cu turcii.

Beglerbegul Soliman trecu Dungrea pe gheatg in decem-bre, pe la Nicopol, vadul lui Mohammed al II-lea. De aicise poate ameninta mai bine Ardealul si trimete apgrgtoriilui acasg. Cine venea cu un beglerbeg stim: spahiii lui totisi citi ieniceri ii dgdea sultanul, deci nici intr-un chip cei120.000 de oameni52 cari se socot de obicei. Laiota, asezatdin nou in domnie, fàrã luptà, se adaugi turcilor cu cetelelui de curteni si boieri, simtitor imputinate de infringere.Astfel, cu muntenii si salahorii bulgari, cu achingiii prgdal-nici inainte, se trecu vadul Sirefului.

Oastea merse in liniste ping. la Birlad, unde begii Dunäriipoposiserg cu un an inainte. Mai departe se intra in necu-noscut. Totusi, se ajunse la Vaslui in bung rinduialg, cutoate cg drumurile erau pline de noroi adinc, intr-o neas-teptatg dezghetare, si neguri se ridicau desupra apelor cres-cute. Dar si mai sus, pe drumul Iau1ui, acolo unde riuladinc al Birladului primeste suvita de apg noroioasa a Raco-vgtu1ui53, fiMd din toate laturile desis de pgdure, se intilnioastea cresting,. Cronicarul polon, care copie stiri venite dinMoldova, hotgräste locul astfel: pentru cgluggrul de la Putnacare scrie letopisetul lui 8tefan vodà locul de luptg e numai

51 V. lorga, Istoria lui .tefan cel Mare, p. 148-149.52 In cronica lui Angiolello-Donado da Lezze, ed. Ursu, 1910, se socot

30.000 de cal'ari (p. 83).53 Circa paludem Rakowyecz et fluvium Bcrlad; Dlugosz, XIV

p. 621.

75

la Vaslui (He KanSH). Ureche singur va numi, mult maiPodul Ina le".

Ace lasi calugar inseamna doar biruinta in smerite cuvintede lauda catre Dumnezeu, clind ziva: 10 ianuar 1475, carese intareste i prin documente55. Dlugosz stie numai Ca se-cuii erau in frunte si nu pomeneste de unguri, al caror rol

arata regele Matias in sclisorile-i trufase de dupei izbinda.Cu bucurie, polonul, dusman al ungurilor, inseamna cá eiau fost striviti"56. Atunci Stefan insusi hotari, aruncindu-seasupra dusmanului cu 40.000 de oameni, in cea mai mareparte terani"57. Urmeaza prada, goana, fuga de citeva zile

turcilor, plecarea corabiilor imparatesti denaintea ChilieiCetatii Albe, care se apara din greu55, si apoi obisnuitul

mare ospat, la care voinicii de isprava se fac viteji, cu pa-minturi. Se taie, se trage in tapa, raspingindu-se cererilede rascumparare59. Patru begi, treizeci i sase de steaguri,din cele patruzeci prinse, merg la regele Casimir, de a1 caruiajutor era nevoie neaparat fata de amenintatoarea intoar-cere ofensiv5. a turcilor. Si papa din departata Roma Iiare partea lui din glorioasa prada, ba chiar si craiul Matias,cu care, de fapt, se facuse Inca de mult impacarea.

Lamuririle pe care le adauge Ureche dupa traditia pas-trata /Jana in zilele sale cuprind, pe linga unele stiri folosi-toare, altele care nu se pot admite. Astfel, in ianuar, eradesigur cu neputinta sä fi slabit caii turcilor cei gingasi"

pe o vreme cind spahiii din Europa aveau in parte cai ca siai nostripentru ca Stefan a fost invatat de au pirjolit iarbapeste tot locul". Explicatia biruintei fulgeratoare prin neguracea mare, cit nu se zareau unul cu altul", poate fi insa, cumvom vedea, adevärata, ca si inselarea, stratagema cu sunetul debuciume i trimbite", care, dind semn de razboi", facu

" Cf. si Burada, in Rev. p. ist. arch. si fil., II, P. 429; Xenopol,1st. Romani lor, II, p. 323-324.

" Col. lui Traian. VII, p. 423-424; Acta extera, V, p. 300.La Dlu-gosz: 17.

Acies obtritae.57 In quibus maior pars erat agrestium." Cf. Iorga, Chilia i Cetatea Alba% p. 139 140.

Scrisoarea din Buda, Iorga, Acte ,si fragm., III; V mai departe.

76

tarziu,

asi

"

II

pe turci de nemerira in apa i luneä" 60, trebuind apoi säbaltac5.iasca prin mlastina si s. taie copacii, s5. sfarimelunca" pentru a-si face drum, pe cind Stefan Ii lovea inspate, din dos", cu oaste tocmita". Spahiii, neavind undesä se desfasure i sa se refaca, sa se tocmeasca" i sa seIndrepteze", fura astfel taiati in desime", luindu-li-sepu#i/e. Fugarii ar fi iesit din codru in lume", abia unclepurcede apa Smilei". Se adauge si aceea ea urmarirea birui-torului a tinut pana la Vadul turcilor, de linga Tonasesti,la Siret, simplà potriveala, fireste, dupa acest nume devadul turcilor".

Acestea le aflam de la Ureche, si trebuie s. le primimnumai cu acea indoiala critica pe care o inspira orice izvortirziu. El spune si de movilele mortilor care s-ar putea gasisi astazi, si care au indexnnat pe invatatorii de la Rebricea,ca i fiinta pang astazi a bisericii lui Stefan de la Scinteiavecina biserica in care se deosebesc liniile arhitecturiidin acel timp i santurile de la Scheia, sà propuie ca loc alluptei lunca de linga un riulet din acele parti. Cu privire laacele movile, un calator polon, Stryjkowski, care a strabatutterile noastre pe la 1570, zice cä le-a vazut linga balta Raco-vatului, in apa Birladului" deci el transcrie, in ce privestelocul, pe Dlugosz, si a descoperit i trei cruci de piatra,cum zice cä le-ar fi gasit i pe locul celei dintai lupte laPosada 61 Dar el pare sa fi fost inelat de crucile, fara insemna-tate istorica, ce margenesc de atitea ori drumurile noastre.

Podul, care se rupe, i multi se ineaca, zapacita navalapeste sfarImaturile lui, sägetarea de romani a celor buima-citi se intilnesc si in povestiri italiene contemporane 62, asaincit in privinta acestui amanunt nu mai poate fi vreoNimicirea prin foc a locuintelor in calea turcilor si retragereala munte, masura potrivita cu datina romaneasca de a lupta,

luata Inca de Tepes in 1462, e atestata de scrisoarea unuinegustor ungur, cu care vorbise un roman care insusifusese la lupta" 63. Romanii sint 60.000 ( !). Locul luptei

60 8i o scrisoare contemporand vorbeste de certa palude" ; Iorga,Acte ,si fragm., III, p. 35.

Hasdeu, Arch. istorica, II, p.: 7, 11.62 Analele Magno; lorga, Acte i fragrn., III, p. 87.63 Ibid, p. 92 si urm.

77

si

si

se arata in acest pretios izvor astfel: linga apa erau douàhi:A.10mi, de o parte si de alta, i o cale la mijloc: pe acolotrebuiau sa. treaca" 64. Pe fiecare inaltime se aseaza. oamenicu tunuri, cari trag, la un semn dat, de septe on". Si negurase adevereste: si era negura", spune scrisoarea65. In chiotincep turcii. Cind ajung la strimtoare, de nu se putea da inlaturi" 66, pornesc tunurile. Atunci alearga secuii, ca inDlugosz, 5.000, fata de 7.000 de turci can iesira la lumina.Si nici un secui nu trebuia sa fuga, supt pedeapsa de moarte".Ei rasping pe turci, dar cad 3.000 sau 1.500 din ai bor.

Acum vine atacul lui 8tefan, cu pedestrii romanitunurile, si oastea se risipeste. Trei zile tine urmarirea, calede douasprezece mile, sute de mii de oameni inecindu-se inSiret si in Brates, a caror gheata, slabital, se rupe. Pe caistau ca znopii pe cimpul de secere" 67. Multimea ineaca, peDunare, corabiile cele

Dupa. alte scrisori, reproduse in cronica austriaca a luiUnrest 68, Basarab cel Tina", Tepelus, ar fi facut si el ispravain aceasta urmarire a fugarior, batind pe un pasa crestin",cu 8.000 de calareti. Am intelege atunci de ce acest vechiocrotitor al ungurilor, care, dupa izgonirea din tara lui, eraacum in tabara lui 8tefan, apoi in a lui Báthory, a trimesspoliile, steaguri si arme, cai si trimbiti, la Pesta, de undecutare din aceste lucruri turcesti ajunse in mina unui nobilstirian, cunoscut cronicarului 69.

Astfel, din cercetarea izvoarelor, aceasta mai mare biru-inta a romanilor se desface in urmatoarele acte: tabara lui

" Nit weytt von dem Wasser sein zwen Berg auff zwayen Seyttenund ein Weg dardurch: da haben sie durchziechn lassen", ibid., p. 93.

65 TJnd es ist nefflib gewesen.In ainer Eng das sy nitt auff die Seyten haben mugen weichen.

67 Das sy lagen jn den Wegen alss dye Garben in eym Traufeld." Ibid., p. 96 si urm.69 Ibid., p. 97 98 Wasser-Wayda" e Basarab; da.cà un alt izvor

zice: Basarab Maior In loc de Minor, Col. lui Traian, VII, p. 423-424;Acta extera, VII, p. 229-230, nu trebuie sã ne Inse1e; cf. Bogdan, Doc.

regeste, p. 86-87; ed. a 2-a; p.133; V. §"i Iorga Indreptclri ,si intregiri,din An. Acad. Ront., 1905, p. 19 (117).

78

dintai.

"

si

ti

§tefan la Vaslui ; venirea turcilor pe la Nicopol ; trecereaSiretului de din0i, wzarea moldovenilor la strimtoarea 0la podul Racovatului, unde da. in Birlad; atacul secuilor,cu pierderi mari ; improFarea tunurilor ; atacul personal allui tefan cu infanteria teranior ; urmarirea cu vitejii 0hinsarii ; luptele lui Basarab cel Tinar in Tara Romaneasca.

De Boboteaza acum in urma", scrie, la 25 ianuar 1475,din Suceava $tef an insu0, cu a carui marturie incheiem, atrimes imparatul turcesc oaste nespus de mare a turcilor,120.000 de oameni la numar, i cu aceea avea ca frunta0pe cei mai de aproape, mai mari 0 mai iubiti oameni ai lui. PeSoliman, p* i Beglerbeg, cu toata Curtea" adica ienice-rii , acelui imparat i cu toti spahiii din Rumelia, §i cu dom-nul din Tara Romaneasca, cu toata puterea lui. $i Isa beg,Ali beg, Schender beg" cei trei Mihalogli, de la Dunare

Daud beg, Iacub beg, begul de Vucitrn", . . . nume nei-dentificabile , begul din Sofia . . . , Piribeg, Iunus, Isac pasa§i toti pradatorii lor" Husarn , cari sint atotputernici 0au fost voievozii acelei o0iri. Cind am vazut noi o oaste apde mare, ne-am ridicat vitejqte, cu trupul nostru 0 cu an-rnele noastre, i li-am statut impotriva 0, cu ajutorul luiDumnezeu cel atotputernic, am invins stra§nic pe acei dw-mani, ai no0ri i ai cre0inata4ii intregi, 0 i-am sfarimat,i i-am calcat in picioare 7°".

Inca din mai urmator se incearca o lovitura asupraChiliei 0 Cetatii Albe: $tefan izbuti sa raspinga, prin pirca-labii sal 0 alti boieri, pe begii carora li se incredintase aceastäcucerire. La Cetatea Alba, moldovenii pusera mina pe celepatru tunuri ce fusesera coborite din corabii ; la Chilia du-manii gasirá cetatea sfarimatá din porunca lui $tefan insu071,care o facu apoi 0 mai frumoasa, inchinind in ea 0 o bisericaSfintului Nicolae. Astfel, pe cind turcii luau Caff a In Crimeia

7° Italienete. in Col. lui Traian, VII, p. 420-421 0 Acta extera, V, p.301-302 ; nemte#e, In lorga, Acte ,si, fragm., III, p. 91-92 0 o forma latinkoriginalk e pomenitk ibid. p. 92.

71 Iorga, Acte #. fragm., III, p. 89.

79

castelul vecin al Mangupului (Theodori), de unde *tefanadusese cea de-a doua doamna, malul moldovenesc al

Dunärii i Marii Negre scapa de cucerire. 72

X

Lupta de la Valea Alba (1476)

Razbunarea sultanului fu aminata insa pentru anul 1476.Data aceasta, *tefan trebuia sa fie lovit din trei parti, sidin toate Med ca el sa fi putut sa se astepte: tatarii erau sänavaleasca pe la tefanesti pe Prut, asupra Sucevei, co-ràbiile sa se infatiseze inaintea Chiliei si Cetatii Albe,iar turcii calauziti si acum de munteni, erau sä ntre,supt calauzirea sultanului insusi, de-a dreptul, pentru a nuli se prinde de veste, prin vadul de la Isaccea.

In mai tefan raspinse cererile turcesti: cedarea celor douácetati, prinsii din 1475, fugarii din Caffa cari se adapostiserala Cetatea Alba, in sfirsit, haraciul pe trei ani 73. La Galipolese gatira indata corabiile pentru Dunare, iar la 13 mai sulta-nul iesea din Adrianopol 74.

Atacul impotriva cetatilor dunarene nu izbuti nici dataaceasta: ienicerii, cari se coborira din luntri, fura raspinsi.La Cetatea Alba, care fusese intarita pe rind de pircalabulFedorca, in 1440, de pircalabul Stanciu pe vremea cind eracite un singur pircalab , in mart 1454, primi nouafacindu-se de iznoavá poarta cea mare, de pircalabii Luca

Harman, in 1475 1476 75. Chilia, cum s-a vazut, fusese

72 lorga, °Witt i Cetatea Albá, p. 140 si urm.78 Iorga, Acte i fragmente, III, p. 56.74 Ibid.; Drumul turcilor n Angiolello, ed. Ursu, p. 86 si urm.78 I. Bogdan, Inscripliile de la Cetatea Alba' si stdpinirea Moldovei asu-

pra ei, din An. Acad. Rom. XXX. D. profesor Olgierd Gbrka atribuie luiHarman noua cronica, In limba germana, a lui tefan, pe care d-sa a gasit-ode curind la München. 11 rugasem sa mi-o comunice, dar, scrisoarea mea nea-jungindu-i, a trebuit sã ma lipsesc de acest neasteptat izvor, despre care mis-au spus asa de atragatoare lucruri.

80

si

isi

intariri,

i

cladita din temelii chiar dupä risipa din 1475, sau, mai bine,se risipise vechea cetate din ostrov si se facuse in loc altape term, in fata 76

Nici navala tatarior din cimpiile Cetatii Albe", carivenir5, in numar de 10.000 si. culesera mii de robi, nu izbuti:pircalabii Cetatii Albe ii batura inainte de a trece Nistrulinapoi si li luara bogata prada de oameni77.

Tatarii cari navaliserä in Tara de Sus, cu doi hani unmirzac", trecind Prutul, cum s-a spus, la tefanesti, ingro-zind Suceava si silind pe doamna lui tefan a-si gasi un ada-post la Hotin, fura opriti de tefan, care-i intimpina la jum5.-tate de zi de Suceava. Dar ei putura sa se intoarca nevat5.-mati, cu tot ce cistigasera 78

Pe la inceputul lui iulie se mintuise, de bine, de rau, cutatarimea 79. tefan crezu ca turcii vor veni iarasi prin Mun-teania si vor apuca drumul cel nou, prin Birlad, spre Vasluisi Iasi, pentru ca A, ajunga la Suceava. De aceea se coboriel si data aceasta la Birlad, luind, desigur, pentru locuitoriidin Tara de Jos masurile pe care le luase si in 1475. Sintemin lagar" scrie el brasovenilor, la inceputul lui iunie cutoata puterea noastra si mergem asupra turcilor".

Dar Laiota, care incercase in zadar a se imbuna cu cres-tinii si care stia acum ca Matias, impacat formal cu domnulMoldovei, vrea sa aseze in Bucuresti pe Vlad Tepes, carestatuse multi ani la Buda, inchis ca tradator fata de crestin5.-tate, sfatui pe atotputernicul imparat sa incerce calea ceveche, care si pe tefan il dusese o data la biruinta, dreptin Suceava lui Petru Aron. Astfel toate pregatirile moldoveni-lor trebuira schimbate in cea mai mare pripa. Fireste insacd sultanul trecu cu cete usoare. Domnul trimise la Oblucitape endrea, cumnatul sau, si apoi pe vistierul Iuga, ca s5.

76 Despre cetatea ce fäcea moldoveanul la Durfare" vorbeste si unraport din Buda: Iorga, Acts si fragm. III, p. 57.

77 Ada extera, VI, p. 320-321: povestire a unui om al 1ui V1ad Tepes.79 Ibid.79 La 11 iunie *tefan scrie din valea Berheciului" (Iorga, Indrep-

tdri si intregiri. p. 19; Hurmuzaki, XV, p. 91, nr. CLIX) pirind brasove-nilor neprietenia lui Laiot.i.

6 Istoria armarci romanesti c. 674 81

apere vadul 80 Apucind pe vadul Siretului, Stefan ajunse laBacdu, si de aici la Roman. Fu suit s'a p5.faseasca i acestMc de pinda i, arzind totul in cale pentru a face pustiu injurul dusmanului, el se dadu catre Cetatea Neamtului. Seopri in codrul batrin, lIngá apa galbuie, säraca al carii numede Valea Alba, Pardul Alb, se explica prin infatisarea eiläptoas5..

N-avea, data aceasta, cu toate negocierile din 1475, niciun ajutor secuiesc, unguresc, polon, ci numai pe viteji,voinici, iunaci i hinsari. Pe ceilalti ostasi , nu, pentru cäfrica tatarilor facuse pe terani a se cere acasa s. Tunurileerau asezate la Mc potrivit ca i la Vaslui.

Aici se intilni deci biruitorul lui Soliman hadimbul cusultanul insusi, care avea i pe calaretii Asiei, i pe ieniceri,

pe topciii, tunarii can in 1475 lipseau poate cu totul. Dar,ca i atunci, era oaste obosita, daca nu de alt razboi, macarde drumul de varä, de foame in tará arsa, de sete in zile sal-batece de iulie 82.

Letopisetul jaleste numai peirea ostasior moldoveni, la 26iulie, si blastama pe turcii afurisiti" si pe viclenii munteni"(12.000). Stefan insusi, in inscriptia, bine pastrata, de labiserica pe care a inaltat-o intru pomenirea boierilor si osta-

80 Povestirea genovezior din Suceava, in Col. lui Traian, VII, p. 377urm., vorbeste de castrum de tabulis", cetatea de scinduri, fa.cuta., impo-

triva lui Laiota, de Stefan la Dunare. Stefan ar fi fost si el aici, i ar fi lasatapoi pe Sendre cu 1.000 de calari, pentru a urmari pe tatari douã zile. Seintoarce apoi aici, unde stä, cu 10 0000 de boieri, dupa plecarea teranilor,trimetind pe Iuga vistierul, cu 1.000 de cai, inainte. Acum Stefan se retragela Vaslui, in quandam silvam iuxta opidum Vaslui vocatum", pe clad turciiintaresc cetatea, apoi inainteaza cite zece mile pe zi. Cf. Angiolello, p. 88.

81 Inter suos non defuerunt murmurationes, cum iam per duos men-ses eum in bello secuti fuissent, dicendo: quid ad nos de hoc bello cum nos-tras mulieres nostrosque fibs Tharthari abduxerint cumque quosdam rece-dere intellexisset, timensque ne, si sic recederent, in eo bello, eos posteahabere non posset, habito consilio cum suis nobilibus, ad 15 dies eos dimisit,ita tamen quod ad Danubium expost cum comeatu redire deberent". Asafaceau i sultanii cu spahii lor; V. Iorga, Studii si doc., XVI, p. 114 ; Elquale Turcho aveva dato licienza al suo exercito, per qualche giorno si do-vesse allarghare per el paese, per rispetto della peste, con comandamentoexpresso che, passato sare, un mese, si debiano redurre allui come prima, cioèin Adrenopoli".

82 Cf. Angiolello, kc. cit., p. 48.

82

si

si

silor sal la Razboieni, satul din irecinatate, vorbeste astfelurmasilor : In zilele blagocestivului si de Hristos iubitoruluiDomn To 8tefan voievod, cu mila lui Dumnezeu domn alterii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, in anul 6984 [1476],iar al domniei lui al douazecelea curg5tor, ridicatu-s-a puterni-cul Mahomet imparatul turcesc cu toata puterea sa rasari-teanà, Inca si Basarab voievod, caruia i se zicea LaiotA, avenit cu dinsul, cu toatã tara b5sarAbeasca, si au venit s5,prade si sa ia tara Moldovei, si au ajuns 0115. aici, la locul cese zice PeirAul Alb, si eu, 8tefan voievod, si cu fiu-mieuAlexandru, iesitam inaintea Mr : unde am si facut mare fazboicu dinsii, in luna lui iulie in 26, si, cu voia lui Dumnezeu au fostbiruiti crestinii de catre pagini si au cazut acolo multirne maredintre ostasii Moldovei. Tot atunci si tatarii au lovit tamMoldovei din ceea parte. Drept aceea etc." 83

Mai avern insa o marturie a lui 8tefan, cuvintele pe carein numele lui, le spune la Venetia, mai tirziu, loan Tamblac,unchiul" sau, rud5. de origine constantinopolitana, greaca :In nadejdea vecinilor s-a intimplat impotriva mea ceea ceam spus. Pentruca, de n-ar fi fost asa, as fi facut din douàuna: sau m-as fi impotrivit dusmanului la vad si nu 1-asfi lásat sa tread. 84, ori, dacl aceasta mi-ar fi fost cu neputinta,as fi incercat a scapa pe oarnenii terii mele, si nu as fi suferitatitea paguba. Dar ei rn-au lasat singuri, si s-a intimplat camai sus. 8i dad. ar fi fost singur, n-ar fi fost atita rau, dar ela facut sä vie muntenii de o parte si tatarii de alta, si elinsusi cu toata puterea lui, si in-au incunjurat din trei parti,si rn-au gasit singur si, toata oastea mea zapacitä, pentrumintuirea farniliilor Mr. 85 8i ginditi-va d-voastra cite leavearn asupra mea, ffind irnpotriva-mi atitea puteri 1 Eu,cu Curtea mea 88, am facut ce mi-a stat prin putinta si s-aintirnplat ceea ce stiti. Pe care lucru il socot ca a fost voia lui

83 Iorga, Inscriptii, I, p. 43-44.84 Overamente me haveria opposto al inimico sul passo, e non l'haveria

lassado passar.85 Et tuto lo mio exercito confuso, per salvation de le soe fameglie.86 Con la mia Corte.

83

Dumnezeu, ca sa ma pedepseasca pentru pacatele mele, silaudat sa fie numele lui !" 87.

Ureche, din partea lui, adauge presupunerea, intäritasi de aiurea, ca Stefan ar fi c5.utat sa apere vadul de la Oblucita(Isaccea), pe unde a trecut sultanul. Din traditie se mai spuneca luptatorii nostri s-au pedestrit" 0 ca odatà Stefan cazusede pe cal ajungind in primejdie de moarte.

Insemnarea turceascei mai veche e tot asa de scurta ca siaceea despre lupta de la Vaslui 89 Cronica, mai imbielsu-gata, dar mult mai tarzie, a lui Seadeddin, de la sfirsitulveacului al XVI-lea, are insä o paging stralucitoare de adevar :se pomeneste arderea terii, pe care Stefan n-o tagaduia ,se inseamn5. ca padurea era inchisä cu copaci uriasi", marge-nita cu santuri si aparat5. la porti cu spini, dincolo de care seaflau tunurileca la Vaslui. Turcii nu nemeresc, din pricinacalauzei care e ucisa, dar si de osteneala, caci multe .zileratacisera prin cimpii aceia grozavi, purtindu-se in praf,avind spini in loc de saltea si perne, si multora, de praf, li seumflasera ochii in cap". 89

Seadeddin spune ca padurea a fost incunjurata. Ataculturcesc incepu cu sageti si tunuri la care se raspunde tot asade romani ale caror ghiulele bat insä prea sus. Ceea ce nuimpedeca pe ieniceri de a cadea cu fata la pamint de furiatunurilor. 99 Mohammed insusi ia atunci buzduganul celcu sese aripi" si se pune in fruntea lor, cel mai sigur mijloc dea-i face sa se ridice. Urmeaza spahiii cari se räpad la fiwti.Abia seara, insa, inversunarea osmana cistiga biruintaasupra puterii de jertfa a moldovenilor, ucizind pentru ainvinge. Dar si atunci cete lupta in noapte, deznadajduiti,pentru femeile lor si copiii lor", despretuind averile care

87 Hurmuzaki, VIII, p. 24. Reprodus §i in I. Bogdan, Documentelelui Stefan cel Mare, II, i in Iorga, Scrisori de domni si de boieri (traducere).

88 Leunclavius, Annciles si Historiae (Frankfurt pe Main, 1596-1597).88 Molti giorni se n'andarono vagando per quell'horida céimpagna, col-

candosi nella polvere e spine in vece di matarazzi e guanciali, et a molti dagran polvere gonfiaronsi gl'occhi"; traducerea lui Bratutti, II, Madrid,1652, p. 197 i urm.; reprodusa. de Hasdeu, In Arch. istoricd, 12, p. 32.

88 Non potendo star fermi contro li fulmini del cannone, cascati giu conla faccia giacquero prostrati in terra.

84

cazura mai lesne in miinile turcilor91. Basarab Laiota era defata, fara sa se lupte ; ca parte de prada el avu porcii, de cariturcii nu voiau O. se apropie ! 92

Insemnarile italianului Angiolello, in serviciul luiMohammed al II-lea si insusi martur al luptei, pot fi luate cao cronica a turcilor. Dupa ele, Stefan arde tara in cale ; dedogoarea focului fumeagä vazduhul" si se innegresteoastea navalitoare. Stefan are 20.000 33, Basarab, a cäruiaoaste ii face tabara in coada turcilor, numai 12.000. 0 stirefoarte insemnata e respingerea avangardei turcesti suptSoliman, invinsul din 1475, de Stefan, care incearca decilovitura lui din anul trecut, iesind din cetatea-i de santuri,spini si tunuri si, la trei de dupa-amiaza', inaintind birui-tor, peste spahiii ucii, pang la corturile beglerbegului,care, numai dupa mult5. vinzoleala, il face sa se intoarca. 34

Atunci se misca sultanul ajungind la piraul cel cu putinaapa si acuma secat, cu malurile inalte" 95. Tunurile moldove-nesti bat prea departe, la peste o mill, cam in zadar. Cu greuse trece apa, cazind multi si fiind sultanul insusi in primejdie ;un rob italian piere la dona prajini" de scumpa persoana aimparatului. Acuma Mohammed calareste in galop" spreinfanteria sa, o ajunge si se da lupta cea mai mare asupra cetatiidin padurea deas5.; cad 200 de romani aici, 800 sintcarale si fireste tunurile, luate. Dincolo de padure inloc deschis, bogat in ape se sta trei zile ; de aici plead. cete,arzind sate si tirguri, traginind lanturi de fier pe pamint ca

91 Con tutto questo Ii rimanenti nemici non tralasciorono l'arrni dimano per difendere le lora mogli e figliuoli, e col lora sciocco coraggio feceronuovi sforzi et impulsi.

92 Ibid.93 Valacchi et armeni" --= Valahi i romdni"; Ursu, p. 89.94 Ursu, loc. cit.: circa hora din nona" dupa. prinzul ienicerilor

" .... Stefano usci et messe in fuga le scorte di SolimanBassa, et neamazzi5 alcuni, et, seguitandoli fin al paviglione, messe a romore l'antiguar-dia. Il Bassa month subbito a cavallo et gLi andà contro, et furono alle strette,et ne mori dall'una parte et dall'altra, ma, per esser SolimanBassa piagrosso di gente, e tuttavia aggiongeva, f ii forza al conte Stefano diritirarsi."

Un torrente largo bonamente un tirar d'arco, con poca acqua etgia roso, et haveva le ripe alte.

85

prinsi,

--.....

s'a afle dupä sunet gropile cu grine si comori. Aceea in carese gasea Angiolello vede Suceava, cu saaturi si palangiincunjurate, cu casele si bisericile (sic) de lemn , acoperite cusindrila, iar castelul de piatra si caramida, pe un povirnisafara din oras, garnizonat si aprovizionat". De acolo se mergela Neamt, un castel tare in munte", unde erau prinsi turcidin 1475 ; opt zile bat septe tunuri ; doua se nip. Iar ceice erau in cetate nu voirl sa se supuie, si se aparau cu tunuri,si nu li pasa de noi".

In sfirsit, oastea hranita cu ceva came, brinza, si ... miere,nefiind pine, se retrage spre Dunare unde asteptau corabiilecu provizii. Se ia drumul Inca bogat in hrana, pe la Nicopole,spre pasurile Balcanilor.

Dintre cronicile vecinflor crestini Dlugosz, polonul, stiede navala tatarilor asupra Sucevei si crede ca tefan aputut bate flu si izgoni iute pe acesti navalitori ; el pomenestearderea terii in calea dusmanilor. Se spune la dinsul ca. Moha-mmed al II-lea a trecut pe luntri, ca in 14621a Nicopole, pecinci poduri de vase", stim de aiurea. In drum, turcii carise fizletesc sint pusi in tapa ori jupuiti, cum facuse Vladin acelasi an ; dar pe atunci Tepe§ era Inca la Medias, cu -t.efanBáthory, vicevoievodul ardelean, care pornise s1-1 aducain Scaun. ". La Valea Alba turcii ar fi prins pe moldovenisi pe la spate, fara a-i ingrozi 97, ar fi cazut 30.000 de turci.Tara paraseste pe tefan adauge scriitorul polon. $i el stie,ca si letopisetul moldovenesc de pradaciunile din tara si deincercarea impotriva Sucevei si Hotinului: si de la dinsul sevede ca aceste cetati ca si Romanul, de alminterea dar nusi Neamtul , n-au fost asediate, ci numai tirgul de suptziduri, podgradul" peri In flacari. Ar fi de mirare, pentru ooaste ca aceasta si pentru un sultan ca Mohammed, daca lucrulnu s-ar lamuri prin marea lipsä de hrana si izbucnirea bolilormolipsitoare in oastea obositI,99.

96 Bogdan, Vlad Tepo, p. 60.97 Nec sic quidem tune aliquo pavore circumdatum, sed pugnam ultro

appetentem, strenuissimeque cum suis pugnantem ; XIV, p. 645.98 Cf. si Bonfiniu, p. 424: o scurta mentiune despre pradarea Moldovei.

86

Scrisorile italiene adauga zvonul despre fuga lui Stefanpeste hotare i petrecerea lui la Sniatyn: e desigur o stiregresità care nu se intimpina in nici unul din izvoarele vrednicede crezare 99. El ar fi avut numai 6.000 de oameni 1" intabära de la Roman, linga care la vreo mi1. italiank este ocetate". Inca de la sfirsitul lui august, turcii plecara sprecorabiile lor risipite de furtuni. Secretarul venetian Gerardoputea scrie, din Brasov, in cale spre Moldova astfel: Sultanula iesit din tara cu cetele sale, filth a fi luat o singurei cetate

fara alta paguba pentru Moldova decit prada ce a dus cu sine ;iar Stefan voda a iesit din munti i calareste viteaz printoata domnia lui"

XI

Rizboaie muntene dupä 1476:restabilirea i moartea 1W Tepes,

asezarea in Scaun a lui Basarab cel Tindr(1476-1477)

Incercarea lui Laiota de a navali in Ardeal pe la Oituz nuizbuti, Báthory era gata sä intre in Tara Romaneasca adu-cind pe Vlad Tepes. La 2-7 octombre ei erau, i cu sirbul

tovarasul de lupta in Bosnia al lui Vlad, in Brasov,unde sasii se stringeau in jurul lor, dupa porunca din 6 sep-tembre a regelui. 102 Aceasta oaste de 25.000" de oameniavea i tunuri. Se trecu pe la Bran, 0 inainte de TirgovisteLaiota fu biruit, luindu-i-se optsprezece steaguri turcesti ( ?),caci fiecare steag avea supt el o mie de cai" 193 ; la 8 ardeleniierau supt Tirgoviste, unde noul domn aseza pe pircalabul

99 Cf. povestirca prinsi1or genovezi din Suceava, Col. lui Traian, 1876,p. 378 i urm.

Raportul omului lui Vlad Tepe, Acta extera, V, p. 319: Roman-vasar dove propinqua 6 una fortezza per circa uno miglio italiano".

lot Hurmuzaki, VIII, p. 15, nr. XX.102 Iorga, Ist. lui .tefan cel Mare, p. 183-185 ; Bogdan, Vlad Tepe,s,

p. 66.103 Perché cadauno stendardo havia sotto si mille cavalli; Iorga,

Acte si fragmente, III p. 58.

87

1°1.

100

si

Cristian104. La 11 si Bucurestii vedeau steagurile de domnienoul, si indata. cetatea, de unde Laiota, ranit, fugise laGiurgiu ca Radu in 1472 , era luatä, prin supunere debunavoie, dar numai dupa o inconjurare de cinci zile, la 16novembre, capatindu-se prada de corturi turcesti foartefrumoase, de cai scumpi si camile. Peste putin sosea siStefan, cu 15.000" de calari. 105 Se facea intre cei doi voie-vozi juramint de fratie 106, si Stefan lasa fratelui" sau ostraja de 200 de oameni din Curtea sa.

0 intoarcere a turcilor din Giurgiu cu Laiota puse insasfirsit indata stapinirii si vietii lui Vlad, care peri intr-o incaie-rare, se pare la Bälteni, linga. Bucuresti, fiind ingropat, spunetreaditia, in manastirea Snagovului. La 5 ianuar 1477 Stefanavea banuieli ca lucrurile merg rail peste Milcov, si intreba,din Hirlau, pe brasoveni. 107 tridata va fi aflat de peirea prie-tenului si a curtenilor ramasi pe ling5. el si de intoarcereaurgisitului de Laiota.

Cu aceasta se risipea marele plan de lupta al lui Matias,alcatuit la inceputul anului: intre contingente, era trecutStefan cu 80.000, si Vlad Tepes, cu 4.000 de oameni 1°8,sau, dupa o alta versiune 1°9, intr-o scrisoare din 29 ianuar1476 a lui Matias, Stefan cu 12.000 de calari, 20.000 depedestri si destule tunuri", iar Vlad, numai cu 8.000 de calarisi 30.000 de pedestri (terani) ; aici se numar5. si cei 2.000 deoastasi romani ai Ardealului, cari sint laudati mai multdecit oricari in lupta cu turcii ; cari Sint din mostenireaparintelui regelui" Ioan Hunyadi si cari totdeauna au

104 Iorga, 1st. lui Stefan cel Mare, p. 334-335; Bogdan, Relatiile TdriiRomtinesti cu Brasovul, I, p. 357-358.

Hs Hurmuzaki, VIII, p. 24; cf. scrisoarea lui Matias Corvinul, Ibid. p.22-23, nr. XXVI = Acta extera, V, p. 335-336; cf. Iorga, Istoria lui Ste-fan cel Mare, kc. cit.; v. §i Unrest, in Iorga, Acte si fragments, III, p. 99.

108 Teleky, A Hunyadyak kora, XI, p. 570-573.107 De facto magnifici Ladislai, fratris nostri in Magna Walahya ...., si

aliquod malum; Hurmuzaki, XV, p. 96, nr. CLXIX.los Iorga, Acte ,si fragments, III, p. 101.100 Iorga, Lucruri noud despre Tepes, in Cony, lit. pe 1901, p. 154; ita-

lieneste, Iorga, Studii si documents, XVI, p. 118-119, nr. XII. Ardeleniinobili sint trecuti 10.000, secuii 32.000 l

88

luptat impreuna cu parintele regelui, si chiar impreuna cumaria sa si ai sai". 0 socoteala facuta in Buda la 1475prevede 40.000 de oameni pentru Stefan, suing fagaduita desolii lui 110.

Indata dupl aceasta, Laiota era insa scos in toamnaanului 1477 in folosul lui Tepehq. Deoarece cronica teriin-are nici o insemnare, trebuie sa credem ca Stefan a trimespe acesta din urma cu pribegi de-ai lui si ajutor de-al sau,cum trimesese Vlad Tepes pe Stefan insusi. 111

XII

Inthirea Chiliei si Cetatii Albe (1479).Lupta din Cimpul Pinii

Dupä lupta de la Valea Alba, Stefan n-are, o bucata devreme, alta grija decit intarirea cetatilor pentru a se puteaimpotrivi noului atac ce era de asteptat din partea turcilor.

In anul 6987 [1479], iunie in 22, a inceput a se zidicetatea Chiliei si s-a ispravit in acelasi an, la 16 iulie", spuneletopisetul. Desigur insa c5. era vorba numai de o intarire,fiindca, oricum, trei saptamini n-ajungeau pentru ca sä sefaca o cetate noua. Pomenirea in cronica arata insemnatateacea mare ce se dadea nu acestei prefaceri si intregiri, ci insesicetatii care asigura Moldovei stapinirea asupra Dunarii deJos.

0 inscriptie de la Cetatea Alba ni arata c5. si aici s-a facutaceeasi opera de intarire. Ea spune: In zilele blagocesti-vului si de Hristos iubitorului si de Dumnezeu daruitului side toat5. lauda destoinicului Io Stefan voievod, domn a toatatara Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, s-a inceput sisavirsit acest zid, supt pircalabii Duma si Harman" 112.

Masurile acestea se luau in vederea unei expeditii a begilordunareni, cu Ali si Ischender Mihalogli in frunte, asupra

110 Iorga, Studii ,si doc., XVI, p. 117, nr. XL111 Iorga, Istoria lui .tefan cel Mare, p. 186-189; o notita. gre§ith In

Dlugosz, XIV, p. 665.11° Bogdan, Inscriptiile de la Cetatea Alba', p. 338.

89

Moldovei. i corabii se ivisera pe Marea Neagra, dar elemerser5. s. nimiceascl o ultima stapinire cresting genovez5.in Crimeia, castelul Matrega, al familiei Ghizulfi 112 -tef annu avea de grind sä ajute pe ultimul domn" de Matrega,care fugi la dinsul, dar fu pradat", dupä datina de a seopri fugari de razboi (ca dup5. Nicopol, in 1396) : prin 1482i se fagacluia in schimb una din cetatile moldovenesti. 13.4

Turcii begilor dunareni apucara spre Ardeal, pe laTurnul Rosu, si se ciocnira la Cimpul Pinii, cind, dupä oprada bogata, se gindeau sä iasa din tara prin trecatoareaMurasului, cu *tefan Báthory, Pavel Chinezul, din Banat,roman de obirsie, si sirbul Iacici, tovarasii lui Vlad Tepes(13 octombrie). Izvoarele spun anume Ca muntenii lui BasarabTepelus, 4.000 5.000 de pedestri, luptind dupa un gardde suliti, din dosul carora sageteaza 115 , cari trebuisera sa.ajute pe navalitori, sa-i intovaraseascà si calauzeasca, furazdrobiti cu totul, de calarime. 116 Romani ardeleni luasera.parte, in numar mare, la aceasta lupta. 117

XIII

Lupte muntene. Scoaterea lui Basarab cel tinar(1480 1481)

Citva timp Inca, Tepelus are sa se tearna de Laiota, carefu adapostit mai rnulta vreme in Ardeal. Inca in cursulanului 1480, Basarab cel Batrin muri, i poate Ca insemnarealui Dlugosz 119 c. Radu" voda a fost dat lui 5tef an de ceta-tenii din Brasov" 119 sa. fie in legatura cu aceasta intimplare:

113 V. Iorga, Acte i fragm. III, p. 63.114 De darme uno castelo In Valahia; ibid.116 Ain yeder hat aMen Spies mit zwaien Zuccken; den setzt er fur sich,

der Annder desgleichen, und machen alls eynen gueten Zaim umb sich,daraus schiessen sy, mid sy haben auch grossen Schaden gethan mit Schie-ssen ; Iorga, Acte 0 fragm., p. 102.

118 V. i Dlugosz, XIV, p. 695-696, Bonfiniu, p. 446 si urm.117 Izvoarele sInt aratate cu de-amanuntul in Iorga, Chilia i Cetatea

Albd, p. 153, nota 3.118 XIV, p. 665.119 Tradentibus sibi ultro illum civibus de Braszow.

90

III.

de fapt, multa vreme Laiota petrecuse ca pribeag acolo,in Brasov. 12 0

In 1481 fratii Mihalogli se gatesc iarasi impotriva dusma-nilor de peste Dunlre. Basarab cel Tinar era din ce in ce maimult omul turcior, si -tef an avea acum alt domnisor"muntean la indamina, pe un anume Mircea, fiu si el al luiVlad Dracul. Banuind un atac turcesc, el puse tabar5. laRoman, unde se afla la 15 mart 121 Turcii, cari lovira siOrsova, in april, apucará acum in mai, pe la munteni si luaradrumul de odinioara al lui Radu cel Frumos ; nu departe delocul unde fusese oprit acesta, Socii din tinutul Bacaului,moldovenii li iesirl inainte, cu .tef an ori cu fiu-sau cel mare,Alexandru, care statea obisnuit prin aceste parti, la LuncaMare de pe Siretiu. Se pare ca nu s-a dat o luptä, pe careletopisetul ar fi insemnat-o neaparat, si cl retragerea begilordunareni se datoreste si stirii despre moartea marelui sultanMohammed al II-lea. 122

Pedeapsa pentru Basarab, care se läuda Ca el a tutors"pe turci, plecati asupra Ardealului, nu intlrzie. Indatä dupäplecarea turcilor si fär5. a mai lasa rägaz de odihna acestorasi calauzului lor, tefan savirseste impotriva noului vecinmuntean ceea ce savirsise inainte de aceasta, la 1473, impo-triva celui vechi. Iarasi, fara a se mai pomeni acum de impar-tirea steagurilor, se cauta vadul la Rimnicul Sarat. In luptaapriga ce se dete, la 8 iulie, dincolo de apa, Stefan pierdu peboierul Costea si pe insusi cumnatul sau endrea. Totusi,biruinta deplinä fu cistigata de moldoveni : treizeci de steaguri,muntene si turcesti, fura trimese lui Matias, craiul ungur.Letopisetul moldovenesc inseamna cu deosebite laude aceastaizbinda : mare, multa gloata de oameni, fara numar fuinvinsa", toti vitejii si boierii au perit atunci, si va fi depomina acest razboi si aceasta moarte pin5. la capatul veacu-

120 Cf. Iorga, Ist. lui .51efan cel Mare, p. 191-192.121 Cf. Bogdan, Relatiile cu Brasovul, ed. a 2-a, p. 105, nota 1, P. 178

180, 282 285 0 urm. ; Hasdeu, Arh. ist., I 1, p. 75 ; Iorga, Ist. lui ,tefan celMare, p. 338.

122 Hasdeu, Arch. ist., I, p. 116 : chid a venit Ali beg si frate-sau Schen-der-beg si cu Tepelus, si au pfadat tara noastri. Ora la Lunca Mare" ; Bogdan,Relatiile cu Brasovul, ed. a 2-a, p. 167.

91

lui" ; ospatul de biruint5, ar fi fost de o stralucire neobinu-it. Povestirea lui Ureche despre sfintul mucenic Pro-copie, imblind deasupra razboiului calare si intrarmat ca unviteaz, fiind intr-ajutor lui Stefan voda si dind vIlhvä ostiisale" 124, e in legaturä cu insemnarea vechilor anale slavonecä lupta s-a cistigat cu rugaciunea Precistei Maicei luiDumnezeu si a tuturor sfintilor i cu rugeiciunea sfintului

sleivitului mare mucenic Procopie", a carui zi totusi nu cadeatunci i pe care-1 dädu Stefan ca hram bisericii de la Badautiin Bucovina, inaltata intru pomenirea acestei biruinte. 125Adaogim ca biserica a fost facuta la Badauti pentru c. obiserica, a sf. Paraschiva, fusese ridicata la Rimnic duplciocnirea din 1473.

Despre rostul luptei acesteia de-a doua nu se poate aflamai mult decit despre al celei dintii. Regele Ungariei s-algudat cu biruinta, intr-o scrisoare ce ni s-a pastrat ; de acolose pot lua stiri tendentioase: Ca oastea invinsa ar fi fostde 30.000 de oameni i ca ar fi cistigat lupta trupe ardelene,supt c5,pitani" regali. 126

Despre o inaintare a lui Stefan asupra Bucurestilor nu sevorbeste. De altminterea, Tepelus n-avea comori ca Radu,si el nu apuca spre Giurgiu, unde stia ca nu-1 vor puteaajuta turcii, ocupati acum cu lupta dintre cei doi fii ai sulta-nului mort. Pe supt podgorii, el se indreapta spre Pitesti, i vafi trecut apoi Oltul prin vadul Slatinei, cu ceata de boieri cese mai tinea de dinsul. Mircea, ocrotitul lui Stefan, ramaseacum sa-si caute singur de domnie, dar el peri cind si cum,nu se poate sti. Iar printr-o coborire de osti ca aceea dinnovembre 1474, toamna, impotriva lui Laiota, sau ca aceeadin novembre 1475, cu Vlad Tepes, si de bung seama pe ace-lasi drum, ungurii lui Stefan Báthory patrunsesera pang la

123 Bogdan, Cron. inedite, p. 42-43.124 Ed. Koga.lniceanu, p. 166.125 Kozak, Inschriften, VI, p. 45-46; cetire mai rea in Archiva din Iasi,

VI, p. 476.126 Acta extera, V. p. 438 i urm.; VII, p. 360-363, nr. 141; Monumenta

Vaticana, ser. I, VI, p. 181-185; Franknói, Mdtyds Kirdy levele, II, p.156-160. Ajutorul brasovenilor, de care vorbeste Ureche, ed. cit., p. 166,a luat din notita lui Dlugosz despre predarea lui Radu voda, de care locui-torii Brasovului ; v. mai sus, p. 148.

92

123

Tirgoviste sau facusera drum pänä acolo lui Vlad Calugarul,candidatul bor. 127

Tama, Tepelus se intoarse. El putu pune mina pe cetateacaci nu e de crezut ca aceasta sà fi fost pina acum,

dupä atitea biruinte ale lui Stefan, Inca a muntenilor. Tot iniarna, Alexandru, fiul lui Stefan, raspunse la aceasta provo-care : la 16 ianuar 1482 el era la Bacau, cu oastea gata ;indata si Stefan alearga la hotarul acesta, pentru a treiaoarä amenintat in cursul domniei lui. La 10 mart Craciunaera luata, si i se dadeau pircalabi moldoveni, VilceaIvanco. 128 Basarab voda era, doua saptamini dupa aceasta,la Gherghita, dar nu in ofensiva, caci peste putin el lua_iarasi drumul spre Oltenia inrudirilor i prieteniilor salepolitice, unde fu omorit de boieri 122

XIV

Luarea de turci a Chiliei si Cetatii Albe (1484)

Urma pace, citeva luni de zile. Stefan putea s-o creada.si mai bine asigurata. Din cei doi feciori de imparat, biruisecel mai pasnic, Baiezid, care nu dorea decit sa duca viataevlavioasa in Tarigradul lui.

Totusi, in 1482-1483 se intari Romanul, facindu-se aicipentru intiia oara cetate de piatrit, ca la Chilia, la CetateaAlba, la Neamt, la Hotin, la Soroca, la Tighinea 130. Cetateade lemn, arsa de Matias in 1467, nu se putuse ridica din nou,pina la aceasta vreme, ori, altfel, Mohammed al II-lea trebuiesä o fi nimicit din nou la 1476. Intr-un tarziu Nicolae Costinscrie c. aceasta cetate au cazut i s-au rasipit de apa Mol--dovei". 131

121 Iorga, Ist. lui .5.1efan cel Mare, p. 197-198.129 Letopisetu1 moldovenesc.129 Cf. Lapadatu, Vlad Cdlugdrul (din Convorbiri literare), p. 21, nota.

1; Iorga, I st. lui .tefan cel Mare, p. 198 i urm., 339.130 Letopisetu1 moldovenesc.

Ur eche, ed. cit., p. 167 nota 1.

93

Craciunei,

las

si

lenicerii cerura pe neasteptate, in vara anului 1484, unr5.zboi, si Baiezid nu se putu da in laturi. Nu vazu in preajmalui nimic mai folositor si mai slab aparat decit cetatile dinTara de Jos ale lui Stefan [...]

Sulstanul Insui, intr-o scrisoare 132 care trebuie sa fiedin 11 august 1484, vorbeste astfel despre isprava sa: Vafac stire ca Stefan, voievodul Moldovei, a fost pina mai dau-nazi (? ?) sluga credincioasa a raposatului mien tata . si abunului mieu" Stefan n-a apucat insa zilele acestui bun,sultanul Murad mort la 1451 si ca niciodata (? ?) nu li-a.calcat poruncile ; apoi, indemnat de mintea lui cea proasta,incepu sä nu ne mai asculte. Ba inc5. se puse a prada TaraRomaneasca, care platea haraciu imparltiei noastre. Pentrucare suparindu-ne, am plecat cu ajutorul lui Dumnezeu spreMoldova, cu toat5. puterea noastra" deci ienicerii si spahiiiEuropei si Asiei, achingii fiind mai putini, caci n-avuser5.vreme sa se stringa. Cu ajutorul lui Dumnezeu urmeazascrisoarea de biruintä, pe care o intregim necontenit amtrecut i Dunarea." 0 notita slavona spune cá Stefan asteptala Oblucita-Isaccea 133, dar el fu prins prea repede ca sa poatagati de lupta. Deci sutanul trecu prin chiar acest vad, carevazu pe Mohammed al II-lea in fruntea unei osti mult maiputernice, la 1476. Data o d5. cronica vizinilui Rustem, desupt Soliman cel Maret 134: 25 iunie.

La Dunare a venit hanul cu 70.000 de ostasi, si ni s-ainchinat, puindu-se cu ai s.i supt poruncile noastre." De la1475, de cind fusese luata Caffa, hanul Crimeii era si el prin-tre vasalii Portii; cei 70.000.de calareti ai lui sint insa o exa-geratie oriental5.; cronica venetiana a lui Malipiero 135 nu/Tiara30.000. Asisderea i ostasi munteni." Acestia trebuie sä fiasteptat supt zidurile Chiliei chiar, unde se ajunge indata,

132 Acta extera, VI, p. 36-37; Makuscev, Monutnenta Slavorum, II, p.134-136, al-. 14. Retiparita de d. Veress, In primul volum al colectiei sale(Budapesta 1914).

Pe unin Octoih contemporan descris de I. Bogdan, In Convorbiri literare,XXV, p. 508-509. Cf. Iorga, Chilia ci Cetatea Albâ, p. 156 si urm. i Ane-xele.

134 Iorga, Cronicile turcegi ca izvor pentru istoria in Anal.Acad. Rom., 1928, p. 151. Tot acolo, lauda lui Timur la Angora pentru con-tingentul rominesc din oastea primului Baiezid; p. 3-4.

135 Iorga, Acte ci fragmente, III, p. 85.

94

rominilor,

facindu-se nn scurt drum pe malul sting al bratului cu acestnume. Si pornirám de acolo, i ajunseram intii la o cetate alui Stefan, zisa Chilia, care e cheie §i poarta a toata tara Mol-dovei i a Terii Ungure§ti §i a partilor dunarene. Acolo venihanul", urmeaza povestirea, rectificind deci, cu tabara"viind prin cimpiile Cetatii Albe muntenii cu credinta,in ajutorul nostru. Si, aa, cu ajutorul lui Dumnezeu, in optzile am luat aceasta cetate" astfel trebui un asediu intoata forma, pircalabii din urma ai Chiliei, Iva§cu §i Maxim,cari nu se mai intimpina pe urma, perira ; la 14 iulie, miercuri,cetatea clzuse, 0 am intarit-o despre uscat i despre apa,in numele imparatiei noastre".

Cronica Malipiero, care se razima pe o scrisoare din acelezile chiar, statornicete ziva de 20 iulie pentru sosirea sul-tanului la Cetatea Alba, ceea ce ar trebui indreptat: Chilia.Asediul tine zece zile, mai jos, unde se vorbete chiar deChilia, cinci zile. Meritä sä se retina aceasta lamurire a scrii-torului italian: Puse pe locuitori sä dreaga Chilia cea veche,wzata pe un ostrov al Dunarii". 136 Si era firesc, deoarece,incit prive0e Chilia Noua, ea fusese de curind refacuta deStefan, la 1479. Cea veche, darimata la 1476, nu se ridicaseInca din ruinele ei, §i de aceasta credeau turcii ca mai auInca nevoie, pentru stapinirea lor dobrogeana, ca i pentrua se putea impotrivi la un atac al lui Stefan. Si in 1485 semai lucra la castel. 137

$i am pornit de acolo zice mai depute scrisoarea0 am ajuns la alta cetate a ace1uia0 domn, anume CetateaAlba, care e cheie i poartä a toata Polonia, Rusia, TaraTatareasca i a toata Marea Neagra. Pe care cetate, cu aju-torul lui Dumnezeu, am luat-o in dou5. zile 0 am intarit-o

pe aceea. $i de acolo, cu voia lui Dumnezeu, ne-am tutorsin Scaunul nostru imparatesc."

Cronica Malipiero e mult mai bine informata asupracelui de-al doilea asediu, care se mintui la 4 august, dupaletopisetul nostru, pircalabii Gherman i Oana avind la urm5de bunà sama, aceea0 soarta ca §i tovar5.'0i lor de lupta din

IN Ma i messe tutti a refar Licostano Vechio, situa sopra un scogio nelDanubio ; p. 85.

137 Cf. Iorga, Chilia i Cetatea Alba, p. 161.

95

si

si

`Chi lia. Aici tunurile ar fi sfarimat o parte din zidurina ; tre-buird th fie umplute i $anturile, care aveau o adincinte de optpicioare i erau pline de apa Nistrului sau a Limanulur. 139

Din cet5.tuie mai bat tunurile, in toate laturile", in celezece zile cit se lucreaza la santuri.

Dupa o alta scrisoare, intrebuintata in Cambini 140, unasalt turc fu raspins. La 3 august, a doua zi, inainte de unnou asalt si dupa o nou5: somatie, trei delegati ai cetatii,pentru jufianii-pircalabi si bctrInii (seniores") comuni-tatii de negot se infatisaza pentru predare. Sultanul primeste:100 de ieniceri intra atunci chiar in cetätuie, iar a doua zi,la 4, toata garnizoana de 3.000 de oameni, supt sangeaculce trebuia sä comande de aici inainte. Satenii sint trimesiafara, si se impart apoi intre ieniceri, cari iau 1.000, intretatari, a caror parte e de 2.000, si ceilalti ostasi imparatesti.Orasenii sint scosi pe una din porti", cu ce pot duce in spi-nare, dupa tratat : dar si ei au aceea.si soarta, luindu-se 2.000de baieti ca agemoglani, recruti de ieniceri, 2.000 de fete pen-tru seraiuri, si altii pentru a fi colonizati in Constantinopol.Din 20.000 de oameni, multi bogati, ramin 200 de familiide pescari." 141 Cele 500 de familii, spune un alt izvor italian 142,

fura asezate linga poarta Silivriei din Constantinopolnegustorii bogati de odinioara ajunsera la saracie.

Flota abia ajutase la luarea cetatii, cele o suta de cora-bii, dintre care o parte numai galere, avind sarcina de a pas-tra proviziile trebuitoare pentru atitea mfi de oameni.

La 6, sultanul era inapoi la Chilia si facu rugaciuneasa de vineri in biserica lui Stefan cel Mare, prefacut5. in mos-cheie ; aici statu el pina la 11. Apoi se intoarse, pe unde venise,la Adrianopol. 143

las I muri ê andai a terra ; kc. cit.139 Ne i quali ghe e otto pie de aqua de ogni lato.140 Sansovino, Historia universale, ed. Venetia, 1654, fol. 166 V° Has-

deu, Arch. Ist., I 2, p. 55 si urm.141 Ibid. Aici luarea Chiliei vine dupa aceasta.142 Si in Sansovino. V. Iorga, Cronicile turcesti, p. 17.143 0 scurta notita, cu ordinea adevarata a cuceririi cetatilor in poves-

tirea secretariului condottierului Malatesta ; Sansovino, loc. cit., fol. 286.Numele de Mamalacco" al pircalabului, care ar fi trddat la Chilia, pare a

96

=

C. sultanul s-ar fi luptat supt zidurile Chiliei cu 25.000( !) de calari ai lui Stefan, o spune o scrisoare a bailului vene-tian din Constantinopol, dar adevarat nu poate sa fie, pen-tru acelasi motiv pentru care nu s-a putut admite ca domnulMoldovei sa fi aparat vadul de la Oblucita.

XV

Lupta pentru Cetatea Albd.NAvalirile lui Hruet (1485-1486)

Pe cind $tefan era dus, in toamna anului urmator, laColomeia, ca sa se inchine regelui polon Casimir, in nadejdeaca va capata ajutor de la dinsul, turcii din Chilia si CetateaAlba cAutau sa intregeasca fapta de la 1485 a sultanului.Acesta nu cautase pe domnul Moldovei si nu-si daduse oste-neala sa-1 inlocuiasca. Acuma insa, prin august 1485, stiin-du-se ca Stefan lipseste, Ali Hadimbul, beglerbegul Rume-liei, lua cu el pe pretendentul Hruet 1, poate Alexandrufiul lui Petru Aron, adus si de Mohammed al II-lea, la 1476,si se indrepta spre Suceava.

Drumul ce se urma acum, pare sa fi fost cel de catre munte ;fara piedica, Ali putu s5. arda a doua oard scaunul de domnie,dar nu se gindi macar sä loveasca si cetatea, asa incit n-avuuncle s5. lase pe domnul cel nou. La 19 septembrie Suceavaardea, iar la 20 beglerbegul se intorcea, scrie letopisetul mol-dovenesc, pradind.

La anul 6993, in luna lui decembre [ = 16 novembre]urmeaza acest izvor a fost razboi cu turcii si cu Malcoci

veni din Moldova" si Valacco". Stirile lui Malipiero, si in Sanudo, Dia-rii, Cf. pentru alte izvoare cartea mea citata, p. 162, nota 3. Stirile dinModus Epistolandi ale lui loan Ursinus din Cracovia, cap. XXII, reproduse,ibid., in Apendice, n-au valoare strict istorica: ele cuprind in parte si unexercitiu de retorica pe tema luarii celor doull cetati. Cf. Virginia Vasiliu, inMélanges ale scolii romane in Franta, VI.

"4 Hronet" a greit pentru Hrouet", Hruet: Hroiot" al lui Ureche,pentru Hronet" (HO pentru NC) ; Chromot" al Cronicei moldopolone egreseala de lectura pentru Chronet.

7 Istoria a,rnatei rominesti c. 674 97

la Catiabuga, si a biruit Stefan vodä cu ajutorul lui Dumne-zeu." Talinacirea poate fi aceasta: Stefan, care capatase aju-tor de 2.000 de calari grei de la regele Poloniei, strinse oastealui obisnuitä de calareti si, adkgind-o la acestia, cerca inmiezul iernii, prin surprindere, impotriva turcilor, aici, laChilia, ce mai cercase, in tineretele lui, de doua ori impotrivacetatii. Prinzindu-i de veste, insa, paznicul cetatii, Bali beg,fiul lui Malcoci, Ii iei inainte ping la iezerul Catlabuga. Ste-fan putu birui, dar fär. sa fie in stare a lovi cetatea. 145

Ca raspuns, in vremea cind Radu obisnuia sä. ataceMoldova, prin tara lui Vlad, Hruet-Hromot fu minat,cu osti muntene i turcesti, desigur, asupra Sucevei. Putusa ajunga ping linga Roman, pe Siretiu, la Scheia". Aiciii va fi prins dupe: o mica lupta, ca acelea de la DoljestiOrbic aceeasi soarta astepta la 1457 pe Stefan daca ar fifost invins garnizoana noii cetati de piatra din Roman

dupg porunca domnului, Ii taie capul (6 mart 1486). 146

XVI

Lupte pentru Poeutia (1490).Biruinta din Codrii Cozminului (1497)

Campania din 1490 a ostasilor lui Stefan in Pocutia, tarade fieste Nistru, la miazanoapte, aparata de cetatile Sniatynsi Colomeia, nu e pomenitd de cronica noastrd. Izvoare polonespun insa deslusit ca, in august, Stefan avea acum Colomeia

rnoldovenii stateau inaintea Sniatynului,pe cind tarani rusi revoltati, de legea noastra, supt Mucha,pradau, impreunä cu tatarii pagini, in cele din urrna zileale batrinului rege Casimir. Polonia nu putu stringe o oastepentru a-i raspinge. 147 Deci nefiind o lupta, i nefiind o prada,cad Stefan se infatisa pasnic, ca mostenitor al acestei ten,letopisetul razboaielor i präzilor n-are nimic de spus. Nici

145 Cronica turceasca pune i pe Ali IMihalogli ca duvtian al lui 8tefan.Cf. i Iorga, Istoria lui .5'tefan cel Mare, p. 340-341 ; Chilia Cetatea Albd,p. 168-169, cu aratarea izvoarelor polone.

146 Cf. 0 Iorga, Chilia Cetatea 4111)4, p. 169 0 urm.147 Izvoarele in Iorga, Istoria lui .tefan cel Mare, p. 219 0 urm.

98

si,si,

si Haliciul si cg

fi

fi

de aiurea nu aflam nimic precis cu privire la mersul moldo-venilor. Stefan pastra tara ocupata i aseza in Cernauti peIon Grumezea ca staroste de hotar.148

In leg-à-tura cu nadejdea lui Stefan de a-si capata inapoicetatile care-I costasera atita cheltuialk atitea griji si atiteajertfe, e si lupta lui cu polonii noului rege Ioan-Albert celdorit de stapinirea Moldovei, in 1497 . Un interesant razboiacesta, pentru cá, inoindu-se biruinta lui Bogdan vod5. dela Crasna, in 1450, se adaug acum doug elemente nouä: fidtrun-derea polonilor fie drumul vechii ndvdliri impotriva lui .5'tefanvodd al II-lea 149 p: atacul indelungat al cetdfii Sucevei.

Stefan, caruia tinarul vecin ii fagaduise o campanie comun5.impotriva turcilor din cetati, ii astept5. sä vie pe la Camenitasi Hotin, luind un drum, care insä nu era nici cunoscut, niciusor, catre Dunarea de Jos [...]Abia la 19 mai, insä, regele ajunse la Liov, si contingentulcavalerilor teutoni, cari nu veneau de obicei la ostile polone,ci numai la aceasta, fiindca era vorba de o cruciatd imfiotrivaturcilor, porni numai la 1 iunie din Prusia departata. 150

Mersul trupelor regale se facu insa pe la vadul Mihalceaal Nistrului (17 august) 151, trecindu-se astfel in Pocutia,apoi, prin Cotmani, in tara Sepenicului. Aici fura arestatisolii moldoveni veniti pentru explicatii. Stefan, care se aflain Suceava asteptind, se retrase deci, la 27 august, cautindcea dintai cetate tare, de piatra, pe care o gasi la Roman,unde-si facu lagarul. Aici furä chemati ostasii, de toate trep-tele, secuii, ajutorul unguresc al Ardealului, supt ruda dom-

149 Ibid., p. 225, 343.149 V. mai sus.150 Cronicanil teuton Naker, in Scriptores reruns prussicarum. V. p.

290. Expeditia o povestesc pentru poloni Miechowski i Wapowski, in Scrip-tores rerun; polonicarum, II, Tubero, povestitorul ungur, n-are insemnãtate.Harta, in E. Fischer, Kozmin Ein Beitrag zur Gesch. des polonisch-moldauischenKonfliktes im Jahre 1497, Cernauti, 1903 ; din Jahrbuch des bukowinerLandesmuseums" pe 1902 ; si in româneste. Pentru alte izvoare, Iorga,Chilia Si Cetatea Alba, on I storia lui Stefan cel Mare p. 344 i urm. 0analizã atenta pe curind, in I. lirsu, Stefan cel Mare, Bucuresti 1925, p. 220

urm. El intrebuinVeaza si Acta expeditionum bellicalium. Palatinatus cali-siensis et posnaniensis in Valachos et Turcos, a. 1497, publicate de M. Bob-rzynski ca vol VII din Starodavne prawa polskiego pomniki".

151 Hurmuzaki, II 9, p. 386-387.

99

si

neasca Bartolomei sau Birtoc Drágffy, fiul lui Drag", unboier" si neam de voievod maramurasean din neamul Dra-gosilor ; aici fura chemati, pentru intaiasi data, turcii, desigurnu cei din Tara Româneasca, de unde nu veni nici urmapl luiVlad Calugdrul, Radu cel Mare, ci turcii din Chilia si Ceta-tea Alba. Astfel, aliatii facindu-se dusmani, dusmanii ajun-geau aliati. Totul era deci nou, neprevazut, neasteptat inacest rAzboi.

La vadul Cernautilor erau straji moldovenesti ; ele furaraspinse, dar dadura lui voda pe cei dintii trei furàspinzurati, trei mersera la sultanul Baiezid. 152 Peste citevazile tunuri de calibru foarte mare erau asezate inaintea Suce-vei, la 24 septembre, i peste doua zile, incepura, operadistrugatoare.

Asediul tinu trei saptamini, fara sä avem vreo stire asupraamanuntelor lui. La 19 octombre mediatia lui Birtoc izbu-tise ; regele fagaduise ca se intoarce, si el desfacu tabaradinaintea Sucevei.

Se pare ca luase indatorirea de a nu strica tara" si pealta cale ; in jos de Suceava abia de-o va fi stricat, neavindcalarime usoara, nici cunostinta terii. Fiindu-i insa a scapamai rapede, se prada in dreapta si in stinga, pina se ajunsela apa Derehliului si la Codrii Cozminului. Drumul se faceafoarte greu, nu pe drurnul cel mare de nego,t, urmat

Cernduli-Suceava, ci prin poteci de padurebatrina. Calea cea mai scurta se dovedi astfel cea mai lunga.Regele se imbolnavi de rusine, de durere, de nerabdarede grija: era dus pe mini.

De Sf. Dumitru, la 26 octombre, copacii fura rasturnatiin calea ostii ce inainta fara nici o orinduiala. 2.000 de achin-

erau uniti cu oastea moldoveneasca mai usoara: in ficidu-rea Cozminului" fura napaditi polonii, ucii, imprastiati,despoiati de bagaje, de tunurile man i mici. Era a doualupta din codrii Sepenicului, asemenea cu cea veche in gro-z5vie.

Regele abia ajunse la satul Cozmin, iar peste citeva zile,si la Cernauti. Batut de aici", el trecu Prutul, si de acolo

152 Letopisetul de la Bistrita; Cron. inedite,! p. 59.

100

Mihalcea-Siping,

gii

prinsi:

ele-si

intai,

si

a fugit cu citiva, putini ostasi, si abia scapa" (30 octombre).Cu trei zile inainte, la Lentqti, boierul Boldur nimicise pemazuri, contingentul Mazoviei, venit intru intimpinareacraiului.

Asa se desfasura marele razboi din 1497 in povestirealetopisetului terii, pe care-I intareste, fara a voi si a puteasä se coboare in amanunte, povestirea cronicarilor poloni. 153Ureche nu stie mai mult, si el culege din izvoarele sale polonedoar povestirea in Polonia a dezastrului i soarta aceloradintre prinsi i cari fura pedepsiti pentru nävalire i prada,avem si stiri unguresti, din octombre, despre cei taiati, pusiin tapä ofi trimesi la Buda. 154 El mai crede cà si noul domna fost de ajutor vecinului sau. 155 La Lentesti el Ii aduseaminte ca a vazut ocopurile lesilor facute de atunce". 158De la dinsul avem si credinta poporului cä, precum Sf.Procopie se infdtisase aievea pentru a bate pe Basarab-Tepelus, tot asa marea risipá i uciderea polonilor incodrii Cozminului se datoreste Sf. Dumitru, care s-ar fivadit in ziva hramului sau si calare intrarmat, dind ajutorsi vilva lui Stefan vodä si ostii lui". 157 Ospatul obisnuitdindu-se de Sf. Nicolae in Hirlau cum spune letopisetulslavon, urmeaza ca pind atunci a tinut urmarirea polonilorcari fugeau in cete.

Interesante sint stirile de origine teutonicii. Cavaleriipleaca din Konigsberg in iunie; cu marele maestru Johannvon Tieffen in frunte ; cind ajung la Ortelsburg, regele-icheama in graba, prin trimesi i calauzi. Se cereau trupe deajutor la comandatorii deosebitelor provincii ale Ordinului.Dar Tieffen trebui sä plece numai cu 200 de cai si un numdrde pedestri" 158, cum, indeobste, contingentele provinciale parsa fi fost foarte sarIcacioase. La 2 iunie marele maestru e laBiszhowec, si se plinge de drum lung si de scumpete: crede

153 0 versiune, prefacuth pentru a se cruta vanitatea nationala, a luiMiechmvski, 0 in Hasdeu, Arch. is/oriel& I, p. 37 0 urm.

154 Iorga, Acte ,si fragm., III, p. 106-107.165 P. 171.158 P. 172.157 P. 173.158 Iorga, Chilia ci Cetatea A 1b, p. 304.

101

Inca, i aceasta-1 mai indeamna, c5. merge impotriva turcilornecredinciosi" i ca. regele se indreapta spre Camenita.159La 8 august el se afla acum supt Halicz, venit cu mult inain-tea regelui, caci asteptase acolo saisprezece zile, intrebindnecontenit ce trebuie sá facä i primind in schimb doar zvo-nuri false despre biruinti asupra unei marl multimi de tatari",unei mari multimi de turci" 160 ; unii vorbeau chiar, prinlocuri mai departate, de inceperea asediului la Chiia i Ceta-tea Alba i doreau rapede biruinta regelui pornit in cruciata,pentru fazbunarea i asigurarea crestinata4ii. 161 La 25 alelunii, teutonii acum 500 de oameni 162 erau inca tot laHalicz, unde avea comanda acum un polon, Stenczel deChodecz, dar Tieffen, simtind slabiciunea trupului i sc5.-derea puterilor sale", se adapostise la Liov. 163 Fireste cá numai crede in cruciata, caci acum se stie de ce este vorba;aproape de moarte, el arata ca in Lituania e primejdie dinpartea rusilor marelui duce de la Moscova i cere a se puteaintoarce inapoi.

Pupa ce acum viata lui se sfirsise, putin in urma acesteimari deceptii, scrisori din decembre ale Ordinului vorbescdespre lipsa, suferinta, foame", despre amenintarile ungu-resti si in sfirsit despre infringerea cea mare din Moldova.Teutonii nu stiau nici atunci de ce se miniase" regele pedomnul si capitanul românesc". 164 Dar cei mai multi cava-len i oameni ai nostri au fost 165 Nici jumatate n-auscapat. $i anume maria sa, la iesirea din tara, dupã paceacu domnul Moldovei, a fost batut si a pierdut macar 6.000de cara acoperite" pe care erau i tunurile afara dealta paguba". 166 Ai nostri citi au ramas urmeaza scri-

159 Ibid., p. 305 nr. XIII.uso Ibid., p. 306 307.161 Ibid., p. 307, nr. XVI162 Ibid., p. 312.163 Ibid., p. 307-308.164 Die wallachischen Hem und Hauptman; ibid., p. 308, nr. XVIII.165 Die Hern und guthe Leuthe unsers Ordens dess mehrnne Teilhs

erschlagenn unnd aussblieben sein.166 Das K.M. im Abeczuge noch dem Fried vom wallachssenn Woyawoi-

denn geschlagenn, wol bey vj-m verdackte Herwagenn, ane alle Czall derandern, verlouren habe.

102

soarea n-au adus decit cai raniti si arme sf5.rimate". 167Fusesera luate arme, puSi (Buchssen), corturi si car5.".Germanii, cari erau pusi la urma, cu carele, ca sa apere retra-gerea, suferisera mai mult decit toti, ceea ce 15.mure0e dece, pe ling& citiva nobili tineri, a fost prins un palatin, alRusiei, si de ce printre raniti qi morti nu se afla." mai multioameni cu nume mare. Dintre ai Ordinului teutonic rámaserala moldoveni unii dintre curtenii marelui maestru. 0 dure-roasa si pentru toata crestinatatea ingrozitoare veste". 168

NivAlirile lui $tefan in Po Ionia

Prada cea mare, din mai 1498, a turcior lui Malcoci beg,venit pentru aceasta de la Vidin, unde fusese stra mutat,prada care se intinse pina la douzeci si cinci de popristi",popasuri, de Liov, spun analele noastre, nu s-a fa:cut desigurprin Moldova, nici prin partea de la Prut la Nistru; navali-torii vor fi fost sau turcii cari ajutasera pe Stefan in 1497 sivor fi petrecut iarna in tabara moldoveneasca, sau begii dela Chilia i Cetatea Alba, care se vor fi Indreptat spre Liovde-a lungul celuilalt term al Nistrului, care li ingaduia o maiindelungata jäfuire a paminturilor regale. Cu greu s-ar puteaadmite ca Stefan sa se fi invoit la prädarea Moldovei salede acesti oaspeti strapici, sau ca el sa fi fost in stare a-i infrinade la orke calcare a bunei prietenii.

Indata insä, la 22 iunie, 0 Stefan, dar deosebit, trecu hota-rul. El se infa445. la Tiribol", unde cetatea fu arsa, cu mult5dobindl, la Buczacz, la Podhaecz, pina aproape de Liov,

care vazuse pe turci si tatari la 13 mai 169 - , dind focpretutindeni, ca o rasplatire, si facind cit mai mult rail terii;de la Liov se urine: calea spre Halicz a teutonilor din anultrecut si se merse pina in muntii de la apus ai Pocutiei, pe

167 Gewunthe Pferd unnd zulochtenn Harnisch.168 Wemutigen unnd der Cristenheit, erschrecklichenn Geschichtenn;

Ibid. p. 309, nr. XIX. Cf. ibid, i p. 317 i urm.169 Iorga, Chilia Fi Cetatea Albd, p. 294, nr. XLII.

103

XVII

care polonii o parasisera Inca o data. Dar intoarcerea nu sefacu prin tara Sepenicului si prin starostia de la Prut a Mol-dovei, ci prin Podolia, pentru ca inc5. o parte din provinciilepolone vecine sä. fie pagubita ; pe la Hotin se va fi facut, laurma, trecerea inapoi a Nistrului. 170

La 20 mai regele Ioan-Albert se plingea de jaful turcesc,pe care-I punea pe sama turcilor, tatarilor si moldoveni-lor". 171 In curind vazuram ca moldovenii nu mai puteau fiinvinovatiti in zadar. Lituania suferise ca si Polonia, iar fiiilui Cazimir stateau inchisi in cetati, nefiind in stare a stringeo oaste, dupa marea cheltuialä de oameni, arme si bani din1497, cind se poate spune cá, pentru multä vreme, Insaiputerea militard a Poloniei fusese zdrobitd, in toate elementele ei.

Prazile ce urmara, a tatarilor in iulie, a turcilor in novem-bre, fac parte desigur din intreprinderile, acuma obisnuite,ale turcilor de la Dunarea de Jos si mai ales de la LimanulNistrului, uniti cu tatarii cimpiilor pustii". Moldovei i sedadu de regele care-si recunostea astfel infringerea pacea din1499, care nu vorbea insd nimic despre Pocutia. Se pare c5.Stefan nu mai avea castelani si vamesi in Colomeia si Snia-tyn. Batrinul domn serba pacea cu crestinii ingaduind boie-rului Boldur, dupa ce turcii cerusera birul inainte, acelbir de 4.000 de galbeni pe an, in schimbul cdruia venise aju-torul din 1497 , sa cerce Chilia si Cetatea Alba. 172

Pocutia credea Stefan c. ar putea-o avea prin judecatd,§i el o ceru indata, staruitor, de la noul rege Alexandru, acelcare nu ajutase in Moldova pe Ioan-Albert la 1497. Pe cindrusii marelui duce, ruda domnului moldovenesc, cuscrulsau 173, pradau iarasi in voie Polonia, Stefan trecu hotarulin octombre 1502: se credeau amenintate cetatile Halicz,Buczacz, Czerwona, Taszlowiec si Camenita insasi. De f apt,era numai o luare in posesiune a Pocutiei, care primi un sta-roste, pe Hrincovici, i un vames, pe grecul Chiracola. Se

rro Letopisetul rnoldovenesc. Pentru o prada a cetelor moldovenetirazlete la Braclaw, Wapowski, p. 70; Ulianicki, Materiale, p. 129.

171 Iorga, Chilia Cetatea Alba, p. 316-317; cf. Acte fragm. III, p.69 0 urrn.

172 Mentiune numai in Sanudo, Diarii, III, p. 1627-1628, la anul1499.

Ira V. Iorga, Istoria lui *lefan cel Mare, p. 248 0 urm.

104

ci

facu chemare de oaste in noul tinut moldovenesc, i se adu-nark in lagarul de la Colomeia, unde Stefan se gasea la 2novembre 1502, 3.000 de terani ruO, nemultamiti de stapi-nirea polona. In zadar vorbea regele de o mare expeditierecuceritoare. Pana la moartea moldoveanului" Pocutia,luata fära. singe de aceea nici nu se pomenete cucerireain analele terii ramase a lui. 174

174 Izvoarele, de natura docurnentara, in Ulianicki, Jablonowskietc., sint aratate arnanuntit in Iorga, Chilia i Cetatea Alb, p. 346-348;v. i ibid, p. 287, nr. XI i nota 1.

CAPITOLUL IV

SISTEMUL MILITAR ROMANESCIN EPOCA LUI STEFAN CEL MARE

Oastea Moldovei fatd de ostile vecinilor

Din aceste lupte, din talmacirea lor de Ureche si mai alesdin sfaturile cu privire la oaste pe care unul din urmasii luiRadu cel Mare, Neagoe sau Basarab cel Nou, le da fiului &auTeodosie in cartea sa de Inviipuri, tradusa in rominesteInca din veacul al XVI-lea, dar pe care o avem numai intr-oversiune de pe la 1650 1, se poate lamuri alcatuirea si felulde lupta al romanilor in epoca lui Stefan cel Mare.

Legaturile razboinice cu turcii n-adusesera nici o schim-bare in vechiul sistem de lupta românesc, intregit cu elementeslavo-bizantine si unguresti. Dar romanii, cu corpurile lormiitare indatinate, se puteau impotrivi osmanliilor mai binedecit alte popoare.

Sultanul avea o oaste de ieniceri pedestri, cari alcatuiau,cu anurne cáläri, spahioglanii, iesiti din scoala Seraiului i traind

1. Cf. editia noud, la Tipografia Neamului romeinesc, Valenii de Munte,1910. Parti si in Arch. istoricd a lui Hasdeu. Studii in Russo, Studii bizanti-no-romeme; Romansky, Mahnreden Aregoes, Leipzig, 1908 ; Russo, in Convor-biri Literare pe 1909; Iorga, Istoria literaturii rominesti, p. 50 si urm. CA aexistat o traducere anterioara anului 1591, dovedeste prezenta acesteicarti intre acelea pe care Petru voda Schiopul le-a luat cu sine fugind din Mol-dova ; v. Hurmuzaki, XI, p. 555: Ain Beuch in quart, mit galbem Lederfiberzogen: Maniera, Wie man mit grossen Potentaten tractieren soli".

106

In Constantinopol numarul lor creste tot mai mult ,Curtea lui. Aceasta-1 incunjura totdeauna, cu o disciplina,o iubire, o putere de jertfa uimitoare.

Domnul Moldovei, care avea organizatia noastra militarain forma ei cea mai deplink dispunea de boieri si tarl", darmai ales de curtenii sai. Dintre ei erau, dup5. cite se pare,numai calari vitejii, cavaleri" iar pedestri voinicii i iunacii,oaste permanentä. Ca si ienicerii, ei aveau postav de vesmintesi plata, leafa (dup5. turceste), ori, cu numele cel mai vechi,jold (dup5. ungureste).

Pe cind temeiul ostii turcesti erau acesti ieniceri, carireduceau rostul adevarat al luptei la impotrivirea pins. lamoarte a unei falange nezguduite, a unei legiuni, cu caracterreligios fanatic si patriarhal, plin de iubire, pe care nimic n-oputea sfärima, domnii nostri trebuiau s5. se sprijine in ceasu-rile grele pe aleirime boiereasca si pe pedestrime de curteni.

Boierii insemnau mult mai mult decit spaltiii. Acestiaerau feudali cad capatasera mosii pentru a se hrani, imbrIcasi inarma din ele si cad trebuiau sa alerge, la chemarea sulta-nului, rnai in fiece primavara pe atunci , la locularatat de dinsul, chiar farä a li se spune care e dusmanul:mai putin disciplinati decit ienicerii, ei n-aveau sentimentul deonoare al unei clase privilegiate, cu caracter ereditar, cuamintiri eroice in famiie, avind intimplatoare legaturi desinge cu dinastia insasi. $i nu era greu sa se imprastie spahiii,cad alcatuiau totdeauna aripile i nu puteau fi intrebuintatialtfel decit in loc larg, cu cimpie inaintea lor pentru joculcailor celor scumpi. Dimpotriva, boierii nostri, daca nu inaceeasi masura viteji, asemenea lor, cad puteau fi numainobilitati, in clipa de dupä biruinta, pentru isprava lor, aveauinsusirile morale superioare ale unei aristocratii si unitateaunei clase dominante cu caracterul national unitar. De aceease lasara ei macelariti, tineri si bätrini laolalta, pe cimpul delupta de la Valea Alba, ceea ce spahiii cu greu ar fi facut-o,cad ei erau deprinsi a lasa ienicerilor hotarirea. 2

Fat5. de unguri, acesti calareti ai Moldovei aveau iarasiavantagii, tot prin acest caracter aristocratic si unitar al lor,

2 V. §i Iorga, hi Revista istoricd pe 1921.

107

-

ca si prin devotamentul fall de domn. Cind era inaintea loro oaste de magnati, la cari cerbicia Mei de rege era ereditard,de sasi, cad abia voiau sä slujeasca mai departe ungurilor,de secui, cad se gindeau inainte de orice la libertatea lor sila privilegiile care o asigurau si erau gata sa primeasca si sta-pinirea domnului Moldovei numai sã se poata 'Astra si maideparte astfel, se intelege cit de lesne puteau birui boieriinostri, chiar in conditii de numar inferioare.

Cit priveste pe poloni, nobilimea era in vadita. decadere ladinsii si nu-i placea razboiul decit ca o mare parada, pe cindmulti dintre calaretii moldoveni aveau vinjosia teranului.Despre frizarea parului, gatirea hainelor, infasarea pieptului,risipirea averilor, vinzarea functiilor, vorbeste cu durereDlugosz 3.

II

Deosebiri in oastea munteand

La munteni, cad aproape nu intrebuintau pe terani inoaste, tocrnirea si orinduirea razboiului, a strdjilor cf.in letopisetul moldovenesc: a rindui straja" se facea faraa se tine in seama alt corp decit al calarilor. Asa incit numai erau, pe linga boieri si vitejii de Curte, permanenti,decit in mic numar ceilalti lefegii, pedestri: voinicii si iunacii.Neagoe recomanda deci a se imparti boierii si putinele slugi,slujitori dornnesti cu lefi, vitejii" si voinicii" impre-una. cu feciorii", iunacii" deci , in trei straji. Cea de atreia e tabdra cea mare, temeiul otilor, toiul cel mare. Intrea doua si a treia straja sta. domnul de lature". Il incunjura.seizeci de voinici barbati", din cei cu plata, , pe cind, in1526, la Mohács, regele Ludovic al II-lea avea lingà el nobilitineri, cari-1 plrasira si facura. astfel cu putinta moartea luitragica.

Intr-o astfel de tocmire, lupta se hotaraste, se alege,rapede. ()stile dau hart, se afiropie, stau fatd la fatd, se ames-

3 XIV, p. 471-472.

108

teed , fiecare ndvdlind, ntipustind pe celalalt. Daca se cistigabiruinta, urmeaza gonirea dusmanului. Neagoe sfatuieste peinvingator a nu se trufi, ci a se purta cu smerenie. Tar, devei birui tu, s5. nu te lauzi, si s5. zici ca eu, cu puterea mea,am facut ! Ci iar sa dai slava lui Dumnezeu, cu ruga, cu milos-tivenie si cu jertf5. vie." Apoi sa fug slujba pentru ceicazuti, sa li ajute familia ramasa pe urma. Sà imparta daruridupa. dreptate. Fiestecare dupa cum ii va fi slujba, asa s5.-ifie darul si cinstea ; cum isi pun ei capetele si se nevoiesc si-sivarsa singele ca sa dobindeasc5. cinste de la tine, asa si tusä socotesti", impartind si cinste si boierii pentru slujbalor". S-a vazut cà asa obisnuia Stefan a face dupà fiecaredin izbinzile lui : biserica lui Dumnezeu, ospat, cu el si cuvladicii in frunte, irnpartire de mosii.

Infringerea nu poate avea o insemnatate hotaritoare.Domnul se da. intr-o parte" si-si asteapta ceasul. De aceea,Radu cel Frumos, un Laiota, un Tepelus, invinsi totdeauna,puteau sa iasa din nou la lumina peste scurta. vreme. Sästringeti citi vor fi ramas cu voi, si sa va duceti intr-o partecu dinsii, iar din tara voastra sa nu iesiti, ci sa sedeti in hota-rele voastre, in niscare locuri ascunse si de taina, unde vorfi prieteni de-ai vostri buni si adevarati ; c5. vrajrnasii vostri,cari vor fi venit asupra voastra, nu vor sedea mai mult in tara,ci se vor intoarce inapoi, iar pe domnul care-I vor fi adus eiil vor rasa acolea far' de osti. Deci voi sa luati numele luiHristos intr-ajutor si sa va porniti asupra-i cu oaste". 4Asa a facut si Stefan, dup5. infringerea de la Valea Alba_

III

Teranii ca element militar in Moldova

In oastea lui Stefan mai sint insa si teranii, mai putini decitla munteni, dar cu pamint mai mult, mai interesati la aparareaterii, mai dirji. Si ei trebuiau sa vie, farä osebire, la vileag 5,

4 P. 220.5 Cf. Ureche: la Roman, unde li era vileagul" ; de aici locutia' a ie§i

in vileae.

109

daca nu calari si intrarmati ca vitejii" 6, macar cumii ajutau imprejurarile sä incalece, s5. se gateze"7,pentru a lupta insa pedestri, si nu trebuie s5, se uite c5.,din vechime, i boierii stiau s5. lupte tot ca pedestrimea.8La 1465 gasim in Dlugosz: Astfel sultanul porunci sa segateasca oaste impotriva Moldovei, si $tefan, stringind suptsteag fie toti, i ostasi i ferani, asa incit numai femeile i cofiiiisa- ramide acasd, Ii iesia inainte, gata s. moara cu tofri ai luiori sä inving5.". 9 Nu numai pe ostasi" vitejii, voinicii,iunacii, pe nobili " boierii, i ci pe terani pe totiii chemase la lupta, inv54indu-i ca fiecare din ei e dator sa-siapere tara. Daca prindea pe vreun teran fara sägeti, arc

sabie, on cä n-a venit la oaste cu pinteni, fara osin-dea la pierderea capului." 10 La veste", la porunci grab-nice" tara incaleca in oaste"n, se stringea de sirg" i veneala chemarea" domneasca. 12

Cu terani pedestri se lupta tefan la Baia impotriva luiMatias Corvinu113; 1ing5. el se afla boierii, vitejii, voinicii,feciorii", can au descalecat. Dupä datina si cu vicleniatefaneasca, firinde el pe dusmani, dispretuind marile, luptede straluciti calareti, desfasurati in cimp liber, pe care lecauta domnii munteni. La Vaslui e iari o luptä de pedestrisi, intre cei 40.000" de oameni ai lui tefan, cea mai mareparte sint terani [Dupã biruint5], foarte multi terani

6 Ibid. p. 173.7 P.169.

Lupta de la Marienburg; v. mai sus.9 XIV, p. 409; itaque Turcus armari exercitum contra Valachiam iu-

sserat, et Stephanus omnibus, tam militaribus quam agrestibus, ita ut solaefeminae et pueri in aedibus remanerent, in arma coactis, obviam illi proce-debat, mori cum suis universis aut vincere paratus.

10 Et non rnilitares modo et nobiles, sed et agrestes ornnes In arma coe-gerat, docens quemlibet in patriae defensionem teneri. Si quem agrestemcomperisset non habentem sagittas, arcum et gladium aut in expeditionemcalcaritum non accurrisse, absque ulla commiseratione capite damnabat ;ibid., p. 465. S-a spus mai sus ca aceasta privea mai mult pe ostasii permanenticu mosii la lark dar i pe boieri. Cf. Hurmuzaki, II, 408, nr. CCCLXXXIboyaros lustravit (Despot).

" Ureche.12 Cf. ibid., p. 186, 216-217; Hasdeu, Archiva istoricii, I, p." Equis et sarcinis apud stativa relictis, pedester et expeditus in Banya

advenit: Dlugosz, XIV, p. 496.

110

si

si

°

10-L11.

au fost stramutati din numarul pedestrilor in al calarilorsi nobililor" 14, adeca al vitejilor i boierilor. Iarasi strata-gema ajuta pe pedestrii putini cari luptau cu cälàrii cei multi.

Dar acum mai era ceva. Inca de la inceput, Stefan a avuttunuri si a stiut s. ii gaseasca rostul. Dupa ce luptase la Baia sicu husitii pedestri, cari intrebuintau spre apararea lor carelegrele, legate cu lanturi, si el a facut asa. Deci i la Vaslui si laValea Alba, pe linga tunuri i santuri, ccopuri", el avea caralegate intre dinsele cu lanturi de fer ; tunurile erau asezate pedinsele.

La Valea Alba. Stefan lupta, dupe: Insäi marturisireanumai cu Curtea" ; teranii erau dusi pe citeva zile aperecasele de tatari. Moldovenii Dupa imbunareasortii, Stefan isi face o oaste nour, de voinici" si iunaci",din cari erau sa se aleaga noii viteji" ai Curtii si, prin dre-gatorii noii boieri, dintre pentru ca S inlocuiascape aceia ce cazusera in infringerea lui de catre turci. " Cupedestri terani si nu cu spahiii turci cJäri, i nici cu boierii,a intrat el in adincimile padurilor Sepenicului pentru a strivi,la 1497, oastea lui Ioan-Albert.

Calarimea lui aproape singura cistiga insa luptele impo-triva muntenilor si a tatarilor{...] Tar altd calarime, cea dedobinda, hinsarii, se alipeste la cealalta oaste in asemeneaimprejurari, avind rostul achingiilor turcesti.

Si in sfirsit, pentru a intelege acest lung sir de biruintemari cu mijloace putine, trebuie sa. se aminteasca Inca unelement de sanatate morala, de incredere i avint in oasteaMoldovei : prezenta domnului insusi in toate razboaiele

aproape chiar in toate luptele. El era sufletul acesteiostiri, a carii alcatuire materiala nu era destul de puternicapentru a ispravi tot atita, dupa ce, in 1504, acest mare suflets e stinsese.

14 Ibid., p. 621 in quibus maior pars erat agrestium Plurimi agres-tes ex peditum in militum numerum translati". i analele slavone Bog-dan, Cronici inedite, p. 47 vorbesc despre viteji" dup5. biruinta..

15 Ibid., p. 665: Instaurata ex agrestibus, in supplement= eorum quiin dade Turcorum ceciderant, militia.

lui,sa-si

ramin invinFi.

terani,

terii,si

...

CAPITOLUL V

RAZBOAIELE URMA$ILORLUI $TEFAN CEL MARE PANA LA INCETAREA

NEATIRNARII POLITICE A MOLDOVEI.RAZBOAIELE LUI BOGDAN VODA ORBUL

Luptele cu polonii (1506)

Ales, spune Ureche, cu voia tuturor locuitorilor terii",cari toti luptasera supt Stefan, Bogdan Orbul 1, fiul birui-torului Mfg. gres, se arata dupa judecata aceluiasi, numaiputin departat de firea tatine-sau", in ce priveste insanumai setea de lupta nu si scopul razboaielor sale.

De la inceput, oferi polonilor toate cetatile ocupate deStefan dincolo de hotarele vechi ale Moldovei, ca Tismenicza,Cessibasi etc. 2, dacá batrina vaduv5. a lui Cazimir sil-ar primiginere. Cetatile se restituira, dar logodna zabovi.

Dup5. cronica polona a lui Wapowski, caci un letopi-set moldovenesc pentru acest timp n-avem , Bogdan tri-mete ostile lui in Pocutia (1506). Se rinduiesc 6.000 de merce-nari pentru apararea granitei polone. La rindul lor, ei trecNistrul i ucid straja de 600 de moldoveni, luind, ca in 1502,tot Tinutul, cu Sniatynul si Colomeia i cetatile mai mici.0 ceat5. mai indr5.zneata intra in tara chiar, dar, dintrecapeteniile ei, fratii Strus, unul e ucis, iar cellalt, prins,e dus la voievod, care face A. i se taie capul.

Wapowski, p. 63: uno amisso oculo deformis".2 Provinciam Pokuce, trans Tyram amnem sitarn, cum Colomia, Gess i-

bassi, Tismenice et aliis haud contemnendis oppidis ; Wapowski, p. 59.

112

I

I

Ca o fasplatire, polonii navglesc din nou, pe unde nuse spune si Ureche, dupg traditie, adauge cä patrundpgng la Botosani. In ciocnirea cu o ceatg moldoveneascd,unul din pircglabii Hotinului ar fi fost ucis, insä nu e niciNegri lg, care se mai intimping si dupg februar 15083, si niciTeodor, pe care-I aflgm mai tirziu. Oastea Moldovei avusein frunte pe Luca Arbure polonul Ii zice ( !) Copacius. 4

Regele pune sg se taie unii dintre

Ir

Rázboiul lui Bogdan cu muntenii (1507)

Dupg impacarea cu Polonia urmg rgzboiul cu munteniipretendentului Roman vodg, sprijinit de Radu cel Mare. Elintrg pe calea celuilalt Radu, pe la riul Putna, gra', a fi opritin loc de moldoveni. Rgspunsul lui Bogdan veni la 28 octom-bre 1507: Ureche crede c. avea si secui ; oricum, el trecuRimnicul, dar nu pe la vadul vechi, insemnat prin douglupte, ci pe la Rgtezati, movila Cgiata" 5. Zece zilese pradg margenea aceasta a Jerii Românesti, ping ce cglu-ggrul Maximian, viitorul mitropolit muntean, flcu pacea,venind in tabgra moldoveneascg. 6

III

Al doilea razboi al lui Bogdan vodä cu polonii (1509)

In anul urmgtor, cu toatá interventia ungureasc5., seurmeazg ralzboiul cu Polonia. La 29 iunie Bogdan insusitrece in Podolia, si la 30 e supt Camenita. De aici mergespre Halicz, unde se adgpostiserg nobilii din imprejurimi ;desi avea tunuri, Bogdan nu poate lua cetatea, de unde pleacg

3 Uricariul, XVIII, p. 482; dar v. HaOeu, Arch. ist., 12, p. 120.4 Identificarea la Picot, Chron, d'Ourehi, p. 445.5 V. §i Memoriile lui Suvorov, II, Paris, 1799, p. 78.6 Letopisetul moldovenesc, cf. Ureche, p. 181.

8 Istoria armatei romanesti c. 674113

lingg

prinsi.

ieiri cu noroc impotriva ostirii lui. La Liov se facu aceeasiincercare, pe care *tefan nu gäsise cu cale a o face: tunurilemoldovenesti (majores bombardae) bat de pe deal, pe cindcetele de calari ale domnului ataca zidurile indoite: iesasuprd-li mercenari poloni i terani cu seceri si se dä o luptäinviersunatã in santuri. Tunul cel mare al moldovenilor e rupt

capetenia tunarilor 8, ucisä. A patra zi, voievodul trebuisà plece rasa. isprava. 9

De aici merse la 1 iulie spre Liov, pe care-I asediaz5. cutunuri ; si zic ca. singur Bogdan vodä au lovit cu sulita inpoarta Liovului, care semn se cunoaste si astazi, i nicinu tagaduiesc". 10 Cu foc si parä se merge pina. la Rohatyn,unde e la 6 iulie ; 11 ia, 11 arde, duce cu sine si clopotul de labiserica ruseasca de acolo, care e pus in Mitropolia Sucevei ;mina. multi robi dupa dinsul. 11 Castelanul Rafail Halicki, eintre prini. 12

Raspunsul polon veni cam tarziu, desi regele facuse sä sescrie lefegii. Sigismund Insui, care-si chemase oastea laLiov, nu veni, dar el pleca din Cracovia la 4 august 13, pentrua se imbolnavi in cetatea de unde era sä ponleasca. expeditia.Voievodul Cracoviei, Kamienieski, intr a. in iulie 1509 pe caleanavalitorilor mai vechi, ai lui Toan-Albert. Pocutia fu sari-mata ; navalitorii lasa la Prut carale i bagajele i pradà,incepind din sus, Cernautii, ipintii, satele de linga. Suceava(20 iulie), Dorohoiul, Hirlaul, Cotnarii, Taxasautii, cautindpretutindeni moiile i casele domnului 14, apoi iese prinBotosani si Stefanesti. Un tradator, Vasco, Ii purtase pretu-tindeni. 15 La Nistru cind incepe trecerea oastea PolonieiMari, apoi a celei Mici, mercenarii calari i pedestri, curtenii

7 Cf. Ureche, a abate pustile de a bate o cetate".Magister tormentorum bellicorum.Wapowski, p. 86 si urrn.

12 Datele sint i dintr-un letopiset pierdut; Ureche, ed. citata, P. 182.Pentru pregabrile lui Bogdan, Hurmuzaki, 1 12, P. 873 si urm. Asediul laCamenita, 27 iunie P. 575, 595; al Liovului, p. 589.

11 Ibid.12 Wapowski, loc. cit.

Wapowski-i da. 60.000 de ostasi IVillis et curiis Palatini.Acest amanunt In Ureche.

114

8

9

ii

si

15

( aulici ), supt Tworowski , se ciocnesc cu strajile dinSoroca si Orhei si un numar de moldoveni, care se aruncain chiot mare. 16 Calarimea grea a Poloniei biruie. LogofatulTautul, jicnicerul Cirj5., Costea comisul, Petrica, apoi pir-calab de Roman, Dobrosteph" (Trotusan, apoi vistier) sintprinsi, dar nu taiati. 17

Fusesera prinsi 30 de boieri mari si o sutä mai mici ; 50fura ucisi dupä lupta si ingropati supt o movila (4 octombre).Incheind pace, Bogdan trebui sa dea inapoi din prada ves-mintele preotesti, crucile, potirele" si sa fagaduiasca a pazide tatari Podolia vecina. 19 Ca negociatori yin, la 22 decembre,in tabara", logaltul Tautul, Teodor pircalabul de Roman,apoi Petrica 0 Ivanco pitarul. 19 La 29 acestia sosesc laCamenita ; la 17 ianuar 1510 e pace ; la 28 pleaca solii polonila Bogdan. La 16 mart sosesc trimesii lui Bogdan in Cracovia:Teodor, Tvanco, Luca Arbure, Dragos din Suceava 20, si selibereall : rautul, Petrica, apoi Cirja, Trotusanu, ping atunciinchisi la Liov. Juramintul regal se face la 20 mart, si senatoriipoloni jura la rindul lor 21.

IV

Luptele lui Bogdan cu tatarii (1513)

Inca din 1510 tatarii erau gata a nava:1i in Moldova 22,si Bogdan nigase pe rege sa se coboare cu oastea la Liov. 22

16 Horribili sublato clamore." Ureche, ed. citatd, p. 182-183; Cony. lit., loc. cit. despre luptele cu

polonii, Macarie Bogdan, Cron. Inainte de Ureche 0 Letopisetul lui Azarieare numai stiri scurte; stirile lui Ureche sint luate din izvoare polone;

v. Wapowski si Gorski, in Hasdeu, Arch. ist., 12, p. 184 si urm. Cronicamo1do-po1on5. cla letopisetulintrebuintat de Ureche numai pentru praclaciu-nea din iunie-iulie 1509.

12 V. Hurmuzaki, 112, p. 595-596.19 Ibid.22 V. Uricariul, XVIII, p. 490.21 Pentru negocieri, si Hurmuzaki, 112, p. 641-642.22 Cf. ibid., p. 612, 618, 624, 631, 632, 635 si urm. ; IP, p. 1.23 Ibid.

115

La 1511, Selim, fiul sultanului Baiezid, ia Cetatea A1b5.pe sama lui ; el se incuscrise cu hanul tatarilor din Crimera sigur de sprijinul bor. 24 Selim aducea inainte ca Bogdanar fi lovit pe ostasii sal fugari, in lupta cu tatal säu, i-1ameninta cu o grazava razbunare. 25 In anul 7021 [1513],august in 22", scrie letopisetul moldovenesc, pastrat pentruacesti ani numai intr-o prescurtare polona 26, au venittatarii, si au ars tara Moldovei pang la Iasi, si au ars Iasul,si multa paguba au facut in oameni i altele ce au luat".Pe scurt, se povesteste, de alta versiune a letopisetului aces-tuia, pradaciunea tatareasca din vara acestui an 1513. Eiyin pe trei locuri" 27; o parte, cu Bet-sultan, fiul hanului,intra pe la Orhei i prada ping la Dorohoi si pe Prut insus". Alta ceata arde tirgul si tinutul luind dru-mul spre Dorohoi si Botosani ; a treia apucá spre Lapusna

Chigheci. 28 Prada din Nistru pina la Prut, de-a lungulPrutului si a Jijiei, din Chigheciu panä la Hotin", cu luareavitelor, o stie i cronica luilVlacarie.29 Intr-o ciocnire cu moldo-venii, Bet-Ghirai e insä sägetat foarte rau", i moare. 30

La Wapowski nu lipsesc stirile, cu exagerari de numar :60.000 de tatari, 74.000 de robi. Printul tataresc piere laNistru, inecindu-se cu 4.000 dintre ai sai. Dar Copaciu

deci Arbure poate abia s. scape cu 300 din cei 700 aicetei sale. Indata Bogdan cere, prin roan vistierul, ajutor lapoloni si la tar ; cei dintii pun 4.000 de mercenari de strap.la Nistru. Un nou atac al tatarilor facu sä alerge StanislavLanczkoronski si Tworowski, apoi de la unguri, 600 de puscasisi 700 de c5.15.ri, dar o nävalire de nogai cheama pe crimlenide la Nistru acasa. 31 *tim de aiurea c. inca din mai horda

24 Cf. Iorga, Ghilia ,si Getatea Albd, p. 180 si urm; Gesch. des osnianis-chen Reiches, II, p. 310 si urm.

24 Hurmuzaki, II, p. 183-184, 205, 215.26 Bogdan, Gronici inainte de Ureche, p. 179.27 Ureche, ed cit., p. 183.29 Ibid., p. 184; cele doua notite din 1510 si 1513 trebuie astfel conto-

pite.29 Ed. Bogdan, p. 150; cf. Azarie, p. 97.a° Numai in 'Creche.31 P. 92-93, 100, 104; cf. p. 137.

116

Cirligaturii",

si

si

tatarilor era gata sa navaleasca 32, Si ei patrunsera in taratocmai atunci cind Bogdan voia sá serbeze casátoria luicu fiica domnului muntean Mihnea cel Rau si a Voicai 33.In. novembre, Bogdan parea cã va trebui s5. iasa din tart

V

Lupta cea notia cu muntenii (1514)

Indata dupã ce scapá de tatari, Bogdan avu sä dearazboi in toatá forma cu pretendentul Trifaila. El apucadrumul turcilor din 1475, iarna, cind tot ostasul se odihnesteSi rázboiul inceteaza", Domnul Ii iesi inainte, la pod dinjos de V aslui", unde se dadu, la 27 februar 1514, o luptadupa care navalitorul avu soarta lui Hruet, invinsul de la8cheia. *tirea, din letopisetul slavon pierdut, este si in ver-siunea polona34, si la Ureche35. Trifaila era ajutat de nouldomn muntean, Neagoe Basarab, si anume, pentru C Bog-dan ajunsese ginerele lui Mihnea voda munteanul i desi-gur ca umbla sa puie peste Milcov pe cumnatul sau Mircea,care, gonit de Neagoe, trecuse in Ardeal, si de acolo la mol-doveni36.

Moartea-1 gasi pe Bogdan la 18 april 1517 in Husi: deacolo el pindea pe tatari ; se poate zice Ca primejdiei tata-resti i se datoreste si aceasta cladire a Husului intr-un locde ripi inalte, de unde se putea pazi pang departe cursulPrutului.

32 Hurmuzaki, II2, P. 81, nr. LXXXVI1, p. 82." V. Ibid. p. 83, nr. LXXXX1X; p. 87 i urm., 94, 97; An. Ac. Rom.,

XXVII, p. 124-125; Iorga, Studii i doc., XVI, p. 419-420. Pentru pradkHurmuzaki, 112, p. 94-95.

34 P. 128. din Bogdan, Cron. inedite.35 P. 185. Adaosul lui Macarie: cu oastea din Tara 33,ropeimix

la Ureche: Ungureasca are intelesul: din Tara Munteneasca..86 An. Ac. Rom., XXVII, p. 124-125.

CAPITOLUL VI

RAZBOAIELE URMASILORLUII5TEFAN CEL MARE PANA LA INCETAREA

NEATIRNARII POLITICE A MOLDOVEI.LUPTELE LUI 5TEFAN CEL TINAR

Lupta cu tatarii (1518)

Bogdan avu ca urma, un copil, pe Stefan cel Tinar ;apararea Moldovei fu lasata deci pe sama boierimii carese ridicase in anii din urma ai celuilalt Stefan, Sfatul buni-cului sau Stefan" zice o mdrturisire moldoveneasca 1, cucare acesfalalt avea comun numai numele, i mai ales insama lui Luca Arbure.

Cea dintai primejdie era a tatarilor. La 14 sau 18 august1518, cam la un an dupà moartea lui Bogdan voda, Alp-sultan intra in tara. El trece la gura Sarbath", scrie ver-siunea polona a cronicei2. Acest vad nu e la Nistru, ci laPrut ; Ureche-1 aseza la Serbanca, den sus de Stefanesti",localitate pe care n-o gasim nicairi. Sarbath", Sarhatt" nue ins5. altceva decit tirgul falciian Sdrata, pe care tot tatariiIi nimicisera, inainte de 1489, cind Stefan cel Mare pome-nete s5.14tea lui Stanciul, fiul lui Jurj al Husei, pe Prut,unde a fost tirgul Saratei"3, adaogind ca se afla mai susde gura Saratei". Singur Ureche adauge cä tinänil domn

1 Hasdeu, Arch. ist., I, p. 10.2 Ultima editie, in Bogdan, Cron. inedite, p. 128.3 09CTTE czperii --= Usczie Sarbath; Hasdeu, Arch. ist., V., I, p. 155.

118

I

se afla in gura Corovei, din gios de Stefanesti". S-ar pdreaca e vorba iarlsi de un Mc disparut, insa din versiuneapolona se vede ca Ureche a inteles rau insemnarea Hir ldu,caci aici se afla Stefan.

Povestirea letopisetului redat in traducerea prescurtataa lui Nicolae Brzeski si in prefacerea româneasca a lui Ure-che urmea.za astfel: voda plead. pe Prut in sus", tatarii,can ardeau, fiind acum departe. Impotriva navalitori-lor merge intal vornicul cel mare al Terii de Jos",Carabdt.

El e cel dintii vornic cu acest rost local anumit: Bogdan,cel mort la Husi tatarii vor fi pradat acum aceste Curtidomnesti mai noug , il va fi asezat anume pentru ap5.-rarea acestei Teri de Jos, vesnic amenintate de tatarii Cet5.-tii Albe ori ai Crimului. Carabat nu apare in documente,care stiu de un singur vornic al Terii de Sus, Petric5.4. Inexpunerea de solie a lui Cirja la regele Poloniei se zice acestuivornic, asa cum s-a spus mai tarziu dregatorilor ce porun-ceau asupra tinutului Putnei: staroste5.

Carablt are cu el Tara de Jos", adeca pe boierii siteranii" de acolo chemati la oaste cu porunci grabnice dom-nesti", ca in vremea celuilalt Stefan7. De viteji, de voi-nici, de iunaci, de hinsari nu se mai vorbeste acum, cindelementul de oaste permanenta din veacul trecut era intr-otot mai mare risipa si uitare.

Moldoveni joseni" afla pe dusmani in retragere spreNistru. Lupta se 'B. in zori. Tatarii erau, dup5. o marturiepolona, 15.000 si duceau alte mii de robi. Ca domnul Mol-dovei ar fi capatat ajutorul de 3.000 de calari pe care-I

4 Uricariul, XVIII, p. 471-472.5 Hasdeu, Arch. ist., I. p. 10 = Hurmuzaki. III, p. 708 si urm. Aceasta

Tara de Jos apare si atunci cind, In 1523, se vorbeste de Sinan Celebi,trimes turcesc la Stefan, care si el era moldovean de nastere de neamboieresc, prins rob In Tara de Jos ; Hasdeu, Arch. ist., loc. cit. Locul e inter-pretat ins& cu totul altfel de traducatorul din Hurmuzaki.

6 Cronica moldo-polond, kc. cit.7 Hasdeu, Arch. ist., I, p. 10.8 Cuvintul e la Ureche.

119

ceruse, nu dovedeste nimic decit lauda din acea cronica.9.Infringerea tatarilor e totusi deplina. Multi din ei au petit",zice cu mindrie letopisetul, Ma a insemna si locul biruintii,si doi mirzaci de cei marl ; pe ceilalti i-au gonit peste cim-puri pana. la Nistru, batindu-i si taindu-i, incit scapa cufuga acel Alp-sultan, si cu putini oameni. Tar Stefan voievodse intoarse la Hirlau, caci si el fusese in acea 1upt5."1°.

Stefanita facea politica. si visa de o cruciatä impotrivaturcilor, care i-ar fi dat Chilia si Cetatea Alba., cu gindulla care pazea si Carabat, capitanul Moldovei de Jos"11.Poate de aceea un pasa, fu asezat acolo, ca sa. pazeascä raia-lele cele nou5.12. Moldovenii loviserä si niste cete turcesticare se intorceau pe la dinsii dupa ce pradasera. Pocutia13.

Urmeaza. lupta lui Stegnitä cu vecinul sau Radu de laAfumati. Trebuie s-o preceadä insemnarea imprejurarilorrazboinice petrecute in Taxa Romaneascä dupl moartea luiRadu cel Mare, fiul lui Vlad Calugarul (1508).

II

imprejurarile ralzboinice din Tara Romfineascadupà 1508 pang la alegerea lui Radu voda de la Afumati

Urma§ul lui Radu fu Mihnea, fiul lui Vlad Tepes ; i s-azis: Mihnea cel R5.u. Impotriva lui se ridica fratele lui Radu,Vlad cel Tindr sau Vladut. Boierii ii jura. inaintea paseiDunarii", scrie Viala Sfintului Nifon,14. Era sangeacul Silis-

9 Wapowski, p. 157-158.10 Cron.Inedite, p. 128-129. De curind se incheiase un nou tratat de

prietenie cu Polonia; Hurmuzaki, II°, p. 287 si urm. In Gelcich, Diplo-matarium ragusanum, p. 682, un raport ragusan vorbeste de 25.0000 de ta-tari si de marele lor macel: et grande occisione".

11 Acta Tomiciana VI, p. 325, nr. 297.12 Hurmuzaki, II 3, p. 724, XI, p.3, nr. IV.13 Wapowski, p. 194.14 Ed. G. Erbiceanu, Bucuresti, 1888, p. 67 (reprodus5. In prefata edi-

tiei din Valeni a ,humlyiturilor lui Neagoe). E traducerea rornâneasca, facutãpe la 1650, a unei scrieri grecesti si slavone de la Inceputul veacului alXVI-lea.

120

trei, a carui putere se intinde de-a lungul Dunarii, in fataTerii Românesti si a terii noastre", spunea Stefanita, prinArbure, catre regele Poloniei, in 1523.

Neamul Mihaloglilor, unul din cele mai vechi, mai ade-várat turcesti si mai glorioase ale osmanliilor, avea cu dreptde mostenire aceasta margene a Dunarii, fiind capitanii,marchisii" ei. Pasa era acum si la Silistra, si la Nicopol,si la Vidin, ca si la fasarit, asupra cetatilor smulse de Mol-dova, fiul lui Ali Mihalogli si nepotul lui Ischender, Moham-med, numit in cinstea biruitorului de la Valea Alba. Deel atirnau toti sangeacii cirmuitori cu steag pentru ceatalor de spahii toti begii, capitanii", toti subasii, capete-niile de tirguri si sate de pe aceasta linie dunareana, caretrebuia statornic aparata de munteni si moldoveni, in dosulcarora stateau ungurii si polonii.

Asa, de vom umbla noi cu hiclesug, si de nu vom slujidomnului nostru Vladului voda in direptate jura boieriisà piara neamul si numele nostru dentr-aceasta tara inveaci, amin."

De voi face vreun rau acestui neam, sau vreun hi-clesug, sabia ta raspunde domnul cel tinar, privind laMohammed sá taie capul mieu cu mare rusine si sa. pierzneamul mieu dentr-aceasta tara, amin." Oastea de spahiidunareni trece Dunarea, unita cu pribegii lui Vlad. Ea seimparte in trei cete, carora li se zice aici pilcuri". Sintcele trei impartiri clasice ale ostirii romanesti sau ale ostiistraine puse supt poruncile unui domn roman.

0 ceatä de calari ajunge rapede, pornind de la Turnu,tocmai pe plaiurile argesene, linga Olt, la manastirea batri-nului Mircea voda, Cotmeana. Aici se afla alt Mircea voda,fiul, pomenit si mai sus, al Mihnii. El fuge, cu un credincios,noaptea, desculti, descinsi si fara islice". Ai lui sint ucisiori prinsi. Urmeaza trecerea la Sibiu a lui Mihnea insusi,care se va fi aflat prin apropiere, poate la Rimnicul Vilciim.

15 Viala lui Nifon, p. 69-70 = Magazinul istoric, IV, p. 246-247.Cf. cronicile sirbeti in Spornenik, III, i 1901; Glasnik din Seraievo, VI,1894.

121

Cind Basarabestii neamul, legat prin casatorie cu ve-chea semintie domneasca, a Craiovestilor sint dati la oparte de Vlad, ei merg tot la pasa Dunarii, la acelasi Mo-hammed. pasa". Turcul trece acum pe la Giurgiu, prinzindpe domn in scaunul Bucurestilor. Se innoira imprejurariledin 1476, cind Tepes, alt Vlad voda, Ii afla moartea inmargenea orasului, luptind cu giurgiuvenii. Oastea dom-neasca fu biruitä i cazut1"18, iar Vlad, prins, primi moartea,de mina pasii insusi, in oras, in Bucuresti, supt un porn"17,la 23 ianuar 151218.

Afarä de indemnul i sprijinirea lui Trifaila impotrivalui Bogdan voda, care indemna i sprijinea pe Mircea, fiullui Mihnea, Neagoe avu o domnie pasnica. El muri in toamnaanului 1521, dupä ce turcii luasera de la unguri Belgradul

Orsova si Severinul cad in anii urmatori. In aceasta ex-peditie a lor de la Belgrad se porunci aminduror domnilora fi de ajutor navalind in Secuime, impreuna cu epitropullor, acelasi Mohammed Alibegovici. tefänit5. arata ca seteme de tatari si nu-si poate lasa tara fara aparare ; el dadudrumul ostii sale si se aseza in Suceava, rascumparind cudaruri de aspri, cai, blani si altele slujba ostaseasca pe carenu voia s-o deie. Numai Basarab vodä singur porunci boie-rilor si ostasilor sail° sa insoteasca pe Mohammed asuprasecuilor"2° (1521). Intr-o scrisoare a lui Neagoe catre regeleUngariei, prin care-sit arata hotarirea de a sta vesnic ala-turi cu crestinii, pasnicul domn Ii pretuia foarte exageratputerea de oaste la 40.000 de callri si pedestri"21.

Inca din iarna acestui ultim an al domniei lui Neagoese pusese la cale nunta fetei celei mai mici a lui cu $tefa-nit5.22. Aceasta trebuia s. aduca, mai tirziu numai, razboiulintre acesta si Radu de la Afumati. Deocamdata Mohammed

18 Viata lui Nifon, p. 77." Ibid. Cf. analele sirbesti; si in Iorga, Studii ,si doc., IV, p. 3.

Piatra lui de morm1nt in ManastireaDealului; inscriptia la Lapedatu,Mad Cilluetrul.

19 Swoye pani y woyska.29 Expunerea lui Cirja ; v. mai sus, p. 196, nota 2.21 Iorga, Indreptdri i adelugiri, p. 29 = 127 (= Hurmuzaki, XV).22 Ibid., p. 30 = 128

122

.

beg avea cuvintul in ce priveste orinduirea Terii Roma-nesti.

Fara zabava, Vlad vodd, Vladut cel Nou, fostul calugarDragomir, se ridica impotriva lui Teodosie, fiul copil al luiNeagoe, in partile Buzaului (septembre 1521). Simtim ames-tecul moldovenesc. Pe acesta-1 vor fi vrut boierii cari sfl-tuiau pe tefänita; numele lui vadeste Inca un fiu al luiVlad Calugarul. 23 Cu ajutor moldovenesc ori fled, noul domnal rascoalei ia drumul pe supt muncele, indreptindu-secare Tirgoviste, unde Preda, fratele lui Neagoe, apara dom-nia plapindului cocon Teodosie. Lupta se da inainte de 10octombre 24 in margenea orasului chiar ; Preda e ucis. Vladse aseaza in Tirgoviste.

Indata vine pasa Dunärii", intors de la Belgrad, cucei patru subasi ai säi 25. Nola luptä in acelasi loc de lingaTirgoviste, inainte de sfirsitul anului 26; turcul prinde peVlad si pe boierii lui. Ei nu vor fi trimesi la Poarta, ci ucisiindatä. 27 Cete de achingii prada pe buzaiani, far'de veste ;si au luat multi oameni voinici, i feate, i dobitoc mult...,insa pre apa Buzaului, in luna lui mai (novembre?), 28 in2 zile". Acuma nu mai era domn Teodosie decit cu numele.Totusi, Mohammed nu famine in tara. Dupa ce ai lui pradain Secuime a doua prada dupa cea din vara , Incala sfirsitul lui octombre el se intoarce la Nicopol. 29. Dupacronica terii, el duce cu dinsul pe Vlad voda, care e taiatnumai atunci de värul premare" al lui Neagoe, comisulBadica ; se iau si cele treizeci i cloud de tunuri ale terii.3°

23 Cronica .terii, in compila%ia romaneasca de la 1688, a lui Stoica Lu-descu, Mag. ist., IV, p. 267.

24 Socotelile Sibiului; Hurmuzaki, XI, p. 845.28 Pomeniti de Cirja; loc. cit.26 Scrisoare a regelui Ungariei Ludovic, in Hurmuzaki, II 3, p. 373

urm.27 Hurmuzaki, loc. cit.28 Mag. ist., loc. cit.28 La 1 novembre, stire in Brasov despre reversio Mehmethbeck

ex Thurcia".3° Cf. Tocilescu, Curiae de Arge,s, p. 41., pentru varul" Badica; Iorga,

Pretendenfi domnefli, in An. Acad. Rom., XIX, p. 18-19, 70 si urm.

123

III

Luptele lui Radu de la Afumati cu turcii(1522-1525)

In ianuar 1522 erau insa iarasi doi domni. In partileMovului se ridicase, dup5, cererea lui Stoican logofatul,care, aflindu-se la Constantinopol, stia c5. turcii vreau safacà din taxa o provincie a lor 31, un Radu voda fiul luiRadu cel Mare si boiar al satului Afumali; el avuse o cioc-nire cu agarenii" (turcii) si biruise. 32 Pe la jumatatealunii Mohammed trecea Dunarea, cu begul din Vidin 33,pe la Giurgiu.

Se dau lupte intre pasa si Radu, la Gubavi si tefeni,pe Neajlov, in Vlasca; la Clejani, in apropiere ; la Cioca-nesti, linga Snagov; la Bucuresti. La urma, Mohammedraspinge pe biruitorul in aceste ciocniri la Tirgoviste, deunde, prin valea Dimbovitei, a Riului Doamnei, a Arge-sului, dupä lupta de la Plata, el e aruncat indarat la Ali-manestii Teleormanului. In april, Radu trecea muntii laBrasov cu doamna lui Neagoe ; pe Teodosie-1 lua Mohammed,care se privea ca un cirmuitor al noii provincii turcesti: aupus subasi pre la toate orasele".

Stefanita da prin gura lui Cirja lamuririle urmatoareasupra luptelor de la munteni; le intregim cu stirile ce vindin alte izvoare, si anume inscriptia de pe mormintul, dela Arges, al lui Radu de la Afumati 34, i insemnarile de cro-nologie precisa ale orasului Brasov 35.

Ce se atinge de tara si domnia munteneasca, apoi stimCa turcii o stricarà, si o vatamara, si o risipira, si-i puserain cap un turc anume Mohammed" se poate intimpla,potrivit cu o stire din izvor diplomatic, ca Ali beg sa fi avutpe Mohammed cu vreo fatá din dinastia munteana , si

31 Cron. Terii, p. 268.32 Socotelile Sibiului, loc. cit.33 Ibid.81 Iorga, Inscripfii, kc. Cit.33 In Quellen, loc. cit.

124

tgiarg boierimea, si pe jupdnese, si pe copii, i jgcuirg averile,si arserg si pustiirg satele. 0 samà de munteni, neputind a sepleca pgginilor, si-au fost ales domn pe un Radu vodg ; insg.Mohammed acela ajunse cu oastea i birui in citeva lupte,fgcind mult flu si moarte intre munteni, alung5. in TaraUngureascg."

Acestea ping in april 1522.Dupg aceea" urmeazg $tefanita voievodul Ardea-

lului" Ion apolya strinse o puternicg oaste, ca la80.000 de oameni alesi ( ! !), si intra" nu insusi cu Raduvoclg" in iunie, pe la cetatea din munte a Poienarilor,pomenitg si in veacul al XV-lea asupra lui Mohammed,care nu cuteza sg-1 astepte, ci fugi peste Dungre. VoievodulArdealului se multgmi sä trimeatg in goan5. dup5. el numaiputintei trabanti, cad, trecind Dungrea pe dubase, arsergtrei sate turcesti."

E deci innoirea expeditiei din 1427 a lui Sigismund impg-ratul pentru restabilirea lui Dan al II-lea. Inscriptia mormin-ta15. a lui Radu vodg aratg. calea rgzboiului din iunie 1522 ;pe valea Oltului se ajurige la Teleorman, unde cete turcestisint bgtute la Grumazi luptã mare, tinind o zi intreagg 37unde sapte sangeaci sint de fatg: la Nicopol i 8istov seinseamng. lupte. Subasii fuseserg prinsi i tgiati. 38

Domnul mieu incheie Mfg. are stire Ca, dupg ple-carea voievodului Ardealului din Tara Româneasca, Moha-mmed s-ar fi intors la Dungre cu patru sangeaci, nu stimcu ce scop". Iar mai departe: Au risipit si stricat domniasi Tara Româneascg, puind acolo domn pe turcul Mohammed"(august). Acuma se dau lupte la Gherghita, la Bucuresti,perind spgtarul Neagoe, portarul Stanciu, retragerea incepeiargsi: la Slatina si tot in sus pe valea Oltului ping la Poie-nari, unde teranii loviserg, cu citeva luni inainte, pe domnullor. Tot in august, ardelenii hrgneau iari pe prietenul lorRadu.

38 Bogdan, ed. a 2-a, p. 233, nota, p. 354: )a 1507, Gherghina e pircfdab,castellanus.

37 Cron. Terii, p. 269.38 Ibid., p. 269 ; Iorga, Indreptciri intregiri, p. 31-32.

125

36

si

§i

In octombre insa Z5polya aduce cu 30.000 de voi-nici alesi" inapoi pe Radu. Cete de-ale domnului celuinou sint invinse la Ruciir. Voievodul ardelean inainta pinala Pitesti numai. Intoarcerea lui se face la 13 novembre.

In februar 1523 apoi Radu e Inca domn.Dupa cronica terii, ar fi fost oprit la Poarta i ar fi capa-

tat pacea bun5." de care vorbesc i socotelile Brasovului.Se intoarce in Ardeal pe la 25 april 39, cu tunuri. Turcii numi-sera insa in locul lui pe un Vladislav vod, om al lui Moham-med beg, pe care-1 adusesera cu oaste, si cu care Radu selupta la Bucuresti. Acesta mai cistigase o biruinta, la Didrilisau Dridov, linga Gherghita. 40 Vladislav rämine in Scaun,pe cind, in septembre, Radu trece din Brasov la Sibiu.

Badica, acum Radu voda, fiul lui Radu cel Mare",izbuteste a lua domnia (octombre 1523), ajutat de Basara-besti, cari tradasera pe Vladislav, ca pe un pagin i zaludsi vrajmas capetelor lor". 41 El se lauda cu sprijinul turcilordin Vidin i Nicopol. Dar ceata de turci 3001a numarcare i aducea steagul de domnie ii zdrobi capul cu buzdu-ganul si ucise pe boierii ce-1 intovaraseau, luindu-li la toticapetele 42. Se facuse impotriva lui Radu-Badica, la Giurgiu,ce se incercase in zadar, la 1462, impotriva lui Tepes.

Radu de la Afumati, care era in tara inca din a doua juma-tate a lui octombre, ingropa la Dealu, in ianuar 1524, trupullui Badica. El avea in jurul lui secui si trabanti si se intrebacu ce bani sa-i impiedice de a fugi. Totusi, acestalalt Raduse lauda Ca aducatorii steagului 1-au avut in vedere pe el,voievodul de peste plai". 43

Gonit in mart urmator de turci, Radu de la Afumati seaseaza in Scaun prin august, merge la Poarta si e intaritprin novembre, cu voia lui Bali beg de Belgrad, care luasein acest an Severinul. " Atunci rn-a daruit cu stäpinire

39 Hurmuzaki, 112 P. 447 si urm.4° Cf. Iorga, Studii i doc. IV, p. CCLXXI; Cronica lui Constantin Capi-

tanul, ed. Iorga, p. 133.41 V. Bogdan, Relaliile, p. 167 si urm., 171 §i urm., 227 si urm., 232.42 Ibid.,v. Iorga, Pretendenti donsnesti, loc. cit. o marturie contempo-

ranã a lui Bocignoli).43 27 ianuar ; 11 aftam 0in februar ; ibid." Cf. Iorga, Studii doc., III, p. XLVIII; VI, p. 593-595.

126

(§i

ci

si schiptru, i rn-au incins i cu caftan mohorit, i cu cununärn-au incununat, i cu cinstea bogatiei, 1 cu multa marirede dar aducatoare, i, cu multimea ostilor fiind inconjurat,la multi am intins cu indurare mina de ajutor" 45. Cronicaterii pune data de 28 februar 1525 pentru inceperea domnieilegate a Radului. 46 Vladislav, fugit de la Poarta, Ii 'Astrainsa aderentii, i &Idea acte din Bucuresti. Se pare cl numai-din 7 decembre 1525 e scrisoarea prin care Radu voievod"vesteste cä vrajmasul sau, care se pornise din Mehedinti,

fost batut de Curte, supt Pirvu Banul, care i-a risipit oasteasi i-a taiat capul." 47 Pirvu trecuse deci la biruitor. Cu aceastase incheie rostul lui Vladislav voda i, deocarndatl, pe caleainterventiei turcegi, §i luptele, pentru Scaun din Tara Rom8.-neasca. Din ele, ungurii ramaserl cu stapinirea cetatii Pole-narilor, unde comandl sasul Petru Off. 48

IV

Lupta intre Stefan cel Tinàrsi Radu de la Afumati (1526)

Razboiul lui 8tef5.nita impotriva lui Radu de la Afurnati,cel dintai dintre moldoveni simunteni dupa navalirea lui Bog-dan oprità la Rimnic, ii inseamnä letopisetul rnoldovenesc pas-trat in versiune polonä: Itn anul 7034 [1526], februarie in 4 amers 8tefan voievod impotrivalui Radu, voievodul muntenesc,pina la Tirsor, si de aici, impacindu-se cu Radu, s-a intorsin tara sa". Cronica, in stil slavon inflorit, a lui Macarie, carevorbeste mai pe larg, dar retoric, neprecis, despre zbuciumullui Radu voda cu turcii, cind batindu-i, cind fiind batutde dinsii", si despre cele patru pribegii ale lui in Ardeal,si nu se odihni pina nu-i goni cu totul din tara sa", nuadauge nimic nou decit c. Radu a fost acela care s-a rugat

45 Inscriptia citat6.46 P. 270.

Bogdan, Relafiile, p. 270-271, nr. XCI. In Pretendenfi, atribuiamscrisoarea lui RaduBadica. Cf. Studii ci doe., VI, p. 593-595.

45 Iorga, Indreptdri ,si intregiri, p. 31-32 (--= Hurmuzaki, XV, r.289, nr. DXXVII). Un Tomo. 'Mysky, in 1524, Hurmuzaki, XI, p. 846.

127

a

de pace". 42 Dar el mai spune cà Stefan a mai intrat la mun-teni in toamng, din pricing cä nu pgziserg pacea", CI atrecut pe unde i-a fost placul" si ca s-a intors inapoi purtindin trupul sgu boala de care a si murit la anul 7035 [1527]luna lui ianuarie". Ureche, care vede in Mohammed beg unulce se trOgea din semintia lui Bgsgrab voclO" 50 i care numestepe Radu de la Afumati Radu Cgluggrul" ca si cronicamunteang, prin confuzie cu Radu Paisie , el, care inseamn5.toate pribegiile i uciderile de boieri, stie numai despre celdintii rgzboi. 51

Pricina rgzboiului nu era sprijinirea de Radu a boierilorrOsculati pe cari-i bátuse Steanitg. cu tara", spuneUreche linga Roman, unde cei prinsi flied tàiai, pe cind altiifugeau in Ardeal. 52 Din socotelile Brasovului stim Ca aceastas-a intimplat in 1523, ca deci data de 7 septembre 7032 acronicei moldo-polone trebuie talmgcita 1523, nu 1524. Peatunci insg era domn Vladislav. Ureche vorbeste de sime-tia" lui Stefanita, de villa cu noroc ce avea la räzboaie",si care-1 ametise.

Adevgratul motiv II spune nunciul papal din Ungaria:logodna domnului Moldovei se fgcuse cu cea mai mare dinfetele lui Neagoe, dar el avea pofta, domnitele nefiind nevris-nice, sg-si aleagg la nuntg in locul ei, pe cealaltg. Fetele erau,cu mama lor, Bgsgrgbeasa, mai de mult in Ardeal, si regeleluà mgsuri pentru ca Stefanita sg nu se poata plinge. Nuntaera sa se facg prin 1525 poate dar moldoveanul avea de lucrucu tatarii. Ping se hotari un alt termen, muri insg cea din-tai doamna a lui Radu munteanul, pomenitg in socotelileBrasovului la 1523. El ceru atunci si cgpgtg hi ianuar 1526pe domnita cea mica, Ruxanda, lui Stefanitg peStana. Ca sg-si rgzbune, cel inselat fOcu razboi. 53 Pe lingOaceasta el cerea insà si pe unii pribegi adgpostiti la munteni. 54

42 Bogdan, Cron. inainte de Ureche.5° V. mai sus, p. 203.51 Ed. cit., p. 189.52 Ace1eai cronici.

Hurmuzaki, II 3, p. 523-524." Ibid., p. 525 ; II, p. 30-31. Cf. i ibid., XI p. 3-4, nr. V ; p. 848,

rota 1, p. 849-850 ; Iorga, Pretendenti domnefli, p. 17, nota 7.

128

lasindu-i

11

,

Aceste stiri sint intarite de socotelile ardelene. Nuntalui Stefanita se facu prin iunie, i Oancea pircalabul adusepe Stana. 55 Pe aceea§i cale se afla §i data razboiului al doi-lea: dupg ce Radu chemase pe begi, Stefanitä batuse, in1524, 4.000 de turci la Tarasauti 56, se afla, la 4 novembre,la Sibiu, ca Radu s-a intors biruitor i cu multa prada dinMoldova". 57 Navala lui Stefan urmeaza, i apoi moartealui. Scrie la un letopiset moldovenesc adauge Urechede zice ca pre acest Stefan voda. 1-au otravit doamna sa 58" :domnita de la munteni, Stana, care apoi se calugari. 59

55 Hurmuzaki, XI, p. 850.68 V. mai sus, apoi mentiunea. din Cron. moldo-polonci i Ureche.67 Famam quomodo ipse dominus Wayda victor et cum magna preda

ex Moldova est reversus" ; Hurmuzaki, XI, p. 851.58 Ed. cit., p. 189.59 Iorga, Inscriplii, I, p. 147. In cronica munteana nici o stire.

9 Istoria armatei rornanesti c. 674

CAPITOLUL VII

RAZBOAIELE URMASILORLUI STEFAN CEL MARE PANA LA INCETAREA

NEATIRNARII POLITICE A MOLDOVELRAZBOAIELE LUI PETRU RARES

PANA LA 1538

inceputurile lui Petru Rarg (1527-1528)

Ungaria cazu prin lupta de la Mohdcs (1526), fara cadomnii nostri, indumäniti intre ei, sa fi avut vreun ames-tec in atacul ori in apararea ei. In zadar merse Urban Bat-thyani in Moldova, i in zadar se recomanda prin el lui Zapo-lya, voievodului Ian As", vechiul ocrotitor al lui Radu dela Afumati, sa se uneasca cu acesta pentru a forma o a douaarmata ungureasca. Turcii siirá pe Radu da fiul ostatecin tabara lui Soliman 1, cu aceasta se incheia orice putintade colaborare a lui cu

Aceasta mare schimbare facu sa se pronunte i mai multpolitica de agresiune a domnilor ncqtri. Doi regi se certaupentru Ungaria, i Ardealul vecin era impartit in privintalor: unul era Ian4" Insui, celalt fratele chesarului" apu-sean, al lui Carol Quintul, regele Ferdinand austriacul. Unnou domn moldovean rasari la inceputul anului 1527, pentru

1 Pentru acest ostatec, v. si Hurmuzaki, XI, p. XCVXCVI.2 Broderix, ed. Katona, ori la sfirsitul lui Bonfiniu etc. Partea privi-

toare la aceste lucruri, si in ale mele Acte §i fragm., I, p. 107-108, dupa unmanuscript din Berlin.

130

sicrestinii 2.

a-si

ca, tirind dupã el pe munteni, cari erau aproape vasalii lui,M. cerce a smulge Ardealul pentru sine, acel Ardeal in caretatal sau, Stefan cel Mare, ii lasase tinutul Ciceului, secuprindea la 1528 si Retegul 3 al Cetatii de Balla, legaturitrainice de camaraderie razboinica veche cu secuii, prieteniecu Bistrita si Brasovul si un punct de atingere bisericesc,episcopia, cu vlaclici moldoveni, numiti de domn si sfintitila Suceava, a Vadului de pe Somesul de Sus. 4

De un razboi al lui Rares cu munteanul Radu nu vor-besc cronicile terii ; la inceput ei trebuie s5. fi fost prieteni,tocmai pentru a. Stefanita fusese dusmanul lui Radu. C.Radu ar fi trimis lui Zapolya 12.000 de oameni in ajutor,ca Rares i-ar fi prins pe teritoriul sau 5, ca i-ar fi batut cucetele sale s'i ca ar fi taiat pe capetenii, ca toate acestea le-arfi spus, in ianuar 1528, soli moldoveni trimesi la Ferdinand,marturiseste un panegirist contemporan al acestuia, Ursi-nus Vellius. 6 C5. Radu se sprijinea in februar pe craiul roancare a intrat in Buda", s'i care era, de f apt, atunci un bietfugar, e adevarat 7, dar ca un contingent muntean asa deinsemnat de-a dreptul imposibil, ar fi mers sa caute atit dedeparte pe Zapolya, c5. ar fi luat drumul prin Moldova si c5.Petru ar fi facut un astfel de macel fara sa stie cronicile arde-lene ori socotelile oraselor de la granita ori cronicile noastre,

nu e de admis.

II

Nàvsalirile lui Rares in Ardeal (1529)

Ca aliat al lui Ferdinand patrunde insa Petru Rares inArdeal, cea dintai navalire de moldoveni in aceasta tar5.,

3 Iorga, Doc, Bistrilei, I, p. XVIIIXIX; Hurmuzaki, XV, tabla,p. 1892.

4 Cf. Ursu, Die ausiviirtige Politik des Peter Rarep, Berlin, 1908, p. 25.5 Per loca suae ditionis"; desigur nu in Ardeal.6 Citat de Ursu, op. cit., p. 25, nota 34.7 Iorga, Studii ,si doc., III, p. XLIX

131

de la 1468 incoace. De mult Inca el primea censul de 1.000de florini al Bistritei. 8 Acum voia Bistript insasi. 9

In anul 7036 [1529] au mers Petru voievod asupra secui-lor din Tara Ungureascal si avea doua osti", adeca douàpilcuri , si s-a dus pe doug cai in tara kr, si, intilnind intoate partile pe domnii kr, i-a batut si i-a imprastiat, si,luind cu sine oameni si prada fara sama, s-a intors in Mol-dova: adus-a cu sine foarte multi secui si sasi". Astfel poves-teste intaiul razboi ardelean din 1529 al lui Rams versiuneapolong a letopisetului moldovenesc. Macarie adauge ca Raresa spart una din cetätile kr", -blind pe cei prinsi intr-insa.El stie mai pe larg celelalte lucruri, care nu sint in legatura.cu aceasta dintli expeditie secuiaseci.

In iunie, Rams, care avea de la Zápolya fagaduiala Bis-tritei, lasa vechea credinta de ferdinandist, trimete pe marelevornic Grozav, dar nu si pe Barbovschi 10, care ia dru-mul din jos" deci pe la Bretc, pe unde intrasera o parte dinostile ce trecusera in ianuar , iar altii apucà pe drumulSucevei, care scotea pe la Cirlibaba in valea Bistritei Aurii,si de acolo in jos la Rodna si Bistrita, spre care catau rivnitoriochii voievodului. Oastea lui Grozav intimpina trupele sasi-kr strinse in graba, cu tunuri multe, mari si mici si intaritecu contingentul secuilor, pe can deci intaia navalire, facutaanume pentru aceasta, nu-i inspäimintase. Calarimea moldo-veneasca hotari la 22 iunie, supt zidurile cetatii Feldioara,care se ridica pe un deal rotund, la apusul Brasovului, deasu-pra apei Birsei. Stim de aiurea ca. secuii tradara, sasii para.sirátunurile si carale ; multi perira in riuletul mlastinos. 11 Lui Pe-tru i se aduce prada. Cei de sus fac nu mai putina izbinda"dar fara lupta, pradind numai in jurul Bistritei. 12 Ca rasplataPetru avu cetatea Ungurapului (BLványos), in partile Cice-ului.

9 Iorga, Doc. Bistri(ei, I, p. XIX; Hurmuzaki, XV, p. 1848.9 Iorga, Doc. Bistrifei, I, p. XIXXX; Hurmuzaki, loc. cit.

10 Azarie, p. 137.11 Cf. Quellen, II, p. 137, Tantam cladem Barczia numquam vidit sibi

illatam", p. 146.19 Ursu a insistat asupra faptului c5, Grozav a cistigat lupta, si nu In-

susi Rams.

132

Dar Bistrita nu se preda, si Brasovul nu recunoaste pe cra-iul Ianar. Un nou atac e de nevoie. In septembre vine deci,in a treia expeditie, insusi Rams. Cetatile se sperie, dinalte izvoare stim ca. Brapvul, dupa prada Prejmerului, somata recunoaste pe Zapolya si a plati 10.000 de florini, daduasigurAri si jumatate din tacesti talanti de aur". 13 La 29 no-vembre numai, Petru era acasa, pe valea Bistritei, lingaBacau. 14

Povestirea lui Ureche e tocmai aceeasi.

Scrisorile bistritene i ardelene, indeobste, din acest timpdeslusesc inca urmatoarele:

a) In cea dintii expeditie, Petru 1u. insusi parte : o stiredocumentara ardeleana o afirma 15: la 20 ianuar el era in Hir-lau, si la 21 april se intorsese acolo IA. Se intra, la 29 ianuar1529, prin Gurghiu i Ciuc. Inca pind la 15 februar,Petru voda paraseste tara. 17 A fost un strasnic pirjol, carepedepsea pe secui pentru ca se dezlipisera de Moldova. Altfelnu se dadu nici o lupta, fiindc5. nu era cu cine, secuii fiind cutotul nepregatiti, iar saii neputind sä aiba decit grija lor. Cam-pania samana cu navalirile de calareti ale lui Stefan. C. s-arfi cucerit" Secuimea, nu se poate spune ; ea fusese numai si-Eta a recunoaste puterea moldoveneascä. Brasovenilor, cari-1salutara, Petru li raspunde 18 c. n-a avut alt gind decit säpedepseasca pe acesti secui cari n-asculta nici de crai, nicide domn".

b) Cind incepea razboiul lui cel dintii, Petru mai daduseo lovitura. Radu voda, vecinul lui, nu voia urmeze schim-barile : sprijinise pe craiul Ianas" cind Rares era cu Ferdinand,si acuma se daduse de partea acestuia cind moldoveanul sepregatea s. porneasca Boierii de dincoace deOlt, intetiti fara indoiala de Rams, fac deci, spre sfirsitul anu-lui, tabara la Slatina. Radu fugi la Rimnicul Vilcii, clutind

Iorga, Indreptari F1 addugiri, p. 35; Hurmuzaki, XV, p. 345-346,nr. DCXL III; Ursu, op. cit., p. 61.

14 Ibid., p. 41, nota 4.15 Ibid.

Iorga, Doc. Bistrifei, I, p. XXI; Hurmuzaki, XV, p. 310, 317; alteizvoare ardelene aduc modificarea parerii exprimate acolo.

Ursu, op cit., p. 43.18 Ibid.

133

sa-i

.

ajutorul oltean al Craiovestilor. El fu prins, cu fiul sau intorsde la turci ; la 4 ianuar 1529, amindoi furl taiati de capete-niile rascoalei, vornicul Neagoe, al carui nume arata o inrudirecu Basarabestii, si postelnicul Dragan 19, si capetele lor tri-mese la Poartä. Un Basarab voda fu asezat in loc, nu insaacest Neagoe, pe care-1 intilnim si mai tirziu ; el se &Idea dreptfiu al lui Neagoe voda, cel de-al patrulea Basarab : Basara-beasa" era in tara. Mohammed Alibegovici nu-1 voise ; el arfi cerut guvernul muntean pentru fiul sail, care va fi avut si elsinge basarabesc. Dar, pentru cä nu fusese in stare a impiedicaturburarile muntene, el fu surgunit pe ciflicurile sale de lingaPlevna. Pe la Giurgiu, urmasul sau aduse pe Moise yodel, fiullui Vladislav, rivalul lui Radu de la Afumati (mart). in aprilboierii il recunoscura, si Neagoe, Dragan ajunsera sfetniciilui.

c) Episcopul de Ardeal, Nicolae Gerendy, platea, in mart,bani pentru ca Rams sà nu mai navaleasca. 29 In curind dom-nul avea ostile gata de o noul expeditie ; in mai intarise Ceta-tea Neamtului, cu un cioplitor de piatra sas. 21 Pe la ince-putul lui iunie se treceau muntii. Rares era sigur de Moisevoda, despre care spunea, in mai, c5. va asedia cu dinsul Bra-sovul. Neagoe si Dragan nu se &eau Inca pe pamint ardelean,in ziva cind Grozav biruia la Feldioara.

Gerendy era in fruntea ostii de aparare ; la 15 iunie Inca else afla la Sighisoara, venit din Turda 22. Singura povestireardeleanl mai intinsa a luptei, a lui Teronim Ostermayer 23,spune ca ferdinandistii mai aveau in fruntea lor pe ValentinTörök si Stefan Majlath de la Fagarasi, amindoi nemesi ro-mani de obirsie ; intre luptatori, nobilii erau putini. Secuii tra-deaza, se spune si aici, ei, cari se luptau in acelasi fel ca

19 Schuller, In Arhiv. fur siebenbilrgische Landeskunde, XXVI, p. 223vi urm., 607 i urm; Bogdan Duica., in Archiva din I4, IX, p. 313 i urm., ;Socotelile Sibiului, In Hurmuzaki, XI, p. 851 i nota 1; Iorga, Inscriplii, I,p. 149.

20 Hurmuzaki, XI, p. 852.21 Iorga, Doc. Bistrilei, I, p. XXI; Hurmuzaki, XV, p. 317-318 nr.

DLXXXVII.22 Iorga, Indreptdri ,si intregiri, p. 33; Timipara" e o greplã de

tipar. Apoi in Hurmuzaki, XV, p. 320-321, nr. DXCIV.23 Quellen, IV, p. 498-499 ; cf. notitele de calendar sasWi in Hurmuza-

ki, II2, p. 645.

134

moldovenii. apeteniile abia pot &I fug5.24. Török, care se aflain rind cu dnii, e scos din lupt5. 25 ; Majlath se ascunde suptun pod pina la c5.derea noptii. Sfarimaturile ostii invinse seadapostesc la Sibiu. Abia se gasira bani pentru a se plati cei600 de calari ai lor. 28

Moldovenii erau insa prea slabi pentru a urmari, i trupelelui Zapolya, supt Stefan Báthory, venira prea tirziu la AlbaIu lia. Abia pot sa garnizoneze orasul ; Gerendy se aseaza inSibiu, Majlath in Sas-Sebes, cu foarte putine trupe. Mun-tenii, cari trecusera si pe la Caransebe i intrasera, in august,pe valea Murasului cearca sa prinda pe Majlath si se infatiseazasi inaintea Albei Iulii.27 Moise cerea feudele Vintului de Jos siVurperului, date lui Radu pentru Poienari. 28 Sasii trimiser5.in munti romani cu arce impotriva celorlalti romani. 29

d) Cealalta oaste se indreapta spre Ciceu, al carui pircalab;Toma, venit la o intrevedere cu vicevoievodul ardelean Ale-xis Bethlen, fusese omorit de dinsul 38, si Cetatea de Baltàfusese ocupat5. de ferdinandisti, ceea ce era un motiv de raz-boi. 31 Acesti calareti aveau in fruntea lor pe Danciu, pircala-bul de Roman, si pe Barbovschi, portarul de Suceava ; la24 iunie ei se aflau supt puternica cetate, din care astazi auramas numai farimaturi de piatr 5. putine bucati de ziduri.Bethlen nu putu infrunte, i astfel Dracsin Simion, noulpircalab, lua in stapinire Ciceul 82. Despre vreun asalt nu sevorbeste nicäieri. Cetatea de Balta fu restituita de Zapolyain iulie. 33

24 Schwerlich davon kommen.25 Ursu, op. cit., p. 51.26 Hurmuzaki, XI, p. 853; cf. ibid., II 3, p. 645-646, nr. CCCCXLI.27 Ostermayer, p. 499. Pradaciuni i arderi ale lor (august-septembre)

la Orbo" (Orlat), Turnisor, Sura Mare si Sura Mica, Hamba, Vesausi,Vesaud, Sorostin (Hurmuzaki, II, p. 645). E calea, pe la Olt, pesta Viza, laMuras.

ss V. i Hurmuzaki, XI, p. 853 ; Iorga, Sate si preoi, p. 323-326, Engel,Gesch. der Walachey, p. 204 ; Lapedatu, in Buletinul Gotnisiunii rnonutnente-lor istorice, II, p. 40 si urm.

29 Ibid.30Ursu, op. cit., p. 48 si notele.31 Ibid.32 Iorga, .Doc. Bistrifei, I, p. XXIII ; Hurmuzaki, XV, p. 324, nr. DCI.33 Pray, Epistolas procerum, I, p. 157; Hurmuzaki, II 3, p. 646 ; pirca-

labul moldovean.

135

isa-i

e) La 15 iulie, Rares cerea bistrilenilor s. i se supuie ; sasiiceilalti aratau insa cá Dieta din Sibiu a hotarit stringerea uneiostiri de 16.000 de oameni i ca. deci nu trebuie sa se plece.La 18, moldovenii erau din nou in aceste parti ; la 22, Petru seafla in Cetatea Neamtului si soma iarasi pe bistriteni, cari nuprimisera pe pircalabii lui ; dupa obicei, cele mai strasnice ame-nintari erau indreptate impotriva bor. Oastea de asediu dinoctombre era calauzita de pircalabii Mihul, de HotinSimion, de Ciceu, altii, Iurga si Ion, fusesera numiti pentruacea nouä cetate moldoveneasc5. in Ardeal , de un om dinCiceu, de aurariul Rodnei, de slugi" domnesti mai martmte,Dragos, Colea, Rotompan ; si vladica Vadului, Atanasie, unnegociator obisnuit 34 si care mersese si pina la Lipova in soliela Zdpolya, se afla in lagar. Cind mai sosira pircalabul Ciceu-lui, pircalabul Iurga, pircalabul Joan, pircalabul Sendrea, depe la Ungurasi i Reteg, i vistierul Tomsa, se facu, la 11, unarmistitiu, care fu prelungit pe paisprezece zile la 19 octom-bre. Indata Vlad, celalt pircalab de Hotin, aducea un nou r5.-vas, tot asa de strasnic, al lui Voda. 35

Acesta apucase spre Brasov cu oastea cea mare. La 27el lua Prejmerul, la 29, ardea un turn brasovean facut decurind. Un turn al brasovenior foarte tare", spune Petru, obased de lemn cu douazeci de oameni", scrie Ostermayer,cronicarul sas. 36 Sacelele furà arse, desi cuprindeau in ele ro-mani. 37 Majlath se afla in cetate i o apara cu pricepere.amenintase si pe acesti sasi va arde cu pars. de foc si valasa tara goala si pustie" i va nimici samanaturile si in prima-vara, Petru statu de vorba cu c1Inii, astfel incit, la 5 novembre,brasovenii scriau la Bistrita ca au armistitiu incheiat la 3ale lunii cu voievodul, care, din partea lui, se lauda ca i-acucerit. 38

34 El pare a fi episcopus moldaviensis",care se poarth pe la Brasov dupa.1521. Cf. si BogdanDuia loc. cit., p. 317.

36 Cf. Ursu, op. cit., p. 54-56." P. 499, cf. Quellen, II, p. 154, 157, 193.37 Quellen, II, p. 475.38 Szabó, III, p, 245; Iorga, Doc. Bistritei, I, p. XXIIIXXVI ==

Hurmuzaki, XV, p. 342, nr. DCXXXIII; Iorga, Indrepteiri ci intregiri,p. 34-36; Ursu, op. cit., p. 58 i urm.

136

si

Desi-icg-i

In acelasi timp, dupg ce Neagoe si Drggan se retrgseserg(septembre), impotriva poruncilor domnesti, alti munteni,supt Lgudat 39, asediau Branul, care se putu impotrivi. "Cu retragerea lor fgr5. biruinta se isprgvi si acest mare rgzboiromânesc in ArdeaI si, supt orice mascg de porunci turcesti oride prietenie fata de Zapolya, fientru Ardeal. Doar Petru cereain 1530 voia de a face vanta lui, la Prejmer. 41 cind turciisi muntenii ngvglirg in Ardeal la 1530, i se ceru lui, care siizbuti, sg-i inlgture. 42

Numai in jurul Bistritei urmau luptele ", se prinserg Mihul,Dragos, Rotopan, un diac loan, cari fur5. liberati in mart1530, cind Danciu, acum pircglab de Neamt, asezat in Rodnaunde era pircglab Anton , incheia invoiala in aceastäprivintg. 44 In mart Inca se purtaserg lupte supt ziduri 43,ping la retragerea moldovenilor. La 22 april, Zapolya scriabistritenilor ca. i-a dat pe dinsii lui Petru si trebuie sg-1 asculte.Vodg, care-i numeste credinciosii sgi iubiti din inimg", seinvoi a primi numai censul, farg a mai pune pircglabi in cetate."5i, la 1535, in mart, Ferdinand, de care se alipise Rares, iiintgrea Ciceul, Cetatea de Baltg, Ungurasul, Bistrita, Retegulsi Rodna, unde un carnaras moldovean stringea veniturile ;numai in 1536 se pierdu Ungurasul 47.

39 V. Iorga, Inscripfii, I, p. 125.40 Ostermayer, p. 499; Quellen, II, p. 188.41 Quellen, II, p. 188 si 190.42 Ibid., p. 205-206.0 Pregatirile facute in toamna anului 1530, dovedite printr-o scrisoare,

de la 24 octombre, a pircalabului de Unguras, par a fi din 1529; nesigurantain socotirea anilor de la facerea lumii, unii incepind din ianuar, altii in sep-tembre, pare a fi inriurit, si aid, la punerea datei de la Hristos.

" Iorga, Doc. Bistrilei, I. p. XXVIIXXVIII; Hurmuzaki, XV,p. 355, nr. DCLXIII.

46 Ursu, op. cit., p. 66 si nota 13.46 Iorga, Doc. Bistrifei, I, p. XXVIII si urm.; Hurmuzaki, XV,

p. 356, nr. DCLXIV; Wittstock, in Progranzul gimnaziului siisesc dinBistrila (la Ursu, op. cit., p. 61 si urm.), p. 39-40.

47 Hurmuzaki, II, p.91, nr. LXV; Iorga, Doc. Bistrifei, loc. cit.; Hurmu-zaki, XV, loc. cit.

137

III

Luptele pentru Scaunul Terii Rornane§ti (1530-1532)

Un relzboi cu polonii pentru Pocutia trebuia sa urmeze.Numaicit aici Rare isi facuse r5.0 socotelile.

Deocamdata insa, trebuia sa se faca rinduiala la mun-teni.

Moise se aratase un slab prieten si aliat. Mai fusese si undomn crunt, care ucisese pe boierii carora ii datorea Scaunul.La 13 februar 1530 el serba nunta surorii sale cu banul BarbuCraiovescul numit in locul lui Radu, cel dintai urmas al Pir-vului 48 ; atunci fura ucisi boierii 48: Dragan peri citeva zile maitirziu, pentru tradare. Cei ce scapara cerura si capatara domnnou, pe Vlad fiul lui Vladut.

Cu dinsul dar, inainte, cu Basarab cel din 1529, carese intorcea 50 si pare sá fi fost ucis 81 - poarta Moise, in impre-jurari necunoscute, lupte din care iese, in mai, biruitor, tri-metind i stafete de bucurie la Brasov. La jumatatea lui iunieel era insa fugar in Secuime. Veni indata la Brasov i merseapoi in Fagaras, la Majldth. Acesta organizeaza, cu comitelesasesc Marc Pempflinger, proprietarul in spe al CiceuluiCetatii de Balta, care, in cugetarea-i de aventurier, isi re-zerva Nicopolul si Turnul, Giurgiul i chiar Plevna, toata sta-pinirea lui Mohammed beg , o expeditie munteana, careporneste din Sibiu la 18 august. Ea intra prin muntii Faga-rasului". 82 La Viipara, pe la 20 ale lunii, se dadea o marelupta, in partile Teleormanului e drumul lui Radu de laAfumati in 1522. Turcii de la Nicopol ucisera si pe domn,

pe Barbu ; Majlath cazu in miinile biruitorilor. Moise

" Cf. Iorga, Pretendenti domnegi, p. 35-36; Iorga, Studii si doc.,III, p. LLI.

42 Hurmuzaki, IV , p. 654, nr. CCCCXLVIII.50 Turcas filium Bozzarab in Waiwodam transalpinensem inducere;

Quellen, II, p. 193. Biisara.beasa" si fats." erau in iunie la Brasov, p. 195;la Bran p. 200.

51 Vlad apare ca novus Waivoda" la sfirsitul lui mai; ibid., p. 193.52 Hurmuzaki, 113, p. 655, nr. CCCCLIX.

138

si

si si

cumnatul sail aflara la 29 august odihna lor la ManastireaBistritei. 53

Turcii cari adusesera pe Vlad trecura cu el 0 cu muntenii,pe la Bran, Pitesti si Rucar, si in Ardeal, supt un Mohammedbeg, care e tot fiul lui Ali beg : ei silir5. Brasovul a recunoaste peZdpolya, atacara pe Gerendy in Sibiu si se intoarsera prinTara Romaneasca 54: de aici se intoarse Majlâth inapoi inFagarasul sau, de unde pIeca in 1531, ca sa ia Prejmerul sisa-si supuie pe secui. 55 Voievod al Ardealului 1533, elaseclia Sibiul.

Vlad, fiul lui Vadut, fu facut ginerele lui Rares, probabilprin caseltoria cu Domnita Chiajna. 56 El se ineca, la Popestiidin Ilfov, in apa Argesului, nu de pe urma unei rascoale, ci la.primblare. In zilele lui trecu pe la noi vestitul aventurierLudovic Gritti, favoritul lui Soliman, care mergea sa Lea pacein Ungaria. Prin octombre-novembre 1532, ia Scaunul Vin-tilci din Slatinct care-si zicea tot Vlad. 57

IV

Razboiul lui Petru Rues pentru Pocutia (1530-1532)

La sfirOtul anului 1530 i se paru lui Rares ea. a venit vre-mea sa ia tara cu trei sute de sate si cinzeci de tirguri" a.Pocutiei 58. /n august el cerea ca mostenitor al lui tefan celMare si capata, se pare, si invoirea turcilor de a incepe acestrazboi [....]. 59

63 Iorga, Inscriplii, I, p. 195-196 ; II, p. 81 si urrn.54 Ostermayer,p. 499-500; Quellen, II, p. 182, 185, 205-206, 212

213 ; Schuller, loc. cit.55 Ostermayer, p. 500.56 Dum nova sponsa Waiwodae moldaviensis duceretur", din socote-

lile brasovene pe april, nu pare a privi aceasta nunta, ci pe a lui Rares in-Susi cu ElenaEcaterina. Sotia lui Maria murise in 1529 (Iorga, Pretendenti,p. 20; Quellen, II, p. 192).

57 Iorga, Inscripiii, I, p. 125.55 Tirgurile, la Czolowski, Lupta de la Obertyn (poloneste; din Kwartal-

nik historyczni"; v. mai departe) : Sniatyn, Gwozdziec, Utoropy, Thumacs,_Zablotow, Mihalce, Nizniow, Kutyska, Tysmielnica, Olszanica, Okno, Cze-sybiesy.

59 Iorga, in Cony. lit., XXXV, p. 331-333.

139

In novembre, cete de calari moldoveni trecura hotarul,primite bine de teranii rusi de aceeasi lege, precum inaintasiiacestora primisera bine pe luptatorii lui tefan cel Mare. 60Intreg tinutul fu luat in stapinire frä luptä. RAmin in cetati1.400 de moldoveni. 61

Dieta polona se strinse abia la 30 novembre, in Piotricow.Joan Tarnowski ceru neintirziata pedepsire a valahului".La 23 decembre, deputatii nevroind s. voteze subsidii pentrumercenari, se hotäri inarmarea intregii nobilimi a regatului,apoi se reveni asupra hotaririi prin votul de la 3 ianuar 1531,care acord5. regelui Sigismund mijloacele trebuitoare pentrua tocmi aclevarati ostasi. 62 Din dietA se trimeserA numai 1.000de egad, supt Joan Boratynki, in Rusia. 63

In primavara oastea polona de recuperare nu era incä gata,si palatinul de Podolia, castelan de Camenita, nu era in staresä sileasca macar pe pircalabul [...] Teodor 64, precum si pepazitori ai granitei moldovenesti, a tinea pacea care, la drep-tul vorbind, si mai ales in sens moldovenesc, nu fusese rupta,cAci pentru luarea Pocutiei [...] nu se varsase nici o picaturade singe. De aceea, chiar daca Rams, care, in calea-i de la La-pusna la Hirlau, cdzuse greu bolnav, de Pasti, ar fi fost zdravan,el n-ar fi atacat regatul, de la care avea sä pretinda unsingur lucru, pe care si-1 luase. 65

Pe incetul, cu multa sfiala, in locuri deosebite, ca sa nuli se poata afla numarul" 66, Tarnowski incepuse, in iunie,

stringe lefegiii. La jumatatea lui iulie el avea, in calitatede capitan-general al ostirilor regelui Poloniei", 6. 000 de

60 Hurmuzaki, XI, p. 7.61 Scrisoarea lui Ioan Dantiscus,episcop de Culm, In Iorga, A cte ,si fragm.,

I, p. 1 i urm. ; Hurmuzaki, supi. p. 18 si urm. Cf. Ursu, op. cit.,p. 75-76.

62 Ada Tomiciana, in Hurmuzaki, XI, si Sup/. II 2,

63 Hurmuzaki, Supl., 112, p. 32.64 V. asupra lui, Neamul ronalnesc literar, II, articolul d-lui G. Corio-

lan.65 El mai crede, dupl conceptia politica a turcilor, Ca tratatul ce incheia-

se cu regele nu-1 mai lega j cu urmasul acestuia, care fusese ales si procla-mat ; i se dadu Ins& lamurirea ca e vorba de o coregenta, si nu de o inlocuire.

" Variis in locis, ne hodis eorum numerum scire possit.

14 0

alti

a-si

III,

calgri i tunuri bune, servite de 300 de puscasi. 67 Vreo 1.6002.000 din ei intrarg, pe un vad nestiut, spre 24 iulie, inPocutia, supt Martin Trzebynski, dar, invatati de exemplulromanilor, nu cu oaste mare, ci in cete. Urmarg ciocnirivreo dougsprezece cu cetele moldovenesti, care in dougzile pgräsirà tara. Numai castelul Gwozdziec, ling5. Colomeia,se impotrivi: el cgzu la 3 august.

kdatg Petru-si strinse oastea: avea peste 20.000 deoameni", dupg un izvor polon 68, ping la 24.000 dupg. altele:un italian din acel timp ridicg puterea militarg pe care domnulo poate stringe in opt zile la 30.000.69 Se fácur g. trei cor-puri, cele trei straji ale lui Neagoe: Vlad, pircglab de Hotin,

Toma Barnovschi comandau cea dintii, de 6.000, care segrgbi sg. reia Gwozdziec.

Neizbutind a-lsurprinde, moldovenii avurg in f at a lor avan-garda polong, cu Nicolae Sieniawski, apoi pe Tarnowskiinsusi. Lupta se dadu la 19 august 0 fu deosebit de invier-sunatg: de trei on Invini, boierii se intoarserg de trei ori laatac ; Petru vodä puse in lanturi si era sg ucidg pe cele dougcgpetenii care i se intorceau biruite. 7°

Inaintind putin, ca1e de doug zile, biruitorii se intgrirgla satul Obertyn, pe apa Czerniawei, dupà datina husitg, cusanturi i carg., asteptind apropiata lovire rgzbungtoare avoievodului, care, mgrturisesc polonii 71, ar fi Vatut la Siretiu"cete polone rgzlete. Era o tabgr g. ca a ungurilor la Baia, ca amoldovenior la Vaslui i la Valea Albä. Polonii, abia 4.000, nuerau bucurosi de o incercare cu insusi Rams ; multi erau depgrere ca" se irapune pgrasirea tunurilor, comandate de Stas-kowski, si retragerea spre Halicz i linia Nistrului.

In noaptea de 21-22 apgreau, in lumina flgcgrilor ce ar-deau satul, moldovenii, vreo 20.000 de oameni, cele dougstraji din urrag unite, in frunte cu tuiul sultanului, cu trei stea-

67 Dantiscus. Gorski, Hurmuzaki, Supt. 2, p. 34, vorbeste si de2.000 de pedestri.

Dantiscus.69 Hurmuzaki, XI, an 1531.70 Gorski vorbeste de 2.000" de români morti.71 Cron. rnoldo-polond.

141

si

88

II

guri pentru cele trei straji, cu cinzeci de tunuri, cea mai mareparte cucerite in Codrii Cozminului, unele si in ultima biruintàardeleana, Feldioara. Toata boierimea Moldovei era in juruldomnului, cu logofatul Teodor, cu postelnicul i ceilalti mem-bri ai sfatului. 72

Atacul românesc incepu in zori, la 22, cu chiote. Indatapornira tunurile, care insa bateau prea sus. Ai lui Tarnowskistateau nemiscati in lagar, avind calarimea la mijloc. In z5.-dar se apropiara de ei calaretii usori ai Moldovei, ca de obiceiimpartiti in cete. 78 In sfirsit o poarta a taberei se deschisecind ghiulelele moldovenesti cadeau acum prea dese i mol-dovenii cautau s5. inconjure oastea, si 800 de calari poloniin armatura grea ieirà. Ei fura raspinsi de treiori. Alti 1.000 de calari poloni restabilesc lupta".Rare Ii urrna gindul mai departe ; moldovenii, avindacum i tunuri, inaintau pentru a inchide cercul Mr injurul lagarului, care trebuia sã li cad5. in mina, cu tot cecuprindea. Numai o ultima incordare putea sc5.pa pe poloni.

Se produse atunci un asalt general din partea catafrac-tilor" dusmani, cari iesirà pe amindoua portile. El izbuti maiales in ce priveste ceata, mai slaba, de romani care se afla indosul taberei. Puscasii fura ucisi ling5. tunurile Mr, pe cind ar-tileria din tabara tintea cu o sigurant5. desavirsità. Româniitrebuira sa se retraga ; Teodor, postelnicul, vamesul, saispre-zece alti boieri erau prinsi ; voda insusi, care incercase de maimulte ori a opri fuga, avea doua rani. Lupta tinuse cinci cea-suri intregi. Polonii luara tunurile i alta prada, uimiti si ei denorocul ce-i gasise. Ar fi rämas 2.746 de romani morti74 ; o mlas-tina intilnita in cale ar fi crescut numarul Mr cu altii 2.000.La 7 novembre, Tarnowski serba triumf in Cracovia. 76

72 Cele trei cete ar fi avut trei trimbite mari ; Gorski, p. 38. Dup8. po-vestitonil italian al luptelor din 1595 (v. mai departe) ostile noastre nu Intre-buintau Ins& nici trimbite, nici tobe.

" Per turmas divisas ; Wapowski.75 i polonii adauga naiv ca., dintre ai lor, ar fi azut doar patruzeci de

nobili" ; lorga, In Cony, lit., loc. cit., p. 342; Gorski, p. 38.75 Ibid., p. 343. V. i descrierea canonicului Stanislav Gorski, Hurmu-

zaki, Sup/. II p. 30 si urm. Vajmasii fura mai tari decit noi", mArturi-seste Macarie. Cf. Czolowski, op. cit. ( Bitwa pod Obertynent r. 1531 , Liov,1890).

142

indata Rares isi facu o oaste noua: turd, tatari, sirbi,unguri fura tocmiti, de aproape si de departe, de pisarii, denotarii" lui: sotul domnitei Chiajna, fiica lui Petru, Vlad,domnul muntean, fagadui 10.000 de oameni. Polonii plecaradin Pocutia, si, astfel, nu numai ca se facu paza buna laNistru, dar 250 de viteji si 250 de lefegii plecarà, supt Oras,sa ocupe din nou cetatile, lipsite de aparatori, ale Pocutiei. 79

La aceasta, regele raspunse, in iarna, facind sa se arda maimuIte sate moldovenesti Rares socoate, in mart 1532:

105 si un tirg si sal se rapeasca 100.000 de capete de vita. 77Moldovenii alergara insa in partile primejduite, si ei puturacistiga, printr-o loviturà neasteptatà 78, biruinta de la Tara-sauti, ucigind 200 de calareti dusmani. 79

V

Gritti 0. domnii români (1534)

In 1534, Gritti trecu prin Tara Romaneasca, tot in vedereasituatiei din Ungaria. Avea acum o mica oaste, si voda-1intovarasi cu boierii sai ; o parte dintre acestia cerura in tabarade la Pite#i (august) alt stapinitor. Vlad-Vintila nu se rasa ins5.ingrozit. Banuind pe Gritti, omul imparatesc, de intelegere cunecredinciosii sai, el strinse Curtea sa si, asediind citeva ziletabara, facu cercetare intre oamenii acestuia. 75 de boierifura scosi si aspru pedepsiti, si prin schingiuire. Unii dintredinsii fur5. aruncati in temnita Poienarilor 89 Marele logoatTeodor al lui Rams era si el cu Gritti, ca ajutator si ca paznic.

In Ardeal, Gritti nu vede pe Majlath venindu-i, dupa po-runca imparateasca, intru intimpinare. Brasovul se teme deo surprindere. Ostermayer vorbeste de o incercare a ienice-

76 Iorga, In Cony, lit., loc. cit., p. 343." Ibid., p. 344-345.78 Subito et insperato." Wapowski; cf. Ureche, ed. cit., p. 193.80 Dupa Schuller, in Iorga, Studii ,si doc., III, p. LILII; dup5. Tran-

quillus Andronicus, ibid., p. LXXVIIILXXIX.

143

rilor impotriva orasului. Vicevoievodul ardelean si episcopde Oradea Mare, Emeric Czibálc, care ar fi avut ginduri relefata de Gritti, e ucis, ling5. Brasov, de trupele acestuia, suptUrban Batthydni, solul trimes in 1526 la domnii nostri.

Acum se ridica tot Ardealul in insurectie generala", casa razbune pe cel ucis miseleste. Majlgth ia comanua trupelor.Aventurierul venetian, cgruia i se atribuia ambitia de a fi re-ge al Ungariei 81, e inchis in Medias. 82 Aici se duc de la Brasovdou5. tunuri. 83

La 21 august se &idea de stire lui Vlad ca asediul Me-cliasului a si inceput. 84 Peste cinci zile se cerceta de brasovenidacl Rares va ngvali asupra noastrg". 85 La 30, capitanulmoldovenilor venise cu citeva mil in ajutorul Ardealului im-potriva lui Gritti", luind pe la Feldioara drumul spre Medias,inaintea caruia stgteau Majlath si Gotthard Kuen. 86 Indatásosira si alte trupe. La inceputul lui septembre, Vlad vesteaCa vine pentru Gritti, 87 dar apoi se hotari a sta si el pe Buggardeleni". 88 In aceea.si lung veneau 6.000 de oameni cu Huru,vornicul moldovenesc. 89 In cetate erau inchisi cu Gritti siboierii munteni Drgghici spatarul, Pasadia si Radici pircala-bul, cu 300 de calgri". 90

Se stie ca Gritti, asigurat printr-o scrisoare a lui Petru\ma., se dadu in mina moldovenilor si ca fu cedat de acestiaardelenilor, cari-1 taiara ; fiii lui, dusi in Moldova, nu mai ie-sirg la ivea15.. Prin acelasi drum, acuma totdeauna deschis,deci prin Secuime, se intoarsera moldovenii cu capul min-drului guvernator al Ungariei. 91

81 Cf. Iorga, Gesch. des osmanischen Reiches, II, p. 415 si urm.82 Ostermayer, p. 501-502; Quellen, II, mai ales p. 359, 361." Ibid., p. 369.84 Ibid., p. 366.85 Ibid.88 Ibid.87 Ibid., p. 368.88 Ibid.89 Ibid., p. 370.9° Ibid., p. 372.91 Della Valle si Museus; expunere, in Ursu, p. 105 si urm.

144

yr

Lupta lui Rare cu turcii (1538)

Peste un an cete moldovenesti treceau iargsi in Pocutiaprddind. 94 Nu se ajunse la o luptg ping la 1537, cind, dupg unlung sir de negocieri, sultanul, Soliman cel Maret, era gata sgvie spre a face liniste in Moldova.

In iarna anului 1537 vara, regele Sigismund Augustse ggtise impotriva Moldovei 93 i se pgru lui Rams ca arputea incerca iaräsi cucerirea Pocutiei, la care se gindea acumcu atit mai mult cu cit intdrirea lui Zapolya, in Ungaria, iitgia drumurile in Ardeal, unde inca in 1536 se astepta cu fricgsosirea lui. 94

Despre aceastà ngvglire nu vorbeste nimic letopisetul mol-dovenesc, pe cind stiri polone arat5, cd sträjerii poloni, pen-tru a-0 razbuna, intrarg in Tara de Sus, razbatind ping laBotosani si arzind in cale Cerngutii. Cete moldovenesti trecindata in Podolia, prädind Czerwone, Jagielnice, Czarriko-ziniec. La intors, ele au o ciocnire la apa Siretului" cu polo-nii, de la cari cad 2.000", intre cari si 60 de curteni, la1 februar 1538. 95

Urmarea a fost stringerea unei noug ostiri de Tarnowski.Data aceasta, biruitorul de la Obertyn asedie Hotinul, la18 august. 96 Despre acest asediu de doug sgptgmini" vorbestesi letopisetul moldovenesc' in versiunea polona, adaugind c5.el a tinut ping ce Petru si boierii säi s-au inchinat, argtind capgrasesc gindurile de ping acum asupra Pocutiei. Peste putinpedeapsa era s5.-i vie lui Petru de aiurea, de la turci, pe cari

92 V. si Ursu, op. cit., p. 129.95 Hurmuzaki, XI, p. 35.94 Iorga, Doc. Bistritei, I, p. XXX; Hurmuzaki, XV, la acest an.95 Iorga, in Cony. lit., loc. cit., p. 399. Engel, Gesch. der Moldau, p. 178

si Ureche, ed. cit., p. 193-194, se inspira din cronica polona a lui Bielskiqi Strykowski.

96 Iorga, Chi lia fi Cetatea Alba, p. 319, nr. XXVIII.

10 Istoria armatei romineqti c. 674 145

unii boieri, in frunte cu Arbanasul", Albanezul, Mihul, iichemasera. 97

Din multe izvoare marunte, de natura diplomatica,din larga povestire a episcopului Verancius, Verancsics 98, cu-noastem aceasta expeditie turceasca din 1538. In iulie Solimancel Mare era la Adrianopol, cu toata Curtea, scazuta prin raz-boaiele asiatice impotriva persilor, si multi spahii ; avea cudinsul pe cei doi fii mai mici, pe beglerbegul Rumeliei, Lufti,si pe al Asiei, pe pasii Dunarii, care era stapinita acum, nu dela Nicopol, ca supt Mohammed beg Mihalogli, ci, din 1521, dela Belgrad. Se facu, ca in 1476, podul la Oblucita-Isaccea,fireste un pod de vase, de dubase" pazit de tefterdarul HaiderCelebi. Ca si alte expeditii, vizirul Mohammed, treceaintai.Sultanul insusi se gasea in Moldova, unde-1 asteptau,'clesigur,proviziile bogate strinse de begii din Chilia i Cetatea Alba,la 26 august. 99

Nu se vorbeste de vreun ajutor al domnului muntean, careera atunci inlocuitorul lui Vlad-Vintila, ucis la 1535, vara, pemalurile Jiului, unde plecase la vinatoare de cerbi, de catreboierii olteni rasculati. no Acest Radu, odata Petru de laArgq, fostul egumen Paisie de la manastirea lui Neagoe voda,cel sprijinit de Basarabestii, Craiovestii, olteni, era fiul luiRadu, deci al lui Radu cel Mare. Platind, el stiu sä scape deprimejdiile razboiului : dadu numai salahori pentru a deschidedrumurile.

0 navalire de tatari se facu in acelasi timp ca si in aceacampanie a lui Mohammed al II-lea impotriva Moldovei.Rares putu bata la tefanesti, mai norocos decit tatal sauin anul infringerii de la Podul !nail.

97 Tratatul, in forma lui intäria, de urmasul lui Petru, -t.efan LIcusta.la 20 februar 1539, in Dogiel, Codex diplomaticus .Poloniae, 12, p. 617 si inHurmuzaki, II 4, p. 187-189 ori Supt. p. 118-120,

99 In Kovachich, Scriptores, i in Monumenta Hungariae Historica,Scriplores, II ; si in Papiu, Tesaur, III, p. 145 0 urin.

99 V. Iorga, Cronicile turce0i, in An. Acad. Rom., serial II, IX, p. 20si

100 Dupà, Cronica lui Rustem: 20. Aici, prin boierul Hira, Petru cereiertare. Cron. munteanä.

146

urm.

si

si

II ',

Sultanul 11 chemase pentru a rgspunde inaintea lui, impg-ratul, si anume Ind. din ziva de 7 august, cind solii lui se Ina-tisaserg in laggr cu daruri; moldoveanul turcit Sinan-Celebi,care venise odatg la 8tefgnit5. 101, adusese somatia, si el ve-nise la Babadag, unde Soliman se inchina moastelor mareluisfint" Saltuc-dede, la 17, cu vestea cg. moldoveanul sesupune chemgrii". Incet, oastea turceascg inainta spre Prut,precum incet, cu inchingciuni pe la morminte vestite si cu vi-ngtori prin dumbrgvile de stejari mgrunti ori prin mlastiniledobrogene, ajunsese la Dungre. Nu stim ce poate fi intiiul po-pas, Mehvebasi", al doilea e insg unul din lacurile Bugeaculuide mai tirziu, Lacul Galben", Ghizil-ghiol, poate Catlgbugaluptei din 1485. La 31 se trece Prutul la Fglciu. Doug zile dinluna urmgtoare se stä in tabgrg. Ping la podul de la Vize",adeca." podul de la V aslui, unde tefan biruise la 1475, se treceprin trei popasuri, satele Sepan", Deghirmenlu", Budan-ghiolii ".La 9 turci intra in Iasi, si , in sesul Bahluiului, suptCetgtuie, se face unirea cu hanul tatarilor, care se intorsese.La binalele voievodului" 102, la Curtile lui se opreste oasteadusmang a doua zi, trecind apoi, spre Suceava, prin Fermus-baghi", satul Chirmenur", o mgngstire veche", care ar pu-tea fi la Hirlgu. Cred cg. Orosen" e Botosani. Soliman intra la15 septembre sau 17 in Suceava.

Ping aici nu intilnise nici un dusman. Petru fusese pgrasitde toti boierii, si acestia fgcuserg a.sa incit nici teranii nu sestrinserg in jurul steagului terii. Ajutorul de 2.000 3.000de puscasi si secui, cerut de la regele Ferdinand, lipsi 104 Cuun mic numgr de calgreti lingg sine, Rams cercg sã fie primitla Hotin, dar polonii intraserg in cetate, si astfel el fu ras-pins. In cele cinci zile petrecute in cetatea de Scaun a Moldo-vei (16-21) , sultanul asezg in locuinta voievozilor dupg cere-rea boierilor, strinsi la Bgdguti 104 - pe 8tefan, ce se ziceafiu al lui Alexandru si nepot al lui 5tefan cel Mare, dar carede la un timp ggsi cg e mai bine a-si zice fiu al lui tefan in-

101 V.p. 221.102 Woiwoda binari.108 Dupä Cronica lui Ruston.104 Hurmuzaki, II, p. 178-179.305 Ureche, ed. cit., p. 196.

147

susi 106. Iandop.,a, Ago,san (Botosani ?), Ispin, cele trei po-pasuri de la intors, nu se pot hotari. Stim insa cu sigurantaca, dup5. ce lasase lui Stefan zis in curind Lacusta" pen-tru cä pe vremea lui venira i alte lacuste decit acelea care-Iflcusera domn si din care se spunea cä si el, turcitul, face parte,o paza de 500 de ieniceri, Soliman se indrepta spre Tighi-nea de la Nistru. Aici f5cu sa se ridice o cetate noua, i, dupaobiceiul turcesc, pe care-I vedem si din scrisoarea lui Baiezidal It-lea despre luarea Chiliei si Cetatii Albe, de a numipoarta" orice cetate prin care se poate patrunde cu osteaintr-o tara, vechea Tighine se prefacu in noul Bender". Maidaunazi s-a gasit piatra de marmur5. pe care el scrisese in li-tere arabe supunerea Moldovei", al carii domn hain fusesecalcat supt potcoavele cailor osmanlii" 107. Se poate insa ca,din porunca lui, altii sä fi lucrat la aceastà cetate. Caci, fiindin ziva de 24 septembre la Ispin (Hotin?), Soliman scria pela inceputul lui octombre din tabara de la Prut" 108, Si la4 stim ca el trecea Dunarea inapoi, petrecut pina acolo 109de Stefan cu vlädicii si boierii lui 110.

La 16 septembre Rares se despartise de boierii ramasiling5. dinsul. Trecu prin Piatra Piatra lui Craciun 111se inchinä la ManAstirea Bistritei, si, la 18 ale lunii, inträ inmunte. La 26 era la Vasarheiu, in Secuime, dup5. ce strabatuseCiuful, unde pradase odata asa de grozav. La 27 pleca spreCiceu i la 28 intra in cetate.

108 V. §i Verancius, care afirmä si el aceasta. In ziaruI lui Soliman, anexela Hammer, Gesch. des osm. Reiches cf. Behrnauer, Suleiman des Gesetz-gebers Tagebuch auf seinem Feldzuge nach Wien" ; ungureste In Thfiry,Tördh törtinetirolt, i se zice lui Stefan acesta noul: fiul domnului de mailnainte" ; poate fi ins& i fiul unui domn de mai inainte". El pare a fi gine-rele lui Gritti, de care vorbeste un raport ; Ursu, op. cit., p. 107, nota 8 ;cf. ibid., p. 165, nota 103.

107 Memoriile societdfii din Odesa, XIII, p. 263-264.108 Hurmuzaki, supt.,111, p. 111-112.

Ureche.no Izvoarele, Iorga, in Chilia i Cetatea AIM, p. 186, nota 8. Gf. pentru

Intreaga expeditie, Iorga, Gesch. des osm. Reiches, II, p. 44-62. La p. 424a se ceti, bineinteles: Radu in loc de Vlad.

111 Ungureste i se zice: Karacsem-Kb.

148

109

Aici fu asediat de tezaurariul lui Zapolya, Gheorghe Mar-tinuzzi, si de voievodul Ardealului, Emeric Balassa, cad luarain stapinire intreg domeniul Ciceului. Petru fusese rau primitsi in cetate. Pircalabul Simion Dracsin si vladica Atanasiede Vlad se inteleser5. a da pe stapinul lor in mina ungurilor.Vod5. af1ä si-i izgoni, dar el trebui sa se predea, impartind baniintre asediatori. Ramase apoi in cetate, insa ca un oaspetepazit de aproape. Dar la urma regele Ungariei ii ingadui samearga la Constantinopol, de unde-si cumpara a doua dom-nie inca in cursul anului 1540 ns.

112 Iorga, Doc. Bistrifei, I, p. XXXI 0 urm.; Ureche, ed. cit., p. 1970 urm.; Macarie, p. 159 0 urm.

CA P I T 0 LU L VIII

OSTIRILE ROMANE$TI IN RAZBOAIELEPENTRU SOARTA ARDEALULUI

(1538-1564)

I

Inlocultorii lui Petru Rares (1538-1541)

Stefan Lacusta incepuse stapinirea lui cu o Moldova maimica [...]. Cronica lui Rustem pasa scrie: Un divan avu loc,si s-a hotarit ca latimea terii de la nord la sud si lungimea dela r5.sarit la apus sa ajung5. de la Prut ping. la hotarul Chiliei,iar coasta sa atinga Dunarea ; restul sa fie adaus Imperiuluiotoman. Larasarit de Dunare sa se cladeasca dou5. cetäti:Tighinea si 'Klisclzin. Pentru tinutul asezat la apus de riu &àse numeasca un voievod." 1

In curind si Orheiul fu ocupat, pentru ca sa" nu mai aib5.tatarii o piedeca in calea lor : in primavara anului 1541 eravorba a se intari aceasta cetate, de la care se putea pada inLituania la Braclaw, tot asa precum, dupa ocupare, fusese in-tarifa Tighinea, ajuns5. Bender 2 Prin aceste luazi in stapinirea punctelor insemnate de la hotare ramaseser5. doar Sorocasi Hotinul, care, acesta din urma, era aparat de turci prin ho-tarirea polonilor de a nu-i avea astfel thept in fata Cameniteilor , s-ar fi adus Moldova in starea Terii Romanesti, care,

WT.

1 Iorga, Cronicile turce,sti, p. 21.2 Scrisoare polora din 30 octombre 1540, In Iorga, Chilia fi Cetatea

Alba, p. 323, nr. XXXII; cf. 0 p. 320, nr. XXX; cf. ibid., p. 188 si urm.

150

cu ieniceri in Braila, in Giurgiu, in Turnu, in Severin, nu semai putea misca.

LacustA, care se impaca si el numai foarte greu cu ingusta-rea granitelor mostenirii sale, avea legAturi si cu polonii, carifacurg. sg se schimbe cel dintai beg de Bender, si pentru ca f5.-cuse un pod pe Nistru 3. Dar tara nu-1 voia pe turc", alesulboierilor tradatori, siliti de sultan, si astfel el avu sa dea lup-tg. unui fiu al lui Petru" si unui fiu al lui Stefan", pe cariputu sg-i taie, crezind ca astfel si-a asigurat domnia 4. Se zicecä dupa aceasta boierii cari voisera sa-1 ajute i-ar fi cerut Incao data recIpatarea pgminturilor pierdute desigur, indem-nati si de sentimente inalte, dar si de parerea de rg.0 cg. si-aupierdut mosiile de acolo si ca domnul s-ar fi indreptatitcu lipsa de hrang si de bani, cerind o zabava de doi ani, innadejdea ea ping atunci va fi in Ungaria un rege care sa-1poata ajuta 5. i polonul care scrie acestea, un om foarte cu-noscator, Nicolae Sieniawski insusi, biruitorul de pe timpurial moldovenilor, acum castelan de Bielz, capitan de Colo-meia si de Halicz, deci strAjerul Pocutiei, adauge c5. singurimoldovenii si muntenii, avind ca de obicei o sutg de mii de c.a.-lari" 6, ar fi in stare sa capete Dungrea inapoi pentru neamullor si sa opreascg apoi la vaduri pe turcii ce ar voi sä se in-toarcg.

Peste putin, Stefan vocla era ucis in Suceava, intr-unfoisor sus in cetate", de tradgtorul lui Rares, Mihul, si deTrotusan, fostul prins de razboi in Po Ionia 7. Aceasta, pentruca sultanul turcesc däduse o parte din stgpinirea lui sangea-cului de Cetatea Alba". In locu-i fu asezat Cornea, portarulSucevei, care-si zise Alexandru vcda, pretinzind ca se coboargdin Bogdan Orbul. El facu sa se omoare too turcii ce apuca-

3 Ibid., p. 322-323.6 Ibid., p. 323-324.5 Ibid.6 Illorum apparatu solito, pro armis capiendis, centum millia equitum;

ibid., p. 325.7 Ucigasii ar fi fost Gänestii si Arburestii", dupa Ureche, ed. cit.,

p. 200, care se Indreapta dupa un izvor necunoscut, ale aruia stiri nu leputem Intelege pe deplin.

151

sera a se aseza in Moldova, pina la unul" 8. Indata cete deboieri plecara spre cetdtile de la Dunarea de jos si Liman,

ca rAzboinicii lui Boldur, la inceputul veacului , si ba-tur5. 800 de calareti turci, si luara multe oi, si se intoarserala ale sale" 9. tiri1e sint int5.rite de turci, cari adauga i aceeac5. navalitorii s-au infatisat, arzind satele si jacuind turmelesupt Bender chiar.

Un ceaus venea cdtre Stefan pentru a-i cere s5. intre inArdeal, unde, dup5. moartea lui Ioan Zapolya, Stefan Maj-lath se Meuse stapin, ca voievod al terii, cu munteniicinci sangeaci", ai Dunarii 1° El aduse din Moldova vesteadomniei celei nou5. ; Soliman cel Mare raspunse trimetind peRares cu o mica oaste.

imparatul cel neinvins, domnul nostru atotmilostivpreainaltatii viziri, domnii nostri cei milostivi", scrie Petru dinSilistra, la vad, in ziva de 28 ianuar 1541, catre bistriteni,ni-au dat inapoi Moldova, tara noastrA, intocmai cum o avu-seram si inainte", si un raport polon spune cä sultanul ar fivrut sä restituie Benderul pentru suma de 10.000 de zloti, a

si, pe deasupra, si ceea ce tineam inainte in Ardeal"12.Avea cu dinsul pe imbrohorul Husein 13, pe Imbrea aga",dupa Ureche 14, cu ierniceri si cu multa oaste turceasca",de spahii alesi, poate spahioglanii de Curte, cu totii in numar de

8 Omnes Turcos qui in dicione illa iam se locaverant", scrie, la 15ianuar 1541, ofiterul polon Opalinski; Iorga, Chilia ci Cetatea Albd, p. 326.Solul cu vestea domniei nouã veni la Brasov in ziva de 6 decembre 1540;Quellen, III, p. 86.

9 Profligatis octingentis equitibus Turcarum et abactis quam plurimispecoribus, ad sua iam redierunt", scrie, din Vilna Lituaniei, un polon, la21 ianuar; ibid., p. 326, nr. XXXIV. Cf. si scrisoarea boierilor lui Alexandraca.tre regele Poloniei, Hurmuzaki, Supt. II p. 136 si urm. Si aici se pome-nesc cele doua-trei" rascoale. Apoi scrisoarea lui Soliman, care dä vina

pe poloni, ibid., p. 150-151.Quellen, III, p. 141.

11 lorga, Chilia Cetatea-Albci, p. 349.12 Iorga, Doc. Bistrilei, I, p. XXXVI; Hurmuzaki, XV, p. 396-397,

nr. DCCL.Hurmuzaki, Supl. II 1, p. 151; cf. Iorga, Chilia ,si Cetatea Alb& p.

349.14 P. 201.

152

si

i

"

zidirii,"

3.000 de oameni ; si sangeacii Dunarii erau gata sa-1 sprijine.Cu aceasta oaste de Curte a impiiratului" se gdtea el a trece

Se merse pe malul dobrogean al Dunarii pina la Braila,unde trebuiau sa se uneasca i ostasii pasnicului Radu Paisie.Aici boierii moldoveni, inspaimintati, vin sa-si ceara iertare.Se auzi strigindu-se in cinstea stapinului tradat : Intru multiani sá domnesti cu pace !", Bine ai venit la Scaunul tau, Dom-nul nostru cel dintii !".

Totusi, Alexandru, cu cei ce facusera din el un domn, erala Cetatea Nour de linga Roman unde Rares inchisesepe boierii banuiti la 1538 16 ca 5tefan in 1497. Rares toc-mi" deci oaste Si facu tabara la Galati, unde alergase acela pecare Petru vod5.-1 cunoscuse numai ca pe Cornea, omul decasa al Mihului. Cei ce inconjurau pe uzurpator 11 parasira, si,astfel, intr-o zi de februar, Rares capata stapinirea Moldoveifara lupta. Singe curse numai prin taiarea lui Alexandru.Prin Birlad, unde avu ospat de la credinciosul säu Hira, vodamerse la Suceava, unde se aseza la 19 februar 17.

Cu el ramasera Husein, Imbrea aga", avind 1.000 despahii i numai 300 de ieniceri 18.

Un timp polonii se temura ca. moldovenii si turcii,razbunindu-si deopotriva pentru fatisa sprijinire a lui

Cornea, vor trece Nistrul spre a nimici pe aventurierii poloni,numiti cu numele t5.taresc de cazaci 19, cari, supt Pretwicz,un conducator potrivit cu dInii, pindeau la hotare impotrivatatarilor, misunind i impotriva turcilor din Bender, ba chiarcercau noua cetate de la Nipru, a Oceacovului sau Dasovului,pentru a se intoarce apoi la Bar, unde Sieniawski era gata sa-isprijine 20 Dar se peistr5. pacea cu Polonia, cu toata navalireaunora din calärii turci spre Miedzyboze 21 5i interesul turcilorsi ambitia personala a lui Rares indemnau la celalt razboi:din Ardeal.

" V. si Iorga, Doc. Bistrilei, loc. cit." Ureche, ed. cit., p. 202." Ureche, ed. cit., p. 202; Iorga, Chilia Cetatea Alba, p. 327 si urm." Ibid., p. 349.

Pomenit i la Dlugosz cu prilejul luptei de la Lipnic ; XIV, p. 530.29 Iorga, Chilia si Cetatea Alba, loc. cit., cf. ibid., p. 346 si urm.21 Ibid., p. 352.

153

15

lao-land,

,si

II

Prinderea lui Majlath de Petru Rares (1541)

In mai Petru-si aducea familia de la Ciceu. Oastea o aveagata, cu boieri noi in frunte, dupa taiarea lui Mihu hatmanul 22,inlocuit cu Petru Vartic, fost sol, totusi, al lui Alexandru vodade la poloni 23, a lui Petrascu connsul, ginerele aceluia, a luiTrotusan, inlocuit ca logofat mare cu vistierul Matia.s de laHorodniceni, luptatorul de lingl Ciceu: Toma logofatul fu fa:-cut vistiernic ; la Hotin, in locul lui Septehci, lasat numai cuviata, fusese asezat omul cel mai sigur, Hira camarasul. Lasindla o parte deocamdata gindul de a lua cu sila Benderul, vecheasa Tighine, din care nu plecase begul si ienicerii 24, Petru trecudeci in Ardeal pentru a prinde pe Majldth.

Cu ChiuciucBali beg si alte trupe turcesti, cu Paisie,fostul calugar, de la munteni, el trebuia sa restabileasca auto-ritatea sultanului in provincia pe Care si acum poate visa inca.

alipeasca 28. Petru trecu pe la Oituz, spun cronicilemoldovenesti, si se intilni abia la Fagaras cu voievodul arde-lean stapinul acestei cetati. S-ar fi dat razboi vitejeste deimbe partile", la 20 iunie. Astfel ar fi fost prins Majlath,bagat in obeze" i trimes la Poarta, dupa care Petru seintoarce pradind. Tzvoarele ardelene nu stiu insa de lupta,ci vorbesc de o inselare, cu care s-ar fi ademenit Majlath prindoi ostateci turci, cari purtau haine de sangeaci, dar erau oa-meni de rind; de acesti ostateci se vorbeste si mai tirziu 28,ca si de ostatecul moldovean, logofatul Matia.s 27 Radu Paisiefusese el insusi de fatä, si astfel pentru intiiia oara se intilniracei doi domni pe un cimp de lupta 28.

22 I se zice, nu numai In cronicd, dar i In documente cu acest nume;ibid., p. 348, nr. VII.

23 Hurmuzaki, supl., H 1, p. 14124 V. ibid., p. 190-191 ibid., X, Prefata, p. 1 i urm.24 Ureche, ed. cit., p. 203 si urm.; Cronica lui Eftimie, p. 132 si urm.

Pentru Imprejurari i critick Iorga, Gesch. des osrnanischen Reiches, III,cap. I.

26 Ibid., p. 8-927 Cronica lui Eftimie, p. 162-16328 Quellen der Stadt Kronstadt, III, p. 64, 84, 99, 100 si Pentru nunta

lui Radu, In 1541, ibid., p. 88.

154

sa si-o

Fireste ca trebuie cetit pentru lupta": 20 iulie, caci la25 iunie abia stiau brasovenii ca. straja (ztraza) moldove-neasca e in secuime", 29 CU $eptelici si Boyle" (Bo lea) ; la 29Petru insusi era intre secui 30, iar la 1 iulie Radu si turcii pra-dau in Scaunul secuiesc Orbay 31. La 9-15 iulie se asedieFagarasul. La 19 moldovenii se intorceau pe la Zirnesti siTohani 32 : la 23 se face intiia pomenire a prinderii lui Majla-th 33 ; hatmanul", Petru Vartic, statea inaintea portii Bra-sovului" 34, 0 Petru se apropia. La 25 iulie sibienii cereau luiBali beg si lui Raclu Voda pace si liberarea domnului Majlath,capitanul terii" 35. In august, plecau românii din Ardeal.

Secuii si acum tinusera cu Rares N.

In februar 1541 la Cetatea de Balta se glsea Joan Zalan-czy 37. Rams era hotarit sa.-0 ia inapoi si aceasta cetate siCiceul, dar o noul navalire in 1541 e exclusa. Socotelile Bra-sovului au numai mentiunea unui logofat, de cei mici, al luiPetru, care se intoarce in decembre de la Fagaras 38.

$i in 1542 ea se facu numai cu zabava si in conditii mo-deste.

III

Amestecul mai departe al lui Rareq in Ardeal(1542-1546)

In 1542, la 17 septembre, Rares era in Suceava 39, desi seastepta navalirea lui inca din vara. 40 In aceeasi lunä el pa-trunse in Ardeal dupl cronicile moldovenesti. Sasul care inseam-

" Ibid., p. 103." Ibid., p. 101, 107.31 Ibid., p. 104 §i UrIll.32 Ibid." Ibid., p. 108." Ibid.35 Hurmuzaki, XI, p. 85736 Iorga, Indreptdri ,si intregiri, p. 37.31 Quellen, III, p. 88.33 P. 122.39 Hunnuzaki, II 4, p. 231, nr. CXCIX.55 lorga, Documentele Bistritei, II, p. XXXVIIXXXVIII.

155

nä pe atunci spaimele i cheltuielile neamului sau, Osterma-yer, da alta data pentru intrarea lui in : 24 octombre. Siel adauge : Aceastä iesire a lui s-a facut pentru c5. n-au vrut

deie mosia lui, Cetatea de Bala, pe care o tinea Inca Balt-hasar Bornemissa" 41 Prin Bacau (9 octombre) si Trotus(16), Petru trecu intai la secui, unde era la 24, si inca de lasfirsitul lui septembre-1 precedase vornicul sail 42, poate Huru.La 27, brasovenii faceau daruri de mincare de post, cu cepe,mazare, varza, mei si saminta de cinepa lui Voda si hatma-nului Vartic43, ba mai adalugeau siL,81 de parechi de cizme" 44.De aici merse la Cetatea de Band si o

Pe cind Brasovul stringea oaste impotriva lui 45, Petru tre-cea spre Bistrita. La Mihailesti, la Pintic Ii aflam in ziva de20 novembre 46, avind cu el toata Curtea, si pe pircalabul vii-lor Cotnarului, un sas, pe care conationalii sai Ii numesc Gheor-ghe markgraful de Kothnarsberg" 47. La 23-24, acest Gheor-ghe negociaza cu bistritenii. Apropierea tezaurariului unguresc,Gheorghe Martinuzzi, episcopul de Orade si tutorul tinaruluirege loan Sigismund fiul lui Zapolya, 11 sili s. plece 48 Mergeaasa de iute, incit tunurile-i ramasera in noroaiele v.i1or, Ru-gg Rodna: dind vina pe Septelici i pe Avram Rotopan, elIi taie la Suceava 49.

In ianuar 1543 Petru incheia, din Moldova, un armisti-tiu cu Bistrita, care, acum mai mult decit oricind, nu voiasa-1 recunoasca de stapin 5°, ba nici macar plateascacensul. In nadejdea c5. va putea lua totusi Ciceul, care se ti-nea pentru regina Isabela, Ungurasul, unde statea comandan-tul ungur, Paul Bank pe Somesul de Sus, la Gherla, erastapin Martinuzzi insusi, i cetatea fusese facuta impotriva

47 P. 504.42 Quellen, III, p. 170-171, 174.43 Ibid., p. 176." Ibid." Ibid., p. 178.44 Iorga, Doc. Bistrilei, I, p. XXXVIIXXXVIII; Hurmuzaki, XV,

p. 427, nr. DCCXC.47 Quellen, III, p. 176.48 Iorga, Doc. Bistritei, I, p. XXXVIIIXXXIX; Hunnuzaki, XV,

p. 426, nr. DCCLXXXIX."Cron. lui Eftitnie, p. 163.30 Doc. Bistrifei, kc. cit.

156

tendintelor moldovenesti de recucerire Petru, care nu tineadecit Rodna, trimese, in toamna anului 1543 daca nu venichiar el insusi , pe vistierul Matias. La 10 novembre epis-copul-tezaurariu alerga ca sã rasping5. pe moldoveni 51.

In iunie 1544 cete moldovenesti se infatiseaza iarasi laCiceu, unde alearg5. spre aparare Paul Bank. Peste citevazile regina Isabela incheie in sfirsit indelungata cearta: siCiceul si Cetatea de Balt5. fura darimate, ramiind in adevarmosii" pentru Rares 52.

E pace de-acum in Moldova. Domnul care visase refacereadomeniului sau ardelean, reluarea Tighinei, ba chiar, in 15421543, cruciata impotriva turcilor, pe care o sprijini cu baniisai 53; se multämi cu aceste mosii fara cetati si cu intarirea,impotriva Benderului turcesc, a cetatii Soroca, Inca din 1543,cind aduse pentru aceasta mesteri sasi 54. Muri in 1546, lasindurmasului sau Ilie grija altor expeditii ardelene in slujba tur-cilor.

Imprejurari muntene

Inca din 1544 turburari izbucnisera la munteni. Un nouBasarab sotia lui Radu Paisie era insa Ruxandralui Neagoe, si Basarabeasa" traia Inca vine prin Caran-sebes, drumul urmat si de Rares, cind pled, la Poarta in 1539

1540, avind husari si trabanti" unguri, luati de dinsul cuplata impotriva lui Radu, care Inca din 1542 se declarase fer-dinandist. Turci din Nicopol Ostermayer adauge i ta-tali" yin in ajutorul lui Radu Paisie, gonit dintru-nt5.4

51 Ibid., p. XLXLI; Hurmuzaki, XV, p. 436, nr. DCCXVII.52 Ibid.53 Cf. Hurmuzaki, X, Prefata, i Iorga, Gesch. des osmanischen Reiches,

III, p. 10 i urm.54 Iorga, Doc. Bistrilei, I, p. XXXIX; Hurmuzaki, XV, p. 432, nr..

DCCCVII.

157

voold"

Iv

si ucid pe acest navalitor, Laiota cu adevaratul sau nume,la Fintina Tiganului (15 octombre) 55.

Peste citeva luni, alti turci aduc in locul lui Radu peMircea vocld Ciobanul. La 1546, impotriva acestuia, un mareucigas de boieri, vin pribegii, pe doua cai": in Brasov se ne-gociase cu dinsii in august ; in septembre vine vestea acolo CAau fost invinsi ". In toamna anului 1547 vornicul Vintildse ridica impotriva lui Mircea 57.

Se dadu, pe la Olt, o lupta, in care Vintila fu biruit, darnu si ucis. In april 1548 e omorit, ca pretendent, craiovescul"Barbu, care era nu numai vornicul cel nou, ci si ginerele luiMircea, si fugise de curind la Brasov, de unde fu adus cu fa-gaduieli 58 Urmeaza navalirea din august a pribegilor, Teo-dosie, fost ban, fostul vistier Udriste de Margineni. Ei au cudinsii secui, supt Simion Borosnai, chiar sasi. E o mare expe-clitie, care se coboara pe la Bran pre Praova" : se da lupta laPer4, in Ilfov, si cei doi conducatori ai navalirii pier 59. Marti-nuzzi vine in Tara Birsei si taie pe comandantul secuilor 60

V

Fiii lui Petru Rares in Ardeal (1550-1552)

Nici o cronicA de tarA nu aminteste interventia militara aromAnilor in Ardeal la 1550, cind certele dintre tutorii rege-lui minor roan Sigismund adusera o navalire turceasca in te-rile ce alcatuisera odata Ungaria. Numai socotelile ardelenene pot lamuri, impreung cu cronica saseasc5. a lui Osterma-yer.

Secuii veneau in ajutorul lui Martinuzzi. Pentru a-i opri,The voda fu rugat de regina Isabela a-si trimete trupele. Pen-tru motive pe care nu le cunoastem, aceasta dadu comanda

55 P. 505; cf. Cronicile muntene 0 Iorga, Inscripiii, II, p. 48-50, 254.56 Constantin Cdpitanul, ed. Iorga, p. 61, nota 4.57 Hurmuzaki, XI, p. 861.58 Cf. Constantin Capitanul, loc. cit., si Hurmuzaki, XI, p. IIIII59 Constantin apitanul, p. 61.60 Ostermayer, p. 505.

158

fratelui sau $tefan, care era la Bretc in ziva de 1 novembre.Inca de la 23 octombre se cerceta de brasoveni ce fac moldo-venii in Secuime" 61, iar la 28 se trimet darurilui$tefan, careera Bugg Bretc in tabara" 62. In acelasi timp muntenii, cuturci dunareni, pdtrundeau pe la Turnu Rose 63. La 4 no-vembre socotelile Brasovului inseamna ca $tefan a iesitdin Secuime in Moldova". Secuii fug la Brasov, $tef an städouasprezece zile in tara. El nu prada. Peste putin insa soco-telile arata el $tefan 31 cu Ilie au pradat in Secuime, cu 800de turci si 400 de tatari" 64 i amindurora li se fac daruri inziva de 13 si de 17.

Nici muntenii lui Mircea nu fac paguba, fiind si ei intele0cu episcopul-tezaurariu 66,

Inca la 15 novembre sibienii cercetau cu privire la moldo-venii din Tara Birsei, iar la inceputul lui decembre Martinuzzifacea sa se stringa trupe impotriva turcilor si moldoveni-lor" 66. Regina Isabela facuse insa ca navalitorii sa se intoar-ca 67, la 24 novembre 68. La 13 decembre Ilie era in Suceava69.

In 1551 Ilie se turci, si tefan il inlocui. Acest an nu vazuinsa, cu toate poruncile turcesti, o navalire a romanilor inArdeal 70.

In 1552 tef an voda isi facu insa a doua expeditie pestemunti, intre altele si pentru a razbuna trecerea pradatoare fa-cuta de secui in tara sa pe la Sf. Gheorghe a anului trecut 71.

61 Quellen, III, p. 562.62 Ibid., p. 563.63 V. i ibid.64 Ibid., p. 564.65 Pentru Imprejutarile politice, v. Iorga, Gesch. des osmanischen Rei-

ches, III, p. 31-32 si 33 nota 3.66 Hurmuzaki, XI, p. 862.67 Quellen, III, p. 566.68 Ibid., p. 567." Iorga, Doc. Bistrilei, I, p. XLVII; Hurmuzaki, XV, p. 480-481,

nr. DCCCXCII7° Cf. Iorga, Doc. Bistrifei, I, p. XLVIIXLVIII.71 Ostermayer, p. 511. $i Mircea vocla se plinge de secui;

Hurmuzaki, XI, p. 784.

159

La 4 iulie tabgra moldoveneascg era acum in Secuime 72. Lu-crul se stia de mult, si brasovenii luaserg másuri, chemind cetede calgri greoi, de catafracti", din Boemia, din trupele gene-ralului imperial venit de curind in Ardeal, Castaldo, care ti-nea la el pretendenti pentru amindoug terile 73: in Brasovchiar se afla domnisorul" Radu Ilie, cu puternicul boier So-col si cu Logofgtul" 74. Se credea cg astfel va fi oprit Mirceade a intra in Ardeal.

Moldovenii prgdarg toat5. tara secuilor si patrunserg, go-nind pe adversari, ping la Prejmer, care fu ars la 12 iuliepeste doug zile Hiirmanul Birsei, Honigberg al sasilor, aveaaceeasi soartg, scgpind numai cetate. A doua zi *tef an, pecare nimeni nu cutezase a-I ataca, se intorcea inapoi 75.

in Moldova el cgdea, in laggrul de la Tutora, de mina boie-rilor, can asezau in loc pe un Ioan vodd Joldea 76 Cu acesta dälupta la 5ipote, pe Miletin", in drurnul spre .Botosani,ajutat si de polonii trimesi de Sieniawski i sprijinit de vorni-cul Motoc, i invinge (4 septembre) 77 un Alexandru voda dinPolonia", venit de la Trembowla, dar care luptase de curindimpotriva turcilor la Timisoara". Lupta de la ipote, a luiAlexandru, pe care cronicarul polon II numeste Petru pghar-nicul, ar fi fost numai o incunjurare" a taberei lui Joldea sio prindere a celor dinlguntru.

Totodatä Radu venia in Tara Româneascg pe calea lui Ba-sarab voda, prin Caransebes, cu pribegi si multi haiduci",

72 Ostermayer, p. 514.73 Iorga, Gesch. des osmanischen Reiches, III, p. 40-41 si notele.74 Hurmuzaki, XI, p. 785.75 Ostermayer, p. 514 ; alte cronici in Quellen, IV, p. 53, 80, 490.76 Ca sprijinitori ai lui se arata vornicul Gavriil i hatmanuf.[Ioan] Sturza ;

Eftimie, p. 219. Adauge pe Ioan Movila i pe loan Petricina Danciul. Pentruimprejurarile omorului, v. Hurmuzaki, II, p. 291-292, unde se reproducela 1552 o scrisoare din Buchholz, Gesch. K. Ferdinands, IX, p. 609-611.Aici se spune ca Alexandru de la Castaldo, cel ce luptase la Timisoara,Alexandru Petru sint deosebiti. Cf. Iorga, Studii si doc., V, p. 651.

77 Ibid. Descriere pe larg, la Orichovius, in urma vechii editii a lui Dlu-gosz ; cf. Ostermayer, p. 515.

78 Hurmuzaki, II 5, p. 180. Cf. Iorga, Gesch. des osman. Reiches, III.

160

Si

1.000 pe linga cei 600 de calari romani : in novembre el iz-gonise pe Mircea, prin infringerea de la Aldnefli, din 16 alelunii. Ar fi avut 80.000 ceteste : 8.000de ostasi cu 36 detunuri i o ceata de 600 de turci, cari luptara in frunte.Mircea incearca a face din cetele sale un singur corp, mai rezis-tent ; Radu orinduieste doua corpuri. Biruiesc archebuzieriilui prin impuscaturi, care nimicesc intii pe turci. Radu iape fuga multimea boierilor si curtenilor. Pe cind Radu intrain Tirgoviste, Mircea se adapostea la Giurgiu ; fratele sau, ba-nul Stan, cazuse ". Toata iarna Radu statu in Scaun. In pri-mgvara-1 adusera inapoi pe Mircea turcii dunareni si Alexandruvoda cu moldovenii. Radu birui, dar trebui sa treaca in Ardeal(mai). In zadar cauta el, in august, sa se intoarca 8°. Dar Mir-cea insusi fu scos in mart 1554 cu aceeasi oaste turco-moldo-veneasca ; Alexandru trimesese pe vornicul sau Nadabaico 81.

VI

Luptele iui Ale xandru Lapusneanusi Pdtrascu cel Bun in Ardeal (1552-1558)

La 1553 Lapusneanu avea un dregator la Cetatea de Balta,dar el nu luase Becleanul, pe care in octombre-novembre voie-vozii Ardealului voiau sa i-1 smulgl ; 82 aici erau secui si nobilicari tineau cu regina.83

Tot in acest an Alexandru voda trece in Ardeal pentru a-sicere inapoi domeniul de mostenire. El prada in Ciuc si se ri-dica spre Bistrita. Voievozii imperiali ai provinciei, Kendy siDob6, il silesc a pleca in pripa pe la Bistrita.

79 Descrierea luptei, in Natalis, Historiae sui temporis libri XXX, Stras-bourg, 1912, p. 134-135; si in Engel, Gesch. der Walachey, p. 218 si urm.Scrisoarea lui Castaldo, Hurinuzaki, II 5, p. 40-41. Cf. si brosura meaMdruntisuri istorice culese in Ungaria (din Luceafdrul pe 1904). V. si Cro-nica ferii.

99 Cf. si Magazinul istoric, V, p. 375, nota 2.SI Cronica /ui Eftimie, p. 220-221.92 Iorga, Doc. Bistritei, I, p. LLI; Hurmuzaki, XV, p. 500 si urin.93 Ostermayer, p. 516.

11 Istoria armatei romanesti c. 674 161

In 1556, apoi, amindoi domnii trec in Ardeal ca sa a.seze inScaunul din Cluj pe regina Isabela, adusa din Po Ionia. Oster-mayer are stiri exacte. Dupg ce ajutoare românesti, venitein oastea celuilalt regent, Petrovici, se intorsesera in april,moldovenii venisera prin Bistrita ; muntenii ar fi fost, dupaOstermayer, 14.000 84, lasind pe linga Petrovici pe Socol,vornicul Moldovei, Moloc, apoi Alexandru voda Lapusneanuinsusi infra in Secuime, fara a prada, aceasta din urma la 24mai ; se face tabära la Prejmer : judele Brasovului e chematacolo. El se intoarce indata. In iunie Inca vornicul moldove-nesc e pe pamintul Ardealului 85.

La 5 iulie cete muntene, 3.000 de oameni, tree in TaraBirsei pentru a pedepsi pe unii secui" 86 La 9 august Ps.-trascu vodä era la Cimpulung in tabara. La 23 trece muntiisi se opreste si dinsul linga Brasov, primind pe jude si petre-cindu-1 cu muzica lui. Dupä opt zile", pleacä spre Cluj. Inacelasi timp vornicul lui Alexandru apare din nou ". In zivade 22 octombre regina si mostenitorul unguresc erau in aceacapitala a Clujului. Ostermayer arata ca in novembre amin-doi domnii" se intorceau: unul prin Bistrita, altul prin Bran 88.

Se pare ca Alexandru vodà a luat parte de fapt la aceastädepartata calatorie pina in Zips si la hotarele Poloniei si cä tre-cerea lui s-a facut pe valea Bistritei Aurii, la un inceput deiarna grea.

In 1557 moldovenii patrund iarasi in Ardeal (novembre),prin Secuime, dar numai in numar mic, tot ca ajutatori aiIsabelei 89. Moartea lui Patrascu voda face insa nu numai peRadu Clucerul, intrat, in ianuar 1558, cu muntenii, pe la

" Cf. pentru trecerea romanilor cu Nicolae Gereb, in ianuar, Iorga,Doc. Bistrifei, I, p. LII ; Hurmuzaki, XV, p. 519-520, nr. DCCCCLIII.Pentru contingentele romanWi v. mai departe, § urmator, §tiri din For-gich, Rerum Hungaricarum Commentarii, Pressburg-Cawvia, 1788.

85 Hurmuzaki, XI, p. 793-794; Ostermayer, p. 517-518.88 Ibid., p. 51887 Hurmuzaki, loc. cit." PatraFu aratá ce a facut, la 4 novembre; Hurmuzaki, II, p. 351-352,

nr. CCCXXX; cf. Iorga, Gesch. des osmanischen Reiches, III, p. 50-51." Iorga, Doc. Bistrifei, I, p. LIII ; Hurmuzaki, XV, 5 qi urm.

162

Turnu Rosu, ci si pe vornicul moldovean a se intoarce pe laBistrita.

In 1558, mai, Alexandru insusi trece munii, dar, pentruciteva zile numai. Cete moldovenesti erau in octombre pevalea Murasului, pe la Hidveg-Podeni. La Rodna era un pirca-lab moldovean, la Reteg i Ciceu dregatori", cel din urmaluind titlul de dregator al tinutului cetatii pustii" ; se recla-mau i minele Rodnei, unde Isabela pusese pe un sas

Cu aceasta amestecul romanesc in Ardeal se incheia. Inacelasi timp, o data cu orinduirea puternicului principat tri-butar al Ardealului, vremea in care erau cu putinta razboaieleofensive pentru romAni pe sama lor Intài, apoi pe a turcilor

se ispraveste. Lui Alexandru Lapusneanu, in a doua dom-nie, ii era 1A:strat5. rusinea de a pune capat si vechii ostiri aMoldovei. Si totusi, un cronicar, Azarie, pomeneste ca StefanRares a fost ucis pentru ca voia s. inchine tara la turci casi frate-sau !

VII

Luptele lui Alexandru LApusneanu cu Despotvodl"si activitatea militarl a noului Than

La 28 mai 1560, Lapusneanu era in lagar. Nu era vorbade un razboi cu tatarii, cad erau cu totul astimparati decind se supusesera turcilor, ci de faspingerea curiosului aven-turier grec, venit prin Germania, Iacob Basilikos, care sezicea Heraclid si Despot al insulelor Paros si Samos. Inoctombre acesta voi sä patrunda in adevar in tara, cu nougtunuri dar fu invins, la sfirsitul lunii, de polonii Pala-tinului Rusiei, strinsi la hotare.92

Peste putin Despot" avea insa cu sine ajutoare culesede ocrotitorul i gazduitorul sau Albert Laski, in Zips, po-loni de la Philipowski i Liasocki, unguri de-ai lui Anton

Iorga, Doc. Bistriki, p. LVLVI; Hurmuzaki, XI, p. 799, 969,870; XV, p. 536 i urm.

Forgich, p. 274. S-a intrebuintat i manuscrisul din Dresda, Bibl.Regala, F. 65. Pentru aceastä navalire, fol. 99 v i urm.

92 Iorga, Doc. Bistrilei, I, p. LX.

163

90

""

Dias"

mici,.l

Székely, capetenie de haiduci deci Inca o data, dupa cazuldin Tara Romaneasca, vedem pe acesti haiduci, fugari si jafu-itori strinsi la granita de vesnic razboi dintre turci i unguri,amestecindu-se in afacerile noastre si mercenari incercatide-ai francezului Petru Roussel, din care facu un cavaleral Ordinului sau", capitanul general al strajii i colonelulpeste 2.000 de puscasi (pixidarii),93 si de-ai burgunduluiJean de Villey," cari se vor fi desfacut din oastea de spe-cialisti razboinici a lui Castaldo. Calari silezieni, 150 lanumar, i mercenari imperiali se adaugir6.95 Avea si tunurimici. Astfel, pentru intaia oara mestesugitul rázboi nou, destiint5. Si tactica, al bandelor gata sa se amestece pentrubani in orice aventur5. se amesteca in rosturile militarerom anesti. 96

Cu 10.000 de galbeni luati de la Albert Laski, racob,sprijinit de imperialii din Casovia, ai lui Francisc Zay, carecomanda acolo," ii platise deci mercenarii, leficiii" innumar de 1.500 de calari si 400 de pedestri." Cea maimare parte erau unguri, dintre haiduci ; se numarau 200 decalari germani, cu platose negre. Burgunzi i italieni orispanioli doar optzeci, cu archebuze lungi".99 Cu acestia sestrecura el, peste strajile de terani, in novembre 1561, inMoldova,100 i anume, dupa ce, pornind din Muncaciu, seinfatisa la Cirlibaba, pe drumul Sucevei", el incunjuramuntn

.

trecu Prutul la Steanesti.101 Fara zabava ocup5.rasul.

93 Hurmuzaki, II, p. 403, nr. CCCLXXVIII.94 Cf. Forgách, p. 277.95 Ibid.96 Hurmuzaki, II, p. 436: novum militis genus". V. Sommer, Vita

Iacobi Basilici, ed. Legrand, Deux vies, Paris, 1889, p. 20-21; Grazianiibid., p. 166; cf. Iorga, Nouveaux matériaux pour servir a l'histoire de Jac-ques Basilikos l'Heraclide, Bucuresti, 1900, Prefata. Cf. Hurmuzaki, II,anii 1560 si urm. Comanda de arme a lui Alexandru In Prusia. Nouveauxmatériaux, p. 41, nota 1.

97 Totusi, Lapusneanu, ruda, prin doamna Ruxandra, cu Nicolae Zriny,ceruse imperialilor, pe aceasta cale, a nu i se ajuta dusmanul.

98 1.600, la Forgach, loc. cit. Dupa Graziani, 2.500 de pedestri; p. 167.99 Mai tirziu Laski trimese pentru a i se aduce din Italia 300 de arche-

buzieri calari; Iorga, Nouveaux inatériaux, p. 9.1" Ibid., p. 5.101 ForgAch, p. 279.

164

Alexandru Vodd strinsese in partile de sus, 15.000 decàlàri; printre ei, spunc un izvor apusean, ar fi fost, peling5. terani cu sulita si scut, si boieri cu platose i camaside zale foarte tari".102 Teranii pedestri erau 2.000,103dupa Forgach si 5.000 de turci,1°4 cei mai multi ieniceri !"106De fapt, 260 de ieniceri luptau in rindurile lui, vecheastraja din 1538.106 Avea si saisprezece tunuri.107

Avangarda moldoveneasca, supt Motoc, merse spre cer-cetarea dusmanului, dar fu raspinsa de Anton Székely siLasko08 $i in a doua ciocnire, cu Bodei, pircdlabul de Iasi,fur5. invingatori strainii, ajutati de tunurile bor. Lupta sedadu in tinutul Dorohoiului, pe jijia, Bugg satul Verbia.Turcii erau in sat. La riu, intr-o pa:dui-ice din dosul po-dului, urmindu-se deci exemplele lui Stefan cc! Mare,se asezara tunurile ; acolo se afla Si domnul.

In ziva de 17 novembre cele doua osti se batura cu tu-nurile.

La 18 inainteaza Székely, cu 300 de husari unguri, bur-gunzii usori, 100 de calareti greci, de catafracti", 260 dehaiduci pedestri si 60 de italo-spanioli cari facusera prac-tica in Terile de Jos, si cu archebuzierii calari. Despot voi

capete prin navala lui trecerea apei. Neizbutind, se lasatunurile pe dea1,109 cu porunca de a se tinti asupra strajiidin urma a moldovenilor, spre a nu fi 1ovii i ai lui Des-pot, si de a se trage pe incetul, ca sa nu se ispraveasca mu-nitiile. Ei se facura, se zice, a cata vadul mai jos, si mol-dovenii mutara tunurile intr-acolo. Dar navalitorii se intoar-sera iute inapoi, i trecura.

Sagetile i ghiulele moldovenesti facusera intii mare pa-guba, dar nu putusera opri luarea podului de aceastarime indrazneata si bine armata. Székely merge acum cuburgunzii, catafractii" si pedestrii lui Stefan Balogh de

los Iorga, Nouveaux matériaux, loc. cit,103 Sommer, p. 23104 P. 279.los pupa Ureche, el ar fi fost prins pe neasteptate: ed. cit., p. 211.100 Hurmuzaki, XI, p. 58.107 Ibid.los Forgach, p. 278.too In edito colle.

165

sa

card-

-

imprastie pe pedestrii nostri; a doua lithe cu Despot siLaski-i macelareste. Lui Alexandru i se da atac la dreapta,haiducii turburind in acelasi timp ultima stn.* Astfel arfi pedt 2.500 de romani la 100 de dusmani. De frica pustilor,cred unii, dar roma.nii le cunosteau prea bine din atitealupte, od din setea de razbunare impotriva unui domncrincen cu ai lui, boierii caldri se risipira si ei indata, pecind turcii si teranii nostri perira toti in casele i curtilesatului Verbia. Domnul, dupg ce rapuse pe un calaret dus-man, fugi, i unul din urmaritori ajunse asa de aproape deel, incit Ii dadu jos cu sabia gugiumana de samur.no Averealui insä putuse el s-o strecoare catre Dunare, asa incit birui-torii n-avura alta prada decit un singur car cu vesmintesi unelte. Alexandru ajunse nevatamat, prin Husi,n1 prinChilia, unde-1 astepta doamna Ruxandra, la Constantino-pol.112

In acest timp, Suceava se dadea biruitorului, primit deinsusi Mitropolitul terii. Oastea insa, crescuta cu 16.000 deromani, merse impotriva lui Alexandru, care strinsese laHusi alti 28.000", intre cad 5.000 de turci din cetati. $iaici se da lupta la un pod, cel de peste Prut, care e intregitde straini, cu vase de yin: in doug zile, treizeci i doua detunuri din Suceava, ascunse, imprastie pe turci, cad eraudupa straja de 2.000 ai lui Motoc. A treia zi Läpusneanufuge, i ai lui se predau; muntenii i tatarii nu mai vin.

0 singura poruncl de domn, cu caracter militar, ni s-apastrat din acest timp, aceea prin care Despot orinduia säfie prins Lapusneanu. rat-o in traducere, dupg o versiuneitaliana :113

loan Voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Moldo-vei, sang-tate tie, Tacove Bole, staroste, credinciosul nostru.

11° Descrierea luptei dupd Forgach, ms. (in editia din 1788 lipsesc pagini1ntregi; cf. cea din Monumenta Hungariae Historica, XVI), dupã scrisoareagermanS. din .Hurmuzaki, XI, p. 58; 15.muriri subsidiare, in Sommer, p. 23

urm.in De lupta de la Husi pentru Bodnarus", Bodei, pircalab de Iasi,

v. Uricariul, XVIII, p. 485 vorbeste numai Forgach p. 279-280, V.si mai departe.

112 Azarie, p. 149; Ureche, ed. cit., p. 212.1-12 Hurmuzaki, II, p. 392, nr. CCCLXVI.

166

ei

La primirea scrisorii noastre de fatg, indatg, fgra zgbavg,vei c.1.ri cu oastea ta la terrnul Dungrii, i cu obisnuita-ti sirguintg vei incerca sg prinzi pe acel ticglos de Alexan-dru si pe tovarasii lui, si mi-1 vei trimete viu sau mort,nu-ti va lipsi mila noastrg. i mingiie pe oamenii aceiadin partea mea. Dacg Durnnezeu atotputernicul imi va fiintr-ajutor, voi primi bine pe toti tovarasii lui Alexandru;dacä vor veni sal mi se inchine, pe toti ii voi ierta si-i voiprimi in mila mea. Dar, de vor fi indargtnici, indata vorfi pedepsiti pentru greselile lor. Asa sg tii. Dat in Iasi,la 30 novembre 1561."

Dupg o urmgrire mai tgrzie a lui Alexandru,"14 Despot,care-si zicea deci roan Vodg, puse crainici sà vesteascd printoate orase1e115 cg el e domn acuma i pacea stgpineste,asa incit ostasii trebuie sá se intoarcg pe la casele lor,116

pretioasg lArnurire noug despre datinele noastre rgzboi-nice. Trecurg la el indatg Barnovschi hatmanu1,111 IoanMotoc vornicul, logofgtul Stroici. Pe ai lui, asezati in cvar-tir, mai ales la Suceava, ii plgti cu bani din odoarele, to-pite, ale Slatinei.

Anton Szekely plecase; fratele lui, Petni, era coman-dantul Sucevei. Supt cuvint CI i s-a cerut de turci, Despotdgdu drumul celor mai multi mercenari, mai ales germa-nilor pedestri, si la urmg chiar lui Roussel."8 Laski avuHotinul, si el asez1 pe un polon ca sal i-1 pgzeascg."9 Dar,neintelegindu-se cu domnul pe care-1 fgcuse, acesta mersemai tgrziu, cu oastea lui de 500 de oameni, de-si lug ceta-tea inapoi.120

Deocamdatg, venind la Galati, Despot opri, in april, si-lindu-1 la o revedere a hotarului, o navalire a noului domn

1,14 Ureche, ed. cit., p. 212.us Per praecones oppidatim.us Sommer, p. 24.117Magister equitum.us Pentru plecarea a 200 de puscai unguri in 1561, Iorga, Doc. Bis-

trilei, I, p. LXII; Hurmuzaki, XV, p. 572, nr. MLVII. Pentru numazulramas, Hurmuzaki, II, p. 406.

19 Ibid. ; Iorga, Nouveaux matériaux, p. 58, nota.120 Ibid., p. 65, nota; Sommer, p. 30-31; Graziani, p. 183-184.

167

si

muntean Petru voda, fiul lui Mircea Ciobanul si al Chiaj-nei, fiica lui Rares, care-I calauzia.121

Voia acum s. aduca din Italia 500 de veterani ca ins-tructori pentru romani.122 Strdinul care ajunsese, prin mult5.indrazneala intr-o epoca prielnica indraznetilor, domn alMoldovei arata Ca' vrea sa se sprijine pe oaste, nu numaipentru asigurarea domniei sale, dar si pentru a lua de laturci Chilia, Cetatea Alba, Tighinea, de la unguri domeniulardelean i Secuimea,123 de la munteni tara lor intreaga.

Linga Hotin Despot trecuse in revista pe curteni.124 Siin toamna anului 1562 el avu o ciocnire cu muntenii prinboierul sau Bo lea., sili, la 20 octombre, a-i da 5.000 degalbeni pe an.125 Ocupatia Hotinului se facea cu 30.000 deoameni cari se credeau meniti pentru Pocutia pe la14 ianuar 1563.126 Avram i Movila logof5.tul hire: asezatiaici ca pircalabi.127

Pentru asemenea planuri mari trebuia credinta ostilor.IN a se 'Area ca Despot sträinul o poate astepta. La Galatiel facuse sa se W.Và toba noaptea pentru a vedea cine-iramin credinciosi, ramasera numai ungurii.128 Se puseseun bir anume, de un galben pe an, pentru oaste,129 si aceastanemultamia pe multi. La Hotin el fusese incunjurat de te-ranimea infuriata.

Acestea-i prevestiau sfirsitul. Lica din primavara anului1562 uzurpatorul iesise in lagar impotriva tatarilor, adeca

121 Sommer, P. 33 ; Hurmuzaki, XI, p. XII.122 Iorga, Nouveaux matériaux, p. 18,129 V. Iorga, Doc. Bistritei, I, p. LXIIILXIV ; Hurmuzaki, XV, p. 577

urm. ; Iorga, Chilia Si Cetatea Albd, p. 197 ; Graziani, p. 197.124 Lustraturus exercitum, ad milites in campum apertum progressus ;

Sommer, p. 39.125 Hurmuzaki, II, p. 456-457.126 Ibid.127 Ibid. Laski se unise cu Visnievietchi i cu Socol, logodnicul domnitei

muntene pe care Despod o petia ; ibid.128 Sommer, P. 42.12$ V. i Graziani, p. 181.

168

si-i

si-i

la hotarele terii lui":130 atunci tatarii pradara cincisprezeceori douazeci de sate si batura pe cei 1.000 de romani tri-mesi dupa ei.131 Prin iunie Nicolae Lugosici, asezat in So-roca, ar fi batut cu 3.000 ( !) de oameni 6.000 de tatari,trimetind prinsi i domnului.132 In 1563 acelasi zvon denavalire tätareasca se raspindi ; Despot trimese deci la hotartrei sute de calari, mat mult unguri", 200 de pedestri,puscasii germani cu cinci tunuri, boierimea calare, suptTomsa i Dirman. In tabarl ungurii ins5. fura ucisi noaptea,la Ciuhru", linga Sapoteni Prutul se trecuse la Frati-leni de catre români, MCA sa fi vazut picior de tatar. Fupastrata numai capetenia puscasilor, Cristofor, pentru c.era nevoie de dinsu1.1" Tot astfel fura ucisi strainii dinCetatea Neamtului si din toate cvartirele; unii dintre dinsiinumai, ca Ioachim Prudentius, un silezian putura razbatepina.' la Despot.134

Acesta fusese inchis in Suceava, cu 656 de ostasi, din-tre cari 400 de unguri", supt Martin Farca i Petru dinDeva, iar ceilalti, la 300, greci, poloni, rusi, turci, nemti,italieni si citiva romani".135 La 10 august, Tomsa, din par-tile Orheiului, fu ales domn, si peste citva timp136 ajutoareardelene, 600 de oameni,137 Ii venira, cu Nyakaso i Radaypentru a bate Suceava, pe care Rares, desigur, o va fi in-tarit din nou.138

130 Iorga, Doc. Bistritci, I, p. XLIII.131 Legrand, cp. cit., P. 254 ; Hurmuzaki, II, p. 437. La 27 mart Despot

era in Hirlau ; ibid., P. 404, nr. CCCLXXVIII. Hanul s-ar fi scuzat, trime-tind un cal, doted bite si un scut: ibid., p. 407, 410, 416. Urma ciocnirea cumuntenii i, se pare, trimeterea de cete in Pocutia pina la Sniatyn ; ibid.,p. VII. Nicolae Lugosici merse la Troths pentru a pazi pe secui, ibid., p. 423,nr. CCXCV.

132 Hurmuzaki, II, p. 436.133 Sommer, p. 45. Dupa Graziani, P. 118 ; dupa Commendone, loan

Cancello. Dupa Forgach erau i strbi ; p. 325.134 nuã ucisi i mesteri nemti, negustori, armeni cari n-aveau a face

cu Despot.133 Forgach ms. tn editia din 1788 lipseste; pc cealalta n-o am la inde-

mina.136 Dupa lupta cu Visnievietchi, asigura Forgach.137 La Forgách, p. 330: 2.000.las Sommer, p. 4 si urm. ; Iorga, Doc. Bistritei, I, p. LVII i urm. ; Hur-

muzaki, XV, p. 584, nr. MLXXXV.

169

De mult Inca se gatea a navali in Moldova DumitrascoVisnievietchi, fruntas rus, care se cobora dintr-o fiica a luiStefan cel Mare si a carui faima crescuse in multe luptecu tatarii date in fruntea cazacilor, al carora organizatora fost impreun5. cu Pretwicz.139 Boierii se facura a-I chemaca domn, si el se lasa inselat, venind cu citeva sute de cálarinumai si tunuri mici,140 avind ca tovarasi pe Pisaczenski.Cei ce iesira inaintea lui, la Vercicani, la podul Siretiului, invederea Sucevei, 15.000 de oameni, cu Tomsa insusi, searatara insa gata de luptä. Tntài, intr-un atac de noaptear fi invins Dumitrasco, la urm5. insa, a doua zi, el fu co-plesit de multime si prins; si aici dou5. pilcuri dusmanear fi luptat unul impotriva altuia la doua parti ale podu-lui.141 El peri la Constantinopol.142

Asediul Sucevei urmeaza pina in novembre. Cei 500 decalari ai lui Despot facura multe ieiri, luind i trei tunuridin cele patru 143 care bateau in poarta cea mare. Barnovs-chi peri. De la o vreme ungurii de garb: se intelegeau cucei dinuntru. Pang a nu sosi Inca sangeacul cu 500 de ca-lari care aducea poruncile 1mi:4i-5:testi, Despot fu Oa deai lui, dupa ce ucisese o capetenie a lor, pe Petru din Deva,a se preda (5 novembre 1563). Calari in vesminte domnestispre satul Areni, i aici, dupa un simulacru de judecata,Ii trinti la pamint buzduganul Tomsei. Peste citeva zile,Laski, care plecase din Camenita cu 3.000 de oameni80 de muschete marr, precum i cara, si inaintase spreSuceava, iesea din Moldova cu multa fricã, prin paduri,

139 Cf. Sommer; Graziani, p. 184-185; Iorga, Nouveaux onatiriaux ;Engel, Gesch. der Kosaken ; Iorga, Gesch. des osrnanischen Reiches, III;Hasdeu, Arch. ist., III, p. 57 i urm. (Domnita se maritase cu Teodor San-guszko din Vigiita); e numit varul lui Ilic, adeca fiu al surorii lui PetruPares in Iorga, Nouveaux tnatiriaux, p. 68-69, nota.

Dm pupa Sommer, 300; dup5, Graziani, 4.000; Forgich face din el sirn-briasul lui Despot; p. 326. Ii (15. 3.000 de poloni.

141 paszkowski.142 LI luptá fu ucis de moldoveni, pentru Ca intea prea sus, Cristofor

puscasul; pentru lupta, Sommer, p. 51-52; Graziani, p. 192-194; Ure-che, p. 216; fara biruinta de noapte. Dupa o scrisoare, poate autentica, alui Despot, el ar fi vrut sä treaca la munteni, dind lui Dumitrasco Moldova;Legrand, kc. cit., p. 239.

142 i Forgach, p. 326.

170

ai

unde se temea s. nu-1 astepte soarta regelui Ioan Albert.144Si Ureche vorbeste de aceasta temere ca padurea sa nufie saciuita" si de navala, prin locuri strimte, a teranilorcu imblacie i cu coase" ;145 el fu urmarit de 4.000 de ro-mani pina la Sniatyn.

Turcii nu intelegeau insa ca Stefan Tomsa, care avuse,la 11 decembre 1563, si o lupta, altfel necunoscuta, cu mun-tenii cari aduceau pe Alexandru,146 s5. domneasca. Dupà oa-recare zabava, se apropie de Moldova beglerbegul Rumeliei.

Stefan vodà 1as5. deci tunurile Si trecu-n Po Ionia, inmart 1564,147 cu 1.000 de pedestri si 2.000 de calari carise risipira sau fura risipiti pentru a peri, peste citevaluni, de calau, la Liov, impreuna cu tovarásii s.i, Motoc

Spancioc. Tara se supuse lui Alexandru, care venea prinBraila i ai carui paznici pagini erau gata de lupta. Tatarii,acoperind tara ca un roi pin-in Prut", luasera de la noi15.000 de robi, ca pedeaps5.148. Iar ungurii celui de al doileaZapolya iesisera din Moldova incarcati de prada.149

VIII

Puterea militarà a Moldovei in a doua jurnAtatea veacului al XVI-lea

Atunci cind Alexandru voda lua inapoi Moldova se cre-dea cä aceasta tara ar putea scoate in luptà, la nevoie, i pin5.

144 Graziani, p. 210 si urm. Cf. marturiile despre sfirsitul lui Despot,aduse de d. Motogna, in Revista istoricd, XI.

146 Edit. cit., p. 218.144Legrand, op. cit., p. 259; cf. Hurmuzaki, XI, p. XIIIXIV; Ure-

che, ed. cit., p. 219; dupa letopisetul nedescoperit Inca, I, p. 494.147 La 2 mart, Petru voda, cu care se luptase, 1ntreba la Brasov despre

fuga lui ; Iorga, Indreptdri i futregiri, p. 38; Hurmuzaki, XV, p. 596-597,nr. MCX.

148 Graziani, p. 215; Hurmuzaki, XI; Iorga, Nouveaux rnatiriaux,p. 83--84.

149 Iorga, Dec. Bistritei, I, p. LXVI; Hurmuzaki, XV, p. 596 si urm.Cronicile terii au o foarte slaba valoare.

171

si

la 60.000 de calareti 150 sau macar 50.000.151 Izvoare con-temporane socot la 80.000 oastea lui Tomsa.152 Despot insusiasigura la 1562 ca poate stringe 40.000 de pedestri si 50.00060.000 de c5.15.ri. 153

0 alta socoteala atribuie Terii Românesti un contingentde 10.000, iar Moldovei, unul de 30.000 de oameni. 154 Lainceputul lui 1563 Despot putuse stringe, scrie din Hotinun martur ocular, in patrusprezece zile, 40.000 de oameni,20.000 dintre ei i-am vazut cind ii trecea in revista in laga-ml de la Hotin, altii inca nu sosisera si, un numar de 20.000se asigura ca erau la malul Prutului, de a carui revarsare erauopriti... Si erau in cea mai mare parte calari ; putini pedestri ;n-au cai mari, dar foarte potriviti. Trupurile oamenilor sintzdravene si destoinice de razboi ; frig, foame si ostenealale sufar si ei ca si caii lor si, ca si turcii, se multamesc cu putin.Pe linga aceasta, iubesc pe domn si sint foarte disciplinati." 15550.000 ar fi strins si dup5. Forgach, un contemporan, Despotindata dup5. Verbia. 156 Pe la 1570 turcii cereau domnilorcite 40.000 de oameni.157

Tunurile ramasesera din vremurile mai prielnice: si Lapus-neanu le avea la Verbia ; cetatile se aflau in bunastare, macarSuceava, care nu putuse fi luatá in 1563. Hotinul, unde seasezase deocamdata Laski, si N eamtul, de unde plecase coman-dantul strain ca sä ajute pe Despot in Suceava ; acesta aveade gind a face si aiurea cetati dupa rosturile apusene.

152 Iorga, Nouveaux materiaux, p. 6.151 /bid. p. 18.122 Hurmuzaki, XI, p. XIV.123 Ibid., II, p. 405, 407, 420, 437.155 Hurmuzaki, II, p. 414.125 Ibid. p. 464.156 P. 281.159/bid., p. 646. In vremea Raresizilor, Ilie putea scoate, in expedi-

-Oa lui impotriva Brasovului, 50.000, dar cu turci cu tot, ibid., p. 67.Mai tirziu, Motoc ducea, supt Alexandru, numai 4.000 de moldoveni inArdeal; p. 116. Tn 1556, cind muntenii asediaza, Alba Iulia, iar moldoveniiGherla, Motoc are 8.000; ibid., p. 142. Cf. Iorga, Gesch. des osmanischenReiches, HI, p. 50-51 si mai sus, p. 293 si urm. Contingentele ammndurordomnilor pentru restituirea Isabelei se socot la 40.000; p. 188, Reichersdor-fer are 60.000 supt Petru Rares (Papiu, Tesaur, III, p. 139).

172

Daca nu era imparecherea intre calarasi si intre pedes-trasi", acestia singuri fiind cu Alexandru, 158 Moldova arfi fost inca o putere militara. Si daca n-ar fi fost ura lui Alexan-dru impotriva boierimii.

IX

Nimicirea puterii militare a Moldoveide care Alexandru L'apuneanu

Ceea ce-1 incredinta si mai mult pe Alexandru voda deprimejdia ce venea totdeauna din partea boierilor furl. nava-lirile domnisorior" trimesi de imperiali, prietenii lui Des-pot. Putin timp dupa asezarea lui in Scaun, Melchior Balas-sa si Francisc Zay, avind cu ei vreun pretendent, voiau saia o manastire bogata, de buna seama Slatina lui. 158 Lainceputul anului 1565 un Bogdan yodel, care se zicea fiul luiPetru Rares, se gatea sa intre in taxa, cu ajutoare din aceeasitabara; de fapt, in april, el lua cu dinsul pribegii sai si lao suta de unguri: imperialii, cari aveau nevoie de pace, iloprira insa cu sila, ranindu-1 si ucigind pe unii din tovarasii

Tot pe atunci Laski, pe care odata Despot il facuse,solemn, urmasul sau, gatea o navalire pentru mostenirea"sa. 161 Socol Munteanul tragea nadejdea domniei moldo-venesti, in 1504 inca. 162 Peste un an, alt fecior de domn,.5Yefan, zis Mizga acesta va fi fost adeväratul lui numedintre ocrotitii lui Balassa si Zay, ai lui Schwendi si AntonSzekely, patrunde pe la Bicaz, cu haiduci" si pastori", cuoameni din Singiorz, Dumbrava si Birgau, si ajunge pinala Cetatea Neam-tului ; el lagaduise lui Székely Ciceul. La:pus-neanu-i risipi oastea prin cete strinse in graba. 163 Stefan

158 TJreche, ed. cit., p. 219 ; v. O. Hurmuzaki, XI, p, 69.159 Forge.ch, p. 340.160 Iorga, Pretendentii domne,sti, din Analele Academiei Romeine,

p. 21-22.nu Ibid., p. 30.162 Hurmuzaki, II, tabla.163 Ureche, ed. cit., p. 221 ; cf. Iorga, Doc. Bistrifei, 1, p. LXVI i urm.;

Hurmuzaki, XV, p. 613 i urm.; Iorga, Pretendenti, p. 31 ; Hurmuzaki,XI, p, 584-590.

173

saLl60.

$i

xrx.

scapa insa, i, un timp Inca, el staruie pe linga Székely, Zayvechiul ajutator al lui Despot, Roussel, sä-1 faca domn,

cum facusera odata pe acesta.In 1562 Inca Alexandru ar fi fagaduit turcilor o cetate

tare i cloud orase la hotar", dup5. Insài marturisirea luiDespot. 164 De fapt, el era hotarit sä impiedece rascoala vii-toare prin darimarea cetatilor asa cum se facuse de arde-leni, la Ciceu i Cetatea de Balla, cu acelasi scop de a in15.-tura putinta unor noua lupte i prin dezarmarea elemen-telor permanente ale ostirii, prin dezorganizarea intregii puterimilitare a Moldovei, prin inlocuirea vechii alcatuiri a teriisprijinit5. pe rosturile ostasesti, printr-o noua alcatuireDecaderea teranimii, care se cobora tot mai mult care situa-tia de vecini" ai boierilor incalcatori de paminturi si drep-turi, sila satenilor, cari incepeau sä nu-si mai aiba mosia,de orice razboi in folosul unui doritor de domnie sau al celui-lalt, 165 ajutä aceasta opera de distrugere. Alexandru celNou" se multamea cu straja lui de ieniceri, si el era sigurc. masurile-i nimicitoare vor fi privite cu deosebitä multa-mire de turci, pe cari gindurile lui Despot ii nelinistiserá,iar fapta indrazneatä a lui Tomsa Ii umpluse de o si maimare grill.

Ureche lamureste astfel rasipirea cetatilor": Alexan-dru voda, vrind sa intre in voia turcilor, precum se fagaduiseinaintea imparatului cä va rasipi cetatile den tara Moldovei,numai dea domnia, pentru cä, intelegind imparatiaatitea amestecaturi ce s. facea in tara, au socotit ca s5. sla-beasca tara den temelie, sa nu se afle aparaturi, si au porun-cit: cine va rasipi cetatile den Moldova, acelui va da dom-nia, dece Alexandru voda, facind pre cuvint imparatului,au implut cetatile de lemne, si le-au aprins de au ars, si s-auräsipit". i, blästamind neingaduinta i nesatul turcesc, eladauge: Numai Hotinul au lasat, sa hie de aparare despreTara Leseasca", Hotinul, pe care Laski trebuise sa-1 para-seasca.

164 Hurmuzaki, II, p. 437.166 Poiché ii poveri popoli non vogliono tanti travagli di guera", spune

deslusit un raport genovez din Constantinopol, la 13 mart 1564. per obser-var punti, como a li primati, di volere pu tosto uno che un altro per sig-nore" ; Hurmuzaki, XI, p. 69, nr. CII.

174

si

*tirea de la Ureche nu se mai aflä aiurea: ea trebuie säfi fost culeasa deci dintr-o versiune mai completa a letopi-setului lui Azarie. a e adevarata si scoasa din izvor auten-tic, dovedeste insa aceastalaltà stire, polong, din 25 novem-bre 1564: 1-au venit scrisori din Moldova acestui sol al luiAlexandru, care povestesc cà cetatea Hotinului, care erain stapinirea domnului Laski" de la care era ceruta infebruar, si el pretindea bani pe dinsa, cei imprumutati luiDespot a fost arsa de foc , i indata dupa aceasta sepomeneste m5.celul celor doisprezece sfetnici ai lui Alexandruin Suceava si boa1a de ochi a domnului, care ar fi orb. 166Deci tocmai Hotinul a fost ars, in anul intoarcerii Lapusnea-nului, pentru ca Laski sä nu mai aib5. la ce rivni. 167

Apoi, dup5. aceastá mai puternica cetate" 168, se facu sidarimarea celorlalte. Vorbind de nävalirea lui Mizga, Alexan-dru voda pomeneste numai de orasul" (oppidum) Neamtu-lui, acolo unde, la Ureche, dup5. aceeasi versiune pierdutäa letopisetului de tara, se inseamnä Cetatea Neamtului". 169La 1586, un c5.15.tor englez numeste Iasul al carui pirca-lab, dup5. Bodei, clispare ca i Hotinul: orase" (town). 179

Darimind Suceava, se inte1ege de ce Lapusneanu statea maimult decit alti domni la Iasi 171 si de ce fiul sail Bogdan statuaproape numai aici.

In 1577 trecea prin Moldova polonul Nicolae Brzeski,intorcindu-se de la Poarta. "2 Lapusneanu gasi cu cale sa-1opreasca, intr-un timp cind el taia drumul tuturor trimesilorregali ; el ar fi dat tatarilor tunurile cu care ei bat in zidurilecetatii Miedzyboze, care corespunde Sorocai, acum si eadarimata. i Brzesici, care stia de luptele lui Despot si Vis-nievietchi, pe care le adauge la mentiunea vechii cronici

Iorga, Nouveaux tnatériaux, p. 85: Arcem Choczin, que erat inpossessione a domino Laski, esse igne combustam"; cf. p. 86

167 Cf. Hurmuzald, XI, p. 71, nota.162 Ibid., P. 58, nota; p. 65, nota 1.166 Cf. Ureche, ed. cit. p. 221; Hurmuzaki, XI, p. 586170 Ibid., p. 195, nr. CCCXXL. Postelnicul e, de drept, pircalab de Iasi

(Ureche, ed. cit., p. 138), paharnicul, pircalab de Hirau, i Cotnari (ibid).171 Cf. Iorga, Doc. Bistritei, 1, p. LXVI; Hurmuzaki, XV, P. 555, nr.

MXXII i urm.172 Hurmuzaki, XI, p. XX, nota 1.

175

putnene, reprodusa pinä la povestirea luptei de la Obertyn,el, care vorbeste de uciderea celor saizeci de boieri la ospat,prin ienicerii de pe lingä domn, cuprinde in insemnarile salestirea cä aceluiasi Alexandru i-a poruncit sultanul Solimansa darime Cetatea Neamtului in tara Moldovei." 173

tndata dupa aceasta i dupa. mentiunea luärii CiceuluiCetatii de Balla de catre loan Sigismund, craiul" arde-

lean, solul polon da lista tinuturilor din toata tara Moldo-vei" si adauge cal ele, in numar de douazeci si patru, au infruntea lor pirceitabi i veitafi, adeca pircalabi sau vatafi,asamanatori cu starostii i stegarii [...] Si el arata ea din tinu-turile Moldovei se scot oamenii de razboi" 174 si straja"8.000, dintre cari numai 3.000 sint nemesi. In sfirsit, se insir5.urednicii", dregatorii Curtii: hatmanul in fnmte, vornicii,de Tara de Sus si de Tara de Jos, cel din urma hind pe lingadomn, ca maresal" ; apoi cite trei din tagma logofetilor, vis-tiernicilor, stolnicior, paharnicilor ; in sfirsit, clasa diacilor,userilor doisprezece la numar 175 curtenilor, cu trei cape-tenii, comisilor, bucatarilor sau cuhmistrilor", 176 armasilor,cu trei sefi, aprozilor, cari sint pe linga domn in camaralui", pitarilor, pivnicerilor, spatarilor, toti de la comisi inaintefiind iar cite trei. Disciplina buzduganului si a mortii Li tinepe toti laolalta

Cum se vede, e o intreaga organizatie, cu totul noua, carear corespunde celei din Constantinopol, pe care Alexandruavuse prilej a o cunoaste in 1563. 177 Curtea e deplin rinduita,cu cite trei dregatori din aceeasi treaptd. Oastea e foartemult scazuta, ajungind abia la 3.000 de nemesi i 5.000 dealte trupe. Pircalabii sint acum cirmuitori de tinuturi, iarvätasii lor, fara legatura de supunere acuma, au stapiniredeosebita.

Peste vreo douazeci de ani, supt Petru Schiopul, gasimde mina domnului chiar, o insemnare a tinuturilor. Sint acum

1" Bogdan, Cron. inedite, p. 133.174 Ludzi ku biluie.175 Hurmuzaki, II.176 Kuchmeister.in V. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches. II, capitolul din urma.

176

numai douazeci si doua, inlaturindu-se neintelesul tinut alHorincii" si unindu-se Putna cu Agiudul, precum in altalista contemporang, a dijmei oior, a gostinei", se unesctinuturile Trotus si Bacau. 1" Cea dintai priveste cislelebirului, unitati fiscale a lui, impartite in: terani rar che-mati la oaste , in curtenii cei noi, avind paminturi mili-tare si veitcqi ai lor ei dau grosul otirii in nemesi, urma-sii boierilor de odinioara, viitorii mazili, datori cu slujbadomneasca pentru cä platesc o dajde mai mica, si in popi",fireste scutiti.

Erau deci categorii fiscale: si in 1604, cind se ceru deturci Si tatari un numar de cai lui Ieremia Movila, el rinduicite un cal la 20 de preoti, la 17 curteni, la 15 terani. 179

Cifrele din c. 1590 sint de cea mai mare insemnatate pen-tru poporatia relativa a tinuturilor. LI total gasim, pe linga36.543 de oameni sau terani", 4.498 de curteni cu 626 devatasi si 3.020 de nemesi. Vreo 50.000 de case birnice, ceeace nu e prea putin, cind pe la jumatatea veacului al XVIII-lea Tara Romaneasca avea numai cu putin mai mult de100.000.1"

E de observat ca noua forma a curteniei era asemanatoarecu legatura intre paminturi si datorii de oaste ce aveau spa-hiii caläri ai turcilor, de nu era chiar inriurità de aceasta. 181Dad., precum admite 1. Bogdan, 182 vitejii" lui *tef an celMare, in ultimii ani, sint macar in parte aceiasi ca sicurtenii, Inca de la acest mare cunoscator al ostilor si-aravea inceputul cavaleria fasplatita cu paminturi si legatade ele, care ajunsese acum puterea cea mare si sigura a dom-nilor amenintati de rascoalele boieresti. Nu se poate admiteinsa ca si cele trei mii de calari, 183 ce incunjurau pe Rares,

178 Hurmuzaki, XI, p. 219 si urm. Un studiu asupra Vinuturilor mol-dovene, in Cerceldri istorice ale d-lui Ilie Minea, Iasi, 1928.

179 Iorga, Studii si doc., IV, p. 142. 0 doamna nemesoaie", XI, p. 74,nr. 112; un Cupcea niamis", 1599, ibid., p. 85, nr. 175.

188 Cf. si Bogdan, Doc. Retzenilor, p. 403-404 ; Ureche, ed. cit., p. 230:boieri i curteni" cer un domn. Cf. p. 138: curteni la taxa".

181 Pe la 1683 calEirasii de Tarigrad Vneau, in cisla Galatilor, locul neme-silor; Iorga, Studii i doc., XVI, p. 223 si urm.

192 Loc. cit., V. §i p. 405.183 Tria millia equitum.

12 Istoria armatei romanwi c. 674 177

3

totdeauna la Curte si cu plata, 184 erau curteni: ei sint gardadomneasca, pe care apoi o inlocuira ienicerii si, cum se vavedea indata, de pe la 1580 inainte, ungurii lefecii.

Cit priveste pe pirc5.1abi si vatafi, cei dintii se intilnescunde fusesera cetati, celelalte resedinte avind vatafi [...]

Cheliai, dup5. turceste, tineau locul pircalabilor si vata-silor; 285 e de insemnat ca. vatasii aveau grija sinetarilor, afiugarilor. 186

1.84 Pro aulae suae splendore..., quotidiano alit stipendio"; Reichers-dorfer, In Papiu, III, p. 138.

188 Iorga, Studii si doc., VII, p. 373, un diac In Lapusna, 1606.181 Ibid., p. 376, nr. 11: Neamt, nr. 11.

178

CAPITOLUL IX

EPOCA LUPTELOR CAZACESTI IN MOLDOVA(1572-1591)

I

Luptele lui loan voda cel Cumplit (1572-1574)

Urmasul lui Lapusneanu, fiul sau cel mai mare, BogdanVodd, statu, un timp, supt epitropia mamei sale, doamnaRuxanda, si. a boierilor Gavril logofatul si Dumitru pirca-labul, portarul de Suceava. Moartea doamnei, la novembre1570, ingaclui zburdalnicului voievod tinar sa-si petreac5.dupa plac. In Hotin, el primea oaspeti poloni, de virsta lui,cu cari-si marità surorile ; de acolo plecà el insusi dupa insu-ratoare, cautindu-si si dinsul, ca si Despot, logodnica in fami-liile mari de peste Nistru, el care purta numele unuiacare, la inceputul acestui veac, f5.cuse rázboi pentru minaunei fete de rege din aceeasi Polonie. Pe cind tinarul faramustata", invätat la carte, viteaz, cu cugetul indräznet,mester in a misca sulita si a intincle coarda arcului" se totprimbla pe la margenile terii lesesti", loan voda, pribeagin Rodos, care-si zicea fiu al lui Stefan cel Tinar, ceru si capatade la Constantinopol cuca, Intaiul caz al unei domniimoldovenesti capätate acolo de unul care nu fusese alesin tara.

Bogdan era peste hotar, cu 500 din ai sai, dus pentru apregati casatoria sa cu fiica lui loan Tarlo din Liov. In cale,nefiind intovIrasit de ai sai, el fu atacat s'i ranit de Cristo-

179

for Zborowski, petitorul raspins al uneia din domnite. Tre-bui sä fagalduiasca 6.000 de galbeni ca prep de rascumpArare,garantati de cumnatul sau Gaspar Paniewski si de Scigniewski.Boierii dusmani ai apucAtorilor lui se folosira de acest prilejpentru a cere pe roan. 2 Ei erau Gavril insusi, Dinga hatma-nul, Craciun vistiernicul si Lupu sau Luca Stroici. 3

Din porunca regelui, oricum insa din cauza legaturilorce avea Bogdan intre nobilii din Rusia si Podolia, NicolaeMielecki si Nicolae Sieniawski, fostul hatman GheorgheJaszlowiecki, palatin de Rusia, nu patrunsese in tara unul,palatin, celalt fiu de palatin de la aceastal granita de la Nistru,avind 2.000 de oameni, intra in Moldova cu fugarul, prinmai 1572, dupa ce noul roan voda asediase, cu tunurile aflatein Suceava,4 Hotinul, garnizonat de poloni. Polonii se au-dara ca au ucis un mare numär de turci, dar ei recunoscsinguri ca palatinii hotarului, cu trupele Rusiei si Podoliei,se intoarsera fara alta isprava decit mintuirea Hotinului. 5

"Ureche, care avea izvoare de tarà, stie, ca i polonul Lasi-cki, cum a mers razboiul. Cu tunurile din Hotin, polonii,veniti prin padurea Cozminului, 6 ca prieteni cari nu prada,se coboara pirfa la Stefanesti ; afla insä vadul prins de straja"lui roan voda. De o parte si alta a Prutului merg in jos amin-dona ostirile. Cind palatinii vreau sa atace, moldovenii, suptDumbravä, cu turci dunareni, se retrag spre Iai, Joi dupl

1 Sfirsitu1 anului 1571.2 Cf. Lasicki, Historia de ingressu .Polonorum in Valachiam cum Bog-

dano Voivoda ... et caede Turcarum, ducibus Mieleczkio et Sieniawskio, a.MDLXXII, in Papiu, Tesaur, III, p. 214 si urm. Cf. Paprocki-Gorecki,ibid. ; corespunde in toate cu stiri1e din Danzig, Hurmuzaki, XI, p. XXII,nota 8. Cf. versiunea din Forgach, p. 693-694, care, ca i Letopiseful lui

zarie, pune acest atac in urma asevarii lui loan. Dupa cronicarul moldo-vean, Bogdan s-ar fi retras numai inaintea turcilor cari aduceau pe urma-su1 lui. Cf. Hurmuzaki, XI, p. XXII si urm.

3 Lasicki, p. 257.4 Forgich, p. 693, 695. V. si Heidenstein, Rerun: polonicarum ab excessu

Sigismundi Augusti libri X II, Frankfurt pe Main 1672, p. 3 si urm. DupaLasicki, Jaslowiecki i Mielecki erau epitropii logodnicei lui Bogdan.

5 Cf. Izvoarele citate; rapoarte in Arch. din Danzig si KOnigsberg;Iorga, in Studii si doc., XXII.

6 Cf. Hasdeu, Loan vocla, p. 20.

180

1

A

Rusalii" ori dupd Pasti (10 april) 7 se parea cg se va ajungela lupt5.: Mielecki cerca vadul". Dar, noaptea, el porunciplecarea indarat. In urmarirea lor de oamenii lui roan voda[...] polonii suferirg multe pagube, dar o incercare de a-irdsipi" la Hotin fu impiedecata de artileria cetgtii si de iesi-rea intru intimpinare a lui Iaszlowiecki cu o ceatg de aju-tor, 800 de oameni. Cu voia turcilor se trecu, timp de cincizile, in ragaz, Nistrul.

Ca o pedeapsa, moldovenii lui roan i turcii pradarg. inPocutia, pe care roan o ceruse impreunä cu averea luiTomsa, oprind si carele cu marfg ale regelui, ping la Snia-tyn. 8

Bogdan 15.sg Hotinul lui Dobrosolowski, 9 cu 70 de osta_si,si lug drumul unui vesnic surgun, care-I duse si ping la marelecneaz al muscalilor, unde i muri.

Iar regele trebui sä cumpere cu tributul zabovit mai multiani retragerea tatarilor cari se apropiau de provinciile lui. 18Petru, fratele lui Bogdan, fu expediat la Poartg, pentru a seacorda o satisfactie turcilor, cari ar fi vrut sg-1 aibg pe Bog-dan insusi ; acestuia nu i se mai ingadui a stringe oaste.Prin jurAmintul fgcut de Than regelui Poloniei, el capdtg,in sfirsit, Hotinul inapoi. 12

Domnia lui loan voda, caruia, pentru osindele indepli-nite impotriva clericilor si boierilor, i s-a zis cel Cumplit",nu tinu mult. 0 data ce Scaunul Moldovei se vindea la Con-stantinopol, cum se facea de mult cu al Terii Rom Anesti, segasirg rgpede doritori, cu bani multi i puternice ocrotiriin lumea samsarilor si femeilor care tot mai mult hotgrautoate in imparatie. 13 In februar 1574 i se cerea lui roan o

7 Lasicki, p. 260.8 Tractum nostrum Pokucium, cum villis et oppido Snyatino igni

depredata est, sed e vestigio retrocessit", scrie, la 18 iunie, din Varsovia,loan Dimitrie Solikowski.

9 Paprocki-Gorecki.18 Forgách, loc. cit.

Hurmuzaki, XI, p. XXIIIXXIV ; Iorga, Pretendenti donine,sti,p. 47 si urm.

Lasicki, p. 269 ; Heidenstein, p. 3, 8, 13-14, 21, 27. Cf. si rapoartelevenetiene din Polonia, 1574, publicate in Iorga, Studii si doc., XIX.

13 V. Iorga, Gesch. des osmanischen Reiches, III.

181

11

11

crqtere de tribut care era cu neputinta ; in aceeasi luna eranumit in locu-i fratele domnului muntea Alexandru, Petru,zis chiopul. La 3 april el pleca din Tarigrad, cu un capu-gm. 14 Oaste pentru a-I aseza in Scaun trebuia sä gaseascala Dunare si la munteni.

Ioan voda era hotarit sa tie tara cu sabia". Pentru aceastan-ajungeau cei 8.000 de curteni i nemesi, si in boieri n-aveaincredere. Lui nu-i puteau veni din Ardeal, ca lui Despot,ajutoare de mercenari italieni, francezi i spanioli, de haiduciunguri si de martologi sirbi. Deci, f.rà sä uite chemarea

si regele Poloniei nu ingadui nici chemarea inleafa a supusilor s.i, nici venirea lui Laski si a lui Constantin

Ostrog, 16 el aduse pe cazacii lui Sviersevschi, carora Iidadea ospat in bubuit de tunuri la Iasi, in ziva de 21 mart 17.Cronicarul ispravilor cazacesti face socoteala cetelor tocmiteastfel la lupta cu turcii: Sviersevschi avea 600 de calari ;alte patru capetenii, aratate anume, comandau, in cete de 200si 100, Inca 600 de oameni. Pentru leaf a lor zilnica 18 baturoan moneda care-I infatiseaza. purtind pe cap gugiumanarazboinicului. Pe hatmanul cazacesc i pe ceilalti capitaniIi punea la masä cu dinsul, pe cind Ieremia Gole, logofatulMoldovei, si boierii sfatului mincau deosebit la alta 19. Eraca in zilele lui Despot.

Dusmanii se unira in tabara de la Sapateni i porniraspre vadul Rimnei, in cea dintai jumatate a lui april. Erainnoirea campaniilor unui Radu cel Frumos, Laiota. sauRadu cel Mare si Radu de la Afumati impotriva Moldovei,poate si a expeditillor, vechi de zece ani, ale lui Petru vodaMircea. Se facu tabara pe parnInt muntean Inca la Jiliste,linga Focsani".

Aici alerga loan, cu toti ai sài. Gasi pe munteni, uniticu turci si, se pare, si cu citiva unguri din Ardeal, la ceas de

Portar al sultanului.15 lireche, ed. cit., p. 225.

Hasdeu, Arch. ist., I, p. 43; loan vodd, p. 111-112,17Paprocki-Gorecki.15 Non solum in unam partem anni, aut semestro, sed et singulis die-

bus" (Gorecki). In Paprocki, p. 276: nicht allein alle Monat, sonder auchale Quatember".

19 Ibid.

1.82

4erii",15

cle

noapte. Dupg datina româneascg, pe care Petru Rares o astep-tase si la polonii de la Obertyn, caii erau lgsati slobozi. Se hotgriun atac nocturn. Cu Dumbravg, un pribeag de la munteni,in frunte, se dgdu un iures neprevestit ca al lui Tepesin 1462 impotriva strgjii de 400 de oameni, apoi a tabereiintregi, care fu sculatg din somn pentru a vedea moartea.Domnii Inii ar fi fost prini, dacg fratii Golesti, Albu i Ivas-cu, cu alti boieri si viteji", n-ar fi tinut su1ii1e, copiile",inaintea lor, dind si un asalt moldovenilor. Cel dintgi pen,

piatra de pe mormintul lui, la mängstirea argeseang aVierosului, II infatiseazg cglare, luptind, in ultimul lui acteroic 20 . Ivascu se alese numai cu rani. Cronica munteanglgmureste infringerea prin aceea ca Dumbravä s-ar fi apro-piat ca si cum voia sâ se inchine, iar Paprocki atribuie, catotdeauna, meritul cazacilor sgi.

Petru vodg fugi la Brgila, iar Alexandru in cefateaFloci, de la vgrsarea Ialomitei. A doua oarg moldoveniiluarg Bniilz, cu cruzimi pe care numai povestitorul polon lestie: turci, cu nasul, urechile si buzele tgiate, bgtuti cu capu-njos pe scinduri pentru ea aduseserg somatia ironicg a beguluibrdilean. in acelasi timp, Vin,ilcz, fiul cel mai mare a liiiPetrascu cel Bun, era trimes ca domn asupra Bucurestilor.Ca si domnisorii" lui Stefan cel Mare, el izbuti. Si, ca sidinsii, fu lovit indatá peste patru zile de oamenii luiAlexandru, supt vornicul Dragomir, comisul Mitrea,pgharnicul Bratul si pircglabul Ioan. tntr-o lupta de lingàcetatea de Scaun munteang, pen si noul domn si cei de pelinga el 21 Ping tirziu capul ngvglitorului statu bgtut inpoarta Curtii 22. La 9 mai; Ivasco ducea vestea in Ardeal.23

Cazacii erau deprinsi a lupta aiurea. Ei cgutau in Bugeacpe tatari si pe turci. Paprocki li insirg isprgvile cu amgnunten care i inchipuirea-si are locul. Sviersevschi are intgi, la

20 V. Hasdeu, Arch. ist., I, p. 39-40; Ioan voda., p. 243-244 i Pap-rocki-Gorecki.

21 Cron. munteana..22 Stryjkowski, in Hasdeu, Arch, ist., II, p. 6, 9 ; loan vodii, p. 257-258.23 Hurmuzaki, XI, p. 812, La 13 iunie, trimesul venetian §tie de a

doua biruinta a moldovenilor asupra muntenilor i turcilor". Cf. raportuldin 27.

183

si

inceputul lui mai, o ciocnire cu turcii din cetätile luate la1484 ; cronicarul creste cifrele: el numgra 15.000 de turci si,pe lingg cazaci, 8.000 de calgri romani ; scapg. abia 1.000dintre pggini.

roan insusi ar fi fost chemat de la Braila pentru a seimpartasi de biruintg ceea ce pare adevgrat. Acum Tighineae arsg, färg. a se putea lua cetatea. 600 de cazaci, pe seici,pgtrund ping la Cetatea Alba 24 Impotriva unei osti de turco-tatari ce se alcgtuieste apoi lingg acest oras, lupta cazacii,in trei cete, si 3.000 de romani, asezati la spatele celor dintii ;si aici s-ar fi inceput cu tunurile, apoi cei 400 de arcasi dinaripa dreaptg ar fi aruncat ploaia lor de sggeti, si aripa stingade alti 400, cu sulitile, ar fi urmat. 0 mare 'Ayala a romani-lor cari, chiuind, secerg picioarele cailor si-i strApung inburtg, hotgrgste. i prinsii ar fi fost dumicati astfel cu coasele.Cgpetenia e ucisg. in chinuri.

roan face acurn tabgra la Hiqi, unde stgtuse o dataBogdan Orbul; era un loc potrivit pentru a pindi pe tatari,raiaua dungreang si vadul Isaccii. Teranii se cereau acasa,si aceasta li se inggdui, ca pe vremea lui tefan. i sarcinade a pgzi la Oblucita, pe care la 1476 o avuserg endrea siruga, fu incredintata acum lui Teremia, fost staroste de Cer-nauti, acum hatman. Il credea sigur ; dintre boieri erau sätradeze indatg Bilgi, Murgu si Slavila hatmanul.

La 10 mai beglerbegul Rumeliei iesea din Constantinopol,cu spahioglani si citeva sute de ieniceri ; la 22 iunie el seafla la Adrianopol.

Ping atunci insg soarta lui Than se hotgrise. Nu stimbine nici natura ostirilor turcesti, nici numgrul celor muntene

cei 1.000 de unguri nu sosiserg. care aduserä din nou pePetru. reremia li-ar fi läsat vadul pentru treizeci de mii degalbeni, spune izvorul polon. De vreme ce lupta s-a dat lin-g5. iezerul Cahulului", in vederea Oblucitei, 25 spune Azarie,desigur ca pe la Oblucita veneau navglitorii. Ca roan ar fialergat de la Tighinea, nu e de crezut, o data ce el isi facuse

24 Cf. Hasdeu, Joan vodcl, p. 247-248.25 Paprocki.

184

-

tabara la Husi. La 2 iunie ostile se vedeau ; românii si cazaciidin avangardl ar fi sfarimat straj a de 6.000 de calari aturcilor. Oastea lui roan, care va fi avut 30.000, fu impartita,dupa vechea dating, in trei pilcuri, si aparat5. de optzeci detunuri. E de crezut ca Tara", pedestrimea" nu 1-a lasat saltread. la calarime", urmindu-se dihonia din 1564, dinzilele Tomsei. Caci pedestrii, terani, aveau o deosebitàcredint 5. fatä de roan: armele lor erau coasa, arce, sabiirasfrinte ca ale turcilor, si ciomege". Atunci trec ladusman, cu palariile-n suliti si sabii", cei 13.000" deboieri, cu tradatorii aratati mai sus, plecind steagurile. 26

Cu ei in frunte, Petru inainteaza la 10 iunie. Tunurilemoldovenesti bat in plin. Se raspinge un atac turcesc si sescapa de cursa tunurilor ascunse. Si a doua navalire a dusma-nilor e zadarnica. 0 ploaie neasteptata moaie iarba de pusca, siacum turcii, uniti cu tatarii, tulburà aripa stingä. Un asaltpersonal al domnului face sä se ia saizeci" de tunuri. Cu 20.000de oameni, el se retrage in bung rinduiala, dar stricindpustile" sale. Ceva mai sus, la Rogani, pe locul unui satpustiu, el facu tabara cu sant si cara, dupa obiceiul cazacilor.Turcii ard tinutul de jur imprejur si asediaza tabara. Lipsa deapa face pe roan sa se predea. Capugiul Cigalazade, care adusesepe Petru, il spinteca atunci cu sabia ; trupul e sfarimat decamile gonite salbatec ; capul va fi batut la Bucuresti lingaal lui Vintila. Un ultim asalt al cazacilor aduse peirea lor,si, dupa aceasta intaie ucidere a unui domn moldovean inlupta cu turcii, cea mai strasnica prada a tatarilor gutdin multe tinuturi ale Moldovei, pina la Roman, 27 un pus-tiu. 28

II

N'Ardlirile clzkesti pentru pretendentiila tron dupg Ioan yob: (1574-1591)

De acuma incep pentru Moldova razboaiele clzacesti.Prin felul navalitorior, prin gindul lor de a stringe prada,

28 Cf. Hurmuzaki, II, p. 694.27 Azarie.28 Paprocki; Hurmuzaki, XI, p. XXVXXVII.

185

prin locul de unde yin si drumul pe care-I urmeaza, razboiniciiNiprului innoiesc astfel istoria atacurilor tataresti, care nuse mai intilnesc de cind hanul e tributarul imparatului"tarigradean, decit daca porunc5. a venit de la Constantinopolca sa se pedepseasc5. un rebel, un hain.

Cazacii, in fruntea carora statea acum Bogdan Rohozin-schi, au de lucru in 1574 irnpotriva tatarilor, cad pradasera.si Po Ionia, unindu-se la Cetatea Alba 29. In 1575, dupa ce seintarise iaräsi pacea intre poloni si turci, Rohozinschi patrundein Crimeia chiar. In cursul anului 1576, treizeci si cinci deseici cu lotri" de acestia ataca in Cetatea Alba pe Rizvan,sangeacul ei, si cerca un asalt cu scarile lor. Altii dintre cazacise infatiseaza la Tighinea. 30 Oceacovul, Gianchirman erauamenintate [. . .] Negotul prin cimpiile Cetatii Albe" eracu neputinta pentru negustorii musulmani. Barul lui Pret-wicz, Braclawul pradat odinioara de Stefan cel Mare, Winnice,Kaniew, Czerkass, cetatile dintre Nistru si Nipru se pre-facusera in cuiburi temute ale acestor nizovii", intre cad sespune anume c5. erau foarte multi romani [. . .]

Cazacii se indulcisera insa in Moldova. Ei, cad apäraserape un domn, credeau cl pot sä inlocuiasca pe altul.

Than voda nu trebuia sS. fi murit pentru dinsii: din mijlo-cul lor ei aveau s ridice viteji ca sa se infatiseze moldove-nilor din popor, cad nu uitaser5. pe prigonitorul boierilor, cainsusi cumplitul voievod, ce ar fi sclpat de crunta pedeapsàturceasca pentru hainia lui.

Astfel incep inca din 1575 razboaiele calacesti, care-si af15.indreptatirea in aducerea inapoi" a domnului celui adevarat

iubit ori a mostenitorilor cu dreptul asupra ScaunuluiMoldovei.

Intii lotrii cazaci" aduc pe lotrul de Crepe, 32 care-sizicea, fireste, loan voclii. Navalirea se incearca ping prin

29 Cf. pentru imprejuriarile din 1572-1575 in legaturä cu acest oraspovestirea i bibliografia din Iorga, Chilia i Cetatea Albi, p. 190-200.

"Hurmuzaki, Sup., II p. 285-287; plingerea din 25 novembre1576 a marelui vizir Mohammed Socoli.

31 Ozu al turco-tatarilor.Hurmuzaki, XI, p. 893; data e indreptat5. in 1585 pe p. XXXII

din introducerca volumului.

186

si

iunie. 33 Apoi, in vark se infatiseaza, cu aceeasi lotri",Ivan, fratele Cretului". 34 Acesta din urrna era la 29 novernbrein Iasi, Ioan cu mila lui Dumnezeu domn al terii Moldovei

mostenitor adevarat", dindu-se ca viteazul sau inaintas,care ar fi scapat cu fuga de urgia imparateasca. 35

Noul stapinitor era un preibeag, Nicoard, din aceiacautau norocul prin arme in mijlocul acestor neastimparatinizovi, pe cari-i unea numai legea ortodoxa, indraznealapofta de prada. I se zicea Potcoava pentru Ca voinicia lui Iiingaduia s. rupa potcoavele in miini. Facuse false scrisori dechemare din partea boierilor i curtenilor", cari, de f apt,erau bucurosi de pacea i blindetea lui Petru voda. Ceruseajutor de la Constantin de Ostrog si de la starostele, prietenal cazacilor, de la Bar, fara a izbuti. El afla insä sprijinin aventurierul Kopycki, care visa norocul unui Albert Laski,si in moldovanul Cepla (Topa), ce se insurase intre cazaci".Astfel se string, supt un hatman ales anume pentru aceasta,*ah, 330 de cazaci". Acestea le spune Ureche, dupa izvorulsau polon. De fapt, un calator ardelean oprit de aceste tulburariin Moldova adevereste cä erau 400 de nizovii". 36 Aveausinete, erau puscasi", ca i cazacii din 1574.

tntIi Potcoava se aseza in provincia incredintata voievo-dului de Braclaw, pindind de la Nimirov Nistrul. Mica oastepolona trimeasa impotriva lui, ca odinioara palatinul Rusieiimpotriva lui Despot, nu ajunge a-I prinde. De la Nimirov setrece la Soroca, fara a se fi intimpinat vreo aparare a vadului.

Petre Schiopul porni impotriva lui, fära a mai chema tara,cu turcii säi, cinci sute la numar, Ureche ii zicede fapt erau insa ieniceri, dupa. datina facut5. de Petru Rares

si cu pustile". Urmarea letopisetului lui Azarie, pastratanumai In traducerea lui Ureche, arata cum se slobozira tunu-rile, cum turcii se rapezira apoi asupra cazacilor, dar acestianu erau atini, ci se tinseserä numai pre pamint", dupa

Ibid.Acela4i document pomenete pe rind: atacul din partea Cretului,

cAruia i se inchinã boieri, intre cari i 1ogoatu1 Vasile 1354atul, i din par-tea lui Ivan, care destul rat/ a fãcut terii domniei mele"; loc. cit.

35 Ibid., p. 894.36 Hurmuzaki, XI, p. XXXV, nota 10.

187

n

si

carbsi

beslii",

obiceiul ce-si facusera, si focul ii covirsise". Acum ei tragcu sinetele, lovind trei sute de cai. Oastea moldoveneascada. dosul". La 23 novembre Sah aseazd pe roan vocla in Iasi 37.Kopycki e acuma pircalab de Hotin, ca Laski ; din Cepla-Topas-ar fi facut un postelnic. 38

.

Acuma se string in:jurul lui Petru Schiopul, fugit la munteni,Mira a fi putut sa-si adune oaste, cete de boieri de-ai tinaruluiMihnea voda, fiul lui Alexandru, care murise de citeva sapta-mini, si tatari. Ureche li zice dobrogeni" si bugegeni":de fapt, in Dobrogea erau sate tataresti, dar Bugeacul n-aveaInca locuitori statornici dintre tatari. Acum abia giosenii",din Tara de Jos, ar fi alergat supt steagurile domnului celuivechi. Impotriva acestei ostiri, destul de puternice, Pot-coava scoate pe cazaci si parte din oastea de taxa". Luptase cla la Docolina, in partile Falciului. Sah nu lasa insa pemoldoveni in frunte, amintindu-si de tradarea de la Cahul.Turcii vreau sä intrebuinteze o stratagemä si pun inaintealor cirezi de vite ca sa stimpere armele in dobitoace". Foculcazacesc face insa si mai mare zapaceala ; se pare ca roanvoda avea si tunurile luate in cea dintii ciocnire cu Petru.Astfel, si data aceasta birui Potcoava..

La o a treia ciocnire cu fugarul, caruia, in decembre,ii veneau ajutoare de la begii Dunarii si mai ales de la arde-leni, supt Stefan Báthory, nepotul regelui Poloniei, 39 nuse ajunse. Biruitorului de la Docolina, care poate si in ceasulacestei biruinti se gindise a cauta la Prut vadul retragerii,i se paru ca era prea slab pentru o adevarata si mai lungaimpotrivire. Nefiind primit, ca, pe vremuri, Despot, de turci,el se hotari sa plece. Trecu pe la Soroca, cu cele patruspre-zece tunuri cucerite, ajunse la Nimirov, si de aici se invoia se preda lui Nicolae Sieniawski, palatinul Rusiei, si a fidus la regele Stefan. Peste citeva luni viteazul era taiat, dupacererea turcilor, la Liov, o indeplinire de osinda care facu

37 P. 231 ; cf. p. 467-469.33 Ibid.33 Hurmuzaki, XI, p. XXXIVXXXV. Ei Intrard-n Moldova la 24

decembre.

188

pe multi sã se infioare. 40 La 1 ianuar 1578, Iasul primeape

Pe cind tatarii, cad fusesera chemati si in Moldova,pradau in Po Ionia, arzind Luck si inchizind in cetatea de laOstrog pe cneazul Constantin, banuit totusi ca ajutor al ras-coalei din Moldova, 42 fratele lui Nicoar5., Alexandru vodd,lua in joldul" lui pe cazacii cad se intorsesera si nu maiaveau acum o capetenie. Data aceasta, asa de rapede funav5.1irea, incit Petru putu sä fuga din Iasi, dar doamnaMaria raimase in minile dusmanului. Astfel, Alexandru 1u5.Scaunul prin fuga domnului legiuit, iar nu prin aceea ca elar fi dat cale" de bunavoie, invatat de poticala" de pinaacum, cazacilor.

Acum avem de insemnat cel dinldi asediu al Iaplui, dup5.asediul din 1563 al Sucevei. Se vede ca singura Curtea eraintarita.. Caci oastea care adusese inapoi pe Petru, munteni,dar mai ales haiducii ardeleni, ai lui Mihail Racz, poate

turci, de la Nicopol si mai degraba de la Silistra si CetateaAlba, " batea. pregiur Curtea" numai, Iasul fiind un orasdeschis.

Aceasta Curte, in marginea Bahluiului, pe locul PalatuluiAdministrativ de astazi, e pomenita numai acum, desi Incade supt tefan cel Mare, ziditorul bisericii domnesti a Sf.Nicolae, in chiar margenea Curtii, in cuprinsul zidurilor deimprejurime, era o locuinta ieseana intarita a voievodului,poate in legatura prin ganguri de supt pamint cu cetatuiavecina, de pe dealul ce stapineste mai mult Iasul. Iasul"scrie un cälator la 1585 45 e un tirg mare, asezat in ses,fära sa fie inchis cu ziduri, avind la miazazi un helesteu...

4° Ibid., p. XXXV si urm.41 Expunerea dup5. Ureche, cu adausurile lui Nicolae Costin, din izvoare

polone.42 Hurmuzaki, XI, p. XXXVI, nota 6 ; p. XXXVII, nota 2."Ibid., p. XXXVIXXXVII.44 Ibid., p. 607, nr. XXXVIII." Iorga, Ade Fi fragmente, I, p. 34 i urm.

189

43

Schiopul. 11

si

Curtea e mica, dar frumoasa... Case le domnesti sint delemn si cu putina piaträ. rau potrivita", deci din paiantä. 46

Din cislegi pan' la miaza-paresime" tine incunjutarea,dupà Ureche, care reproduce vechiul letopiset. Lipsa deiarba de pusca si de hrana face in sfirsit pe cazaci a parasiTasul tiptil, in noaptea de 11 spre 12 mart 1578. Descoperiti,ei sint prinsi de ai lui Petru voda ling5. iazarul Ciorbesti-lor", unde se topesc. Alexandru, cu intregul la sfat necu-noscut nou5. e prins. 48 Domnul de citeva saptamini, dela care n-a lamas nici o danie, nici o scrisoare, peria in caleaspre Constantinopol, de rana ce primise la cap. 49

Urmarea acestor tulburari fu uciderea lui Potcoava,pedepsirea cu moartea a unora din capeteniile cazacesti,inlocuirea lui Sieniawski prin Mielecki, ca batman al grani-tei. 50

tn vara insa tatarii se misca din nou. Atunci cazacii yincu Petra, ce se zicea fiul, pe care turcii ii credeau mortingropat la Constantinopol, al lui Alexandru Lapusneanu. 51La 26 iulie el se infatiseaza la vadul Nistrului, dar, in acestrind, nizovii si-au pus capet ele". 52 Petru voda insusi Iiasteptase la Soroca. 53

In octombre soseste apoi un nou pretendent, Constantin,fiul lui loan", cel care perise cu citeva luni in urma. Begulde Bender putu trimete la Poarta pe pretendent, care i sepredase. 54

46 Iassi est un grand bourg..., assis en plaine, sans estre fermé de murai-Iles, ayant vers le Midi un lac ... Cette petite Court est belle ... N'estantbastie que de bois et de fort peu de pierre mal adjanc6e". Descriereade Heidenstein, la 1595, mai departe.

47 P. 233.49 Ibid.49 Hurmuzaki, XI, p. XXXVII." Ibid., p.

Iorga, In An. Acad. Rom., XIX, p. 239-240.92 Ureche, ed. cit., p. 223, dupá letopisetul moldovenesc pierdut.93 Hurmuzaki, XI, p. XLI."Ibid., p. XLII.

190

Iaului

XXXV1II.

47

si

n

Dupa dinsul se iveste insa alt Constantin, fiul lui Lacusta.Il intovarasesc, pe calea obisnuita a Sorocai, doar vreo 500de cazaci, desi Petru voda. vorbeste de 5.000 de oarneni,din cari cad 3.000. La 12 ale lunii ei se topesc in Nistru".Ajutoarele de munteni, de unguri 200 de trabanti cese trimet moldovenilor, sosesc in zadar. 55

Cu aceasta se mintuie zilele grele ale lui Petru chiopul.In curind insa i se ispravi si domnia. Urmasul lui, Iancu voda,caruia ii ziceau Sasul fiindca era rodul iubirii fugare a luiPetru Rat-es cu o sasoaica in tabara de supt zidurile Brasovului,avu si el prilej sa guste din primejdia rascoalelor.

Dar acuma nu mai veneau cazacii ca sa. aduca. domntinar". Luindu-se, pentru nevoi turcesti, dijma boilor, boide a zece", un fel de vacarit, cum il aflam mai tirziu, TinutulLapufnei, care tinea la semintia lui Alexandru, a lui Bogdan,a lui Petru, fiul si nepotii Läpusnencei Anastasia, se räscoara.Domnul lor e un loan yodel, caruia i se zice Lungul. Spre sfir-situl anului 1581 se da. lupta, la Balota, pe Prut. Iancu arenumai boieri, cu vornicul Bucium si cu albanezul Bartolo-mei Bruti, din care facuse postelnicul Moldovei si comandan-tul ostilor sale. In acel loc, desigur prin partile Falciului,lapusnenii pierd razboiul". 56

A doua domnie a lui Petru Schiopul trebuia sa. se in ceapa.cu navaliri cazácesti.

Cea dintai e cunoscuta numai din letopisetul moldovenescpastrat de Ureche. Se pare cä nizovii nadajduiau sa. poataapuca Scaunul" din Iasi inainte de sosirea, cu cete turcesti600 de ieniceri 57 si muntene, la Iasi, a domnului ce-sicapatase inapoi cuca. Nemerira ceva mai tirziu, fiind laPrut abia in ziva de 27 octombre 1582, pe cind Inca de la 17Petru se asezase in Curtea domneasca. Moldovenii erau, fara.

55 Ureche, ed. cit., p. 233, dupa ace14 izvor; cf. Hurmuzaki, XI, p.XLIIXLIII. Haiduci unguri erau la Nistru pe la inceputul lui septembre;ibid., p. XLI, nota 10.

" Ureche, ed. cit., p. 234; Hurmuzaki, XI, p. 655.57 Ibid., p. LIM

191

indoiala, foarte putini, citi oameni au putut intr-acea data"A. se stringa, dar turcii, fie si numai citeva sute, insemnauceva, i cazacii nu erau gata de lupta. Astfel, la Bogdeinqti,in partile Fälciului, ei fura incunjurati i siliti sa se predea,sä se inchine. Biruitorul ceru juramint invinsilor inaintede a-i trimete acasa, iar pe unii carii i-au parutmai de treab5., i-au ofirit slujeascd" , interesanta incer-care de a intrebuinta pe cazaci impotriva cazacilor.

In vara anului 1583 incalcari ale begului de Bender, caredescaleca sate dincolo de Nistru, care ingaduie deci turcilorciutaci", fugarilor moldoveni i, desigur, românilor supusi luis5. se aseze acolo, luindu-li obisnuitul adetiu, aduce un atacdin partea cazacilor. Se loveste Cetatea Alba, unde pierebegul. Se inconjura Benderul insusi, al carui comandant eranit si el in lupta, arzindu-se apoi tot orasul. 58 Ar fi fostciteva mii de nizovi, 8.000 dupa socoteala lui Bruti, care,si data aceasta, alerga el impotriva dusmanului terii. 69 Eipleac5.1a 7 august, robind pe cei tineri, fete, copii" din Bender,dupa ce pe alti locuitori pagini ii jertfisera cruzimii kr. 60

Bruti veni cu oastea pinä la Orhei, ling5. care cetate seafla la 11 ale lui august. 61 Infringerea turceasca de la Benderfacu insa zädarnica inaintarea lui, si astfel el se intoarse,peste Prut, unde pina in toamna Petru vocla tinu tabar5.la Tutora. 62

Era sa urmeze din aceasta un razboi turco-polon,reprezintantul imparatesc la Poarta scria, Inca la 19 iunie

" Cf. Hurmuzaki, XI, p. LV, cu Iorga, Chilia ,si Cetatea Albd, p. 203." Izvoarele, In Iorga, Chilia Cetatea Alba% p. 204, nota 1. Beii de

Tighinea-Bender scriau româneste i ruseste vecinilor poloni; o scrisoarea lui Albei de Tighinea", Ali bei de Bender, &are starostele de Rascov,cerindu-i un poloboc de hornet", pentru hanul ce se apropie, In Iorga,Studii si doc., V, p. 391, nr. 3. Cf. Hurmuzaki, XI, p. 697. Ea pare a fi din1587 DefiniVa cazacilor de Petru voda Insusi, in Iorga, Chilia si CelateaAlba, p. 335-338. Cf. ibid., p. 339 si urm.

60 Ureche, ed. cit., p. 236, la data de 7092 = 1584.61 Hurmuzaki, III, p. 88 si urm.62 Cf. ibid., XI, p. 665 si urm.: la 24 iulie Inca sangeacul de Bender ar

fi venit riinit la Constantinopol; p. 899. i I iulie-august 1585 Petru e laPrut, la TuVora; ibid., p. 900.

192

ci

dintr-insii,sd-i

si

1584, ca beglerbegul Greciei i Giafer pasa stau tot lingaBender", care se fgcea din nou, pe socoteala Moldovei. 63

Treizeci si trei de cazaci furg tgiati pentru a impaca pe turci laCamenita, iar la Cracovia cea mai insemnatg a lor cgpetenie,Samuil Zborowski ; 64 treizeci si opt de tunuri pradate inBender si Akkerman furl date inapoi. 66 Zvonul unei noinavgliri in toamn5. pare insg a nu fi adevgrat. 66

Ping in 1586 fu apoi 1inite la acest hotar. In vara acestui aninsg, begii de Semendria, Nicopol i Vidin, ca i Petru vodg,cu 10.000" de oameni, aleargg la Bender, unde se ivisergiargsi cazacii. 67 Peste citeva zile Petru i nepotul sau Mihneapetreceau impreuna la munteni, pe Prut", cu Curte multasi gloate mari". 68

Pina la o noug petrecere, in 1587, la Tecuci, pentru nuntarudei lor, Vlad, fiul lui Milos vodg 69, Petru mai avu o data delucru cu cazacii, oaspetii sai obisnuiti.

Data aceasta, la 8 ianuar st. v., lupii invatati de puru-rea la prada" prada bucate" in partile Sorocgi. Pircalabulcetgtii, Pirvu, ia cu dinsul hinsari pradalnici si alta oaste destrinsura citi au vrut de bunavoie", in acest tinut deoameni vestiti i dirji si indrázneste a trece Nistrul, inain-tind ping la Pereiaslavl. Dupa doug zile de hartuieli, nizoviisint in sfirsit pe toti i-au taiat, numai unul zic safie scgpat", pe ling5. prinii ce se trimet la Tarigrad. 7° Dar,in acelasi an, primavara, multi cazaci rasar in preajmaBenderului i prada. 71

In varg se ia Oceacovul de 7.000" de cazaci, cari capat5.treizeci de tunuri o data cu puternica strajg a Niprului.

63 Ibid., p. LVI, p. 681, nr. CXXVIII.64 Ibid., p. 682, nr. CXXIX; cf. p. LVIILVIII, notele.66 Ibid., p. 683." Ibid., p. 684, nr. CXXXI.67 Hurmuzaki, XI, p. 693 si urrn.; cf. ibid., p. LVIIILIX: in august

sosesc la Constantinopol68 Cf. Ureche, ed. cit., p. 237; Iorga, in An. Acad. Rom., XVIII, p. 68,

nota 1.66 A n. Acad. Rom., loc. cit.7° Ureche, ed. cit., p. 273.71 Hurmuzaki, XI, p. 697-698.

13 Istoria armatei romInelti c. 674 193

1

invinsi:

Iarási se d.a foc la Bender, apoi satelor de linga Akkerman.Dupa retragerea lor, in iulie, 15.000 de salahori moldovenisi 3.000 de earl, tot din biata Moldova, merg la reparatiaOceacovului parasit, impreuna cu turcii din Silistra. 72 AtunciMihnea voda, intors de curind de la nunta, trebui sa vieinapoi in Moldova, pentru lucru. Si el, 0 Petru capataracaftane si sabii de cinste. Asupra Craciunului, la 23 decembre,domnul Moldovei, care visa coroana Poloniei, era sa. serbezenunta singurei fiice, Maria, cu Zotu Tigara spatarul. 73

0 ceatä de cazaci veni insä inainte de petrecerea domnea-sca. Aduceau pe un roan voda, cazaceste Ivan". La 23 novem-bre stil vechi incepe lupta, den sus de Tutora" deci erao izbutita surprindere rapede si se ispraveste abia la 26.Ivan fu prins, insemnat la nas si calugarit. Cazacii lui fugiraprin partile Bistritei, unde Gaspar Kornis era pus sä pazeascahotarul, 74 altii o luara spre riul Ceremusului. Sea:parã putininumai, raniti 0 sagetati, si pedestri, si farl nici o dobinda". 75In 1588, 4.000 de cazaci prada treisprezece sate 1ing5. Bendersi ard Oceacovul; in iunie 1589 ei jafuiesc Cozlovul si aducastfel expeditia beglerbegului Rumeliei, Hidir pasa, careveni, cu 20.000, in toamn5.: ai lui prada, cu begul de Bendersi Mustafa aga, pina la Sniatyn, unde se aflau la 18 septembrest. n. 76 cu polonii lui Zamoiyski. " Se luase drumul prinBabadag, Oblucita, Lapusna, Hotin (iulie), cu multa pagubapentru tara. Camenita era intarita, dar la Zbaraz se ciocniraturcii cu polonii din Braclaw, Czerkass si chiar din Chiev. 78Tatarii luara 18.000 de robi. In sfirsit, prin septembre begler-begul, care inaintase pin5. la Bilakowa pe Nistru, se intoarse

72 Cf. I orga, Chilia i Cetatea Alba', p. 204; Hurmuzaki, XI, p. LXI,700-702.

73 Ibid., XII, p. 705 i urm.74 Ibid., p. 702 si urm.75Ureche, ed. cit., p. 237-238; cf. Hurmuzaki, XI, kc. cit. : sosesc

prinii la Poarta abia la 18 februar." Hurmuzaki, XI, p. 318." Iorga, Chilia p: Cetatea Alb& p. 206-207; Hurmuzaki, XI, LXVI

§i urm.78 Ibid. p. LXVIIILXX si notele.

194

indarat, la Silistra. " Sase sangeaci, cu cel de la Nicopolin frunte, ramasera pentru a lucra la Bender. 88

Pe lingä aceasta sa1a1orii moldoveni lucrasera, in 1589,pentru a face intarituri la Nistru, linga Bender, care fuseseridicat, spune o veste din Constantinopol, in ziva de 18 iunie1589, la insemnatatea de beglerbegat, 81, unindu-se cu dinsulBabadagul dobrogean si Silistra, de unde plecase fiul mareluivizir Ahmed.

Peste putin, Petru, care scapase acum de cazaci si dedomniprii kr, parasea Moldova, pentru a trece supt ocro-tirea imparatului (septembre 1591). El lasa urmasului sauAron voda, daca nu o armata, macar garda, pe care incepusea o organiza, din unguri.

III

Oastea Moldovei i noua straja donmeasca de unguri

Despre garda ungureasca vorbesc doua izvoare in acelasian 1585. Cel dintai e calatorul francez Fourquevaulx, care avazut insusi inaintea Curii, incunjurind baldachinul supt carejudeca domnul, cu sfetnicii lui, trei la patru sute de soldatiimbracati ungureste, cu sabia la coapsa si un topor in mina".82Al doilea e un raport pastrat in Arhivele Vaticanului, care si elstie de cei 400 de trabanti cari sint unguri", adaugind CaPetru Schiopul mai are pe linga dinsul 50 de halebardieri"cei cu topoarele arnauti si greci" ai lui Bruti,cari traiesc dupa datina turceasca". 83

79 Ibid.80 Ibid., Cf. si ibid., p. LXXI, nota 6, p. 211, 222, 226 si Iorga, A cte

ci fragtn., I, p. 124.81 Hurrnuzaki, XI, p. 726.82 De trois a quatre cents soldats, vestus a l'hongresque, armez de

cimeterre au costd et d'une hache en la main"; Iorga, Acte ,si fragm., I, p. 37.83 La guardia del Moldavo e di 400 drapanti, che sono Ungheri, e di

50 alabardieri albanesi et greci che vivono a la turca" ; copie in Bibl. Ac.Rom., hirtii Vladimir Ghica. i raportul adauge: In Moldavia commune-mente non sono Turchi senon alcuni Serviani".

195

0 garda ca aceasta se gasea si la Curtea Poloniei, regele$tef an Báthory razimindu-se, nu in credinta noilor sai supusi,ci in vechea lui legatura cu haiducii si trabantii unguri bineplätiti. Dad. Aron voda avea si el unguri, calari si pedestri",daca el facu pedestrilor odai in Curte, sa fie purure Huge'.el", aceasta nu se explica prin chemarea lor in leafa" dedinsul mai intai, 84 ci prin pastrarea strajii inaintasului.

Era o urmare a rlzboaielor cazacesti, si nu singura [. . .1

Pedestrii si calarii, boierii si oamenii de rind stau saptaminisi luni intregi in tabara, si astfel se deprind iarasi a fi ade-varati ostasi. Ei au intilniri dese cu cazacii si, cum se vede,capata de la dinsii si obiceiul razboiului si cunostinta noilorconditii de lupta. Navalirea lui Pirvu de Soroca in tara dusma-na are caracterul unei lovituri cazacesti fulgeratoare. Laurma, cum s-a vazut, oastea de tarl poate infrunta, birui,sfdrima, urmari in fuga pe cei mai iuti si mai neinfricatirázboinici de pe lume.

Nu numai atita. Tinuturile pe care le cutreierá mai descetele cazacesti se deprind cu apucaturile dusmanilor carii-au prädat si ingrozit atita vreme. Un neastimpar cazacescle cuprinde. De aici räscoala Lapusnenilor cu Ioan Lungul.De aici, indata dupa venirea in domnie a lui Aron voclit, in 1592Inca, ridicarea orheienilor si sorocenilor ale caror cetati nufuseser5. clàdite din nou, Hotinul singur, dupà ocuparea depoloni in 1572, fiind iarasi o adevarata cetate, Incinsa cuziduri inalte de caramida, de moda veche". 85. Acesti dirjirazesi ridica pe Ionascu Lapusneanu, si-i pusera nume Bog-dan vod5.", nu fara intelegere cu boierii Bucium, Trotusanulsi Paos, Cali sint si taiati de Aron (mai). Lupta se da la&Int" ; Bogdan vod.5." e prins, insemnat la nas si facutcalugar cu de-a sila. 86

Ureche, ed. cit., p. 239.85 Fourquevaulx, 1585, in Iorga, Acte ,si. fragm., I, p. 38-39: un grand

bourg ..., au bord duquel est pose un petit chasteau, ceint de hautes murai-Iles de brique, faict a l'antique et commandé de tous les costes." Supt loanvoda se intilnete un pircalab de Orhei, Danciul (Hasdeu, loan vodii, p. 234).

" Cf. Ureche, ed. cit., p. 239-240; Iorga, Pretendenli dontnefli, dinAn. Acad. Rom., XIX, p. 52-53 = 244-245; Or4anu, Cronicari mot-doveni, p. 42-43; pentru soarta lui Ionacu, i Hurmuzaki, XI, p. 762-763.

196

114

IV

Nava lirea lui Petru Cazacul (1592)

Urma mazilia biruitorului, un Lapusnean, copil" a luiAlexandru cel vechi, in folosul lui Alexandru voda cel nou,alt Lapusnean, fiul lui Bogdan. Un ceaus porni din Scaunpe Aron, care nu facu nici o impotrivire.

Se intimp15. ca pentru acest incident istoric avem amin-tiri sau poate chiar insemnari contemporane, pe care le repro-duce Ureche. Dupã lupta de la Rant se afla vestea destituiriiprin curierii cari tineau cu Tarigradul, prin ceildreqii de Tari-grad, cari se intilnesc intaiasi data acuma. Aron cheamagloatele", care biruisera pentru dinsul, i anume, curtenii

alta gloatä" si, cu multamiri, Ii trimete pe acasa", Iislobozqte. Se umplu drumurile de acesti ostasi liberati: multide toate partile mergeau". Mazilul Insui, pornind catreScaunul säu, face drumul impreuna cu aceia carora sintcasele spre Iai i spre munte". Pornind si din Iasi, indata-1intimpina capugiii, pe cind ceausul ramine, pentru a vadiputerea imparatului. Ddrilbanii ungurefli" stau la Curtedintre boieri, Nistor Ureche, logofät mare, pazeste Scaunul".Aron capatindu-si inapoi domnia prin staruintile ienicerilorcari-i imprumutasera bani i cari stateau i ei linga dinsulpentru stringe banii, 81 Oprea armasul inlocuieste apoipe Ureche, care fuge pe la Soroca, pe drumul cazacilor, lapoloni, vechii sai prieteni.

In acelasi timp, in iulie 1592, Petru Lapusneanu iese dinCamenita, dar nu cu cazaci desi, pentru petrecerea luiindelungata intre ei, 88 i se zicea Cazacul ci cu trupele luiZamoyski, cu oastea pe care acest om, cu o mare cultura instilul Renasterii, cultura in care se cuprindeau i normelede razboi ale antichitatii, o strinsese i o disciplinase din

87 Cf. Ureche, ed. cit., P. 239-242.88 Cf. Iorga, Pretendenti domnesti, p. 48-49 = 240-241; Hurmuzaki,

XI, p. XCV.

197

§i

si,

a-si

porunca si supt ochii regelui Stefan. 89 Iaslowiecki, comandan-tul granitei, starostii de Camenita si de Bar, oaste regulatapolona, Ii intováraseau, impotriva pacii abia incheiate cuturcii. Ca avea i putintei cazaci si o sama de pribegi", 99nu hotareste caracterul acestei expeditii [. ..] Petru luamasuri de impotrivire : la Baia pazea vornicul Oras, care aveasupt el pe toti cazacii si alta oaste tare" ce se afla suptmunte". 91

Abia in octombre se luau masuri pentru izgonirea luiPetru, care, ca i Potcoava, facuse indat5. oferte de supuneresi plata MA' zabava a tributului la Poarta. Gaspar Sibrik siMoise Székely aduc din Ardeal ca impotriva lui roan siAlexandra voda citeva sute de puscasi si trabanti din jurullui Sigismund Báthory. Abia ling5. Icqi se dete lupta, la 24octombre. Petru voda fu parasit de ai si, trimes la Constan-tinopol i ucis acolo in chinuri. 92 Polonii lui, afara de staros-tele Camenitei, furä taiati. Se zvonea si de ivirea cazacilorla Bender si Chilia, asa incit beglerbegul Greciei insusi sepusese in miscare, poruncindu-i-se a ierna la Silistra, ca in1589. 93

89 Pentru nernu1tarnirile lui Zamoyski cu cazacii, v. mai departe.99 Ureche, ed. cit., p. 242.

Hurmuzaki, XI, p. 904-905.92 Iorga, Pretendenti domne,sti, p. 49-50 p. 241-242; Studii ci

doc., XIX; Hurmuzaki, XI, p. 756 si urtn.; Iorga, Relaçiile cu Lembergui,p. 91 si urrn. sau Studii si doc., XXIII.

" Hurmuzaki, XI, p. 765 i nota 1.

"

CAPITOLUL X

LUPTELE LUI MIHAI VITEAZULSI ALE TOVARASILOR SAI

PANA LA CUCERIREA ARDEALULUI(1594-1599)

Genera Map. Wascoala dirt 1594

Luptele lui Mihai Viteazul, ale aliatilor, ca si ale dusma-nilor sai din Moldova sint conditionate de noul sistem mili-tar din terile noastre: uitarea teranimii aproape cu totul,intrebuintarea unei parti restrinse dintre boieri, chemareacurtenilor, cari in Tara Româneasca se zic roii, dupl coloa-rea postavului ce li se da la Pasti si la Craciun, räzimareape garda domneasca 1 si, in razboaie mai grele, pe cele doua.feluri de mercenari cari s-au lost desprins a veni in leafl,la noi, cazacii i haiducii, i, in sfirsit, daca e vorba de con-tingente ale vecinior, pe trupele polone ale palatinatelorRusiei i Podoliei si pe trabantii, pe puscasii negri din Ardeal,

cáci nu se mai cheama acum secuii, a caror insemnatatemilitara a disparut mai de tot. Räzboiul cu turcii avind oinfatisare de cruciata si fiind condus de Casa de Austria, 2

1 In fruntea celei moldovenesti statea la 1581 Toma Nagy, care iscaleaMoldoway feogialog hadnagy" ; Doc. Bisiritei, I, p. LXXIV ; cf. si p. LXXV ;Hurmuzaki, XV, p. 683, nr. MCCLXIII. El era supus hatmanului, care seintitula In 1589 generalis campiductor regni Moldaviae"; ibid., p. 703,nr. MCCXCV. Mihail Tolnay comanda straja lui Aron; Hurmuzaki, XII,tabla; v. si ibid.. p. 72.

2V. Iorga, Gesch. des osmanischen Reiches, III, p. 291 si urm.

199

vin si trupe alese, din Silezia calari grei, catafracti" inzale si din Italia mesteri de luat cetatile si nobilimeaventuroasa pentru a lupta impotriva paginilor, supt stea-gul Sfintei Biserici, ale printilor italieni, al Imperiului.

Räscoala din novembre 1594 a romanilor e precedatade o navalire a tatarilor in Moldova, cea dintai dupà intra-rea, la 1574, impotriva hainului Ioan voda cel Cumplit aimparatului celui batrin, cu optsprezece feciori ai lui". 3Cu toate ca Aron, pe care-1 saturasera cererile si primej-diile turcesti, nu se declarase Inca pentru crestini, in raz-boiul pe care-1 deschisese de curind setea de singe crestina lui Sinan pasa, 4 cu toate ca el va fi raspuns si mai departetributul deosebit pe care Moldova se indatorise, poate dela 1574 inainte, a-I plati pe fiecare an tatarilor, 5 hanul, caremergea sa intilneasca pe Sinan, lua drumul pe la noi, ara-tindu-se dusman. Nicolae Iaszlowiecki, sprijinitorul din anultrecut al lui Petru Cazacul, scrie lui Zamoyski aratind cahorda, plecind din locul unde se oprise citva timp", va fitrecut pe la Bender, si nu pe drumul ccizeicesc al Sorocai, aajuns la Iasi prin valea Tutorei si a incunjurat ceta-tea", adec5. precum facusera ungurii in 1578, numai Curteaintarita, si nu, cum s-ar putea banui, manastirea cea nouaa Galatei, facuta de Petru chiopul, cu ziduri foarte puter-nice, ca o noug cetatuie a Scaunului moldovenesc linga Ceta-tuia cea veche. 6

Aceeasi scrisoare da lui Aron o putere de 10.000 de ro-mâni" si 4.000 de unguri", ceea ce, fireste, nu se poateadmite. E de crezut ca vor fi fost pe linga dinsul cicircibaniiunguri din garda si curteni din partile vecine cu Iasul. Aceastase intareste, de altf el, prin raportul lui Ioan de'Marini Poli,agent imperial, care scrie ca Aron, ce e dreptul, strinsese

a Iorga, Chilia # Celatea Alba', p. 3374 Pentru imprejurari, v. Iorga, Scurtii istorie a lui Mihai Viteazul,

Bucuresti, Socec, 1900 si Istoria lui Mihai Viteazulpina la 1595 inCony. literare, XXXVI si urm.; Sirbu, Istoria Jul Mihai Viteazul, 2 vol

5 Iorga, Chilia # Cetatea Albii, p. 337 si nota 2.6 II Moldavo, ch'e molto devoto nei suoi riti, fabrica una bellissinm

chiesa di pietra et un palazzo di muro in Giasso città, di quel inodo chesi usa in quelle parti"; raportul citat, din Roma.

200

oaste, in asteptarea cazacilor si a ardelenilor, pentru a tdiadrumul tatarilor ; inca din iunie se stia ca el stringe greci,cazaci, unguri si turci" si strigä la leafa i oaste": tam i-arfi pretins inset' a scddea lefile ; ungurii Ii lasa säbiile si vreausä plece : atunci li se adauge plata si li se dau i doua butide vin. In schimb, Curtenii cari nu se dovedesc sá aibä armeletrebuitoare sint batuti la falang5. in Curte. 7 Dar boierii iitradeaza pe Aron. Aflindu-se ca au intrat tatarii, se intimplaca in 1476: curtenii se cer acasa cerur5. voie a merge pela casele lor pentru scapa fiii i sotiile" astfel Aronnu mai are decit Curtea" de boieri si garda de unguri",pe iIng5. tunuri. In jurul oraplui intreg el fdcuse cinturi impo-triva furiei cdlarimii tatarilor" . 8 Fiind asa de slab, domnulmoldovenesc trebui sa se räscumpere cu bath. Trabantiiincercara ia inapoi, dar o ceata a kr de 300 fu nimicit5..De aici tatarimea apuca spre Sniatyn, unde era la 2 iuliest.n. 9

Pentru a-i face cu putinta noului domn muntean de la1593 Mihai, care era sa fie V iteazul, inlaturarea prin omora turcilor, ieniceri i creditori totodatk ca si cei din Moldovalui Aron, cari-1 incunjurau, ii spionau si-1 pirau, seaflau in Bucuresti, nebagati in sama, la 5 novembre st. v.trabanti de ai lui Sigismund Báthory, printul ardelean, suptMihai Horvath i Stefan Beches. 10 In acea zi 11 se savirsestenimicirea paginilor nesuferiti. Logolatul Teodosie, a caruipovestire e pastrata in versiunea latink lamurita i intre-gita de un c5.15.tor, silezianul Baltazar Walter,12 pretinde

7 Hurmuzaki, XII, p. 3-4, pr. VI,8 Rid., III, p. 202: Tolsero licenza per andare per le case loro salvar

Ii loro fiolli e mogli, e vi resto principe Aaron Vaivoda con sua guardia diUngari e la Corte, e si fortifichö in castelo de la sua Corte, intorniandosecon la artilliaria et intorno di tutta citta fatto fare fose, per la furia di cava-leria di Tartari".

9 Iorga, Acte si fragmente, II, p. 731-732 i nota. Cf. raportul citatal lui Marini, in Hurmuzaki, III, p. 202; Iorga, Doc, Bistrifei, I, p. 1-2,nr. II; Hurmuzaki, XII, p. 1, nr. 1; XV, p. 723 0 urm. Cf. Bethlen, III,p. 352 si urm.

10 Cron. pentru acest timp e contemporana.11 Data din Cronica ferii nu e pentru sosirea lor, ci pentru mace!: ea

corespunde cu aceea din scrisoarea lui Sigismund.12 i in Papiu, I, p. 13.

201

rii:

a-si

sa-i

Ca ar fi fost ucisi cu acest prilej ca la doua mii de ieniceri",pe lingà alta gloata de straini din Tarigrad. Ei fuseserl che-mati pentru cercetarea socotelilor in casa vistierului Dan,si tunurile nimicirl cladirea, cu cei ce se glseau intr-insa.Turcii se impotrivisera totusi, si unul dintre cei mai puter-nici boieri tineri, Stroe Buzescu, fu ranit. Dupa citevazile, la 15 ale lunii, se incerca luarea cetatii Giurgiului, cutunuri, din acelea pe care le topise fratele lui Mihai, PetruCercel, cu citiva ani in urma. " Ajutoare din Rusciuc facinsd cucerirea cu neputinta."

Dacd nu e vorba tot de mdcelul pornenit mai sus, " s-arparea ca Mihai mai are de lucru i cu turci ce se intorc dinUngaria pentru iernatec, un cadilischer, unul din cei doimari judecatori ai ostilor turcesti cu 50 de ceausi si 2.000de ieniceri i spahii. Ei cer de la Mihai, care se inchisese inCurtea lui neintaritä de deasupra Dimbovitei, linga Wands-tirea Mihai vode,17 10.000 de ughi i trimesul pornise ladinsul pe jos, cu nu mai putin de o mie de osta.si, ca sa-1vadr.

Mihai trece la tabara mercenarilor, care era, dupg citse pare, 'Inca de atunci la Colintina. I se porunceste a se 'kalilefile acestor straini, despre cari domnul zicea cä au ramasde pe vremea cind muntenii trebuiau sä colaboreze pentruscoaterea din Moldova a lui Petru Cazacul (1592) ; cadilis-cherul ofera a-i imprumuta el banii de nevoie. Un atac denoapte se dá atunci, la Bucuresti, impotriva beilicului, caseide oaspeti, care e aprinsa in cinci locuri, o repetitie a lup-tei de la Baia. Tunurile bat locuinta unde se adaposteste

Cronica ferii. Cf. scrisoarea lui Sigismund din 23, in Hurmuzaki,XI, p. 18, nr. XLVI. Cf. si cronica turceasca a lui Naima, trad. engleza deFraser, I, Londra, 1832; Istvinffy, p. 411.

" Cf. reproducerea in Catalogul Muzeului de antichitati din Bucurestia unuia din tunurile lui Cercel; v. Hurmuzaki, XI, P. 192, marturisireatorLllui francez Bongars: fait fondre des pieces d'artillerie".

Cronica terii §i Walter.16 Scrisoarea lui Sigismund stie de unul singur, i cu cei veniti pentru

iernat. Aceeasi parere o gasesc la d. Sirbu, op. cit. Tot un singur macel searata in notele lui Petru Armeanul, care spune ca de la inceput cadilischerul-emir ar fi fost linga Mihai ; Bethlen, IV, p. 277; SzamoskOzy, IV, P. 95.

17 In palatio prope novum sub urbe monasterium, sine arce inurisque,ad Dembowicem fluvium" ; Walter, p. 14.

202

13

cala.-

capetenia turceasca. tn zadar fagaduieste cadilischerul sumemari pentru rascumpararea lui ; lefegiii le afla tot asa deusor in prada. 18 Mersul povestirii insusi arata cà a fost,aproape sigur, un singur macel. 19

II

Atacul cetapor dunarene (1594-1595)

0 dat a. ce se pornise atacul cetatilor de la Dunare, el fuurmat, dar nu de Mihai Insui, ci de mai multe cete deosebite.Comandantii ardelenilor merg la Floci (10 decembre), aliila Hirfova (1 ianuar 1595), la Silistra, el carui sangeac eraruda beglerbegului Rumeliei (8 ianuar), 20 la Macin ; si insusul Dunarii, se pare ca. boierii olteni de la ses lovesc

21 Rahova, Vidinul. Mai tirziu i Cernavoda, Ras-gradul, Babadagul, Oblucita vor avea aceeasi soartä. 22

In acelasi timp se dezrobea si Aron. El ucide pe ceausulce-i aducea mazilia i pe toti ceilalti turci din Moldova.

Pentru aceasta nu-i folosira frig cazacii, cari pradaraOrheiul, cu Slobodca, i satele de lingl Bender, 23 la 24 decem-bre 1593, pe cari-i chemase la dinsul. Acestia patrunsera,ce e drept, in Moldova prin novembre, in numar de 8.000",dar ei cerura lui Aron bani si, acesta impotrivindu-se, ii luara

tunurile, pe care aveau de gind sá le intrebuinteze impo-triva cetatilor turcesti vecine. Numai dupa. ce i lui Ii sosiratrabanti de la Sigismund, ha el hotärirea de a proclamaräscoala, 24 j astfel din amindoug partile, dupa invoialafacuta. in vara, porneste razboiul cu turcii.

18 Walter, p. 13-15. Se pomenesc i cazaci cu acest prilej ; ei par a fivenit insa mai tirziu numai. Cf. Sincai, II, p. 393 0 urm.

" Cf. Iorga, Gesch. des osm. Reiches, III, p. 303-304. Raport venetiandin Constantinopol, Hurmuzaki, 111 2, p. 465, 467.

28 Walter, kc. cit.21 Hurmuzaki, XI, p. 25, nr. LX: 0iri de la regele Poloniei; Walter,

p. 22.22 Ibid.23 V. i Iorga, Acte si fragm., I, p. 134-136, dupa scrisorile lui Aron;

Hurmuzaki, 1112, p. 40, nr. LV.24 Despre navalirea cazacilor vorbeste, fara multe aml.nunte, numai

raportul din 17 novembre 1594 al lui Alexandru Komulovic, in Racki-

203

is-tovul,

si

III

infringerea domnilor celor noi (1595)

In ianuar 1595 expeditia care trebuia sä schimbe pe haini,aducind in Moldova pe 5'tefan Bogdan un presupus fiu allui roan voda cel Cumplit si fost domn muntean. .tefan Sur-dul iar in Tara Romaneasca' pe Radu, fiul lui Mihneavoda, scos in 1591 i turcit de Ilia apoi pe Bogdan, fiulsasului, era pregatita la Rusciuc, supt pasii asiatici Mustafade Meraas, nepotul lui Sinan, 25 j Hasan de Aidin, fiul mare-lui Mohammed Socoli. Mihai, din partea lui, facuse ce-i eracu putinta ca sa. preintimpine navalirea. El inaint5. catreDunare, la sat, la Pietre". 26

Dar Mihai fu chemat impotriva tatarilor, al caror han,Gazi Ghirai, fusese adus din pusta ungureasca, cu 24.000de oameni, tocmai de vestea acestei rascoale. Hanul patrunseiute pe la Vidin, pradind desigur fara mila. ara care se ridi-case impotriva sultanului. 27 Tinta lui era Giurgiul, supt caretrebuia sä gaseasca pe Hasan de Aidin, Mustafa rarniindsä mearga pe la Isaccea-Oblucita ca sa aseze pe tefan voda.

Tabara hanului era acum in Vlasca, si Mihai cu boierii,mai ales cei trei Buzesti, Preda, Stroe i Radu, precumcu Radu Calomfirescu i alte osti alese", intre care neaparatsi ungurii lui Sigismund, se aseza la Hulubesti. La 4 ianuar1595 Buzestii ataca la Putinei si biruiesc pe mirzacii dinavangarda. Atunci nepotul hanului inainteaza pentru raz-bunare, i iarasi aceasta dintäi straja munteara-i intim-pinr, la Stdne# : si Ii ieirà intru intimpinare si se lovirala fata la Ghenarie 16 (21?) ; si fura biruii acei tatari", perind

Pierling, L .Komulovica izvjestajilistovi o poslanstvunjegovu o Tursku, Erdelj,Moldavsku i Pojku, din Starine de la Agram, XIV, 1882, p. 20-25, 26,28, 44 (v. aceleasi Starine, XV). Cf. Iorga, Chilia,i Cetatea Alba' , p. 206-209.

25 Saruta mina sultanului la 10 decembre ; Hurmuzaki, IV2, p. 186,nr. CXLVIII

26 Cron.27 Dupa Szamoskozy, el ar fi venit fara a sti de rascoala, prieteneste,

cu voia lui Mihai (IV, p. 53).

204

si

!Mi.

comandantul lor i imbrohorul lui i liberindu-se 7.000" derobi crestini. 28

Totusi, Mihai nu putu opri trecerea, in acest timp, a tur-cilor pe la Rusciuc. Dup5. Cronica terii, Mustafa era in frunteaMr. Se face tabara la 5erpci1qti, cu Bogdan voda poate, 29in mijlocul turcilor si tatarilor. Un atac de noapte al banuluiManta ar fi imprastiat lagarul dupa aceeasi cronica, in carenu se cuprinde i ziva luptei. Notele logofatului Teodosieredate de Walter inseamna mai bine aceasta data: dumi-need*, in 26 ianuar st. v. 1595: cei 6.000 de turci numai300 de ieniceri ar fi fugit la Rusciuc, i tatarii s-ar fi risi-pit. Mihai se aseazd in lagarul parasit de la erpa.testi, undesta pada marti, asigurindu-se cä tatarii au plecat in adevarcatre departatele Mr lacasuri. 39

Dupa Walter, la 27 deci, dupa Cronica terii la 25 Inca,Mihai trece Dunarea inghetata pe la satul Marotin i lovestela Rusciuc intreagl oastea turceascl, avind in fruntea ei peHasan de Aidin: ar fi fost 14.000 de oameni, dintre cari 10.000alesi". 31 Se d5. lupta afará de mahalale cu cei 10.000 ai luiMihai. Paii, invinsi in aceasta singura ciocnire, fugira. Searde i prada orasul. 32

Cu Mustafa pasa, t.efan mergea acum asupra Moldovei. 33Mihalcea i ungurii lui Mihai de toti, 2.000 sint tri-mesi ca s5. ajute pe Aron, care nu putuse cobori la Oblucita,spre a apara vadul, dar trimesese acolo osti care gasira 4.000de turci si pe tatarii Dobrogii..34 La 13 februar, spun insem-narile logofatului, 35 capitanii ardeleni biruiesc Inca la vadulSilistrei ; intre turci ar fi fost, pe linga Capugi basa, si pasa

28 Cron. lerii i Walter, p. 18-19; cf. Szamoskozy, IV, p. 53, 96-98.28 Cf. Sirbu, op. cit., I, p. 213, nota 2.30 Cf. raportul venetian din 20 februar, Hurmuzaki, 1V2, p. 188-189.

Acum e trimes Seimenbasa ienicerilor; ibid.31' Walter, P. 19.22 Walter si Cronica 4erii. $tiri de la Aron, Hurmuzaki, Supl. p. 340."Ibid., XII, p. 37.38 Ibid., Supl. II, p. 349: si lupte la Cetatea Alba_38 Toate datele sint in stil vechi.

205

0

de Silistra chiar. 36 Stefan e ucis. Biruitorii se intorc de-alungul Dunarii, arzind Turtucaia.

Alte cete boiere§ti ataca, supt Mihalcea cetatea Silis-trei i, supt Preda i Radu, Buzqtii, Hirpva, ai carii turcidin cetate cercasera o nava:lire. " Marini povestete o luptàla Silistra cu 6.000 de turci §i Bogdan insu0, 38 ceea ce ararata rostul acestei expeditii: pretendentul cam de pe cal0 era sä fie ucis ; aga" care-I intovar4ea peri: e desigurins5. confuzie cu lupta impotriva noului domn al Moldovei.Marini mai -tie de trecerea locuitorilor din Cernavoda lanoi de o prada condusa de ei, pinä la Rasgrad, dupg tirimuntene de la 3 mart. 39

Logofatul vorbete apoi de planul de rascoala al unorlocuitori din cetati impotriva lui Mihai. De fapt, turciisirbii din Vidin navalesc in Banatul Craiovei, unde-i intimping,dupg pradarea Craiovei, care n-avea ziduri, 49 raguzanul Deli-Marco, luat in serviciu de Sigismund, 04 bate cu totul. 41Indata capitanii ungurilor au imputaciune cu Mihai voda",care-i trimete acasg, capatind in loc, numai acum, 42 un sin-gur §ef unguresc, pe Albert Kiraly, un fost osta al regeluiStefan. 43 La 1 mart, " acesta ataca Braila 0 sfarma ceta-tea, 45 in cele dintai zile ale lunii. Oastea pedesträ inainteazaapoi, prin multe sate foarte bogate in roada, ale du0nani-lor", de-a latul Dobrogii, pang la Babadag, nu farg a fi urma-rita, cu invierunare, de spahiii i tatarii pe cari-i pagubise:

36 Walter, care adauge aici la originalul romanesc, spune cã acestelucruri i spus Stefan", la 1597 (de fapt, Bogdan Sasul, falsul Stefan"),dar pe scurt; p. 23-24. Cf. Marini, loc. cit. p. 37; Hurmuzaki, IV2, p. 189.V. si Szamosközy, loc. cit.

87 Cea dintai prada, la Walter numai; celelalte, numai in CronicaHurmuzaki, XII, p. 36.

" Ibid., cf. si Szamosközy, IV, p. 96. Cf. Sirbu, op. cit., I, p. 227.42 Muris et arce destituta civitas.41 Raportul din 24 mart al lui Marini, Hurmuzaki, XII, p. 36. Cores-

punde notita lui Walter, p. 25, unde e vorba de 5.000 de sirbi i romani",si se adauge fara sens cä banul Manta a ramas credincios.

42 Nu Inca. din 1594, cum spune Walter.43 V. Heidenstein, Rerum polonicarum libri, XII, p. 15844 30 februar", in Walter Sirbu indreapta: 30 mart (I, p. 230).42 Si o sfarma pana la pamint"; Cron. ferii, p. 280, Cf. Hurmuzaki,

1V2, p. 196.

206

38

si

lerii.

la trecerea apei vitele strinse de jafuitori fura ucise. Lasindla Braila, unde-si asteptase oamenii, 4.000 de pedestri si135 de calari, Kiraly pleca la 25 april spre Gherghita. 46

IV

Luptele lui Aron Vodi cu turcii (1595)

Inca de la 28 februar, Aron, lasat liber de infringereaturcilor cari aduceau pe domnul cel nou, face ce facuse, totcu cazacii, roan voda, la 1574, dupg ce scapase prin cea din-t5.i biruinta de Petru Schiopul. Si e de observat ca si acum,dupä acea biruinta, pe care am pus-o la Silistra, turcii, nea-vind ca atunci ragazul de a veni prin Tara Româneasca sicu zaharele, se loveste, cu contingente muntene, Braila tur-ceasca. In raportul lui din 28 februar catre Sigismund, Aronpovesteste 47 cum trupele lui, impreuna cu oastea marieisale", " au incunjurat Benderul, Tighinea lui de mostenire.Dar cazacii poruncesc domnului sa nu se amestece in lucru-rile si drepturile lor, si astfel el se retrage, 15sind doar citevacete pana la sosirea razboinicilor de la Nipru. In calea spre Ce-tatea Alba, noua tinta. a lui Aron, se intilnesc pilcuri de tataricari se intorc, si ele sint irnprastiate : nu li se poate sti numa-rul" ; erau cu femeile si copiii. Si begul Cetatii Albe e batut,scapind abia de moarte, si se insir5. cu mindrie spoliile: stea-guri, tobe, trimbiti si altele multe". Unii din calarii moldo-veni trec si peste Dunare ca sä prade, in doug locuri deose-bite", de unde aduc dou5. steaguri Aron insusi, cu EmericBecz si ungurii, erau acum aproape de Dundre". 49

Aron avea si legaturi cu regele Poloniei, caruia-i trimeteadaruri. 40 El era sfatuit spre pace si de unii greci de pe ling5.

46 Hurmuzaki, XII, p. 45, nr. XCIV; scrisoarea lui din 24.47 Hurmuzaki, XII, p. 31, nota 3.48 Copiae meae curn exercitu Magnificentiae vestrae.49 Cf. Hurmuzaki, III, p. 228: aceeasi stire de la Mihai ; cf. ibid., p. 225;

Heidenstein, loc. cit., p. 314-315 (dupa el ungurii fug la Bender si sangea-cul face o iesire biruitoare). Pentru legaturile mai vechi ale lui Aron cu caza-cii, v. ibid., p. 307 (atac al Iasului, de la Tutora).

60 Hurmuzaki, XII, p. 31, nr. LXX.

207

dinsul. 51 Totusi, el urma cursul expeditiei sale, indreptin-du-se nu impotriva Chiliei, ajunsa, se pare, cu totul decazuta.si farl ziduri, 52 ci a tirgului Ismail [...] Pe la Inceputul luimart ardeau casele de acolo, dar cetatea se tinu pang la 22mart. 53 Izbinda se datoria ins a. numai lui Stefan Razvan,hatmanul Moldovei, si el un veteran din ai regelui polonStefan, pe cind Aron fusese chemat la Iasi de o navalire apribegilor, cad a fi putut chiar sa-1 biruiasca.", unnarindu-l. 54La sfirsitul lui mart insa era liniste, si mitropolitul Mitrofansocotea la 6.000 oastea de unguri si cazaci a domnului sau,adaugind ca acesta e hotarit ca si mai departe sa infringalpe dusmanul lui Hristos". Supt Bender s-ar fi urmat Incaluptele, dar stim ca ele nu dusera la nici un capat. Atita puteaface Aron. 55 In mai ungurii lui il trimeteau in Ardeal, si Raz-van incepea supt numele de Stefan voda o domnie de vara.

V

Campania turco-tatarä din 1595

In Tara Româneasca cetele boieresti nu se odihnira. Pecind turcii lasau pe un an de zile grij a razboiului celui maredin Ungaria pentru a-si intrebuinta toate silintele impotrivahainilor de la Dunare, oltenii 3.000 isi cercau noroculla Nicopol, care arse la 11 iunie, 56 i la Vidin, supt aga Far-ca, 57 avind oarecare izbindl pretutindeni, dar neputindcapata cetatile nicairi. Ba Inca la intors, ceata lui Farcas funimicita. In schimb, lupt5.torii de la Nicopol, intre cad 60de calari unguri, ard corabiile strinse pentru pod, ucigindpe pazitorii lor si inecind doua tunuri, ceea ce un turc ar fisocotit ca face mai mult decit patru cetati" ce s-ar fi luat.

51 Cf. Iorga, Nichifor Dascdlul, In An. Acad. Rom., XXVII.62 Merrtiunea arderii ei insa la Hurmuzaki, 1V2, p. 187.53 Cf. ibid., p. 193.54 Marini, ibid., XII, p. 35 si urm., 41 si urm. ; Heidenstein, p. 315.55 Ibid., p. 40, nr. LXXXIX.56 Cf, Walter, p. 25, si. scrisoarea din iunie a lui Albert Kir6.1y, din tabara

de la Colentina, 18 iunie; Reussner, Epistolae turcicae, IV, p. 132. ApoiHurmuzaki, XII, p. 75-79 ; cf. 1112, p. 124, nr. CXLIII.

57 Walter, p. 25-26; Hurmuzaki, 1112, p. 116, nr. CXXXV.

208

Asa incit, daca se face socoteala luptelor ce se dau, demunteni si moldoveni, impreuna cu lefegiii i aliatii lor ungurisi cazaci, din novembre 1594 pang in iunie 1595, se vedeusor el nu era mai multa isprava decit dup5. navalirile ase-manatoare pe care le savirsisera, far5. nici un ajutor, boieriilui Vlad Tepes, tot pe vreme de iarnk in 1461-1462. Cuaceasta deosebire c. Mihai are a face, in luptele din Vlascasi Rusciuc, cu toate puterile hanului si cu o insemnata oasteturceasca. Case le de lemn din tirgurile dunarene ocupatede turci perisera in flacari, materialul de pod arsese, multiturci si pierdusera viata, dar, dintre cetti, afara de Turnu,numai Braila era in ruine, cea mai slabl din toate intaritu-rile acestui hotar al stäpinirii directe a sultanului.

Mai departc, in felul cum se poarta razboiul, atit in Mol-dova, cit si in Tara Româneasca, nu se poate scapa din vedereputernica inriurie a tacticei cazacilor. Acestia ajunseseradeci, nu numai pentru principatul de atitea ori strabatutde dinsii, dar i pentru cellalt, invatatorii de razboi. Toateaceste incursiuni MIA legatura intre ele, toate aceste nepre-vestite lovituri, unite cu surprinderi de noapte i ispravitecu focuri, stringerea prazii si tirirea robilor, fara a se incercadecit doar la Ismail un asediu mai indelungat, cu tunuri, sintin cel mai desavirsit stil nizovic. Astfel, se provoaca necon-tenit, se oboseste, se dezgusta un dusman cu m*6:file maigrele, care, cind vine, nu mai gäseste pe nimeni inaintea lui.

E de semnalat apoi i faptul c5. Aron merge, ce e dreptul,la Bender, la Cetatea A1b, la Ismail, flea a raminea aicipänä la capat, dar Mihai, cu toate marile lui insusiri razboi-nice, sta in fruntea cetelor lui, strinse intr-o adevIrata ostire,numai la erpatesti si la Rusciuc. Tot ce se face dupa aceea,e prin altii, cafi de multe ori nici nu-I vor fi intrebat, multa-mindu-se a-i da sam5. de ce ii daruise norocul. Tot asa, raz-boaiele clzacesti nu pleaca de la o singura vointa si orinduire,ci in ele se zbate sufletul de neastimpar al aventurierilor

Boierii tineri, stapini pe sate multe, mostenite, cum-parate ori hrapite, aveau in sufletul lor ce trebuia ca sa sepoat5. arata vrednici ucenici ai cutezatorilor pentru faimasi pentru

Cum s-a alcatuit marea ostire turceasca de räzbunare,in fruntea careia, tirziu de tot, dupa caderea lui Ferhad, se

14 Istoria armatei romancsti c. 674 209

prg-dalnici.

cistig.

puse marele vizir Sinan, intors in situatia sa de atotputer-nicie, se poate vedea din istoriile Imperiului otoman. 58 Oas-tea trebuie sa fi fost mare, si ping la 50.000 de oameni. 59Mihai, care facuse in iunie o tabard de observare la Colentina,apoi la Magurele, cu 8.000 de oameni, 60 nu incercä in zadarsä opreascd pe navalitori la vadul Giurgiului. 61 Doar ceta-tea nu era a lui, si turcii dintr-insa pazeau bine asupra poduluide vase 130 de luntri 62 care fu intins drept la ostrov, side aici la termul sting, inca din cele de pe urma zile ale luiiulie. Astfel, la inceputul lui august, toatä oastea mareluivizir era pe pa:mint românesc si lua drumul, de atitea oribatut, si de negustori si de ostasi, care ducea de la Giurgiula Bucuresti.

Lupta se dadu intre Sinan si Mihai, care alergase in caleavizirului, nadajduind poate in adevar sa-1 impiedice de apatrunde ping, la orasul deschis al Bucurestilor, la 13 august.Inainte de a se arata din ce exemple se inspirase acel carecistiga. la Calugareni, pe Neajlov, una din cele mai laudatebiruinte romenesti, desi nu aceea care, pentru opinia euro-peana, ii aseza pe Mihai in rindul marilor capitani ai timpului,sa dam, in lipsa unei scrisori a biruitorului Insui, raportulfacut a doua zi dupà invingere, din Copaceni pe Arges, deKiraly.

Mariei tale am crezut de cuviintä a-ti arata cele ce ur-meazel. Cu ajutorul lui Dumnezeu, ieri, marti, am dat luptalui Sinan, care lupta a tinut de dimineata ping seara ; decitcare nici n-am vazut, nici n-am auzit una mai crincena. Cacide citeva ori am gonit pe dusmani pinä in tabara lor, unde,stringindu-si iar puterile, ne-au re:spins i pe noi. Dar si noi,sprijiniti pe ajutorul dintre cetele noastre, 63 i-am pus pe fugàde citeva ori, asa cà multi i-au urmarit i pina la corturile lor,

59 Iorga, Geschichle des osmanischen Reiches, III, p. 309, si urm.59 180.000, la Walter.69 Walter.

Totusi, Walter o afirma.: la urrriã turcii ar fi trecut si la Giurgiumai in jos. $i Heidenstein, p. 314, pomeneste o impotrivire.

62 Hurmuzaki, XII, p. 80.69 Mutuo freti auxilio.

210

111 gi

si au ucis chiar pe citiva dintre turci. La urma, cei trei pasi[adeca beglerbegi 64] erau dintre pasi: Khidr, HasanMustafa, dupa izvoarele turcesti dusera oastea asupranoastra, pina la tabara noastra; aici, ajutindu-ne laolalta, 65i-am rdspins de acolo i i-am urmarit citva loc, 66 incit de-abiaau scapat paii. Un rob care fugise de la maiestrul cel mareal tunurilor (topcibasa) la noi ni-a spus ca lucru sigur cä

pasii cei trei au fost stropiti de noroi si de lut si ea in acesthal au scapat in tabara. rar Sinan, zicea el, ar fi spus ca nustie ce fel de oameni sintem noi, de navalim asa de cuteza.-tor asupra lor, caci nu s-a mai auzit pinä acum de la nimenica niste cete asa de putine sa. fi indraznit vreodat5. a plecaimpotriva puterilor imp5.ratului turcilor i sà fi pus pe fugatrei pasi. Tot robul acela a spus cá toti banii i toate lucrurilefusesera puse de dinsii pe cai 67 0 ca se gindisera la fugd, dar,despretuind numarul nostru cel putin, astfel si-au schimbatiarasi gindul, asa incit, daca maria ta ai fi avut acum maimulte trupe aici cu ajutorul lui Dumnezeu am fi putut capatabiruinta, caci Dumnezeu n-a mai dat poate cuiva in toatàcrestinatatea un mai mare inceput.

Totusi, chiar si cu acest numar putin al nostru, noi amdobindit biruinta 68: caci foarte multi dintre turcii de cape-tenie si dintre ieniceri si dintre altii au cazut in lupta ; iardintre ai nostri, putini au lipsit, desi sint foarte multi raniti.Daniel Balcó a capatat o ran5. dintr-o ghiulea de tun, darse va putea indrepta. Cea mai mare paguba. am avut-o incai: caci foarte multi cai au fost ucisi si raniti, i noi,am pierdut cite doi-trei, ba cutare chiar i toti caii lui.

In noaptea aceasta ne-am oprit chiar in acel loc in cares-a dat lupta. La miezul noptii, cu domnul Insui, strigindnumele lui Isus, Si turcii, dupa obiceiul ce au, chemind peAllah al lor, ne-am retras de la ei, cale de vreo mild, la riulArges, unde nu stim cit ne vom putea tinea.

64 Tres ipsimet Bassae.Mutuo nos adiuvantes.Iter.

67 u menta .Victoria penes nos fuit.

211

"es

iarasi,

"

Caci am ggsit prea frumoase steaguri si tunuri mai mici,si ei au ggsit citeva din tunurile noastre. Asa s-au fAcut intrenoi aceste schimbgri de lucruri. 69

Dupg ce scrisesem acest raport cgtre mgria ta, a fostadus la mine un turc prins astazi: acesta spune cä unul din-tre pasii de cgpetenie a cgzut in luptg i cg. Sinan el insusia fost zvirlit de pe pod si cg. din cgderea aceea Ii e rg.u.

Au perit i turcii de cgpetenie si mai insemnati. Am ggsitsteaguri prea frumoase ; am smuls i steagul verde de cape-tenie al lui Mohammed, pentru a cgrui pierdere ii e foartemare jale, cgci 11 socot inchinat dumnezeului bor.

Acuma Dumnezeu ar da izbindg bung mariei tale dacan-ar zgbovi in trimeterea de intgriri, cad cu ajutorul lui Dum-nezeu i-am putea birui, cred (sane). Deci maria ta sä intre-buinteze cu acest prilej toata sirguinta si grija si de pretu-tindeni sà adune ajutoare si sà le trimeatg aici.

Cit priveste pe Mihai vodg., aceasta pot s-o afirm cu sigu-rantg, cà e om bun si bun ostas si nu da a se bgnui nimicimpotriva lui. A declarat cg nu se preface, ci vrea sá slujeascadin toata inima crestingtgtii intregi, si inca i mgriei taleIi e credincios in toate. E drept deci ca mgria ta sg-1 imbrg-tiseze cu toatg favoarea si buna vointd.

Din tabgra de la satul Copgceni, 24 august 1595." 7

Cronica terii e foarte scurtg in ce priveste aceasta luptg,care nu aratg. deci sä fi fost pretuitä din punctul de vedereal onoarei, al gloriei, ci numai din acela al folosului imecliat :raminerea turcilor in laggrul lor, care nu fusese prgdat,retragerea, dintru intgi la Copgceni, apoi tot mai departepe Arges si pe Dimbovita, ping la Stoine,stii din Arges. Ea

69 Diversiones harum rerum.7 Scrisoarea, tradusa in latineste de Sigismund si trimeasa cu scrisoa-

rea lui in Apus, in Hurmuzaki, XII, p. 57-58; traducere germana, ibid.,p. 98-99, nr. CLVI. Scrisoarea originala vorbea si de inceperea luptei laopt ceasuri, de patru tunuri turcesti luatc, de moartea lui Khidr pasa; cf.stirile din tabara ardeleanä de la Sas-Sebes, ibid., p. 101, nr. CLIX. Despreintaile ciocniri dintre straji, v. scrisoarea ungureasca din Moldova, p. 97.A se compara i cu stirile date de Mihai insusi in scrisoarea sa catre mareleduce de Toscana, pe care am analizat-o in Istoria lui Mihai Vitea-ul deel insusi (din Analele Academiei Rom4ne). Cf. Archivio storico italiano,LXXXIII, p. 252 si urm.

212

aratä c5. Mihai asteptase Intài, cu mult5. nerabdare, pe Sigis-mund, care flgaduise a veni cu toate puterile sale, dar careatunci se insura cu o ruda imparateasca si era beat, daanu de dragoste, sentiment ce nu-i era ingaduit de natura,macar de trufie ; cä, la urma, a trebuit sa intimpine pe nava-litori, cu cita oaste putu sä alba linga el nu sä adune, cdciacum era obiceiul oWlor permanente 71 cá razboiul a fostfoarte mare..., in apa Neajlovului, in vadul Calugarenilor",tiind de dimineata pin' in seara", cu strasnic macel:mult singe se vársa, cit si apa era amestecata cu singe".Sinan vede c. nu-i sporeste" si se intoarce cu rusine".Apoi, cu toti pasii i toate capeteniile ostilor", el 011 navalamare", ca sä izbindeasca intr-un chip". Atunci se iau celeciteva tunuri de la crestini. Mihai voda, vazind atita hir-borie mare", adauge povestitorul contemporan, care nu pri-vea pe domnul supt steagurile caruia se purta lupta numaica pe un vasal ardelean, supus banuielilor de tradare, elinca îi strinse toti boiarii i toti capitanii, i iesirà intruintimpinarea lor de fat5 si acii i Mihai voda cu mina luitale pe Caraiman pasa" pasa de Caramania si infrin-sera pe turd inapoi. rar boiarii si capitanii pre capete nava-lira asupra turcilor, de-i taia' si-i ineca' in find. Deci, cu citàfall venia Sinan pasa la acel razboi, mai cu multa rusinese intoarse. i luä Mihai voda toate tunurile inapoi, si multesteaguri turcesti." Urmeaza pomenirea retragerii, pentru infe-rioritate de numar.

La Teodosie-Walter e vorba, cum s-a spus, de indelun-gata aparare, timp de aproape o luna, a vadului, de celetrei poduri trecute de Sinan, de oprirea lui in tabled' ceadintii tabara pe pamint românesc la doua mile de oastearomaneasca. Atacul de la Calugareni ar fi inceput de la romani,cu putine trupe, ajungindu-se cu noroc pang la corturi. Dupamai multe ceasuri crestinii sint raspinsi un sfert de mila,pierzindu-se tunurile, unsprezece la numar. A-i incunjurafelul obisnuit de lupta al turcilor se dovedeste insa cuneputinta, deoarece Mihai Ii alesese un loc strimt, ingustatde balti i padure. Acum se face asaltul lui Mihai, de securea

71 El 4.1 strinse oaste okrã avu"; p. 282.

213

ceiruia pier doi tun/ Pit nume. El se retrage apoi, i Kiralysloboade cloud tunuri. Ienicerii raspund cu archebuzele lor,de care se slujeau de la o bucata de vreme. Indata 200 deunguri si 200 de cazaci, supt Coscea mai curind Costea:Koscza" inainteaza pedestri, si-i rasping, luind celeunsprezece tunuri inapoi ceea ce Kiraly nu spune. Inacest moment, seara, cade Sinan de pe pod si-si rupe doidinti". Hasan se ascunde in maracini pana a doua zi; toto-data pier pasii Khidr, Mustafa si un al treilea, 72 cu 3.000 deoameni. De n-ar fi venit noaptea, se adauge cu exagerare,puteau fi frinti turcii. Crestinii se trag apoi la vechiul locde tabara, departe un sfert de mila, si salutä, la rugaciune,cu bubuiturile tunurilor. Fugarul turc da stirile: de ar fistiut Sinan citi sinteti, v-ar fi calcat in picioarele cailor". Lamiezul noptii" si dupä acest izvor in strigatul de Isus",se face in sfirsit retragerea, si se spune aici ca drumul urmata fost pe Bugg Bucuresti puindu-se, trei zile, 14-16 august,tabára la Vacaresti ; ungurii prada orasul vecin, fail stireadomnului", pentru ca bogatiile sa nu cada macar in miinileturcilor. La 16, se urmeaza spre munte, facindu-se un popasnoaptea; la 17, Mihai e la Tirgoviste, stind iardsi citeva zilein acest nou addpost. La radácinile muntilor" asteapta elopt zile imprejurarile. 0 noua retragere de dou5. mile 11 ducede aici de la Stoinesti mai sus, la Cetatea lui Negruyodel, care era in ruine. In cale pleaca moldovenii, carora livenise vestea despre inlocuirea lui Rdzvan, care si el inlocuise,prin tradarea gardei unguresti, in mai, pe Aron 73, CU Iere-mia Movild; i cei citiva sateni se duc sa-si apere caminurile.

Sa nu uitam stirile date de Petru Armeanul in scriscredem lui Szamosközy, cronicarul ardelean al timpului.74Dupä el cad patru pasi si sapte sangeaci ; se iau de Mihaicincisprezece tunuri. Steagul cel verde e trimes imparatuluila Praga. Lupta tine de la 11 de dimineat5. pana seara ;

72 Anatolensis ..., Zainensis ..., Hendar." Cf. Heidenstein, p. 314; Aaro, cuius onme robur cohors praetoria,

mille nongenti circiter pedites ungari erant". Cf. ibid., p. 215. V. §i scrisoa-rea lui Mihai din law:1ml de la Dimbovita", 10 septembre, la Isopescu,in Diplomatarium italicum, I, p. 429-430. Cf. p. 430-432.

74 Torténeti Maradvdnyai, IV, P. 54-55, 96-98.

214

iau parte 16.000 de crestini. Kiraly s-ar fi tinut departe:boierii protivnici lui Mihai, caH se inteleg cu dinsul, sintDan vistierul si Mirislau logofatul. Kiraly ar fi rdmas dupào pddure, cu boierii. Pe acestia Mihai ar fi voit sa-i taie.Nici Mihai Horvath, cu 2.000 de secui, aflator si el acolo,n-ar fi venit la lupta. 20.000 de ieniceri ar fi restabilit luptacind Mihai, trecind mlastina, atacase corturile lui Sinan.

Deci lupta de la Calugareni se da de Mihai si tocmaiaceasta arata cä de la dinsul vine conceptia in conditiicare reproduc pe cele de la Podul tnalt: padure, mlastina,pod; atac de pedestri75 sprijinit de tunuri; asalt personalal domnului. Numaicit acest asalt vine prea tirziu si e preaslab sustinut fata de forte prea mari. Lipseste ceea ce afacut din lupta lui tefan cel Mare mai mult decit o indraz-neala minunata si o silinta eroica, adeca o mare biruintasi scaparea terii de dusmani. In alegerea locului va fi inriu-rit amintirea ciocnirilor lui Radu de la Afumati cu turcii,in partile Vlastei, spre apararea Bucurestilor. Retragerea deacum corespunde cu totul retragerii lui Radu pana la Ar-gesel. /ntoarcerea cu Sigismund in octombre e reeditareacampaniilor voievozilor ardeleni si ale celuilalt Sigismund,regele si imp5.ratul, iar, in vremi mai noua, repetirea expe-ditiei lui Zapolya, dar pe drumul Giurgiului, nu al Turnu-lui acum de curind luat si al Nicopolei.

Despre partea turcilor avem povestirea din Naima, curecunoasterea infringerii si precizarea capeteniilor ucise aleostirii osmane. Raportul, mult mai insemnat, facut indatadupä lupta sultanului si auzit de la medicul Mocato, seaf1á in depesa de la 15 septembre a bailului venetian dinConstantinopol. Mihai ar fi darimat Bucurestii intregi, afarade doua biserici" ar fi Mihai vod5." si Alexandru voda",prefacuta apoi in Radu vod5." si de Curte".76 Sta intabara cu santuri." Sinan trece, destul de usor",78 Dunarea

75 Heidenstein numWe (p. 315) pe luptatori: o mind de terani" (ma-nus rusticorum).

76 Fuor che due chiese et il palazzo"; Hurmuzaki, 1112, p. 487.77 Ben trincerato.78 Con non molta difficoltd.

215

scazuta, deci f5.r5. 1upta la vaduri. Mihai vod5.(15. 10.00020.000 (!) de oameni unui capitan al sau zis Albert",79ca straja. Acesta pune in loc ascuns" pe ai sai i provoaca,avind linga el, pentru a insela, numai 200 de oameni. Ast-fel sint atrasi turcii intr-o noroioasa si vesnica balta".89Atacati mai mult la spate ( !) i pe lturi, osmanliii sint arun-cati in mlasting ori ucisi cu foc i fier". Lupta tine dela amiazi si 'Ana sara".81 Sinan cauta a stringe oastea, darii pier patru pagi, peici, lingä el, si calul lui thiar: el cadepe capul calului, i, astfel, pierde dintii ffind ranit de sulitala fatá i cazind in balta de unde-1 scoate un spahiu care-1recunoscuse cind se zbatea. Ienicerii din Damasc, Cu diz-darul lor in frunte, sint cu totul nimiciti de atacul ungu-rilor i cazacilor. Trei pasi, beglerbei", cum se obisnuiaa li se zice acuma, sint ucisi; noul vizir al Portii" numitde Sinan e ranit de rnoarte in piept. De cinci ori atitiasangeaci au perit." Sosirea lui Hasan, beglerbegul de Rum,care fusese trimis in Ungaria, scapa pe turci, ca i cadereanoptii i oboseala biruitorilor. Dupa caderea serii, tabaraosmana aprinde focuri i striga Allah" de frica unui atac denoapte, dupä datina terii. Se credea cd Mihai nu fusese inluptd cd in dos e altd o#ire creginci. Gasindu-se Bucurestiiarsi, turcii nu banuiesc fapta ungurilor pe care o stie sicalugarul Nichifor82 ci voia Domnului 1nsusi.83

Cum se vede, in acest raport nu lipsesc note nouaexplicarea luminoasa a starii de spirit in care se gäseauinvinsii de la 13/23 august.

Ce s-a facut dupa sosirea lui Sinan in Bucuresti ni spu-ne un raport al vicariului patriarhal de Constantinopol,

79 II capitano che dicono chiamarsi l'Abbate". Cf. si Sirbu, op. cit.,p. 302.

" Una fangosa et perpetua palude.81 P. 488." V. mai departe i nota 2.88 Ibid. Ca o marturisire turceasca poate fi privita aceea a vicariului

grec Nichifor: el stie ca lupta s-a dat la loc strimt i baltos", ca multi turciau perit de archebuzele ardelenilor i cazacilor, dar ca Mihai s-a retras inain-tea numarului; Hurmuzaki, Supi., p. 361. V. si Revista istoricd, XI,p. 164, unde se analizeaza intaiul din studiile, ponlenite mai jos, ale d-luiAndrei Veress.

216

i

si

I,

III,

Nichifor Dascalul, care tocmai atunci se gasea pc la noi.Sinan numeste zece bei ca la 1522 iar ca pas5. al TeriiRomanesti pe un fost beglerbeg de Anadol, Satirgi Moha-mmed pasa. Silistra se da lui Mehmed, fost Mihnea vod5.,care plecase in decembre 1594 cu fiul sau Radu, numitdomn muntean, i cu Serdarul Hasan de Aidin, incredintin-du-i-se avangarda, si credea cà poate sá faca tara sa seinchine si sa nu mai fie fazboi si stricaciune" 84 j el luaseparte la campanie si se lauda, in iunie, din Vidin, ca faceoarecare treaba buna". Se invoise cu Dan vistierul si altiboieri, daca nu cu Király, pentru a prinde pe Mihai. Acestbeg al Nicopolei, apoi al Vidinului, acum pasa de Silistra,era sa indeplineasc5. deci fata de terile noastre ceea ce altMohammed pasa, tot de semintie basarabeasca, izbutise aface pe vremea lui Neagoe si a urmasilor 55i.88

La Bucuresti, unde era sa steie pasa cel nou, se fac in-tarituri in pripa. S-au asezat in doua rinduri pari inaltisi intre ei s-a umplut cu pamint ; s-au dada noua basti,"tot din pari si din pamint ; in fiecare basca s-au pus cinci-sprezece tunuri; de la o basea la alta poate fi o sagetäturade arc ; in jurul tirgului este un sant, a carui adincime poatesa fie de trei stinjeni, si tot atita latimea. Manastirea ceeste, de zid, linga oras, a fost luata si ea in stapinire si in-tarifa, in opt zile, de Sinan pasa", e vorba de Raduvoda". Cimitirul, care e imprejmuit cu zid, a fost intaritcu pamint si pari. Basti, sint cinci ori sapte, nu-si aduceaminte. In cetate pot sa intre la 10.000 de oameni". Bise-rica e moscheie. Se adauge c. ienicerii, spahiii, gebegiii-ar-murieri si-au avut fiecare partea lor, la care au lucrat cusalahori; 70.000 de oameni robira impreuna cu 3.000 demesteri.87

84 Iorga, in An. Acad. Rom., XVIII, p. 104. Marini incepuse negociericu dinsul, in numele lui Sigismund Báthory, pentru ca, in orice caz, acestasä aiba un prieten in Tara Romaneasca; ibid., XI, p. 36.

88 V. Iorga, Studii ci doc., III, p. LIILIV. Cf. povestirea in versuria grecului Stavrinos, in Papiu, op. cit., I, p. 294-295.

Baszti.87 Hurmuzaki, Supl., III, 360 si urm.

217

"

Lasindu-se o suta de tunuri lui Satirgi Mohammed, Si-nan, care facuse a se innoi Bràila, prin Saban pasa dinEgipt,88 cu corabii, merge sà ocupe acum Tirgovistea, undepune un beg, fost de Trapezunt, si un cadiu, impreuna cuieniceri si cu spahii pentru moiile boierilor vecini. Walterarata ca i aici s-a urmat acelasi sistem de intarire, carenu are a face cu ruinele de astázi, precum cu cele de la Raduvoda nu trebuie A, se confunde ramasitele, pomenite indocumente, ale palancii" lui Sinan. In jurul Curtii lui Cer-cel, pe care cálatorul francez Bongars o descrie cadar frumoasà si cu aparenta",88 avind biserica linga dinsa,Biserica Domneasca de astazi," se face un zid foarte grosintre pari inalti infipti in pamint, umplut cu pamint intrecare se afl5. grinzi"; se curata cele trei fintini ale lui Cercel;se fac douä porti captusite de fier, una, mai mare, in fata.,a doua la cellalt capat.81 Italienii vazura. doua. biserici, doua.clopotnite si case in mijlocul acelui zid.82

Din campania lui Sigismund la Tirgoviste si Giurgiu, inoctombre, nu ne intereseaza tot. In adevar, daca si ai nostristiau, in Tara Romaneasca. si in Moldova, pe acest timps5. lucreze cu sapa impotriva cetatilor dusmane, i chiar sapuie mine," ii erau cu totul straine i pentru aceea, afara.de Braila si Ismail, cele mai slabe cetati, ei n-au pututcuceri nici una din intariturile de piatra ale turcilor noiledescoperiri in materie de asediu al cetatilor, pe care le fäcu-sera, pe baza izvoarelor militare antice, inginerii epocei mo-derne. Pe cind in apus razboaiele ajunsesera a fi mai multconcentrate in jurul zidurilor, care se atacau cu mestesugsi tot cu mestesug deosebit se aparau, cu anii de zileasediul Ostendei, caruia-i corespunde apoi, in rasarit, darintr-o colonie a apusenilor, lungul asediu al Candiei, caretine atita vreme romanii aveau ca ultimä inovatie rape-giunea fulgeratoare a raidurilor cazacesti. Lasind deci la o

" Cf. si Heidenstein, op. cit., p. 319.89 Un palais petit, mais beau et magnifique.98 Hurmuzaki, XI, p. 192.DI P. 32.92 Hurmuzaki, XII, p. 82, 84.

Cf. ibid., IV', p. 193, 196.

218

mica,

93

parte iscusinta toscanilor, evolutiile disciplinate ale calarimiisileziene cu Ioan Wiher," fastul Curtii lui Sigismund, cuprimblarea triumfala. a trabantilor, a magnatilor si a secui-lor, cari abia daca avura. prilej sa-si descarce pustile, säno-tam cronologia expeditiei si partea pe care o avurä ainostri. Nu numai insemnarile din Walter, ci, mai ales, rapor-turile zilnice ale nunciului papal in Ardeal si povestireaofiterilor toscani95 ne ajuta a cunoaste cit se poate de bineaceste imprejurazi.

Dupä raportul italianului Pigafetta, Mihai avea 1.500 delante unguresti si altele ale romanilor sài, asa ca. pareau2.000 si vreo mie de archebuzieri cäläri, romani i altii cujumatate de suliti si arme cu virfuri de fier.99

Sigismund aduce 7.000 de calari, intre can saii, cu jude-le Sibiului; au zale, coifuri si peste fata., suliti lungi, sabii,buzdugane; apoi 5.000 de oameni pe jos, cu archebuze, to-porase, salii la stinga: 2.000 de trabanti puscasi ; 6.000 desecui, cu seceri, toporase, säbii, citiva dintre ei puscasi;1.500 de Reiter, reitres, imperiali, cari au si pistoale. Mihaiuneste 5.000 de unguri de ai sal i numai 4.000 de calaretibuieri- si cazaci; Razvan aduce 3.000 de unguri si 4.000 deboieri,97 se pare si douazeci i doua de tunuri.

94 Walter, p. 32.Amindoua in Hurmuzaki, XII. Cf. Iorga, Gesch. des osmanischen

Reiches, III, indreptind datele de aici. In lucrarea d-lui Andrei VeressCampania crestinilor in contra lui Sinan-pasa din 1595 (Analele AcademieiRomdne, 1925) (mentioneaza si o scrisoare a lui Mihai HorvAth din Tirgulde Floci, 12 ianuar 1595 ; raport despre lupta de la Serpa-testi), si in Nuntiiapostolici in Ardeal (1592-1600) a aceluiasi (Analele Academiei Romdne,1928), se dau, dupa un raport de Ragusa% cifre i pentru oastea lui Sinan(130. 000 de oameni, dintre cari 5. 000 de ieniceri, 3. 000 de agemoglani,12. 000 de calareti asiatici, alei, cu arce si scuturi de fier, 50.000 (sic) despahii si spahioglani, 60.000 (sic) de tatari din Dobrogea, ramiind la urmadoar 60.000, dintre cari 35.000 de calareti acelea pentru oastea luiSigismund, foarte exagerata (50.000 de catareti, 25.000 de archebuzieri,400 de italieni).

96 Veress, primul studiu, p. 38, Stefan Razvan comanda 1. 500 de lante ;ibid.

97 Relatia toscana, p. 80. Compara cifrele exagerate ale luiin primul studiu al d-lui Veress, p. 21. La 12 Sigismund era la Rucitir, ibid.,p. 21 i nota 4.

219

si

Pellérdi,

Se fac trei straji, dufid datina noastra: intai Mihai, cupedestrii straini in frunte, iarài dupa traditia lui *tefan celMare; straja din mijloc, la battaglia a italienilor, o are dom-nul Moldovei; tocmai la urma e Sigismund, cu tunurile sicarale. Italienii se mirà de lipsa rinduielii obisnuite in apus,in mars si mai ales in lagar, unde fiecare tabäreste cumvrea, ceea ce nu se facea nici la turci, unde si acum ordineaera inca foarte stricta. Se mai dau tiri, caracteristice maiales pentru obiceiurile noastre militare: sentinele se punnumai in fatä, spre dusman"; cuvintul de ordine, ii nome,lzasna, cum se zicea la noi, se duce de jur imprejurul tabereide un trimbitas 61a...re", crainicul. N-au tobe ori trimbite;la lupta se rinduiesc de sine, lucru vrednic de vazut".

Dupa. o odihna de trei zile, la 15 octombre, se mergeasupra Tirgovistii.98 Italianul arata cum se facea marsul inavangarda la Mihai: capitanii in frunte, apoi calarimea, in-tre douã aripi de pedestri cu steagurile lor. Cind e drumulingust, càlrii ramin in urma: intai vine steagul, Mihai fiindsilit acum a pune si al Ardealului, dar la stinga; un rind decapitani i alti ofiteri", apoi stegarii cu steagurile tuturorcetelor", 99 dupa. aceasta calarimea toata. Merg foartestrins, cu o rinduiala si tacere minunata'ym ca la turciitacuti in razboi. Cälärii germani yin pe urma, in &nä es-cadroane, putin departate unul de altul, dar tot intr-unfront, cu steagurile la mijloc".101

Moldovenii observa aceleasi norme de mars si de des-fasurare. Se adauge insà Ca pedestrii aveau intre ei treizeci

cinci de tunuri, trei din ele pentru cetati. Dar la dinsii,in loc larg, pedestrimea nu se formeaza in doua aripi, cise aseazà intreaga, intr-un singur corp, la dreapta calarilor.Lingá acestia yin si cei o suta de italieni.

Un raport asupra luptei, de Josika, in Veress, primul studiu, p. 24,nota 4.

Compagnie.100 Marciano strettissime, et con ordine et con silenzio maraviglioso.101 P. 81. Cf. Decius Barovius, in Monumenta Hungariae Historica,

XVII, si Iacobinus, in Schwandtner, Scriptores, ed. din Viena, II, p. 39urm.: stiri confuze, exagerate i lara. valoarea istoria imediata.

220

00

si

t1

9

La ardeleni in frunte sint capitanii i steagurile ; al luiSigismund la mijloc, al imparatului la dreapta, ale noastrela stinga ; si el are infanteristi la aripi. Comanda intii un-chiul principelui, incercatul tefan Bocskai ; calarimea aredota corpuri, al doilea fiind cuprins intre trabanti: aicisint si sasii ; printul e in frunte.102

Dupa douazeci de mile se face tabar5. in lunca Ialomitei.La 16 se urmeaza calea pand la Tirgoviste, de unde prinda bate tunurile ; dar se af15. de plecarea lui Sinan. Se si ocupà,inaintind desfasurati ca pentru luptà, tabara de curind para-sag, lunga de cinci mile italiene i larga de trei. Se aseazaoastea pentru noapte: ardelenii, cu fata spre cetate, ainostri, cu fata spre Fs, adeca spre primejdie, cu tunurileinainte, desigur incunjurate de pedestri: ca la Calugareni.

Se prind multi turci, ieiti pentru hrana, cari cred cätabara de supt Tirgoviste e inca a bor. Noaptecu strigate de alarma si bubuituri de tunuri din cetate.La 17, Sigismund ar fi atacat ultima ceat5. a turcilor cariurmau retragerea. Mihai staruie insa a se lua intii cetatea,pentru a nu se putea opri aprovizionarea din Ardeal, caciTara Romaneasca era acum cu desavirsire pradata, desifara ajutorul tatarilor.

Oastea se aseaza intr-un ses ce se intindea de la guraväii spre Tirgoviste, lung de opt pina la zece mile, lat detrei" ; are fata spre oras, la stinga riul, cu un puterniczagaz" de copaci, pentru mori ; la dreapta, muntii. De pre-tutindeni era deci aparare. In stramutare se aseaza oasteaintre cara i tunuri, acestea spre ses. Turcii din cetatear fi incercat o iesire, crezind c5. e Sinan.

Supt Tirgoviste, Mihai are tot straja intii, i Razvan,a doua.103 Pedestrii munteni sapa un sant de aparare. Ita-lianul pretinde cã Sigismund ar fi intervenit pentru o maibung ordine in vederea noptii.

La 18, dupa alta noapte tulburata, se incepe bombar-darea, risipita si tintind mai mult clopotnitele. Un ofiter

102 P. 82.Capitanut lui, Mihai Tolnay, orinduiete oastea; Veress, primul

memoriu, p. 77.

22 1

1-03

nelinistita,

1

de infanterie" pune foc insa imprejmuirii, care se aprinderapede ; 1.000 de turci, 100 de ieniceri fug pe poarta despreIalomita, si sint ucisi. Acum infra oricine in oras, ucigind.Se iau cei doi pasi unul ranit si treizeci de tunuri, custeaguri si provizii.1°4

Se asteapta in zadar moldovenii de la hotar ; in taralor intrase, cu citiva poloni si cazaci, amanuntele in Hei-denstein,105 Zamoyski,106 puind in locul lui Razvan peIeremia voda Movila.1°7

Razvan avea cu dinsul numai straja ungureasca ;108 multiboieri nu-I voiau ; teranilor li era destul cu rázboaiele.106In zadar se luarà aspre masuri pentru stringerea unei os-tiri, intrebuintindu-se, spune Heidenstein, si taiarea minilorsi picioarelor. Nadabaico pazea cu citeva sute de oamenila Bender, altii stateau la Galati ; in Hotin se aflau abia200 de pedestri.

La 17/27 august, Zamoyski trece Nistrul, fail cazaci,numai cu trupe regale. Dupä trei zile soseste si castelanulde Liov, Stanislas Zolkiewski. Cind Razvan pled., la 29,luind intii drumul spre Trotus,uo polonii erau in Moldova:la 31 ei luau Hotinul, unde era primit un sol al lui Sigis-mund Báthory. Peste citeva zile, Ieremia era asezat in Iasi,lasindu-se la o parte alt fruntas intre pribegi, Luca Stroici,si cancelariul intra in oras, schimbat de haine.111 Vede aici,

104 V. si scrisoarea lui Carrillo, duhovnicul lui Sigismund; si in Iorga,Acte ,si fragm., I, p. 145-146. Heidenstein (Rerum polonicarum libri XII,p. 322) aratã ea s-a ars cetatea, de Kirily, cu tunurile, dupã obiceiul dinrdzboiul polono-moscovit. 1ln pasã e cel de Trapezunt (Veress, primulmemoriu, p. 52). Era si sangeacul de Avlona; cei de Silistra si de Nicopolperiserá.

los P. 315 si urm.106 Cf. Viata lui , Hurmuzaki, XI, P. 294 0 urm.107 Scrisorile lui Zamoyski, ca si Heidenstein, vorbesc si de o rdscoalã

in tara, de infa.tisarea rebelilor supt Hotin ; ibid., Supl. 112, p. 371 0 urm.106 Acuma Heidenstein o socoate la 900 de pedestri.109 Cronicarul polon vorbeste de singure 15. 000 de familii famase

pe urma azboaielor.110 Hurmuzaki, XII, p. 103.111 Sedes principum Valachiae cum Soczaviae antea fuisset, ab Alexan-

dro primum, quod a Despota turcicis auxiliis Soczava pulsus fuisset, pos-tea restituto, tanquam infaustum locum eum detestante, Iassium trans-

222

dupg focul cazacesc, Curtea, trei biserici romg.nesti, una ca-tolicã Si una armeneascà Si marea clAdire a bgii turcesti.112Peste citeva zile, reremia vodg e primit de vlädici, asezatla Sfintul Nicolae Domnesc in bisericg i intimpinat de .te-rani cu struguri i snopi, dupg. dating.n3

Acuma se stie cg, dupg. zvonul trecerii unui corp tur-cesc pe la Galati, Moldova fusese facuta si ea pasalic sidat5. lui Ahmed-bei de Tighinea, beglerbegul Nistrului, unnepot al hanului, i cä acesta venea, cu toatá puterea lui,sg-si puie ruda in Scaunul Tasilor."4

Deci oastea de la Tirgoviste, asa cum fusese si p5.115.acum, pleacg la 19 spre Bucuresti. Orasul e lgsat la dreapta,nestiindu-se daca Sinan vrea sg.-1 apere, si se alearg5. laGiurgiu pentru a libera pe robi si a afla hrang. In acea zitabgra e intr-un loc bgltos". La 20 se aflg ca turcii au p5.-rasa Bucurestii, cu multe arme i multe provizii in el. La21, popas intr-o vale mare si largg, incunjuratg. de mlas-tini, la o min; ping la patru de la Bucuresti" ; caii se odih-nesc. La 23, abia se urmeazg marsul, intre pgduri si dea-luri si locuri strimte" ; seara, tabgra, intr-o vale, incunju-ratg de munti (sic) din toate pgrtile". La 25, in loc tare,ca si precedentul". Se aflg c5. de dou5. zile turcii trec din-colo, in mare välmásag. La 27 mai rarngseser5. robii, cu2.000 de paznici. In aceeasi zi se ajunse la Giurgiu, feudäa lui Sinan, care scotea de acolo 60.000 de taleri.115

La sosirea supt cetate, Mihai se afla iargsi in frunteastrgjii celei dintii, cu calgrimea intre aripile pedestri1or.116Rgzvan are la dreapta infanteria, in douà escadroane",dupà datina moldoveneascg deosebitg, insemnatä si mai sus,iar la stinga escadronul cel mare117 al cavaleriei, tinutg

lata fuerat oppidumque aedificiis aliquot, curn publicis, turn privatis, exor-natum"; Rerum polonicarum libri XII, p. 318.

112 Regia quae ex muro erat, relicta fuit: tum templa tria circitergraeci ritus, Armenorum unum, ex lapide omnia, catholicum ex materieunum, super omnia balneurn, asiatici operis, ex lapide, pro captu locisatis elegans"; ibid.

113 Ibid.114 Cf. Iorga, Chilia ,si Cetatea Alba, p. 211 si urm.116 Veress, prirnul mernoriu, p. 62.116 Se adauge: et per fianco, con grande distantia frà loro"; p. 86.117 Grosso.

223

in mijloc de cele dou5. escadroane119 ale italienilor, ce ve-neau cu el".119 E vorba, ca si in alt loc, de calarimea ita-liana, care, ea, forma acel squadrone grosso. Trupe alesedin, toata oastea se trimet atunci la harta ; ceilalti vreau s.ia si dinsii parte la lupta si sint raspinsi cu buzduganele.Turcii fug inspaimintati si se ineacl in Dunare ; altii sinttaiati de ai lui Mihai, care pune i patru tunuri sä tragaasupra fugarilor, cari nu mai alcatuiau o ostire. Perind 3.500de turci, scapa 8.000 de robi romani, desi altii sint mAce-lariti in gramada, caci li se taiasera pletele ca sa nu fie recu-noscuti de ai lor. Se face si prada mare.

Atacul cetatii se lasa pe a doua zi, urmindu-se toatanoaptea cu jaful. Dar, Inca.' la 27, 4.000 de pedestri cu opttunuri fuseser5. asezati supt ziduri. Peste cimpul samanatcu trupuri de oameni si vite, la ridicarea negurii, crestiniise insirl ca oaste de asediu. Faclele ce se arunca nu aprindnimic, zidul fund de piatra. Italienii se bucura, vazind cätrebuie buna deprindere a militiei noastre de a bate curinduiala si a intrebuinta ori sape, ori ghiulele, ori mine,ori asalturi dup5. cuviinta". Silvio de'Piccolomini e rugatde nunciu sä ia comanda operatiilor.

El descopere, intre ruine, o cetate buna si tare, cu cinci 120turnulete"; fortareata e plinä, i turnurile rnasive", legatecu un zid in cortina, la inaltimea turnurilor ; turcii adauseseracloua curti, incunjurate cu zid mai mic ; poarta cea mare sedeschidea in curtea care nu privea spre Dunare. Intre malulnostru si insuld se despica un sant, plin cu apa DunariiSi destul de lat pentru ca un pod de cinci luntri sä trebu-iasca pentru a trece asupra-i ; de la cellalt capat al casteluluipana la Rusciuc era apoi podul cel mare, de 200 deluntri. 121

Se aseaza tunurile, i pe podul cel mic incep asalturileitalienilor si ale lui Razvan. 122 Noaptea cade gig a se fi

118 Squadre.120 Iar4i: al pari per fronte et per li fianchi", p. 87.120 Patru in raportul din Veress, primul memoriu, p. 79. Cf. §i studiul

d-lui N.A. Constantinescu despre cetatea Giurgiului (din Analele Academie%Roman e) .

121 P. 87-88.122 Tacobinus, p. 44-45.

224

hotarit ceva ; in cursul ei Sinan taie podul cel mare. La urma,in ziva de 29, desi se tragea de turci cu colebrine, couleuvrines,dintr-un ostrov, cele douasprezece tunuri ale lui Sigismund rupzidul intre cele doua turnuri mai slabe. Cei ce patrund,italieni si unguri, unul cite unul, 123 dau de o imprejmuirede pari si sint atacati de putini turci, cu pietre, sagetisulite. Altii fug pe poarta despre pod, unde iarasi se stringitalienii pentru a-i impiedeca. Parte din turcii ce scapaseracearca sa se intoarc5. in cetate, nemaiavind Mc in luntri.

Desi garnizoana ofer5. a se preda, e macelarita. Se aflaabia un tun si douà archebuze in cetate. Toata lupta are oinsemnatate cu totul secundara. 124 Alte douazeci de tunuriramdsesera pe malul sting, la retragerea ariergardei luiHasan Socoli : ele fura inecate de crestini. 127 Cetatea Giur-giului se arde, din intimplare", iar planul de a se face alta,intr-o insula vecina desigur Smirda e parásit. 127 Dinscrisorile nunciului aflám ca in cetate fusesera lasati numai 600de oameni, iar 5.000 pentru paza podului. 129 Crestinii arfi pierdut patruzeci de unguri si nici un italian. 122 indata seporunceste retragerea, dupä cererea nobililor ardeleni. 129La 3 novembre biruitorii erau la Bucuresti, dupa o zi de cale.Se credea ca 3.000 4.000 de unguri vor raminea lingaMihai.

Walter arat5. si el prezenta 1 ui Mihai in avangarda. inTirgoviste s-ar fi lasat Ali pasa 130 si cadiul de Avlona, avind3.500 de oameni, patruzeci de tunuri, zaherea pe trei ani.

123 V. judecata lui Pigafetta: Cei dintii cari au cucerit cetatea au fostitalienii ... Se crede Ca ungurii n-ar fi luat-o niciodata sau foarte tirziu, dinlipst de experienta in asemenea intreprinderi, nu doar din lipsa de indrftz-neala si de ferocitate"; Veress, primul memoriu, p. 60-61; cf, p. 78.Dar ungurii violeazã capitulatia i macel'aresc pe prinsi; ibid., Uricalugar din Melfi crede ca. la Mihai era buna doar garda, de unguribalcanici; ibid., p. 80.

124 Cf. ibid., p. 91 si urm.125 Ibid.126 Ibid.127 Ibid., p. 124.128 Ibid., p. 125.128 Ibid., p. 126.130 V. i aici, p. 351, nota 2. Cf. insã Iorga, Gesch. des osm. Reiches,p. 316, nota 1.

15 Istoria armatci romincsti C. 674 225

si

gi

In lupta de la 18, Mihai, care apare aici, in cronica logofatu-lui, ca elementul hotaritor ce a fost cu adevarat, da luiRazvan sarcina de a pazi drumul spre Bucuresti, cu secuiisi tunurile ; el insusi cu ardelenii e de partea muntelui si aIalomitei". Face doua movile, de pe care bate cu patruzecide tunuri o biserica la o sagetatura de cetate" 131, apoi,luind-o, trece impotriva alteia, lamuriri care pot fi gresite:aceasta e tintirea la clopotnitä pe care o critic5. povestitorulitalian ; din cestAlalt izvor capatam insa cunostinta roluluijucat de Mihai la bombardarea Tirgovistii. La cucerire,cadiul e ucis, pasa dus in Ardeal. Despre asaltul Giurgiuluise dau stiri putine si confuze, mai mult anecdote, socotindu-sela 18.000 turci ucisi ; aceste lamuriri le are scriitorul de laWiher, si el un silezian, venit cu cAlareti din provincia sa sicu citiva cazaci. La Bucuresti se afl5. dou5. tunuri ; aici sesta trei zile, si apoi se trece la Gherghita. Sigismund Par5.-seste tara numai la 21, cu cinzeci de tunuri.

In sfirsit, Cronica ferii stie de Ali pasa de la Tirgoviste,cel inchis la Cluj. 132 Cetatea e aprinsa", si astfel se ia. LaGiurgiu se strica podul", se tale si ineaca turci" , se spargecetatea", se scot de la minile lor robi multi gig numar". 133

Astfel, povestirea italianului, infarit5. si de scrisoarealui Carrillo si a cancelariului ardelean Stefan josika, ramineizvorul de capetenie pentru intimplarile din octombre-novem-bre, precum scrisoarea lui Kiraly, insemnarile lui Teodosiesi rindurile exacte ale cronicei de tail lamuresc asupraCalugarenilor.

Adaug CI judecata asupra campaniei pe care o face uncalugár italian scriind din Viena e pe deplin concludentaasupra meritelor fiecaruia: Pentru victoria cistigata de print(Sigismund) in Tara Româneasca, in ce ma priveste, eu credca intiia cauza a fost Mihai voievod, care, pentru interesullui osebit, fiind soldat inimos si indraznet pina la risc si caunul care-si incercase vitejia cu ai lui Sinan, dupa trecerea

131 Cf. V. Draghiceanu, Calcium monunlentelor istorice din jud. Dim-bovita, p. 9-10.

132 Acte pentru liberarea lui, 0 In Hurmuzaki, XII, p. 577.133 p. 283-284.

226

turcilor in Tara Româneasca, atacindu-i la podul acela sifacindu-li paguba, intorcindu-se apoi fara pierdere in ai sai,ca sa nu piarda acea tara cirmuita de dinsul a facut tot ce seputea ca printul sa treaca muntii spre a-I apara". 134

acuma ins5. avem un izvor turcesc, si anume, scrisoarea,pastrata tot de bailul venetian, a lui Sinan insusi, 135 care seindreaptá catre Nisangi basa.

Mare le vizir infatiseaza, la inceput lupta de la COugarenica o biruinta impotriva blastamatului si ticalosului deMihali", care cu oastea sa venise inaintea ostirii musulmane".Cutezdtorul a fost infrint si pus pe fug5.". Se aratà cum laBucuresti s-a facut o cetate de pari, scinduri si pamint",puindu-se garnizoana de achingii, 136 gebegii si topcii." 137Asa se face si la Tirgoviste.

Plecarea sa o lamureste Sinan prin vremea inaintata. .'inu Ord dreptate, mai ales intr-un timp cind ostasii sultanului,

dintre cari ienicerii si spahioglanii ajunsesera o garda depretorieni, care se recruta si dintre turcii Stambulului si eramai bucuroasa de afacerile si de placerile din capitala, sedeprinsesera a cere cu glas tare observarea tuturor datinelorce erau in folosul lor. Vizirul staruie asupra faptului, adevarat,ca plouase mult, cà in munti clzuse imbielsugatá z5,padatoamnei inaintate, ca nu se afla hranä intr-o tara cu totulpradata, ca achingiii, aventurierii", cari erau multi in acea-st a. oaste mare, intr-un timp de slabire si dezorganizaremilitara, luindu-si prada, fugiserA spre casa.

Sinan spune ca ar fi vrut sa atace pe aliati in Carpati,luind cu el pe beglerbegul de Rum, Hasan, si pe Satirgi-Mohammed, noul beglerbeg de If lac, de Tara Româneasca,daca ar fi avut toate puterile sale, daca s-ar fi putut urcaasa de sus cu tunurile 138 i daca ar fi venit hanul tätaresc.Asa insa ramine sa se mai prade o data, temeinic, toata tara,sa se intareasca Tirgovistea, in care intra 1.600 de ieniceri,

134 In Veress, primul studiu, p. 81.138 Hurmuzaki, III, p. 492 si urm.138 Venturieri.137 Tunari.138 Se pare ca asta vor s-o spuie cuvintele li archibugieri di gianizzeri".

227

$i

gebegii, topcii si azapi, 139 pe ling5. 2.000 de spahii, din Silistra,Chiustendil i Av lona de fapt, mai putini cu Ali Khaida-rogli, 140 si citiva sangeaci, din locurile pomenite".

Astfel poate inainta ardeleanul, cu cei la 30.000 de ar-chebuzieri si calari, de la socrul sau, craiul unguresc" si cupopoarele Terii Romanesti", de toti 50.000 60.000. InTirgoviste nu voisera sà ramiie, la primejdie, decit vreo douäsute de ostasi, gebegii i topcii si, dintre spahii, doar citivadin ai Silistrei", intelegem deci i aici, ca si la Giurgiu.de ce s-a facut cucerirea asa de usor. Si Sinan vorbeste deluarea Tirgovistii prin darea de foc. Cit ii priveste, el arata cäienicerii i ceilalti ostasi ai lui n-au vrut in ruptul capuluisa se intoarcä pentru a scapa pe camarazii lor din cetate.Tot pe dInii da. el vina ca nu s-a putut ierna la Bucuresti. 141

Deci ei ard si acest Scaun domnesc, cu palanca, cu casele,bisericile si gradinile".

Aceste rinduri sint scrise la Giurgiu. Sinan n-avea alteplanuri decit sä dea acestor blastarnati o pedeaps5. aspr5."pentru a-i aduce la supunere. Cum va fi lamurit trecerea luipripita la Rusciuc, pierderea robilor, cucerirea de crestinisi darimarea Giurgiului, aceasta nu ni se mai spune printr-unraport ulterior al lui.

A doua zi dupa. luarea Tirgovistii, Zamoyski avea sa selupte pentru soarta Moldovei cu hanul, care, inteles cu Sinan,patrunsese in tara, intrind pe la Tighinea si urmind pe liniaBicului, impreuna cu nepotul sau Ahmed, care tinea pe soraaceluiasi han. 142 Ce oaste avea cancelariul, nu putem sticu siguranta ; erau insa desigur mai mult trupele palatina-telor vecine, si nu cazaci. FiMd prea slab, el se folosi deinvataturile lui Petru Schiopul pe vremea navalirilor caza-cesti astepta pe tatari din aceleasi parti ale Benderului

139 Cari se intrebuintau mai mult ca infanterie de marina.140 Pasa de Trapezunt, pomenit de doua oh mai sus (v. p. 357). V.

si mai departe, spusele analelor sirbesti.141 Desiderando noi alloggiare l'esercitto nella fortezza fabbricata a

Bucaresto.142 Heidenstein, Rerun& polonicarun& libri XII, sau Viata lvi Zaino-

yski, in Hurmuzaki, XI.

228

si in aceleasi conditiuni militare i facu tabara la Tutora,intre Prut i Jijia, din jos de Iasi, asezindu-se acolo cdvicege,cu hotalrirea de a nu iesi la hart5. cu nici un pret. Trebuies5. credem cá in cuprinsul ocopurilor" era si Ieremia cu boie-rii lui, Can vor fi fost tot asa de greu de oprit ca i luptatoriide supt Tirgoviste, impotriva carora fusese de nevoie sa seintrebuinteze buzduganul. La urna hanul si nepotul sauAhmed, beglerbegul tataresc al Moldovei, se invoira: a-siparasi drepturile si iesira din tara. 143

Inca de la 3 septembre, Zamoyski insusi aratase in ceimprejurari a flcut domn pe Ieremia. Razvan vodá i boierulsau Nadabaico ar fi dat de veste ca turcii yin pe la Galati,iar tatarii, pe la Cetatea Alba. 144 Ace0i tatari sint f5.r5.

altii decit marea gloata care in octombre se opri la Tutorainaintea santurilor, carallor, tunurilor cancelariului. 145

La 24 ale lunii, Zamoyski-si facea, din lagarul izbindeisale, raportul care rege 146 si catre Malaspina, episcop deSan-Severo, nunciu al papei in Polonia. 147 Ahmed, noulpasä moldovenesc ar fi fagaduit i o prad5. si iernarea inregat pentru ca nu se raspunsese de patru ani tributul cuve-nit hanului. La 19 dimineata se incepe cu h5.rtuieli, in carear fi fost mai tari polonii ; ienicerii de f apt 500 148, pe Buggbesliii de la Bender, Chilia i Acherman 148 trag cu arche-buzele lor ; Fet-Ghirai, fratele hanului Gazi, incepe atacullagarului celui cu patru porti, ajutat de un alt corp tataresc,care loveste in coastà. E situatia de la Obertyn. 150

Tratatul si in Iorga, Acte i Fraginente, I, p. 146-147. Dupa Hei-denstein (Rer. poi. libri XII, p. 320). Hanul era sa-si pastreze cetatile decatre tara lui.

144 Hurmuzaki, XII, p. 102, nr. CLXI.145 Pentru calea acestor tatari, v. si ibid., Supl. p. 351-352.146 Ibid., III, p. 245-246.147 Ibid., XII, p. 134-135. Se pornise, de poloni, expeditia la 13;

ibid., III, p. 244.145 Heidenstein.149 Hurmuzaki, XII, p. 351-352.150 In raportul catre rege, Zamoyski arata parerea de rau ca nu s-a

putut lupta cu o oaste in care nu pretuia decit pe turci. Cf. cuvintarealui Zamoyski, ibid., HP, p. 412 si urm. Ahmed era gata sa numeascaboieri, Ca domn; Isopescu, in Diplomatarium italicum, I, p. 438, Cf.p. 442-444.

229

1"

lads-iala

111,

Atunci trei corpuri de catafracti" ies din cuprinsultaberei prin trei päri. Asaltul tataresc e raspins ; se propun,de pagini, conditiile de pace, care sint primite.

Heidenstein adauge ca. a doua zi tatarii parasesc loculpascut de caii bor. Polonii se tern sá nu fie incunjurati si hanulsä ocupe rasul, in vederea iernarii. Se iau masuri pentruca, in acest caz, orasul sa fie nimicit cu tunurile. In zadarinsa trupe se rnisca pentru a opri pe tatari: ei incetasera

Dup 5. mai bogata povestire a lui Herborth de Fulstein ,

pasa Ahmed ar fi fost gata de la inceput a recunoaste peleremia, in anume conditii. La 17 trece hanul, care fuseseispitit cu zvonul Ca sint poloni putini, fara cancelariu. La19, numai la 19, se dä lupta usoara pe care o pomeneste pescurt Zamoyski. 5.000 de tatari atacaserä la ridicarea negu-rilor de deasupra Prutului i Jijiei. Tunurile-i imprastie.Calari alearga pentru a-i risipi cu totul. Aceasta ar fi /tarp.

In al doilea rind vin cei 15.000 de cäläri, tatari si spahii,coborindu-se la iuteal5. de pe deal. Sapte cete polone-i intim-pina. Dupà mai multd framintare, se retrag

La 20 nu se ciocnesc cele doua ostiri. La 21, venind pasala intrevedere, insa cu 5.000 de tatari alesi, Zamoyski-i im-proasca, de frica unui asalt, cu tunul cel mare ; aici cad fiiisurorii hanului. La 22 se incheie pacea, se schimba darurile ;logoatul Moldovei, adec5. Luca Stroici, vine inaintea celuice se laudase ca va fi pasa terii sale. Hanul caruia-isarutä papucul ii rnustra asa: Moldovenilor, moldovenilor,multe cutezati a face, aveti domni destoinici, dar tot voi sin-teti aceia cari-i tradati. Hraniti osti straine si sfarmati pacea.Si acuma chiar, atitind pe regele Poloniei asupra mea, atiadus oastea lui, pe care in copitele cailor a sfaxima-o de nurn-ar opri intariturile cu care s-a inconjurat. Mare indraznealaaveti voi". Cuvinte foarte adevarate, in care se cuprinde jude-cata aspra a neastimparului boieresc, nepatriotic i nepoli-tic din acel timp, si din toate timpurile 151.

151 Ibid., XII, p. 159. De o participare a lui Ieremia insusi la lupta nue vorba nicairi. La 28 ale lunii el era in Iasi ; ibid., Supl., p. 367. 81Heidenstein pomeneste mustrarea ca.tre boieri. Documente de mare impor-

230

IP,

ostilitatile.

paginii.

La 23 hanul trecea Nistrul inapoi. 152In scrisoarea lui de la apa Prutului", in novembre, adeca

tot din octombre, hanul arat5. ca a venit impotriva lui Räzvandoar, un tfadator" mai rau decit tradatorul Aron pe care-1inIocuise. Trebuia sa arida satele si casele, sa ucida pe barbati,s5. ia in robie pe neveste si copii". La Prut, oastea tatareascadescopere pe Zamoyski, de care nu fusese vorba intru nimic lainceperea expeditiei. 153 Cancelariul savirsise el cel dintii is-prava izgonirii hainului. Lamuririle pe care le da Zamoyskiin acest sens fac zadarnic5. o lupta, cu atit mai mult cu citInca o data se fagaduise plata darurilor zabovite si infrina-rea cazacilor. Cum se vede, hanul tdeiduieste o luptii, care sifara aceasta n-avuse nici o insanneikite 154.

VI

Lupta pentru scaunul Moldovei (1595)

Scapind insa de noul sangeac al Moldovei, reremia tre-buia sa se astepte a da ochii in curind cu domnul pe care-Iinlocuise, cu temutul Razvan.

La 16 decembre el explica astfel lupta cea noua, in carebiruise. La sosirea, prin secuime, a lui tefan voda, cu oastealui de la Tirgoviste si Giurgiu si cu citiva ardeleni, el a rugatpe acesta sa se pastreze pentru razboiul cel greu cu paginii

tanta asupra intrarii lui Zamoyski in Moldova s-au dat de d. Claudiu Iso-pescu, in Diplomatarium italicum, I, al colii din Roma (1926). Actele schim-bate intre tatari, poloni §i moldoveni apartin insä istoriei politice.V.recenta publicatie de documente a d-lui Isopescu, in Analele A cademieiRonane. Cf. Revista istoricd, XII, p. 15-19

152 Se socot la 6. 000 ieniceriil V. Hurmuzaki, XII, P. 160152 In adevax , hanul aflase mai tirziu numai ca. Zamoyski e in Moldova;

ibid., Supl, III, p. 352154 Ibid., XII, P. 146-147, nr. CCXXII. Cf. ibid., 1112, P. 157, scrisoare

din lagar: ar fi cazut doar 500 de poloni I Cf. O. ibid., Supt., III, P. 409urm.; corespondenta dintre Zamoyski i han, in Reussner, Epistolae tur-cicae, IV, p. 159 urm., e inchipuiti. Acolo, i multe din scrisorile §i. alteizvoare citate mai sus etc. La Miron Costin, in Letipisefe, I, p. 250-251e o reproducere a cronicilor polone.

231

si

si

si sa se fereascd de a varsa acum singele crestin". Razvaninainteaza si mai departe, far5. a intimpina vreo impotrivire ;la 12 (10) decembre stil nou, se pare, el se afla inainteaSucevei.

Ieremia avea cu sine numai trupele, chemate in graba, alelui loan Potocki, castelanul de Camenita. Acestea biruiescrapede. Atunci, la 16, domnul, fara a pomeni de tragerea inteapa a lui Razvan si a fratelui säu, st5.ruia pe linga Zamoyskica, prin interventia lui, voievodul Ardealului", s. nu-1 maitulbure. 155

Cronica ferii, pastrat5. intr-un haotic amestec de stiristraine, de amintiri si incurcaturi, a lui Miron Costin, careface din Razvan o dubla persoana, zicindu-i i Stefan Radu",are, cu altä data, insemnari care sint vrednice de oarecareluare-aminte.

Cu 12.000 de unguri ceteste: 2.000 de secui abia, luaticu leaf5. de Razvan insusi 156; la Heidenstein 157: 4.000 depedestri si 1.000 de ardeleni afara de secui Razvan p5,-trunde in tara. Din cronici polone se da amanuntul ca Ieremiaavea pe linga sine Inca de la retragerea lui Zamoyski 3.000de poloni, cu Potocki i cu Albert ori Stanislas Chanski. Elar fi strins i oastea terii", lucru pentru care nu aratà sa fiavut vreme. Lupta se da intr-o dumineca", linga Suceava,

anume, chiar la Areni, unde perise Despot, ceea ce era deOm augur. De aici afldm i unde au stat polonii: mai lacimp, despre Scheia, pe supt un mal ce este alaturea cu dru-mul B5.ii", pe care tocmai venia Razvan. Vod5. era la liturghiecind se afla de apropierea dusmanului sau. El iese la osti" ;dupà cele dintii hartuieli, polonii lovesc pe secui. Acum frun-tea ostilor", cu Ieremia, se imbarbateazà" si fringe pe un-guri", calul lui Razvan e ucis. Dar fostul domn se ridicapune razboiul iar la loc". Acum ataca i polonii i boierii, cudomnul cel nou in frunte. Razvan e prins i, la locul ce se ziceainca de pe la 1650 Movila lui Razvan" pentru cà acolo erauingropati cei cazuti in aceste ciocniri, i se taie capul, care e

132

155 Hurmuzaki, supi., p. 371-372.Ise Ibid., p. 237: 7. 000157 Rerum Polonicarum libri XII, p. 323

.11

si

III,

si

pus intr-un par impotriva cetatii". Invinii sint urmaritiping la munti". Data ar fi 5, adeca 15 decembre. 158 Daca einsa o duminecl, trebuie s5. se primeasca, neaparat, nu 15, nici12, ci 10 decembre. 159

Mentiunea cronicei muntene a Buzestilor 160 nu e farainsemnatate. Plecarea lui Razvan din Ardeal e asezata la 7decembre (27 novembre st. v.). Povestitorul stie ca, pe lingaostile strinse" de Ieremia, el a mai cerut ajutor la starosteade Camenita" (Potocki). Dupg infringerea lui Razvan", el,fugind, fu prins de niste terani, si indatä-1 intepa Ieremia voda,iar oastea Ii peri cu totul". 161

Dupä stiri sosite la Praga, de buna sama din Ardeal, Ste-fan raspinge intai linga Suceava o sama de calari moldo-veni. Ieremia ar fi avut 2.000 de oameni oaste de tara, 4.000de poloni si 6.000 de cazaci ( !). Ungurii ar fi fost covirsitide numar ; cazacii pradind, ei au vremea sa fugg. Lui Razvanii pier trei cai ; s-ar fi ascuns in casa preotului dinAreni. 162

Stirile franceze aflatoare intr-un volum manuscript dinBerna 163 sint vrednice de toata crezarea i prin aceea ca inele se pomeneste de scrisoarea, adeverita de insusi Ieremia, aacestuia care navalitori, i prin data de 10 decembre st. n.pentru lupta. Ungurii iau tunurile lui Ieremia, i polonii dela Scheia caut5. sa le smulga inapoi ; ar fi perit in valmasag2.000 de oameni. Razvan ar fi fost vindut de teranul pe care-1rugase a-1 scoate in Ardeal.

158 P. 251-252159 Despre infringerea i pedepsirea" lui Razvan vorbete i o seri-

soare a sultanului catre regele Poloniei, dar nurnai in citeva rinduri; Hur-muzaki, Supi., IP, p. 410. Pentru boierii cari chemasera pe Razvan, ibid.,III, p. 505.

160 P. 284-285.161 Tragerea in teapa e adeverita si de Walter, de Weyss (v. mai departe)

si de un raport german, care da. Inca. o data a luptei: 14 decembre; Hur-muzaki, XII, p. 227, nr. CCCXXXXIX. Pentru secui ca ajutatori, ibid.,p. 227 si urm.

162 Ibid., 11 12, P. 162.Tipdrite, ibid., XII, p. 287-288.

233

Iss

Foarte intins e raportul din Cronica lui Heidenstein 164.Potocki vine cu doua ceasuri inainte de lupta si af15. Suceavafar5, aparare, iar linga Ieremia 1.000 de calari si 400 de ostasipe jos. Razvan avea in frunte citeva sute de ca15.ri, apoi vreozece steaguri de pedestri", dupa cari cealalta calarime si uncorp pedestru ; oastea lui se umbrea i supt steagul Ardealu-lui. Fostul domn isi aducea ostasii pe culmi, acoperindu-i lastinga cu car5. si bagaje, la dreapta fiind o vale intinsa ping lasanturile orasului. Potocki pune in frunte o suta de calariromani, apoi cetele lui Chansxi i Zebrzidowski ; la stingasint puscasi. In cale aceasta trupa faramitata-si schimbä al-catuirea, venind puscasi in fata i tunurile in stinga ; comandasi cei cloi frati ai lui Potocki, tefan i Iacob, precum si Po-r icki, Drojohowski.

In descarcarea tunurilor incepe lupta. Ai lui Razvan seclatina. Chanski i altii Ii atac5., intariti apoi de Ioan si -tefanPotocki, cu puscasii. Tabära dusmanior e luata, i calarimeavechiului voievod tiraste pe pedestri, i chiar pe tefan voc15.,care e silit a parasi apararea tunurilor. Se face o aprinsaurmarire, descoperindu-se in sat culcusul lui Razvan,al fratelui, al lui Kalogera vistierul, din Creta, 165 allogofatului. Pier sefii ungurilor, Mateias Székely, IliasKakoczy, care comandase straja de o suta de calari a luiAron. tefan si altii sint trasi in teapa, cel dintii privindtaierea fratelui i miscindu-se de durere". Ungurii sintliberati cu totii.

Din Suceava, Stanislas Chanski arata lui Alexandru Ure-che cà lupta s-a dat la 11 ale lunii. Trupurile celor ucisi zacgramada, cale de doua mile, mai ales de boieri si de fruntasicurteni ai printului Ardealului, precum si dintre haiduci, din2.500 ale carora abia de au fugit 400", Razvan avind cu dinsulin fug5. doar cincizeci de calari. 166

164 P. 323-324.165 Calaur quidam Visternik". Dar cf. Iorga, Studii doc., VI, p.

632-633.166 Isopescu, in Diplomatorium, 1, p. 438, nr. LXXXIV; Revista isto-

vied, XIII, p. 19.

234

si

VII

Luptele cu turcii in 1596

In 1596, siintile turcilor se indreapta iarasi asupra Unga-riei, unde merge insusi tinarul sultan Mohammed al III-lea sie invins la Keresztes.

In acest timp, Mihai se lupta : a) cu fiul lui Mihnea, Raduvoda, numit de turci i trimes din Moldova ; b) cu tatariic) cu begii dunareni, i anume : la Plevna, la Vidin i laBabadag.

I. Mihnea voise Inca din iarna ajutorul moldovenesc. La2 mart Ieremia scria el Radu merge sa-si ia Scaunul mun-tean. 167 Sultanul cerea polonilor sa nu ingaduie ca in acesttimp Moldova sa fie turburatä de rdzbunarea, ce se astepta, aardelendor. 168 Radu trecu deci intii la moldoveni, poate prinChilia ori prin Cetatea Alba, dar Mihai facu o navalire in Mol-dova (mart), asemenea cu incercarile lui Radu cel Frumos,dar cu alt rezultat decit acelea. El taie pe boierii moldoveni

dup4 ce Ieremia fugise, i prada Tara de Jos. 168 Incadin 1595 Zamoyski intärise din nou Suceava. 170

Ir. Cronica Buzestilor nu stie de pradarea Plevnei, cuprivire la care da stiri folositoare povestirea logofatului Teo-dosie. Aici se prinde vdduva, fiul si fiica lui Mohammed Miha-logli, stapinul cu seizeci de ani in urrna al acestui ora.s. 171Sotia begului" e ardtata printre prinsi si de una din obis-nuitele gazete de razboi, la o data care ingaduie a se stator-nici aceea de inceputul lui mai pentru aceasta indrazneatacorreria de haiduci" ; 172 la intors, turcii din Nicopol incear-

167 Hurmuzaki, p. 377-378.168 Ibid., p. 410. Cf. ibid., III, p. 502-505 = IV2, p. 215-217.169 Ibid., HI, P. 505; raport venetian din 22 mart, singurul izvor asu-

pra acestui rizboi moldovenese. Cf., insa, si ibid. XII, p. 258, nota I. Cf.Sirbu, op. cit., I, p. 377-379.

170 Ibid., IV2, p. 221, nr. CLXXXIII.171 P.172 Ibid., XII, p. 258, nr. CCCLXXIII.

235

§i

prinsi,

Supt., II

c5.-n zadar a smulge bogata prada luat5. de la evreii dinPlevna. 173

III. Se pare ca se Meuse un plan pentru scoaterea lui Mi-hai, prin rdscoala logofgtului Chisar i a boierului Dimitrie§i prin navala tatarilor dobrogeni, ca i prin trecerea, la altvad vecin, a 3.000 de turci. Walter--Teodosie mgrturisesteaceasta. 174 Boierii furg descoperiti si ucisi, iar, pentru a pe-depsi pe dobrogeni, se porni, in mai, impotriva lor o expeditiecare ajunse ping la Babagad, cu mormintul lui Saltuc-dede,unde mai pr5.daser5. o data haiducii. Dup5. cronica Buzes-tilor, 175 aceasta s-a facut la 6 mai st.v. Velicico, un cazac,dupg altii cretanul Francisc Kalogeras din Rettimo, 176 rudavistierului ucis in Moldova, era in fruntea navalitorilor. Laintoarcere, insg, acesti haiduci furg Invini, pe la Braila,despoiati si ucisi la un loc ce se cheama Comisul". Ca un rds-puns, osti alese merg in iulie, la 16, impotriva Vidinului cuFarcas aga, trecind la vadul Sdegla". Turcii ascunsi, lovesccu mestesug", präpädind cu totul pe pedestrasi". 177

Cronica adauge c5. Mihai si-a tocmit atunci 1ei i cazaci.Teodosie spune care erau capetenide lor: pe ling5. Coscea, unKirecki, un Siemanowski, un Bieliecki, care fáceau straj5. lahotare. Ei nu puturg impiedica insg ca la trecerea tatarilorspre Ungaria, zAbovitg de cearta dintre han si fratele sgu Feti-Ghirai, in toamna tirzie, cete tátáresti sg nu prade pe laBuzgu, Braila, Bucuresti i alte cetäti", arzind opt zile. 178

La 5 septembre, din Tirgoviste, Mihai scrie cgtre vecinuldin Ardeal cä hanul insusi e la Todoresti, departe trei zile dedinsul. Ieremia face poduri pentru poloni si are oaste la Iasi.Moldovenii au fugit la munte. 179 Indatä, a doua zi chiar, elarata c5. a prins planurile de rgsturnare ale boierilor intelesi

173 Ibid., cf. p. 1259, nota.174 P. 38-39. La Snagov e insa mormintul lui Dima stolnicul, taiat

de Mihai la 23 novembre 1594; Iorga, Inscriptii, I, p. 161.175 P. 285.176 Hurnmzaki, IV', p. 221., nr. CLXXXIII.177 Ibid., p. 286.175 P 39-41. Pentru gatirile tatarilor, v. Hurmuzaki, XII, p. 276

277 si notele; 279, nr. CCCCX; p. 280 0 urm., 410, 428. Scrisoarea din1597 a hanului, dup uciderea fratelui sail, ibid., p. 286-287.

179 ibid., III, p. 275-276, nr. CCVIII; v. 0 n-rul urmiaor.

236

in scris cu moldovenii i cu turcii, dar nu cu tinarul Radu, caciTeremia umbla sä faca acuma din fratele sau Simion un domnrnuntean. 180 Numai indirect aflam de ciocnirea, la Dunare,a lui Mihai cu 10. 000 de tatari, ucigind 2.000 ori chiar 7.000din ei ; vestea o dau ardelenii, dar nu si cronicile terii.181Parte din tatari trecura deci, dar, inca in octombre, hanul seintoarce pe la Tecuci, spre Cetatea Alba, unde ierneaza. 185

Aceasta indeamna apoi pe Mihai s5. faca un ban al doilea,pentru acest hotar, banul de Braila si de Buzau. 183

Romanii loveau atunci din nou, supt conducerea domnuluiNicopolea, in novembre, 184 dup5. ce intai raspinsesera

pe turcii cari prddau pe apa Teleormanului" si arseseraTurnul ; Mihai insusi nu trecu ins5. Dunarea. 185

Luptele din 1598 ale lui Mihai cu turcii

In 1598, desi Mihai era chemat de sirbii rasculati, cariin iunie arser5. Cladova, 186 el negociazá cu turcii, cafi-i cereau

Giurgiul si Turnul. 187 Hafiz-Ahmed de Vidin, un viitor

180 Ibid., p. 276-277, nr. CCIX =-- p. 277-278, nr. CCXI.131 V. ibid., 1112, p. 219, nr. CCXLV; cf. XII, p. 280, nr. CCCCXII;

p. 282, nr. CCCCXVII.182 Ibid., Supt. 111, p. 399, nr, CCIV; p. 404-405, nr. CCVII.133 Hurmuzaki, XII, p. 373, nr. DLXV1II.134 Walter, p. 43-44.185 Cronica Buze,stilor, p. 288, la data de 6 octombre st. v. La Walter,

p. 44-45, e vorba de trecerea lui Mihai clincoace de Dunare cu sese prie-teni, apoi cu 50 de cfdari si in sfirsit vine oastea. Se ciocnesc cu 500 de turcicari pradau.

186 Walter, p. 46; cf. analele sirbesti in Iorga, Studii i doc., III,p. 5. In ele se vorbeste 0 de lupta de la Calugareni, lingft o padure" in carese ascund romanii; cad Mustafa pasa de Bosnia si Hasan de Timisoara ;Sinan pierde doi fii i unul e prins; i trei begi se ucid. La Tirgoviste se lasaMustafa, voievod de Vucitrn, in Bosnia, cu trei begi, 6 alaibegi, 6. 000de ostasi, 54 de tunuri, 810 poveri de praf i de galbeni. In tot rfizboiul din1595 mor 30. 000 de asiatici i a1ti 20. 000 de turci.

137 Imbrachia et Giorgiovo et Bapale, scrie Mihai patriarhului deConstantinopol; Hurmuzaki, HP, p. 521-522, nr. LXXXIX; cf. si vol.XIII, p. 345 i urm.

237

insu0,

VIII

mare vizir, cata sä se foloseasca de prilej pentru a strecuraca domn pe la vadul sau pe Radu Mihnea, care plecase dinConstantinopol la 16 septembre. 188 Ahmed pasa de Silistra,fostul sangeac al Moldovei, era sa navaleasca la celalt capat.Facindu-se a urma dezbaterile pentru definitiva impacare,Mihai isi gateste tunurile si oastea. Trecind apoi la Nicopolel bate, intr-un atac de noapte, pe Hafiz si pe cei doispre-zece sangeaci, biruinta pe care Cronica Buzqtilor o expunepe larg si lamurit. 0 completam cu stiri din raportul trimesuluiimperial Gheorghe Sirmay. 189 Si din expunerea solului luiMihai. 190, in sfirsit cu note din analele sirbesti citate maisus. 191

Dumitru vornicul bate pe Dirstoreni", ia 1.000 de calarisi trimete steaguri la Mihai, in lagarul de la Caracal. Domnulinsusi trece Dunarea pre den sus de Necopoie", cu toatagloata" ce avea, afarl doar de cei 3.500 de voinici" suptaga Leca, pe cari-i dase de curind in ajutor lui SigismundBáthory. Nicopolea fu batuta patru zile cu tunuri,facindu-se si, la 10 octombre, o navala foarte mare". tnaintede a se intoarce, la 13, se trimeser5. cete care pradara la Sis-tov, Rahova, Florentin, Cladova, Taridal, Vrata, si Inca odata la Plevna ; alte cete ard Turtucaia, Rusciuc ; o garnizoanae asezata la Cornatel.

Intorsul se facu pe la Vidin, al carui bei, unit cu cel vecinde la Baia", 192 fu si el invins ; aici scapara Buzestii, Predasi Stroe, pe Mihai, caruia un turc ii infipsese sulita in pinte-ce". Se luarà si luntrile dunarene.

Dupa biruinta sa din urma Mihai urrna de-a lungul Dunariipina la Orsova, dar trecerea apei fu oprit5. zece zile de vintcu vihor", asa incit ea se facu prin douasprezece locuri, sinumai la 15 novembre st.n. Mihai se gasea la ospatul de iz-

188 Ibid., III, p. 524.189 Ibid., XII, p. 404 si urm.190 Ibid., p. 408 si urm.in Dupd acestea, Vidinul se rascumpär5. cu 80 de card de avere".192 Poate Novobrdo din Serbia, cu minele de argint.

238

binda din Tirgoviste, 193 Domnul insusi socoate la 13. 000numárul turcilor pe cari i-a bätut cu ajutorul luiDumnezeu."194 Haiduci si cazaci apucasera spre Dobrogea siMoldova, 2. 000 de oameni fiind la Braila i altii la Focsani.

Ceea ce urmeazd, rdzboaiele pentru Ardeal,marilelupte cuo,sti dupd sistemul apusean, deschid o nouci erd militard.

193 V. i cronica ardeleana a lui Szamoskozy, in Monumenta Hunga-riae Historica, Scriptores; Naima, p. 127-129; vesti venetiene dinPraga, Hurmuzaki, III2, p. 301 si urm. Un ziar, tiparit in Roma ibid.,p. 519-521 c1 lui Hafiz 18. 000 de oameni si 30 de tunuri i pe pasaCaramaniei ; Mihai lupta fiind dator, cum se va vedea, fata de imparatul

cu 14.000 de ostasi alesi", ori cu 10. 000 ca1b.ri si 5 .000 de pedestri,la cari se adauga apoi 15. 000 de bulgari"; aiurea, 30.000 de oameni; ibid.,XII, p. 406. El ar fi cistigat 28 de tunuri mari si 120 mici; ibid., XII, p.395. Cf. ibid. p. 401, 414-415, 417, 420, 431. Pentru Leca aga, albanezul,care pretindea ca el a ucis, in 1595, pe celalt pasl. al Caramaniei, v. ibid.,p. 1246-1247.

Scrisoarea lui din Caracal, 16 octombre; in Hurmuzaki, XII, p.411. Cf. Stavrinos, in Papiu, op. cit., I, care di 16. 000 de turci, cu 32 detunuri.

194

VOLUMUL II(de la 1599 ping in zilele noastre)

CAPITOLUL I

RAZBOAIELE CU MERCENARIALE DOMNILOR ROMANI

(1599-1611)

Luarea Ardealului (1599)

Tn octombre 1599 Mihai Viteazul trece in Ardeal ocupAintreg afarä de cetAtile exterioare, Oradea Mare, SAtrna-rul, Hustul, care rAmaserä in miinile germanilor dup5. re-zultatul fericit, dar smuls totusi printr-o luptA care n-a fostusoar5., cu trupele ardelene, mai putine la numAr i strinsein grabA, din elemente populare mai ales, nu profesioniste,dar de un spirit unitar si cu o insemnatI constiinta de superio-ritate.

Asupra acestei lupte de la elimber, lingA Sibiu, avemdestule mArturii contimporane, care se intregesc, armonizin-du-se, afarA doar de unele stiri cuprinse in cronica ungureascA,mai ales in forma ei mai tArzie (data de Wolfgang Bethlen, insecolul al XVII-lea abia), stiri care se explic5. foarte usor printendinta operei si prin caracterul pe care caut 5. deci sA-1 deamarii si hotAritoarei infringeri a nobiimii ardelene, n ceadintii lufitii fie care Mihai a dat-o in cimp deschis i irnpotrivaunei ogiri defirinse a se bate dufiii noile sisteme afiusene.

Este intäi scrisoarea lui Mihai insusi, al cartri cuprins eurmAtorul 1:

1 Iorga, Scrisori domne,sti, VAlenii de Munte, 1912, p. 97-98 (originalulin Hurmuzaki, p. 339, nr. CCLXII).

243

1i-1

1111,

Si-a razbunat in sfirsit o data maria ta jignirile de atiteaori aduse, nu stiu de ardeleni sau de craii lor, mariei tale siintregii Case de Austria, prin mine, la 28- ale lunii trecute,cu fierul. Caci grardinariul 2 Báthory mi-a iesit inainte la pa-durile Sibiului in cimp, cu toate rindurile terii, mai ales cuoaste de strinsura si taraneasca, neavind oaste cu plata. Si,pentru ca, dup5. ce prealuminatul domn nuntiu al Papei 3a staruit indeajuns, si de prisos, pentru pace intre cele doultabere gata acum de lupta, el n-a vrut cu nici un chip säplece din tara, desi era print intrat fara drept, si sa se dea inlaturi inaintea dreptului mariei tale, ci se lauda CI va cercanorocul cu armele. Ci eu, cu credinta in Dumnezeu, cel maimare razbunator al calcarii de juramint, si razimat pe drep-tatea mariei tale, rn-am luat la lupta cu el.

Si acela, despoiat de toata tabara lui,a fost pus pe fuga demine, cu toata oastea lui, nu fara mare durere a sufletului mieupentru risipa singelui varsat de la citeva mii de crestini, cazutide amindoua partile. Astfel, la 1 noiemvre, in ziva TuturorSfintilor, am luat in stapinire ca biruitor Bälgradul, Scaunulcrailor Ardealului.

Acestea am voit sa le dau de stire mariei tale prin chiarstafeta mea ; celelalte le voi face cunoscut mariei tale mai pelarg cu supunere in curind, prin niste fruntasi ai Ardealuluisi Terii Romanesti. Dumnezeu sa te tie la multi ani, maria ta,biruitor in fericire.In Bdlgrad, 4 noiemvre, anul Domnului 1599.

Al mdriei tale erb,MIHAIL VOIEVOD

Biruitorul recunoaste astfel cd armata ce-i statuse in fataavea caracterul unei multimi adunate in pripa de un printpe care nepriceperea lui politica si nedestoinicia lui militarail facusera sa fie surprins. El pomeneste interventia impaciu-itoare a nunciului papal Malaspina, in care ungurii vedeauun ambitios de inaintare, dorit a-si capata, si prin mijloculvalahului", favoarea imparatului german, si se adauge c5.

2 Ap. scria Mihai cuvintut: cardinal.3 Malaspina.

244

aceasta interventie, pe care, a doua 'para.', Mihai o si opri, tri-metind inaltul cleric, fara a-i ingadui sa se mai intoarca, indosul trupelor sale, unde el insusi isi lasase fiul, a fost chiarde prisos". Se vorbeste de somatia de plecare facuta unuistapinitor fara drept, caci, daca Sigismund incheiase o invoialacu imparatul cedindu-i tara, el nu putea s-o reia nici pentrusine cum totusi a facut-o si cu atit mai putin pentrutinarul cardinal Andrei, varul sau.

La sfirsit se anunta sosirea stafetei" romanesti cu vesteabiruintei.

Marturisirile acestui emisar, un popa Stan", le avem inmai multe forme, consemnate in rapoartele germane ale tim-pului despre batalia din Ardeal 4.

Mihai, spune solul, a simulat o expeditie peste Dunare casa scape de incunjurarea pe care i-o preg5.tisera, spre a se pu-tea mintui de dinsul si a incheia tratatul ardelean cu turcii,Andrei Báthory si domnul moldovean Ieremia Movila. A facutastfel in voie mari gatiri 5.

De aceea trupele se string la Bucuresti, si nu aiurea.Atit de mult izbuteste domnul sa insele pe acei asupra carorasta gata sa se rapeada, incit ei ii permit sa aduc5. de la ei, dinArdeal, secui, pe cari-i nemultamise adinc rapirea de sfatui-torii lui Sigismund a vechilor lor libertati ca ostasi terani.

0 data oastea strinsa cu acei haiduci unguri pedestri,unguri callri, cazaci, poloni in platose de cavaleri, cu aceiboieri si gloata de terani de care vor pomeni indata alte iz-voare ,el trece iute la Ploiesti.

Fara piedica, pe o vreme minunata ca de primavara, pesupt incil,timi fie care denainte se ingrijise a le ocupa, pentru anu se risipi, dupa stravechea datina, copacii codrilor batriniasupra lui 6, capitanul asa de iubit de ostasii sai, cu cari selegase si printr-un nou juramint, cerut tuturora, infra prinpasul Buzaului, poposind iarasi dupd alt izvor intai

4 Kurzes Verzeichniss aus dor wallachischem Abgesandten Relation,Hurmuzaki, MI, p. 339, nr. CCLXII; p. 340, 344 si urm., 364 365; 1112,p. 331 332.

5 tinter dem scheine als wann er iiber die Thanauw in der TurkenLand fallen wollte".

6 Ibid., p. 364-365.

245

in livezile secuiului Beldy, o rudd a domnilor munteni din nea-mul lui Mihnea voda 7, fiind chiar frate cu acesta. Era intr-ozi de marti , 9 (19) octombre.

A doua zi se oprea supt Brasov, unde ni spun insemnä-rile de cronica ale celor de acolo i se oferi intai supunereaconditionala, daca va invinge, pentru ca pe urmà sa se facainchinarea deplina. Ba inca se scrise cardinalului in aceastaforma, pentru a-I minti si mai mult: Toate sint in pace, darniste poloni se zice ca ar fi la Buzau ; ci nu stria.; iar, de vafi ceva, se va scrie" 8.

CIt statu Mihai in aceste parti, daca au fost, ca la Prejmer,pradaciuni, le-au fkut marturisesc tot ardelenii cete-lor sirbilor, bulgarilor, cazacilor, ungurilor Inii, dar nu dupaun ordin al voievodului, dorit, dimpotriva, de a face ca, inschimbul proviziilor datorite, populatia O. nu fie suparatäintru nimic 8. Aici se supun secuii, venind la el in numar deopt mii.

Se trece apoi prin Padurea Dracului, prin Feldioara, arsäin drum, prin Magherus (care nu scapa nici el), prin $ercaiasi Fagaras, unde este un conflict cu castelanii, prin Cirta, cuvechile ruine ale abatiei medievale, prin Gusterita. La 17(27) trupele lui Mihai se gasesc in luncile Sibiului".

Popa Stan n-a spus ori acei prin cari aflam zisele luin-au transmis c. oastea de capetenie s-a oprit aici, ca sàvie celalt corp de luptatori prin pasul Turnului Rosu. Cro-nica romaneasca a timpului un venerabil document de

asupra caruia vom mai reveni adauge, in forma eiscurta i precisä, insemnatul amanunt al intrarii, supt condu-cerea lu i Radu Buz(scu si Udrea Banul, a ostilor Craiovesi ale Jiului, cu ale Mehedintilor" 1°.

Aflam si din raportul muntean despre amestecul lui Malas-pina, care se prezintà in tabdra românilor cu doi fruntasi dinarmata dusmanului: Moise Székely, menit a fi peste putin el

7 Cf. Iorga, in An. Acad. Rom., XVIII, p. 58 Volgang Bethlen, Historia, IV, p. 347.9 Caci se jurase (Mihai) cã acestea nu se fac pe voia lui, dar nu poate

opri multimea de ostasi furiosi". Aiurea: Serium Voivodae mandatum utdesisterent". In al treilea loc: Neminem laendens, imo neque pagum, quiaalimenta dederant sufficientes" ; Chronicon Fuchsio-lupnio-oltardinum,II, p. 146 si urm. Cf. Trauschenfels, Fundgruben, p. 118.

1° Magazinul istoric, IV, p. 293.

246

limba,

insusi print ardelean, si Melchior Bogathy (din Bogata).I se anunta lui Mihai cá intre imperiali si Andrei s-aincheiat o intelegere. El raspunde ca n-o cunoaste, darin sinul lui" sint scrisori care-i poruncesc sa atace. Unarmistitiu macar i se cere : el il acorda numai pe noaptea de la17 (27) la 18 (28), si cind, a doua oara, Malaspina se prezintadin nou, il pune, in toate formele respectului, la poprealà.

Din rindurile unguresti insa si alte cuvinte veniserädupa trimesul romanesc decit aceste propuneri de impaca-re. Andrei, spune popa Stan, se arata gata sa Infrunte, cu citavea, pe ciobanul", pe pacurarul" cel nedestoinic in luptasi cu aceeasi laudarosie ca odata regele Carol Robert alUngariei fata de Alexandru Basarab al Terii Românesti in1330 sa-1 arunce dincolo de munti. Mihai raspunse ca-i vaal-51a ce poate pacurarul".

Cronicile unguresti afirma, intregind cunostinta acestordiscutii, ca s-au facut , de o parte si de alta, cu tot atit de pu-tina sinceritate, oferte, c5. s-au infatisat pretentii. Andrei, lainceput, ar fi cerut plecarea navalitorului, despagubiri pentrustricaciunile facute, incheierea unei nouä invoieli intre celedoug ten. Dupà ce se incheie armistitiul pe o singurd noapte,Székely si Bogithy ramiind ostateci de la unguri, iar de la ainostri mergind Preda Buzescu si Grigorcea logofatul, a douazi Mihai trimete aceste cereri : Andrei sa se supuie imparatului,A. dea o suta de mii de florini, sa nu mai vorbeasca de drep-turi asupra Terii Romanesti, sa uite tot ce s-a petrecut acu-ma II.

Lupta se incepe, dupä fireasca respingere a somatiei, prinatacul lui Mihai in strigatul, repetat in trei rinduri, de ISI4s,la ceasurile 9. Intr-o jumatate de ceas cardinalul, care, invesmint de purpurä, se asezase pe un deal ca sä vada rapedearisipa a barbarilor", intoarce calul si fuge, ca sa fie apoi ucis,in muntii dinspre Moldova, de ciobanii secui la cari cautaseun adapost. Ai lui rezistara. 'Dana la ceasurile patru. Erau,spune si emisarul muntean, in cea mai mare parte oamenidin popor strinsi in grab5." 12.

" Bethlen, boc. cit., p. 376-382." Maister Thail Landtvolkn in der Eill zusamben gebracht".

247

Vom vedea unde se poate afla nu intr-un izvor contem-poran si direct descrierea amanuntita a actelor din care secompune lupta. In versiunile povestirii preotului Stan searata numai cä voievodul avea la 30. 000 de oameni, iar car-.dinalul, abia 6.000, sau, cum se spune aiurea, 7. 000 8.000.Dintre acesti din urma. cad 2.927 numärati, iar o mie sint prinsi ;dintre ceilalti se socot 200 de morti si 200 de raniti. In prada segaseau patruzeci de tunuri.

Mai avem o descriere poetica populara a expeditiei in-tregi. Neprecis in ce priveste batalia Insi, vistierul Stavri-nos, reclamat de romanii macedoneni ca unul dintre ai lor, pre-zinta intrarea lui Mihai in Ardeal ca o adevaratä imigratiea unei natii intregi, avind in frunte pe domn cu familia luitoata si cu averile. Andrei somase cindva pe vecinul, pe va-salul" sau s5. plece, si el se supunea acuma poruncii, cautinddoar sa. treaca la imparatul, suzeranul lui cel adevarat. E pre-textul invocat de Mihai fata. de propriii s.i soldati pe cari

altfel a stiut indemne ispiteasca pentru a licistiga cel mai devotat sprijin.

Toat5. deslasurarea evenimentelor, planul lui Andrei,strimtoarea lui voda, trecerea muntilor i inaintarea precautain umbra lor, incaierarea decisiva, cu momentul in care un-gurii credeau cä biruinta apleacä de partea lor, se infatiseazascurt i cuprinzator astfel in graiul plin de vlaga al vechiicronici muntene 13:

Intr-aceia Mihai voda se veseli, i degraba trimise de-sistrinse oti1e, i purcese la Ardeal, asupra lui Bator Andreias.Trecind muntele, descalecara in luncile Brasovului i acolovenira toti brasovenii de se inchinara. la Mihail voda., cu da-ruri scumpe. Iar Mihai voda, dacA vAzu ca i se inchinAcetatenii, se veseli i trimise la Radu Buzescul si la UdreaBanul, s. sara i ei cu toate ostile Craiovei si ale Jiului i cualte Meheclintilor, s. iasa cu ele inaintea lui Mihai voda,catre luncile Sibiului. Iar Bator Andreias, dacä intelese deMihai voda. ca au intrat cu toate ostile in tail in Ardeal, eldegrabá strinse toate ostile i purcese si el catre Sibiu impotrivalui Mihai voda, i facu sant, si razima oastea lui Bator An-

Magazinul istoric, IV, p. 292-294.

248

si

si sa-i si sa-i

0

dreias de catra zidul cetatii Sibiului. Iar oti1e lui Mihai vodaInca se strinsera toate i toti boierii, i pusera tabarä la sat laVestim. Deci, cind fu la octomvrie 17, miercuri, se aratarastrajile kr, si sa vazura oti1e unele cu altele. Iar daca vazuBator Andreias cum Mihai vocla este gata de razboi, el foartese ingrija tare, si voi atuncea sä se sfatuiasca de pace. 0 ! ne-priceputa minte omeneasca, citä vreme fu de a tocmi tara,si a face pace, si nu vru ; ci vru sä tocmeasca cind nu fu nici deun foks ; ca, trimitind unii la altii pentru pace, iar mai marevrajba facura, cá, claca se vazura oti1e, ei navalea spre sfada,si pace nu putura tocmi, ci se gatira si se lovira unii cu altii, laoctomvre 18, joi. Fu razboi tare pang seara, i facura Inca a-iinvinge Bator Andreias, cu ungurii, dar apoi birui Mihai voclacu muntenii ; si mult singe se varsa si multe trupuri ramaserape cimpii Sibiului. Bator Andreias, daca vazu perira voi-nicii si se sparse oastea, si fu izbinda lui Mihai vocla, el tare in-cepu a blastama pe Ieremia vocla, cad scorni pe Mihai voc15.asupra-i, de-si puse tara i craiia, si se alese cu putini voi-nici i pleca a fugi sa scape in Tara Leseasca. Deci dobindiMihai vocla Scaunul de craiie si tot Ardealul i toata TaraBirsei si toti secuii. Deci sezu Mihai voda in Scaun in Balgrad

Octomvrie 26, intr-o zi luni".Un om imparatesc, trimes de mult, Inca din vara, de ca-

pitanul din Satmar, Mihail Székely, pentru a vedea ce se pe-trece in Tara Romaneasca, roan Darahi, a lasat si el Inca opovestire, care intregeste simtitor pe celelalte 14

Darahi admite ca Andrei somase la plecare pe vecinul sauprin Toma Csomortány.

Mihai fusese, de altfel, instiintat din vreme ce primejdieil paste. Secretarul sau de ungureste, sirbo-roma.nul ardeleanJoan Rat, caruia era sä puie, in Ardeal abia, s. i se taie miiniledin cot si picioarele de la genunchi, destainuieste imperialilorce vrea valahul". Se opresc solii lui intorsi din Praga, PetruGrigorovici Armeanul si *tefan Petnehazy. Acesta lasa sà i seiea scrisoarea arhiducelui Matthias, cel dintai inghite ravasulimparatesc.

Se fac deci acele pregatiri, perfect ascunse, pentru a pre-veni pe dusman prin ofensiva. Se simuleaza atacul peste Du-

" Hurmuzaki, HP, p. 423-424 0 apoi p. 427 0 urm.

249

cA-i

rare ; se vorbeste de corabiile dunarene ce se vor lua. Se dau20. 000 de galbeni secuilor.

Cardinalul cearca sg inlature o lovitura care-i pare aveni numai de la imperiali, de la Basta, capitanul din Un-garia Superioarg, din Casovia. Mihai e rugat prin seful sirbGheorghe Palatici sg dea atestatul de credinta cresting, carear putea sä impiedice actiunea. El se si clg., dar trimesul areordin sá nu mearga mai departe decit Casovia. Cind va venialt emisar ardelean, Pancreatiu Senyey, el va fi primit noap-tea in tabgra de la Ploiesti, pentru ca tot noaptea sg i se deadrumul.

Izbitura cade fulgerator. $i de la cei dintgi pasi se aflg. do-vada Incercuirii plg.nuite ; scrisoarea lui Andrei cgtre Teremia:sg vie la Oituz, cu moldovenii si cu cazacii.

Raportul lui Darahi urmgreste acum pe Mihai si oastealui. $i el descrie aceastá oaste, pe care altfel n-am cunoaste-o,printr-un izvor de intgia ming.

1.100 de ostasi unguri, 1.000 de pedestri si calari, 23.000de lefegii, pedestri si calari: sirbi, cazaci, moldoveni, 8. 000 dehaiduci. Apoi rosii de tara, foarte frumoasg oaste" , aleatuitatot din boieri 16. In sfirsit, afarg de secui, de boieri, de gloatg

de parcg venise toatg românimea", afarg de cei 6. 000de haiduci sositi cu Baba Novac prin Turnu Rosu 16 ,

ciucile (machokas, in textul latin), cu arrna lor caracteris-tica si cu suliti.

Mihai li-a promis leafa pe patru luni. Se adauge ca, vor-bindu-li, li-a spus cg. pang acum au fost cutare si cutare",iar de acum vor fi domnul cutare si domnul cutare". $i era,asigurg Darahi insusi, atita iubire a ostasilor pentru el, incitungurii stgteau gata sg atace in numele lui Tara Ungureascg,in care li se aflau femeile, copiii, parintii 17.

Pentru a cistiga pe ardeleni, chemindu-i in tabgra sa,voievodul vorbeste de Andrei ca de un uzurpator, de el insusi

15 Pulcherrimum item rosonum, ut ipsi vocant, exercitum universi-tatis boieronum".

16 Betklen, IV, p. 366.17 Nam tantum in iis amorem sui fecerat, ut, in gratiam eius, unus

in militibus non erat qui vel contra patriam charissimam, ubi potioriapartis suorum rnilitum, Hungarorum, coniuges, liberi, parentes et bonaerant, non libenter arma sumerent".

250

mci-

ca de un chip imparatesc". Caci eu, Tara Româneascatoate sintem ai mariei sale ; ce vrea, faca deci ca cu al sau ;ba chiar, daca asa va fi vrind maria sa, s. le dea i un tigan,numai sä caute a fi de folos pentru crestinatate".

Asupra luptei insesi Darahi (IA si el amanuntul ca de douaori oastea voievodului la aripa stinga a fost pusa pe

Ni s-a pastrat si o stire despre rasunetul pe care 1-a avutla turci expeditia lui Mihai. Aflam astfe118 ca vestea tri-measa la Constantinopol de Mahmud Satirgiul arata fuga" luiMihai in Ardeal cu 15.000 de ostasi i patruzeci de tunuri,fard a se sti in ce directie. Pentru a-1 opri, cardinalul Andrein-a putut stringe decit doar 4.000 de calareti.

vedem pe urma si in ce fel infatiseaza voievodul insusitrecerea muntilor, printr-o scrisoare slavona, indreptatä,probabil, catre marele vizir. El ofera pace turcilor, dad. TaraRomâneasca unde va expedia indata trupe cu nobilii arde-leni Moise Székely, Senyey, Bodony, Sibrik in frunte elásata fiului sau. Deci el intelege sà ramlie in Ardeal, si sespune apriat in raportul venetian, care da impresia prcdusa deneasteptatul eveniment in cercurile Portii: cucerind el cu sabialui acele provincii ale Ardealului, ajunge a li fi acuma domnneatirnat" 19 La Constantinopol era temere ca nu cumva birui-torul th atace Buda.

Din partea ungurilor infrinti stirea imediata lipseste. Laciteva zile numai (20 novembre), Sigismund Forgách scrie dinCluj, care se supusese acuma, mdrturisind Ca dupa ruperea le-gaturii dintre elementele ostirii lui Andrei, multi dintre ostasinu s-au oprit nici la Balgrad, nici la Cluj, ci mergea care unde-1duceau ochii". Tar in ce priveste rezistenta locala

si din cauza ridicarii, pretutindeni, a teranilor romanicontra apasatorului stapin de pana atunci 29 acela eramai bucuros care putea mai curind sa-si piece capu-naintealui". Stapin pe o armata de 25. 000 de oameni, Mihai nu in-timpina nicaieri un dusman. Prada e asa de mare, incit pentru

Hurmuzaki, p. 531 (raport venetian din 13 novembre), i IV2,p. 440-441.

Avendo egli conquistato colla sua spada quelle provincie dellaTransilvania, ne vine ora ad essere liberi padrone", (ibid. III', p. 533).

20 V. Iorga, Istoria ronuinilor din Ardeal, II, capitolul respectiv.

251

si

imposi-bag

si

1111,

.

a o duce au trebuit douazeci si doul de cara de povara. i elstie sa-si intrebuinteze succesul: Tara Romaneasca o pazestecu unguri, iar Ardealul cu romani, ceea ce e foarte cuminte".Opozitia se reduce la protestarile murmurate ale nemesilor,cari ar vrea mai bucuros, in numele imparatului, o sluga dincele care fac focul la Curte" 21.

De o mare importanta e raportul cardinalului Malaspi-na 22.

Prelatul roman, foarte ingrijit sä puie in relief propria sapersonalitate i sigur de talente diplomatice extraordinare,arata intai, in chiar cuvintele latinesti care au fost intrebuin-tate, ce i-aspus la inceput cardinalul : Nebunul asta se gindestes. fuga, dar eu n-o ingadui, si nu ma indoiesc cä voi sf5.-sia pe cinele acesta" 23. Andrei provoaca pe Mihai, vorbindu-ide imprejurarile nasterii lui, dintr-o legaturá pe care biserican-a binecuvintat-o [...].

Mihai, din .parte-i, rabda, el astepta la loc tare, pesecui, zice legatul, desigur insa ostile oltene. Nu-i pasä de pa-gubele suferite de ai Ai in citeva harte fara insemnatate. Incurind, la venirea ajutoarelor, si cardinalul vede c. s-au camschimbat lucrurile" 24.

Atunci incep staruintele pentru impacare ale trimesuluipapal, care e primit in tabara romaneasca de o suta de ostasicu sulite i apoi de Mihai incunjurat de toatá Curtea, 1.000 deoameni calari. Se dau toate indreptatirile voievodului pen-.tru intreprinderea lui. Nu se uita indemnul la plecarea din taralui de mostenire, pe care, de la inceput, i-1 dase raul vecin.Se arata si scrisorile prinse catre Teremia, intarindu-se astfelin doua puncte esentiale spusele lui Darahi. Malaspina arenaivitatea de a crede cá romanul ar pleca daca i s-ar da osuma oarecare de bani. Ba poate ar fi trecut la imparatul,cum si alt izvor o spune, reproducind cuvintele de inselare alelui Mihai.

21 Hurmuzaki, MI; p. 360-361.22 Ibid., HP, 511 si urm.23 Iste nebulo meditatur fugam, sed ego non permittam, et non dubito

me devoraturum istum eanena".24 Mutatosi un poco la faccia delle cose".

252

sa-i

Lupta ar fi inceput cu sfidarea artileriei ardelene, care tragede trei ori in plin. Cavaleria lui Andrei izbuteste a pune in ne-orinduiala oastea româneasca, pe care Malaspina ar fi vazut-ocu ochii lui fugind pana la curtea voievodului insusi" 28. DarMihai, cu 3.200 de cazaci, poloni si secui, restabileste situatia,cu cea mai mare vitejie i indrazneala, prin pericolul la cares-a expus" 28 Kornis tradeaza atunci la Mihai : e prins" ade-Ca, nu fara banuieli asupra credintei sale. Andrei fuge, mai a-les ca, desi artileria-1 apara in fata, sibienii nu-1 sprijinä cutunurile lor din spate.

In sfirsit, legatul asigura ca dup5. lupta Mihai i-ar fi cerutmediatia i ar fi revenit asupra cererii, aflind de fuga cardina-lului. Aceasta trebuie sa se inteleag5. doar in sensul ca el acrezut un moment in putinta unei a doua lupte, pe care voias-o eviteprin mijloace care-i reusisera i panà aici ca sa incurcepe vrajmasi.

In afara de notele contemporane ale sasilor scurtesincere versiunea ungureasca a luptei de la *elimbär s-ainchegat mai tirziu numai pentru ca, dup5. Simigianus, dup5.Szamoskozy i dupla alte izvoare, poate, sa se prezinte, comple-

si in cele din urma amanunte, pe paginile compilatorului dinveacul al XVII-lea, Wolfgang Bethlen.

La Mihai erau trupele pe care le cunoastem : se adause-sera 1.200 de cazaci, reveniti la dinsul dupa ce trecusera ladusman 27. El aseaza astfel elementele disparate ale puter-nicei lui ostiri: la stinga Baba Novae cu haiducii, la dreaptasirbii cãI.ri, la mijloc Gheorghe Malcó cu ungurii. Pe 1ing5. ca-zaci, Mihai are cu el foarte multi calareti români 28, Curtea,falanga", linga voda, o mie de secui ca straja, boierii (rosii,rnaciucile) si, fireste, in fund gloatele.

25 Et io, che era presente, non solo vidi fuggire la fanteria e la caval-leria, ma anco i carri che portavano le artiglerie e la supellettile di Michele egl'istessi cavalli che erano riservati per la sua persona".

28 Con grandissimo valore e temerith, per il pericolo a che egli s'es-pose". El ar fi avut 48. 000 50. 000 de oameni (27. 000 de elita), iarcardinalul, 15. 000 16. 000.

27 Trauschenfels, op. oit, p. 51.28 Ingens Valachorum equitatus" ; Bethlen, IV, p. 396 §i urm.

233

tä

si

Cit priveste fortele cardinalului, ele se compun din o miede calareti ai lui Moise Székely, de abia trei sute de poloni (ca-valerie grea cu platose), din pedestrii oraselor sasesti, dincei sase sute de soldati alesi ai albastrilor", din calaretii gar-dei si din contributia comitatelor. La acesti unguri se adaugain ultimul moment trupele, in mare parte romanesti, ale Ba-natului : din Lipova, din Inau, din Lugoj, din Caransebes,(si cu Francisc Lugassy, Lugojeanul, nobil cu nume maghiari-zat) i secuii din partile Ariesului i Murasului: romanii seafla i ei tot in acest centru al ostii, catre pazeste pe cardinal.Pentru a se micsora rusinea zdrobirii, se afirma ea din cei9. 000 de oameni abia 5.000 erau soldati adevarati. 29 .

lath; acum in ce fel se desfasura lupta. Doug cohorte poloneincep, din lag5.rul românesc, atacul, pe cind tunurile lui Mihaitrag, dar rau, peste capetele dusmanilor. Indatä desertiunise produc din partea ungurilor. Trece la Mihai si romanul Da-niil Zalasdy, crescut in familia Török. Haiducii lui Baba No-vac dau o puternica lovitura, pe care o raspinse Lazar Ist-van.

E acum rindul ungurilor lui Makó, din centru, cari stir-nesc companiile lui Lazar, ramas insusi pe cimpul de lupta.Moise Székely incearca un contraatac, fara succes. NumaiPetru Huszár opreste debandada. La izbitura lui trebuie sáintervie Mihai insui, deci partea romeineasth a cWirii. La ve-derea navalei lui ca la Calugareni in sufletul generaluluiinsusi al lui Andrei, acum fugar, se petrece procesul de soya--ire care-1 mina, pe acest roman de singe (Cornis) linga steagu-rile romanesti.

De fapt, lupta era astfel cistigata. Dar desperarea da pu-teri sefilor ramasi credinciosi cauzei cardinalului. Pe Rugg Moisesi Huszár se string in aceasta falanga a ultimei sfortari unStefan Tahy i alt roman de singe, care fusese si auxiliar aldomnilor nostri, Andrei Barcsai (Birseanul). Izbutesc a p4-trunde pang la tunurile lui Mihai si a le prinde. Romaniiaripa stinga a ostirii se retrag pe un deal paduros. De aiciporneste sarja cavaleriei polone, si la vederea ei poloniilui Andrei se desfac din rindurile ungurilor. In zadar la

29 Ibid., p. 389 i urm.; Szamoskozy, Ed. Academiei Maghiare, III,p. 324.

254

apusul soarelui Nagy face s5. se dea o ultima salva de arti-lerie, in semn de sfidare. Ni se vorbeste si de sfaturi in timpulnoptii, ce privesc la posibilitatea unei revanse. Ce-a fost atuncini-o spune Forgach.

Ca informator ardelean trebuie relevat si anonimul pecare Sincai 1-a 0:sit in colectia de manuscripte a lui Hevenessi.

Foarte precis, el cunoaste o solie din 25 septembre a luiMihai catre cardinal (vistierul Damian si alt boier) pentru a-icere sa fie lasat a trece prin Ungaria catre implrat, apoi o altasolie, a lui Mihalcea banul si a lui Gheorghe Rat.

In ce priveste lupta, iata cum prezint5. el oastea cardina-lului. In prima linie, 1.000 de calareti ai lui Moise Székelysi lui Toma Csomortany. Apoi, la aripi, 1.600 de pedestricu tunuri. La aripa dreapt5., Francisc Török, la stinga, LazarIstvan si pedestri din Brasov. In alt rind, cllaretii lui StefanCsaky, lui Petru Huszar, lui Stefan Tahy, lui Zalasdy si luiBogithy. Apoi oastea comitatelor, comandata de Senyeysi Tholdy, Ravazdy, Bodony si Baltazar Kornis. GasparKornis si Sibrik comanda curtenii, in numar de 2. 000 ; laaripa, alti 2.000 de pedestri, la spate, alti 600. N-ar fi fost, detoti, mai mult ca 9. 000 de oameni.

Moise ataca ; in asalt piere Lazar, vechi ostas al regeluipolon Stefan Báthory, Kolbas (romanul Calbaza din Urmenis)si altii. Nobilii, Curtea duc mai departe atacul biruitor. Mihairestabileste lupta. La dinsa nu mai iau parte insa Moise siBenedict Mindszenty.

Asa s-a luat Ardealul de Mihai 30

IILupta pentru Moldova

Cele spuse asa cum le-am interpretat de nunciul Ma-laspina despre grija lui Mihai ca nu cumva sa afle si dupa vic-toria lui o nouá oaste ardeleana, caci cardinalul Andrei li opu-

30 Notam §i cifrele gre§ite ale unui prejmerean despre pierderi (Quel-len der Stade Brass6, V, p. 434) :2.040 de romani, 3.027 de unguri, 350de s4.

255

sese numai o parte din puterile ce putea stringe, se adeverestesi prin anumite constatari, culese in cronicile unguresti, despreprezenta la Odorhei a sirbului Palatici, si mai ales despre ex-peditia de prada in Ardeal a lui $tefan Bocskai, viitor print alterii si chiar rege al Ungariei r5sculate contra imparatului,care inainteaza cu 2.000 de haiduci, prada satele Gilaul, maiveche resedinta princiara, Fenes, precum si Manasturul sisuburbiile propriu-zise ale Clujului 31.

Facind intrarea in Alba Iulia si stralucitorul sau triumf,dupä datina neamului sau mai mult decit dupa datina teriicucerite, Mihai se grabeste a merge la Brasov (28 februar) 32,pentru a primi aici de la trimesul sultanului, aga Huraia,un steag pe care avea tot interesul s5.-1 considere ca insemnindinfeudarea cu provincia turceasca a acestui Ardeal; Petrascufu infeudat deosebit cu Tara Româneasca. Cu acest prilej,pentru a impune turcului, ca si sasilor, domnul dadu un sta.-lucitor spectacol militar, insirind 7. 000 de oameni si facindsa se dea cu tunurile la sosirea agli. La 16 mart 1600 el seintorcea in capitala lui 33.

Ostile cele multe se gaseau impartite in cvartire, pe soco-teala nobililor si a oraselor, si, cum bani nu soseau de la totdea-una pretentioasa, dar si totdeauna ieftena Vienä, mercenariiisi luau, pe Rugg intretinerea neapOrata, si ceva din solda ne-platitä, crescindu-se astfel nemultumirea, provocata si deatitea alte motive, contra cuceritorilor. Daca secuii fuseser5.indat5. trimesi acasa, gloatele Mr fiind cel mai neastimparatelement de tulburare contra nobililor de oriunde, daca se li-centiasera si contingentele comitatelor, 1. 500 de unguri ier-nau in Tara Birsei, cazacii erau la Uroiu, linga Deva, sirbii prindeosebite locuri, pe la mosii ; Mihai pastrase pe lingä sine nu-mai o parte dintre români, pe cei o suta de beslii turci si penaimitii cei cu doi ori trei cai u.".

31 Bethlen, loc. cit., p. 439, 462 465.32 Czack, in Quellen der Stadt Brass6, V. p. 377.33 Symigianus, p. 208 209; Quellen der Stadt Brass& V, p. 286-288;

Trauschefels, p. 118-119, 152.34 Duorum ant trium equorum stipendiarios" : Symigianus, p. 200

203. Cf. si Bethlen, loc. cit., p. 491-495.

256

0 lista: de plata scrisä in româneste ni arata intreaga corn-pozitie a acestei

Ea cuprindea pe cazaci : ai lui Branetchi, Valaoschi, Oce-salschi i Rastopcea: 2.917 calareti, cei pedestri 18; ungurii luiGrigore Makó, 916 calareti ; rnoldovenii lui Mirza Anghelachisi ai hotnogului Lupul, 1.452 caldreti ; sirbii lui Petco Si Neculacapitanii, 1.608 calareti ; beIiii sirbi ai lui Marco hotnog, 40 decalareti ; drabantii lui Jivco Rosul, Mirda Janos, Nedelcó siRadul capitanii, 4. 000 de pedestri, si ai lui Jivco Negrul,Miclaus capitanul i Durnitru hotnogul, 2.010 ; tunarii ceivechi ai lui Mihai, cei ai lui Andrei drabanii de la Poarta"drabanii unguri" 200 , ai lui Francisc Thriry ; cei 120de calareti ai lui Sibrik si Ivan Brancovici, plus comiseii,steagarii, sichireasii" de la tunuri, satirgiii, sichireasii de laleagane" i altii, de cei cu lefi marunte" 35.

Desi aspru cu toti oamenii sai ca Tudor Vladirnirescumai tarziu, si cu acelasi rezultat final fata de vitejii jafului,desi era in stare a osindi pe cineva ca la Brasov, pe urmkin iunie pentru niste cirese furate, Mihai trebuia s. cratetotusi pe acesti aspri i dezrnatati profesionisti ai razboiu-lui, avind nevoie de ei pentru expeditia pe care o pregateain Moldova.

Ce voia el acolo ? Singura pedepsirea unui vechi dusrnan,razbunarea, cum a pretins, a uciderii, a tragerii in teapa,de Ieremia Movila, a vechiului sau tovaras contra turcilor,Stefan voda Razvan36, ocuparea unei teri spre care-I indemnainstinctul lui de roman? Se tare el mai mult cleat atita.

De atita timp, el avea legaturi cu cneazul din Ostrog,Constantin Vasile, ortodox, intretinind relatii cu bisericagreceasca din statele sultanului odata fusese pe acolo Ni-chifor Dascalul, ucis de poloni pentru uneltiri politice, iaracuma sosise abia Chiril Lukari, vicariu patriarhal la Cons-tantinopol, ocrotitor al dascalilor de greceste, ca acel Pala-

85 Analele Academiei Romane, XX, p. 468-469, Cf. ibid. p. 471-472.36 Se socii sui, Stephani, mortem, Vaivodae moldaviensis, armis

ulturum"; Synngianus, p. 203.

17 Istoria armatei rornanqti c. 674 257

ostiri.

med, cintaretul lui Mihai insusi37, i, mai presus de toate,dusman ascuns al regalitatii polone, catolice38. Prin acestprieten firesc al actiunii sale, marele ostas se intelesesespune un izvor contemporan, reprodus de Beth len ardelea-nul si cu altii multi can erau in Po Ionia de legea rasa-riteana". Si nadejdea lui era sä desfaca unitatea, factice,a acestei Polonii incarcate de tinuturi rusesti i sa atragala sine partile cu care avea ca legatura religian. In corn-plotul care nu si-a produs rezultatele ultime, dar de existata existat Mfg indoialä, intrase cumva i acel nou stapinitorde la Moscova, acel rival al regelui polon, care era BorisGudunov, uzurpatorul de pe tronul rusilor rasaritenin.

Si fall de Ieremia se intrebuinta acelasi sistem de inse-lare ca si fat5. de Andrei Bathory. Un agent apusean allui Mihai merge, in mart 'Inca, la Curtea domnului Moldo-vei, pentru a propune o casatorie intre una din fetele aces-tuia i intre Nicolae voda Petrascu, fiul lui Mihai i inlo-cuitorul lui in Tara Româneasca. Si, stiindu-se cá Sigismund,fostul print ardelean, e la Suceava, unde petrece cu pomp5.

zgomot, i s-ar fi vorbit si acestuia, insurat cu o princi-pesà austriaa, de eventualitatea unei casatorii cu Florica,fiica voievodului41. Inca din mart-april regele Poloniei stiade pregatirile lui Mihai si, plingindu-i-se de dinsele, el aflade la acesta Ca se simte primejduit prin uneltirile la Poartaale moldoveanului si ale lui Ioan Zamoyski chiar ; doi soli

37 Despot Voda petise pe copila de sapte ani a lui Constantin Iorga,Nouveaux materiaux pour servir a l'histoire de Jacques Basilikos l'Héraclide,Bucuresti, 1900, p. 60, nota.

" Cf. si Hrusevschi, Culturno-nationalni ruh na Ucraini v XVIX VIIvite, Chiev-Lemberg, 1912, p. 89 si urm.

" Inclinari ad se complures qui in Polonia religionis graecae erant,non ignoraret. Et non unius aut alterius provinciae inde iactura timeba-tur, sed totius regni Poloniae eversio, cum non obscuris argumentis appa-reret Michaelem regnum petere" (Bethlen, loc. cit., p. 499). I s-a atribuitlui Mihai i intentia de a se face rege in Ungaria: Ad cuius coronam aspi-rabat et cuius potiundae spe (regis nomine interdum ab assentatoribus voci-tan et ab Ibraim Bassa regis tituli salutari gaudebat) veheretur, primaopportunitate invaderet": Symigianus, p. 209.

4° Ibid.Trauschenfels, op. cit., p. 154 155; Quellen, V. p. 288.

258

1

si

a

poloni mersera in Ardeal cu doleante in aceasta privinta".ai acum acelasi Mihai venea cu asigurari asa de formalesi cu asa de magulitoare propuneri... Orice ar fi crezut Iere-mia, el fu prins total nepregatit, aflindu-se insusi in Troths,la nunta unei rude".

Expeditia moldoveneasca porneste la inceputul lui mai,cu un numar de trupe românesti si secuiesti", care se poatesocoti numai, intrucitva, dupe: plingerile bistritienilor contragreutatilor de cvartiruire". Se inseamna acolo trecerea inMoldova a secuilor Murasului si a haiducilor, in numar de6.000, a sirbilor lui Petcu Odobasa, 1.000, a ungurilor, polo-nilor i cazacilor cu Moise Szekély, 3.000; orasul a dat 2.000de oameni cu vornicul Drago46. Tri fruntea trupelor ungu-resti stäteau cei mai influienti si mai respectati din sefii lor,un atefan Csaky, impunator batrin, i viteazul Moise Sze-key, apoi Pancratiu Senyey.

Acestor ostasi numerosi si deprinsi cu biruinta domnulMoldovei nu li putea opune neavind oaste propriedecit cele citeva sute de poloni pe care i le lasase linga din-sul acel ocrotitor care-I asezase in Scaun la 1595, puter-nicul, hotaritul si priceputul cancelariu i hatman al Polo-niei, roan Zamoyski. 200 de calari poloni trimesi in cerce-tare fura taiati. Cei ce pazeau Suceava nu vor intirzia s-opredeie47.

Cronica româneasca, si mai sus citata. (a Buzestilor), po-meneste o lupt4 la un loc, anume Jastea", un razboi mare,oarecita vreme", in care multi moldoveni Si leasi perira".Deacii moldoveanii deadera dosul a fugi, i 1eaii asijderea,pang se apropiara de cetatea Hotinului. Deacii iar se opriraa da rdzboi. Mihai voda. Ii pripi. Ei, daca vazura ca vor

42 Hurmuzaki, Supi., p. 583-584 (nr. CCCXI). Cazacii lui Proco-pie Saracovici se jurau regelui ca n-au de gind sa primeasa ofertele muntea-nului ; ibid., p. 586-587, nr. CCCXII.

43 Cf. Symigianus, p. 203." Ar fi fost cu Mirza 6. 000 de calari i pedestri ; ibid., p. 20744 Hurmuzaki, XII, p. 955, nr. MCCCL. Cf. Symigianus, p. 203." In iarnf. statusera. 500 de beslii, 2.000 de sirbi, 200 de oarneni ai

lui Francisc Lugassy, 400 de cazaci." Pentru predarea ei de Stanislas Trezka, Szamosközy, III, p. 286.

259

IP,

peri, toti citi scapara se inchisera cu Ieremia vela'. in ceta-tea Hotinului"48.

Lui Ieremia, deci, nu-i ramase decit sà ia ca fugar dru-mul Hotinului, unde stia ca-si poate afla scaparea, si salase in urma a se pustii complet pamintul terii sale, asaincit, de fapt, citeva zile, ai lui Mihai trebuira sä se hra-neasca numai cu buruieni49.

In scrisoarea lui de la 3 mai, data Inca din Suceava,Ieremia Movila anunta ca o parte din oastea dusmanuluisau e la Brasov, voievodul insusi gatindu-se a veni intr-a-colo pentru a intra pe la Oituz, pe cind ua din despar-tirile armatei lui va patrunde pe la Bistrita si Ceremus,lax alta, cu Nicolae vocla Petrascu i tutorii lui, pe vadulRimnicului". Peste trei zile cererea de ajutor catre poloni,facuta noaptea, e desperata. Tar la 18 din aceeasi luna Ie-remia recunoaste retragerea, infringerea in cursul ei si opri-rea in Hotin, dupa dorinta celor din jurul sau, desi el in-susi ar fi vrut sä tread. la Camenita51.

Din partea lui, Mihai era la Prejmer, cu 5.000 de oameni,la 2 mai ; la Brasov, in ziva urmatoare. La Risnov, 3.000de oameni din avangarda pradau. Fara z'abava, voievodulse indreapta spre granita, pe care o trece pripit, cu 2.000de ostasi, dupa 6 mai52. La 11, il vedem scriind din Roman,cu vestea ca ostasii mor de foame"53.

El nu merse insa pina la Hotin, spune Ieremia, ci seretrase la o mila inainte de puternicile ziduri, cu douaspre-zece tunuri54, làsInd, ca pentru asediu, 2.000 de pedestrisi 200 de calari55. Pina la sfirsitul lunii i acestia erau säse retraga, fara sä fi asteptat venirea tunurilor grele,

48 Loc. cit., P. 297.4° Hurmuzaki, P. 595-596, nr. CCCXVIII. V. i mai jos.5° Ibid., Supt. 111, p. 595-596, nr. CCCXVIII. Dupa Constantin Ca-

pitanul (ed. Iorga, p. 94), trecerea lor se face pe la Focani.51 Ibid., p. 597 qi urm.52 Quellen, V, P. 288-289 = Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinurn,

II, p. 155 i urin. La 6 (16), dupa cronica romineasca. (Magarinul istoric,IV, p. 296).

" Hurmuzaki, XII, p. 900, nr. MCCLIV, Cf. P. 920, nr. MCCLXXXIII ;Platter von den Paumen".

54 Ibid., p. 942, nr. MCCCXXIII.55 Ibid., Supl. , P. 604, nr. CCCXXIV.

260

Sup/.,

si

IP,

Zamoyski se intreaba daca nu e o cursa pentru ai säi, dacanu se cauta un alt vad sau daca, in sfirsit, nu s-a ivit vreoprimejdie in Ardea156.

Iata cum biruitorul expune insusi biruinta sa. Intr-oscrisoare din Suceava, 16 mai, el vorbeste asa catre comi-sarii imperiali: Va. instiintez ce bun noroc mi-a dat Dum-nezeu: spre binele crestinatatii si spre folosul imparatuluiam luat tara aceasta cu ajutorul lui Dumnezeu. Mai maredusman decit acesta n-am avut. Dumnezeu mi-a dat tarain mina". Iar la 20 mai, de supt Hotin, unde cistigase luptala 25, stind acolo patru zile", el adauga cele ce urmeaza:Moldova, care a fost razvratita de la un timp incoace fatade crestinatatea intreag5., am luat-o, slava Domnului, azisupt stapinirea noastra. Pe domnul ei, Ieremia \ma cutoata oastea lui, 1-am gasit peste Nistru, batutu-1-amtrecind in Tara Lqeascii58, cea mai buna parte din oastealui s-a inecat in apà, cu care era si printul Sigismund, darsi el noaptea, cu toata primejdia ce ameninta pe multi, afugit dincolo de riu. Care izbinda s-a cistigat pentru Dum-nezeu, pentru crestinatate si pentru noi. i dumneavoastrainca s5. vä bucurati, s5. multamiti lui Dumnezeu. V. damde #ire cá, rinduind o#ile la hotarele terii, fara nici o zabavasi noi vom veni in mijlocul vostru"59.

De la Hotin, Mihai merge la Iasi, capitala cea noua aMoldovei. Aici tine, la 2 iunie, sfat cu boierii, Ii pune lajuramint, aseaza ca loctiitor pe Marcu voda, fiul lui PetruCercel, i deci propriul sau nepot de frate, Ii dä ca sfetniciprincipali pe banul Udrea, pe vistierul Andronic Cantacu-zino, pe Sava armasul i pe Negre spatarulu, i, in acelasitimp, cauta lega tara, dind scutire de bir pe mai multiani locuitorilor din fidrtile fircidate, cu indatorirea de a face

56 Ibid., p. 603 i urm.57 Ibid., IV', p. 72-73, nr. LIX. Cronica Buze,stilor spune cã Mihai

voda incepu a bate cetatea, i o batura trei zile , iar daca vazu Mihai vodaca nu o va putea sparge puse paznici Imprejurul cetatii j se inturna InMoldova, In scaun, in Ia0"; p. 297.

58 La Bethlen, IV, p. 498-499, se pomeneste o incursiune In Pocutia.59 Ibid., XII, p. 909, nr. MCCLXIII), 912 (nr. MCCLXIX).60 Cronica Buze,stilor, p. 297.

261

si,

a-si

luptd de ostcqi. Baba Novac, cu sirbii, e trimes, la 4, s5. ocupep5.rtile de jos, smulse nu de mult timp de la turci, tinutu-rile Benderului, Chiliei i Cetatii A1be61.

/ndat5. dup5. aceasta, la 24 iunie era Inca la Iasi 62rechemat in Ardeal de vestea sosirii plenipotentiarului impe-rial, dr.Pezzen, Mihai se intoarce in Ardeal. St5, cinci zilela Brasov, si la 1 iulie ia drurnul spre resedinta sa obisnuit5..

III

Lupta cu Basta: Mirislau

Inca din timpul petrecerii in Moldova voievodul anun-tase cá gindu-i st5, acum la cucerirea cetatilor bän54ener5.mase inc5., desi Sigismund incercase a le lua prin asediu,in miinile turcilor: Lipova, Maul, Timisoara, chiar i Ora-dea63. Pentru aceasta se spune c5. el ceruse imperialilor 1.000de c5.15.reti germani, 2.000 de husari, 500 de muschetari64.Erau s5. vie mai multi, dar contra lui.

Caci complotul nobilimii ardelene pentru izgonirea luiera acum alcatuit. G5sim planul intreg in niste mArturi-siri de spioni unguri la 21 iunie65. Magnatii din jurul voie-vodului intrebuinteaz5, chiar expeditia din Moldova pentrua intra in legatur5, cu fostul lor stapin i cu Than Zamoyski.Ultimele hot5.riri fur5. luate acolo, supt Hotin. In memo-riul s5.0 din 1601, Mihai asigurâ cal era vorba chiar ca Makó,

61 Ibid., XII, p. 951, nota 1; p. 72.-73, nr. LIX. V. mai ales:Incolis oppidorum et possesionum per milites igne in nihilurn redactorurnad sex annos libertas data este ". Cf. ibid., XII, p. 951, nr. MCCCXLIII:Der Herr Waida hab vier Spanschafften jail der Moldau gegen Bender,

Akerment auf vill jar Zinss und Steuer frey gelassen, dann sie jnn derTreu bestendig bleiben". V. pentru lupte i Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltar-dinum, p. 155 si urm., V. si Quellen, V, p. 288 si urm. (se da ca data a Iupteimarti

62

dupa. Pentecosta, 1III',

iunie st. n.).Hurrnuzaki, la aceasta data. Lasa. la Suceava comandaut pe

ungurul Kaptury.63 Hurrnuzaki, p. 72-73, nr. LIX; Symigianus, p. 226." Hurmuzaki, XII, p. 955, nr. MCCL.65 Ibid., p. 947, nr. MCCCXXXII.

262

,

Kith.

IV',

IVl,

initiat in complot cu Szekély si cu Sibrik, sg-1 impuste printrgdare66.

In august, supt cuvint cg se ggteste lovitura Timisoarei,Mihai ordong adunarea intregii ostiri a provinciei la Orgstieintgi, se pare, si apoi la Sas-Sebes. Dar nobilii, in loc sgvie acolo, pretexteazg lipsa de furaj pentru cai si se stringla Turda, unde se formeazg rgpede o tabarg care crescuping la 12.000 de oameni, cu patru tunuri67.

Mihai, din partea lui, trebuise, in ultimele timpuri, s.insemne o slàbire a ostirii lui, neregulat si neindestulgtorplItite. Din Moldova incg trimisese acas5. pe fiul sgu. Incursul cailtoriei militare prin aceastg targ, unele elementese desfgcuserg de la el: Teremia ii oferia zece zloti pe lungcglgtorior, sase pedestrior (opt ofiterilor)68. La intoarcere,elementele militare fuseserg imprgstiate pentru nevoile apro-viziongrii la secui, lingg Sebes, in Cimpul Pinii, la Turda,la hotarele Moldovei. Ungurii erau in Tara Birsei, sirbii pela Cohalm i inca, polonii i cazacii la Sighisoara si Me-dias", Moise Szekély fugise, si el nu era singurul: Sibrikse dusese pe urmele lui. Asprele mgsuri luate de voievodcontra celor dintre unguri cafi prgdaserg sfintele lgcasuriin Moldova intetiserg si mai mult spiritele". La Huedinsoldatii români fusesera atacati de populatie, si aceastaaduse o asprg pedeapsg de nimicire asupra orasului. In AlbaTu lia insusi cazacii, la o zi de platg, se incgierarg cu romg-min. Se zvonea cä Mihai vrea sg ucidd pe nobili dupg sfa-tul banului Mihalcea si c5. singur Radu Buzescu 1-ar fi opritde la aceasta". Ar fi fost vorba de a se face apel la instinc-tele de rgzbunare ale teranilor".

La 10 septembre nobilii publicarg declaratia lor contralui Mihai. Rgzboiul incepuse. Indatä o samg de sasi, ca acei

36 Hurmuzaki, sau Papiu, Tesaur ; traducere in Iorga, Scrisoridomnesti, p. 114.

Cifrele la Tarducci (v. mai departe).Hurmuzaki, loc, cit.

49 Bethlen, IV, p. 503, 523.70 Chronicon Fuchsio Lupino Oltardinum, p. 157-158.71 Cronicile ardelene.72 syniigianus, p. 226 i urm.; Bethlen, IV, p. 544.

Rusticorum viribus nomine Voivode concitatis "; Symigianus,boc. cit.

263

IV',

Is

de la Bistrita, tradeaz5.. Se desfac chiar unii dintre curteni§i be§lii.

Soarta era sa atirne de la hotgrirea cgpitanului imperialdin Ungaria de Sus, albanezul Gheorghe Basta, vechiulrival al voievodului pentru stapinirea Ardealului. Conformordinelor precise de la Curte care insg-i poruncise a spri-jini pe Mihai el inainta spre Ardeal, pe la Satmar i pela Maitin. Ladislau Pete comanda avangarda. El e acelacare a innodat cele dint5.i legaturi, in calitatea lui de ungur,cu aceti rebeli. Basta, care primise o solie de la Mihaicum vom vedea se hotari, la capatul unui dramatic con-siliu de razboi, sl fug acelasi lucru.

Lupta o cunoWem din trei izvoare mai ales. Doug vinde la Basta i de la ofiterii lui, al treilea e o cronicg ungu-reasca din acel timp.

Achille Tarducci, ofiter in trupele imperiale, socoate cl,atunci cind sosi la Turda, pentru odihna unei singure zile,Basta avea 6.000 de oameni, cu opt tunuri, iar in fata stg-tea domnul cu 20.000 de pede§tri i 12.000 de cglari, avind§i 27 de tunuri74.

Mihai incercase pacea cu nobilii, trimetindu-li un cle-ric catolic §i pe pastorul calvin din Alba tuba, cari trecurgimediat de partea unui dt.iman pe care-1 dorisefl asa demult. Lui Basta-i adresg o somatie pe care o prezinta. PetruArmeanul, atragindu-i atentia ca de izbinda sau neizbindaacestei actiuni samavolnice ii atirna capul. Basta rgspunsedegajat §i despretuitor in puterea unei vechi faime, pe carese simtea in stare s-o mai apere, ba poate s-o inalte, soma'pe valah" sa pgraseascl, fail zabava, taxa, pe care a venits-o ia in numele implratului. Cel jignit astfel facu A. setraga, in mijlocul noptii, tunurile in semn de sfidare.

Alesese un loc ca, odatii la Cdlueireni: acelasi spatiuingust, acelasi sprijin pe dealuri, care trimet o limbä intr-a-colo, aceea0 apg tgind drumul. Dar Basta, experientul ge-neral venit din Flandra, n-avea orbul entuziasm al lui Sinan,

74 Alte §tiri contemporane dau 10. 000 12.000 de oameni lui Mihai,20. 000-30.000 rebelilor (Hurmuzaki, IV2, p. 135, nr. CXXIII)

264

compatriotul sau de lege turceasca: el hotdri retragerea sisili si pe unguri, cari credeau cá onoarea nu li permite apleca, s. admita o retragere, strájuita in coad5. de solidelelui trupe germane. Mihai incepu urmarirea, si se vazu opritbrusc de noua formatie a lui Basta.

Asezarea ostii lui pe drumul care ducea la Alba Iuliacaci el alergase grabit, far5. a mai astepta pe fiul

care, cu 6.000 de oarneni, români, sirbi, unguri, se framintain munti, unde avu, la 12 0 14 septembre, linga Bran sipasul Buzaului, &Nig ciocniri nenorocite cu sash tradatoriai Brasovului", pe Radu Buzescu", care veni pe la Sibiu,pe Delimarcu, cu 2.000 de sirbi, si contingentul moldove-nese, de 1.000 de ostasi, ai armasului Sava, oprit Inca prinmuntii Secuimii, e data; astfel: la dreapta, cavaleria, spreapa care, venind din munti, strabatea locul ingust; spremunte, infanteria; 500 de pedestri, farä tunuri, in avan-garda.

Din partea lui, generalul imparatesc avea la mijloc 3.000de germani pedestri, intre reiteri, calari silezieni, in numarde 1.500; inainte, la dreapta scosese 300 de muschetari, spremunte erau lante i infanterie ungureasca ; alta infanterieungureasca i lante la stinga, spre apa.

Lupta e schitata pe scurt: locotenentul-colonel de Rado-witz ataca o grupà de 3.000 de calareti ai lui Mihai, pe cindBasta cade asupra infanteriei. A fost mai mult un maceldecit o 1upta"77. De la biruitori ar fi cazut abia patruzecide ostasi, acelasi flind numarul ranitilor. De dusman ar fiperit 10.000 de oameni din oastea lui Mihai, iar 20.000 i-arfi ucis in cale satele unguresti.

Lupta famine astfel neexplicata in ce priveste hotarireasi partea adusa de fiecare dintre protagonisti pentru a oface sa se ispraveascA in folosul sau.

76 Hurmuzaki, p. 139.76 Piutosto un tagliare che combattere". Adausul la Hurmuzaki,

Iva." Bethlen, IV, p. 591-592; Trauschenfels, p. 138; Hurmuzaki, XII,

p. 1034 si urm.

265

sau,

tV1

0 intelegere deplina o putem afla numai in acele des-tainuiri ale lui Basta insusi, pe care le-a pus in scris ita-lianul Ciro Spontoni, in asa -zisa Historia della Transil-vania (1638).

Dupa ce pomenesc negocierile pe care si din Tarduccile putem cunoaste indestulator", se arata cercetarea vraj-masului facuta de unul din ofiterii germani ai lui Basta,Rothall ; prin doi prinsi din aceastá ceata af15. Mihai deapropierea omului care venea sa distruga edificiul intemeiatprin vitejia si istetimea lui. Isi pierde firea de minie: pienodi rabbia e di gran sdegno.

De la Turda, generalul din Casovia, se coboara, faragraba, spre Alba Iulia. La 16 el se afla acum in ses, cu 18.000de oameni, ardelenii formind avangarda. Un singur popaspe Muras, la Ujváros. In ziva de 17 el vede satul Mirds-laului si, in stinga piedeca riului. I se spune ca la Mihaisint mai putin de 40.000 de oameni.

Ochiul lui incercat descopere indatà si cealaltà primejdie,mai mare poate decit superioritatea numerica si prisosul ar-tileriei la Mihai, care avea douazeci si septe de tunuri:aria locului. Asezarea lui era asa de tare si asa de priel-nica, incit n-avea nevoie sa se teama de nimic, oricit deputernica si de solida ar fi fost oastea din fat.5."79.

De altfel, in harta ardelenilor lui Stefan Csaky cu cei2.000 de calari poloni ai lui Mihai, acestia biruie. Trebuiesa se dea un ordin strict de a se opri orice intreprindereaventuroasa pe sama proprie. Se cauta numai a se faspingepolonii, ceea ce se face prin doua regimente germane: alcolonelului Pezzen si unul silezian, garnisiti cu 500 de mus-chetari, cari trag si cu sulite, picche, ce iese la iveala pentrua infrunta, intre cele douã focuri, cavaleria; sase tunuri decimp sprijina atacul, care reuseste. Cind insa, in luminafocului care arde Mirislaul, Inca o data ardelenii, husariipornesc intr-o miscare razbunatoare, Mihai 1nsusi intervine,si ei sint batuti si ucisi pana la unul. Basta vede atunci

78 Historia, p. 103-107.79 Erano gl'alloggiamenti suoi di maniera forti et in cosi vantaggioso

sito, che non potevano in modo alcuno havere paura di qualsivoglia, benchepotente, essercito" (p. 109).

266

ca. nu se poate face nimic definitiv in acest loc : el se ingri-jeste deci de apararea trupelor sale, ocupind dealul cu bise-rica i facind transee intre riu si sat. Atunci numai se pre-zinta Petru Armeanul, incercind in momentul suprem, oimpacare.

Tunurile lui Mihai patruzeci dupà acest izvor care,am vazut, provocaserä oastea in cursul noptii, erau foartebine servite, data aceasta, supt conducerea unui mesteritalian, Vincenzo din Mantova. A trece vaclul pentru a in-cepe lupta i se parea tot mai mult lui Basta lucru cu nepu-tinta. El rezista la orice interventie in aceasta privinta.

Retragerea incepe deci, cu 12.000 de pedestri, 8.000 detrei tunuri mari, douasprezece de cimp.

0 furie salbateca prinde cu toata sovlirea constiinteisale fata de juramintul facut acelui imparat al carui steagumbrea tabara dusmana. 8° pe Mihai. Uncle fuge cinelede italian? Nu stie ca.-1 ajung eu oriunde ?" 81 $i urmarirea por-neste cu cea mai mare furie i cu tot atita neorinduiala" 82.Cavaleria, cazacii sint in frunte.

Totusi, ordinea de bataie a voievcdului nu era aceea aunui simplu viteaz" lipsit de cunostinta adinca a razboiului.La dreapta, spre riu, el pune pe cazaci i archebuziericu douà companii de lante polone si moldovenesti: BabaNovae comanda aici. In rnijloc sta Mihai Insui, cu boieriisi cu nobilii ardeleni famasi credinciosi cauzei sale. La stinga,spre munte, tot cavalerie, dar cu doua cete de infanterie:secui, munteni, sirbi, moldoveni si ceva tunuri. Numarulsecuilor de pe dealul cu vii, pe cari, dupä infringere, erau

macelareasca, setosi de razbunare, in mijlocul noptii, inchip tradator, nobilii e socotit aici la 2 000 : aveau arche-buze.

Basta desfasurä trupele sale in forma. lunara." : pe drumulAlbei Tulii, la dreapta, infanteria ardeleana i ungureasca(aceasta, a lui), cu lantele fasculatilor, Csaky fiind in frunteabor. Urmeaza, in rind, alti pedestri ardeleni, dar intariti cu

80 Stavrinos o spune expres (Papiu, op. cit., I, p. 311), ca i Memori-alul insusi al lui Mihai.

8/ Dove fuge questo cane italiano ? Non sh egli che per tutth l'arriverb ?"p. 115.

82 Con grandissima furia e con non minore disordine"; ibid.

267

calari,

calari,

sa-i

cavalerie sileziana in convingerea generalului, unguriiArdealului trebuind totdeauna incadrati cu oaste mai solidasi mai experientá. La stinga, spre Mihai, doua companii delante ardelene, cu cavalerie ungureasca, a lui Valentin Pre-postváry, flancati de un escadron de infanterie ungureasca

ardeleana, dar si cu cavaleria din Ungaria superioard,comandata de Ludovic Rákóczy si de reiteri silezieni. Bastase afll aici, si dupa el vine infanteria germana a lui Pezzen.In centru stä rezerva de patru companii de cavalerie ger-mana, ale lui Rothall: in mijloc, steagul. Putinele tunuri sintasezate pe deal.

Cavriolo, pentru lauda cäruia in special scrie istoricullui Basta, ia initiativa fericita care va decide lupta. Faraa distruge superioritatea de artilerie a lui Mihai nu era nicio perspectivd de izbindi ; a le ataca pdrea o nebunie. Totusi,ea se incercd.

Cu 300 de muschetari, Cavriolo inainteaza spre tunuri, acaror paza fusese incredintata unor secui si sirbi. Cind Mihaiintervine cu lantele, Basta trimete in sprijin cavaleria gre-oaie, cu platose, foarte mult pretuita de domnulmult cerut5. si intrebuintata si in rázboaiele lui, a reiterilorsilezieni. De pe deal secuii trag pripit. La capatul unor grelesfortari, silezienii ajung s. prinda tunurile, indreptindu-lecontra ostirii insesi, pe care trebuiau s-o apere.

Partida era pierdutd. Mihai nu voi s-o admit/ Inca. Laatacul dat contra aripii lui stingi de ardeleni, incunjurati deinfanteria germana, impotrivirea avu aceeqi indrdznealdsi furie ca i atacul, i biruinta ar fi fost poate indoielnicd inaceastd parte, aid escadroanele infanteriei dumane stdteaufoarte tari, in bund ordine, dacd flu le-ar fi impro.,scat artileriacucerild" 83.

Acum abia Basta vine sa culeagd roadele miscarilorizbutite. El ataca la aripa dreapta si la centru. Mihai stateaacolo 1nsu, in cea mai frumoasei orInduiah' Sl cu o64nuita

83 Ma fu sostenuto da nemici con pari ardire la furia, e sarebbe peraventura stata dubbiosa la vittoria da questa parte, essendo che gli squadronidella fantaria nemica stavan saldissimi e in ordinanza, se sbaragliati nongli avesse l'artigliaria conquistata".

268

si

lui vitejie" 84 Baba Novac se lupta la dreapta minunat"(mirabilmente) contra lui Rákóczy si a infanteriei unguresti

ardelene, sustinute de reiteri. Dar domnul nu mai aveao nadejde, si el crezu sei poatd scdpa mdcar oastect, intreagdincd, pentru ca, unind-o supt munte, cu ostaii liii PdtraKu,ai lui Sava, sd incerce din nou norocul.

Desfacu astfel de pe sulita steagul sau 85 puse in sin,linga inimà. Incunjurat de cavaleria polona, rupse rindurilevalonilor. Ajuns la Muras, el trecu apa inot pe minunatul luical iubit. Pe malul celalt 11 saruta pe frunte si-i dadu drumul.La spatele lui macelul incepuse, in neorinduiala care cuprin-sese pe Invini. Cifrele lui Tarducci se repeta aici: 40 de pierderide o parte, de alta 18.000 ( !) de jertfe. 143 de steaguri furäculese pe cel mai nenorocit din cimpurile noastre de lupta.

La aceasta expunere bogata, ungurii Ardealului au defdcut adausuri in cronicele lor, mai ales in ce privege situatia

ziva de 17, inainte de retragerea lui Basta.Se mentioneaza si o alta solie de impacare: a lui Andrei

postelnicul si a lui Luca Trausner 86 Dind apoi stiri ca aceleade mai sus despre operatiile militare de o parte si de alta,se arata astfel intdia orinduire a lui Basta : 300 de catafracti(calari cu platose) si 1.500 de oameni de cavalerie usoaraungureasca, in fata. La stinga, 2.000 de secui ai Murasului,pedestri, si contingentele Clujului si Bistritei ; in rezerva, larindul al doilea, 2.000 de cavaleristi unguri, cu Csaky, Pete,Makó. Al treilea rind prezinta 1.500 de silezieni ; la dreapta,2.000 de unguri, cu Boskay si Sebastian Tokoly; la stinga,4.000 de germani pedestri cu pusti. Basta stá aici cu 100 devaloni alesi si douasprezece tunuri. La spate, spre Muras,secuii Ariesului ; la stinga, cu tunuri, secui de pe Muras simii de terani 87.

84 Dove stava la sua persona, con bellissimo ordine e con l'ordinariabravura".

85 I1 suo generale standardo di bianco, damasco ov'era dipinto uncorvo sopra verde ginebro, ch'havea nel rostro vermiglia doplicata croce".E cea dintai descriere a unui steag rorminesc.

Bethlen, IV, p. 570-573.87 Symigianus, Historia, p. 234 i urm.

269

in

88

1i-1

Din partea lui, Mihai avea in frunte 4.500 de curtenicazaci, cu Francisc Lugassy si Stefan Tahy. Rindul al doilea11 formeaza 1.000 de pedestri secui, cu Senyey, Bodony,Barcsay, avind tunurile in mijloc. Al treilea rind are 4.000de romani, de sirbi, de secui, cu Petcu odobasa si alta parte atunurilor. La stinga (in sinistro aciei cornu) e Mihai, cu sol-dati amestecati, avind cu ei restul artileriei. La capat,Gheorghe Farkas, cu 3.000 de calari secui, cu gloata roma-neascl si de terani din Ardeal, plus 800 de curteni pedestri.300 de calari stapinesc peste Muras, la Gombos 88 Dupa ociocnire cu cazacii, Basta vede pe ai lui Mihai pornind laocuparea definitivel a tuturor dealurilor : atunci incepe elretragerea.

In ses, Mihai incearcii o Invaiuire, asupra careia tacizvoarele imperiale. Ea nu izbuteste. Restul e confuz. Aiudenii,vecini, numara numai 11.000 de morti 89.

IV

Ultimele lupte ale lui Mihai Viteazul

In momentul and ajunse a paräsi Ardealul, MihaiViteazul nu era silit la aceasta printr-o presiune a unei armateinvingcitoare capabilei de a-1 urmeiri i, in caz de ingeiduire,a-1 distruge.

La Mirisläu 90 el aruncase in lupta, cum s-a aratat, numaio parte din trupele sale, si poate cá victoria n-ar fi fost a luiBasta daca domnul românesc ar fi avut la IndemIn i trupelesale cele mai vechi, cele mai bune si cele mai credincioase.Avem pentru aceasta i marturia cuiva care, cunoscatoral metodelor de luptä din antichitate, initiat la Padova incultura Renasterii i ucenic al marelui rege polon Stefan,era in masura s judece, loan Zamoyski, cancelariul polon.

" Bethlen, IV, p. 575. El socoate oastea lui Mihai la 25.000 de oameni,cu 32 de tunuri (p. 586).

89 Ibid., p. 591 592. Pentru partea lui Mihai, p. 388 si urm.99 tntregiri, cu gestul lui Mihai, care ofteaza spre cer", batind cu mina

pe sabie i striga cd-0 va purta dreptul ra.zboi", in raportul, pus aiureadecit la locul sa.u, Hurmuzaki, lIP, p. 146, nr. CXXX.

270

si

Ace la care era sa distruga, printr-o lovitura norocoasa,intreaga situatie a vechiului sau dusman, si in chip definitiv,spune, in adevär, despre batalia din septembre: Trupelen-au ajuns Inca din Moldova" (ai lui Udrea, ai lui BabaNovae, ai lui Mirza, ai lui Delimarcu), nici din Muntenia"(ai lui Sava armasul si ai lui Radu Buzescu, trecuti pe la Sibiu,dar far5. noroc). Secuii, de asemenea, pe cari punea multpret, n-au putut sosi la lupta din lipsa de timp". Si el adauge:Dintre aceia chiar cari se afla lingl el, polonii singuri, separe, s-au batut putintel ; toti ceilalti Ii parasira : s-au ucisputini oameni linga apa Murasului" 91

Cit priveste pe invingatori, ei n-aveau nici o coeziunenici o disciplinà, i, pe linga aceasta, o neincredere desavir-

sita despärtea statele unguresti, ale Ardealului de Basta,care se astepta ca aliatii pe cari daduse un moment numaiura impotriva valahului" sa se intoarca impotriva lui,chemind inapoi pe acel Sigismund, care se afla in oastea,tot mai apropiata si mai amenintatoare, a lui Zamoyski. Sespune explicit in izvoarele contemporane cä fortele unguresti

desigur si contingentele orasInesti ale sasilor s-au impras-tiat, fara a mai pomeni de mercenari, cari pe toate drumu-rile terii Ii clutau singuri plata si räsplat5.. Oastea de tara,calareata si pe jos, se imprastie foarte si se rezleteste", anuntacomisarii imperiali, Mihai Szekély si David Ungnad 92 Deaceea si, in ce priveste pe unii, de frica inaintarii polonesi a planurilor lui Moise Szekély, venit pe la Bistrita insprijinul cauzei, pe care o repudia numai in aparenta, afostului sau print o data cu o foarte inceata patrunderespre rasarit, de la Sibiu la Fagaras, de aici la PorumbacVladeni, pe cind Mihai stringe in voie o nouà ostire la Ris-nov 93. De aceea negocierile, prin Radu Buzescu clucerul,

91 Hurmuzaki, Supl., II, vol. I, P. 639.92 Das siebenburgisch Landtvolkh zu Ross und Fues sich gar sehr

zersträt und von einander komen" ; ibid., IV, p. 139.93 La 25 septembre Basta e la Sibiu (ibid., P. 140; cf. vi P. 141, 142

nr. CXXVIII). Stefan Csally la Pagazaq, ibid., p. 143. Pentru venirea pela Bistrita, a lui Moise, la care se unesc Csa.ky si Pete, ibid.; cf. si p. 143-144.Licentiarea fortelor hanuitului Stefan Bocskai, ibid. p. 144. Lagarul de laPorumbac (30 septembre), P. 145. Pentru Vlädeni, ibid., p. 150-151, nr.CXXXIV. Pentru prezenta lui Mihai la Ripov, raportul citat al lui Zamo-yski.

271

si

gi

si

cu acela care fusese invins, dar nu mai era invinsul. De aceeadiscutarea serioasa a unor cereri din partea lui, cum e aceeaca, in schimbul noului juramint si a predarii unor scumpiostatetici sotia, fiul iubit, fiica s. i se cedeze in Ardeal,ca locuri de refugiu, dar, de fapt, ca puncte de stapinire, cetatide o asa de mare importanta militara, in aceasta legatura alor, ca FIgarasul, Gurghiul i Veciul Ni se spune expres

unii sfatuitori ai voievodului, ca Zelestey, Ii recomandaus5. inceapl o noua lupta 95. i Zamoyski insusi spune :Ardelenii, simtindu-i puterea, nu mai staruiau sa ramina inrascoall: dimpotriva, cautau sä fad. pace" 66. Era siguracuma ca nici mica nobilime, nici trupele unguresti din Unga-ria superioara chiar nu vor merge, eventual, contra luiSigismund 97.

Mihai ajungea astfel pentru Basta un pretios auxiliar,care nu refuza deloc, in cinstea sufletului sdu, jurat o datapentru totdeauna, th joace acest rol. La Risnov, el adunase, pelinga cei 3.000 ai lui de la Fagaras, pe Baba Novac 98 cu 4.000de pedestri, pe Sava cu 1.000 de calari, pe Delimarcu cu 2.000de c5.15.ri sirbi, si 3.000 de secui, far5. a pomeni de ce putusescapa din cetele, batute la Sibiu, ale Buzescului 96. Aveaastfel o armata de 16.000 100 de oameni, peste care era deplinstapin, tot asa de ascultat si de iubit ca odinioara. Cu acestiael se hotari a pune stavill inaintarii lui Zamoyski, ale caruiintentii, a carui hotarire le simtea, de la inceput, fara gres.

Cancelarul si hatmanul polon nu cucerise Moldova, ci oocupase numai, fara a intilni vreo impotrivire el insusi ainconjurat cetatea Sucevei caci Mihai chemase trupelesale moldovenesti, ca si pe cele muntene, läsind acestuidusman Moldova, cum rasa turcilor 101 Tara Romaneasca,

66 Ibid., p. 147, Cf. i ibid. p. 146-147, nr. CXXXI.65 V. Memorialul lui Mihai cAtre Imparat, loc. cit.66 Loc. cit.67 Hurmuzaki, IV1, p. 154. V. mai sus, p. 33.66 Vestea teadarii lui, proiectate, nu pare a fi adevdrata. (v. Hurmu-

zaki, IVI, p. 148-149, n-le CXXXI-CXXXII" Ibid., p. 138.1" Ibid."I V. mai Int5.i, ibid., p. 143.

272

".ca

numai. alba; toate puterile pentru marea ciocnire cuunguril revoltati. La 6 septembre st. v., trecind Nistrul laColoclrubca 102, Zamoyski scrie astfel: Am trecut faravreo greutate trupele peste Nistru ; nici o impotrivire nu s-aintilnit. Cred cd dusmanul nu va voi sd se intilneascd cu mineaid, in Moldova, si mei tem sci nu md sileascd a merge in Ardeal,caci trebuie, data aceasta, sa punem definitiv lucrurile larinduiala 1°3".

E sigur cä planul polon a fost rdzbaterea in Ardeal pela Oituz. Zamoyski afla la Roman vestea luptei de la Miri-slau, dar rezultatul ei trebuia s5.-1 indemne si mai mult aexecuta acest gind.

Mihai se hotardste atunci i izbute.ste a-i incluide Oituzul.Sebastian Tököly arata la 3 octombre c$5. trecatoarea e

pazita de 4.000 de pedestri de-ai voievodului cu ceva tunurisugereaza intrebuintarea lui formala fireste, cu ajutoa-

rele cuvenite, care i-ar fi putut da biruinla si contra unei armateproaspete,condusd de un general asa de experient in aceastadirectie 10g. Un moment, Mihai mai trimese la Oituz 2.000de mercenari, pe cari insä fu silit apoi a-i ceda fiului, inaintede a sti ca acesta va trebui el o spune cu indignare sa-1räscumpere" pe dinsul, cel asa de credincios i asa de nedrep-tatit" 105 ti trebuiau macar Inca 1.000 de ostasi din Ungariasuperioara cu halebarde (copien) 1 06. Si la 7 octombre elrecomanda celor acum impacati cu dinsul, dupg ce-1 raniserain inima, sä alerge la Bretc, caci altfel vor pierde Ardealul,cum va pierde el la turci, la tatari, gatiti de iernatec la dinsulin tara, Muntenia. Si adauge, intr-o inteleapt5. cumpana a

102 Ibid., Supl. II, Vol. I, p. 637 si urm. Cf. Miron Costin, p. 256.103 Hurrnuzaki, loc. cit., p. 635, nr. CCCXL. Polonii se temeau de vreo

curs5. (ibid., p. 637-638, nr. CCCXLII).104 Ibid., IV1, p. 149-150, nr. CXXXIII.105 Der hat sich mit groszer Submission sich willig in Alles was man

ihm auf sein postulata geaatwort ergeben; lamentirt gleich wol, er habe urndie Christenheit nicht verdient also tractirt zu werden; er w011 aber dorumbEur Majestat und der Christenheit nicht untrey sein, ob ihn wol die Hendtnicht noch gar auf den Ruckhen gebunden sein, dass er sich nicht anderssterzaigen könte"; ibid., IV1, p. 157.

106 Ibid., p. 154, Cf. ibid., 155-156 nr. CXXXVIII.

18 Istoria armatei romirtesti c. 674 273

si

st-si

lucrurilor omenesti: Usor este sä se inceapa orisice lucru,dar este greu a se duce la capat i greu a se intoarce iaráiinapoi" 107

Asupra celor ce s-au petrecut pe urma, cind acum Zamoy-ski iaminea sä treaca in Ardeal doar prim pasul Buzau lui,pentru ca dusmanul sä aiba totodeauna inaintea ochilorputerea maiestatii sale regelui" 108, sà cautam intai mar-turia scrisorilor insesi ale lui Mihai.

Conceptia lui politica se vede inca din cele spuse la 67 octombre, cind se afla in munti", prin Radu Buzescu.S-a aratat", spunea emisarului, cu supunere mare" formeconventionale obisnuite in Orient si f,rä vreo insemnatatedeosebita in fond gata de toate ce i s-au raspuns la cererilelui; dar se plinge totusi cä n-a meritat fajd de cmtindtate sdfie tratat astfel, dar, cit despre aceea, nu vrea sa fie necre-dincios fata de maiestatea voastra si de crestinatate, chiarde ar fi sà i se lege miinile la spate, caci nu se poate arataaltfel".

Mihai semnala c. turcii fac cetati intäresc adeca Giur-giul locuitorii Terii Romanesti fug in munti. Dacä nuse ia nici o masura de oprire a lor, se va pierde, o data cuTara Româneasca, basca si scut pentru Ardeal" 109, aceastaprovincie insasi 110

La 7 octombre 111 voievodul vorbeste de-a dreptul, prin-tr-o scrisoare a lui catre comisari, aratind cà polonii sint laTroths si ca yin tatarii cu siguranta, pentru iernatec, fàrãca el sa aiba cu ce-i opri daca nu se cla ajutorul pe care 1-amaratat mai sus. Ca sag grabeasca, el adluga si stirea falsk dar

107 Ibid.: Es ist gering alle Sachen anzufangen, aber schwa'. zumEndt vnnd zueruekh zubringent".

1" Raportul citat.109 Welches ein Vormauer unndt Schildt von Siebenburgen ist" ;

ibid.no Ibid.in La 26 septembre (6 octombre), intr-un act de donatie, Mihai spunea,

din gura Teleajenului", pe unde räzbituse, Ca " se afla acum cu %tile ingura Teleajenului, ca sã dea azboi cu 1e0i i cu moldovenii, i cu tatarii,cu turcii" (I. Bogdan, In Prinos Sturdza, p. 168).

274

ea

zi

menita a face impresie, cà putina oaste care e cu mine seimprástie" 112.

Peste cinci zile, tocmai cind trecu muntii spre vechea luilard, Mihai arata cal turcii au ajuns la Bucuresti, fiul sàu fiindadapostit la Tirgoviste. Armata lui Zamoyski se afla inainteaBuzaului, pe care-I asediaza". Cu cancelariul se gäseste Sigis-mund Báthory dovada ca se pastra planul interventieiarmate in Ardeal Teremia Movila i acela care ',dna aiciera candidatul la tronul rnuntean, ca unul ce se inrudea de aproa-pe cu Mihai Insui, acel Dumitrascu, fiul lui Petru Cercel,care era sä ajunga apoi un biet prizonier la Marienburg 113Daca, la vestea ca. el se apropie, turcii s-au retras, dusmaniicrestini ii stau drept in fata" 114, acolo, pe apa Cricovului,de unde e datata i scrisoarean5. Pentru a-i infrunta cusucces, ii trebuia, afarà de arme din Brasov, 2.000 de infante-risti cu halebarde i cinci sute de calari. Cu atit mai multii era de nevoie o cavalerie mai grea, cu cit umblau raznaprin Ardeal nu mai putin ca 1.500 1.600 de husari fugitide supt steagurile lui.

Astfel se ajunge, dar fãr5. acest contingent necesar, lalupta de la Naieni.

0 povesteste Mihai astfel, in scrisoarea lui de la 13, adoua zi dupg o luptii care luase proportii mari i, Játh unnea,steptat incident defavorabil, ar fi putut duce la distrugereaprin surprindere a intregii ogiri polone i moldovenegi :Aceasta am vrut sa vá fac stiut dumneavoastra (comisarilorimperiali), ca 'Ana acum zilnic s-a facut harta in cete, darazi toata oastea a venit asupra noastra, i ne-am luptat dedimineata pang seara. Seara a trebuit sa se traga inapoi,si noi iarasi ne-am tras in tabara noastra". El incheie cerinddin nou 3.000 de infanteristi si 2.000 de reiteri silezieni 116.

112 Das wenig Volkh wasz miernr. CXXXVIII. Cf atitudinea plinaArdeal, ibid., p. 159.

113 V. Prinos Maiorescu, p. 154114 Der Feind ist mier gleich

p, 161 i urm.115 Ex castris in valle Kirko positis".116 Ibid., p. 164, nr. CXLIV.

ist, sich verlaufft", ; ibid., p. 155-156de neincredere i urft a ungurilor din

urm.vor dem Gesicht" ; Hurmuzaki, IV',

275

si

Si aceste stiri le completeaza a doua zi cu aceeasi desperatgrugaminte s5. nu fie uitat si cu asigurarea CI de la Gherghita,pang unde patrunsesera, turcii s-au intors la Bucuresti, darnu se stie dacg s-au indreptat de acolo spre Dungre. Eu sicancelariul lesesc, cu Sigismund si reremia vocla, sintemnumai la doug mile departare, ; ai miei se h5.rtuiesc zilniccu ei". 117 La 19 ostile erau supt Ploiesti 11 9, gatindu-se o nouasi clecisiva lupta.

Cea mai bung descriere a celei dintai e data in Memoriilelui Basta, care ignoreazg pe cea de a doua.

Mihai ar fi avut nu mai putin decit 15.000 de oameni,intre cari 4.000 de romani" (forti valachi). Planul sgu era s5.cadg pe nea.steptate asupra dusmanului, pe care-1 stia nepre-gatit si fara strgji" 11 9. Baba Novae, pus in fruntea avan-gardei, are aceasta misiune.

El strabate iute padurile muntelui in timp de noapte.Af15. in zori de ziva la 13, cum s-a vazut pe poloniadormiti incg si fara nici o instiintare. Impotrivirea care seface din partea lor e deci, fara nici o rinduialg. Domnul insusiintervine cu o parte din ai sai, cind se pare ca zapaceala e laculme. Avangarda lui Sigismund fuge.

In acel moment insg apare in spate oastea proaspatg alui Moise Szekély, deplin cunoscator al locurilor si oamenilor.Cu cinci mii de oameni alte izvoare ii dau si mai putinel se strecurase supt ochii lui Basta, facindu-se a trece in Mol-dova, si acuma el venea sa smulga fostului sau stapin sicapitan o biruint5. aproape definitiv cistigata. Aceasta aduseretragerea lui Mihai.

S. vedem acum ce se spune din tabara polona, in careHeidenstein singur are informatii ca acelea de mai sus, darMfg a pomeni interventia lui Moise Szekély. Raportul luiZamoyski vine in rindul intai. De la Roman, unde se afla la25 septembre aceste date le avem din alt izvor elajunsese la Trotus in ziva de 1 octombre, trecuse Milcovul

I" Ibid., p. 167 i urm., nr. CXLVI.lis Ibid., p. 172-173, nr. CXLIX.119 Senza guardie"; p. 126.

276

la 5 si plecase de la Buzau la 8. 120 La Ngieni Baba Novaeapare pentru o recunoastere, pe cind trupele regale se scurgeaufgrd grabg cgtre Ploiesti. Cancelariul recunoaste cg, Mihaiinsusi fiind incg in munte, la un moment dat, polonii sintprinsi intre doug focuri. Dar scgparea din aceastg situatie greas-ar fi fgcut fgrg vreo interventie a lui Szekély si a insotitorilorAi, polonul Iacob PotocKi si moldoveanul Stroici cel tingr.Cazacii, aruncindu-se farg ordin, ca o cavalerie descglecatg,ar fi scos pe rom 'gni din gura Ngienilor, ucigind pe multi,pentru ca apoi, cu alte elemente s5. cucereascg dealul, inain-tind ping la satul Sghgteni. Mihai ar fi urmat lupta si a douazi, dar e silit prin harte a se retrage in regiunea viilor, spresantul de la Ceptura. N-ar fi putut sg rgmiie nici acolo, suptnecontenita bgtaie a tunurilor, si ar fi fost redus deci a seinfunda iargsi in munte.

Povestirea nu se tine ; indoita falsificare, si in dauna voie-vodului si in dauna auxiliarului propriu, secuiul Moise, eevidentg. Ca sg explice pentru ce nu s-a incercat nici o urmg-rire, se aduce inainte lipsa de apg, care ar fi tinut oastea pekc trei zile, intr-un tinut care nurnai de aceasta nu ducelipsg. Inca o zi se stg lingg apa Cricovului, si numai pe urmgpolonii iau drumul spre Ploiesti, cu gind sg treacg, apoi,cu sau fgrg impotrivirea lui Mihai, la Tirgoviste. 121

Un raport anonim de la Teleajen cgtre un principe"care poate fi Sigismund socoate la 7.000 numarul cazacilor ;lupta are loc la apa Sagesben", ceea ce inseamng girlaSghgtenilor. Cu oarecare nesigurantg in cronologie, luptafiind pusg la 15, se prezintg amanunte asupra ei: atacul lastrimtoare II dau, dupg o recunoastere de archebuzieri poloni,din partea lui Baba Novae, sase companii de calgreti, pecind pedestri stau in desisul viilor, apgrati de transee. Cazaciidescglecati, erau numai o mie, cu cloud tunuri mici ; la unuldin ei se adaugg unul din ginerii lui leremia, printul Visnieve-tchi, descendent dintr-o fiica a lui 8tefan cel Mare, cu treisute de ostasi si ceva aventurieri. Cavaleria grea respingein sfirsit pe generalul sirb, ucigindu-i 400 de oameni si prin-

120 Iorga, Scurtel istorie a /ui Mihai Viteazul, p. 97-98. Cf. raportulpolon de la Teleajen (Iolason"), in Hurrnuzaki, 1112, p. 371 si urm.

121 Loc. cit.

277

zind patruzecisidoi. Mihai avea insa, in ziva de 15, patruzecide mii ( !) de oameni, afara de gloatele teranesti.

Am ajuns astfel la lupta a doua, cea mare si ultimk datape linia principala de aparare a Terii Românesti, la Teleajen.

Din preajma ei sint dou5. scrisori ale lui Mihai. Una de laRetesz", probabil Ratesti, cere din nou ajutor aratindce speta de crestini sint polonii 122. Cealalta, fara indicatie deMc, spune ca. polonii au inaintat cu o mila si mintuie asa:Nu pot sta tot intr-o tara i cu turci si cu poloni" 123. Eraprevederea unei infringeri pe care n-o mai aflam din gura lui,caci urrnatoarea-i scrisoare e din drumul spre Viena, de laHälmagiu, cum vom vedea mai departe. In Memorialul saucatre imparat, el spune iarái cà n-a putut sà reziste, in acelasitimp, si polonilor, si turcilor, i otirii lui Moise Szekély.

Zamoysici semnaleaza pentru lupta de la 20 ca Mihai Iipregatise pozitia ca pentru Ipagini. De fapt, el imita asezarealui Stefan cel Mare la Podul tnalt, cum o imitase la Calugareni,cum incercase a o imita la Miraslau. Statea intr-o padureavind inaintea infanteriei, care era multa, 7 tunuri mari,iar cavaleria la aripi. Ca in vechea zi glorioasa din 1475,o vreme posomoritá cu zäriie pline de neguri. Am bagat desama", spune cancelariul, larnurindu-si biruinta, cà toatãsiretenia se sprijinea pe padure, unde erau ascunzisuri sicare era cea mai mare piedica de invins pentru trupele mariei

sale regelui". Iarài cazacii se oferà pentru a inlaturagreutatea de capetenie, si, cind ei gasesc un vad mai sus pecursul apei, Ii urmeaza infanteria si voluntarii in stinga.Prin apa pang la briu, experientii ostasi ai Niprului trecimping in urmä infanteria voievodului. Apoi grosul ostiriise pravale de pe Inàltime, luind cele nouazeci de tunuri"si imprastiind multimea amestecata, de unguri, romani,moldoveni, sirbi si poloni".

Soarta campaniei era astfel decisa.

Dintre celelalte izvoare polone, Heidenstein urmeazk peacela a carui biografie a scris-o, si din aceeasi sorginte sint,

122 Ibid., p. 194-195, nr. CLXVII.123 Ibid., p. 195-196, nr. CLXVIII.

278

si

desigur, si alte am'anunte, ca pregeitirea prin artilerie a atacu-lui ceizeicesc si neizbinda unei incercdri de loviturd la spate dinpartea yezervei lui Mihai. Acesta ar fi lasat 7.000 de mortipe cimpul de lupta, 14.000 ar fi fost ucisi in retragere. Poloniipierzind doar 5 oameni.

Cea mai intinsä povestire e aceea din Miron Costin,care, cum se stie, intrebuinteaza pentru aceasta parte, incare-i lipsesc amintirile personale, pe cronicarul polon Piase-cki, dar care pomeneste si spusele oamenilor batrini, contem-porani cu faptele si, alaturi cu hronograful lesesc", care eizvorul aratat mai sus, si un hronograf" care ar putea fipartea ce ni lipseste in manuscriptele cunoscute din Cronicamunteand, asa de precisk a Buzestilor.

Oricum, acelasi povestitor care incepuse incurcind inchipul eel mai grosolan faptele, dar, cind crede ca SimionMovila a trecut Milcovul si s-a dat o lupta la Movila Caiatei124,aminteste un atac moldovenesc, ulterior, care s-a produs latimpul sau si sint utilizabile stirile lui despre expeditia .luiMihai in Moldova, cu haiducii cari pazesc retragerea luiTeremia si infringerea lor la Verbia, pe Jijia, unde movilamortilor poate fi aceea de pe vrema lui Despot, precum sidespre nemtii" cari apara Hotinul are in acest momentstiri de cea mai mare insemnatate.

Nu vom crede c5. Mihai avea cu dinsul, la Teleajen, 60.000de oameni, oaste ungureasca, munteneasca, sirbi si nemti,Inca avea putini". Socoteala armatei lui Zamoyski cu 30.000de oameni, intre cari asa-numitii quartiani 0 trupele strinsede regele Sigismund suedezul pentru a-si cuceri mostenireain tara de obirsie, si cu 10.000 ai Moldovei, oastea de t arke exacta ; nu se uita nici contingentul polon special adus deginerii lui Teremia. Se insista cu dreptate asupra importanteicelor 4.000 de husari, cavalerie grea, tot in her, temeinicaoaste foarte, si neinfrinta, ales de ostile cum sint ale noastresi muntenesti". In linia de lupta, aripa dreapta o are PetruLaski cu cavaleria, si acesti husari ; la stinga se afla domnulMoldovei, sprijinit pe o sama de poloni ; la mijloc e Zamoyski

124 El ceteste numele altfel si se aratii rusinat de ce iese . V. si maideparte.

279

insusi cu pedestrimea i tunurile, asezate, dupa o practicanou5., pe aceste locuri, in basti de parnint".

Si aici se spune cum vadul a fost gasit mai sus de loculunde astepta Mihai, pentru ca apoi aripa dreapta sä treacastoluri dupa stoluri".

Mihai face atunci santuri de aparare, la rindul sáu, si,dup5. obiceiul vitejiei sale, atacá in frunteaNu-1 impresioneaza. infatisarea cancelariului cu toata oasteasi husarii lui Laski. $i au statut acolo un razboi mare atuncipentru vad. Singur Mihai yodel, ca unleu in fruntea rdzboiului.Si au tinut razboiul citeva ceasuri, pana au sosit i husarii".$i cronicarul, care-i cunoaste ceva mai tirziu, Ii descrie, cuaripile lor de vulturi, cu pieile lor de pardos pe umeri, saumacar, in lipsa, cu scoarte de ceste turcesti", cu placile defier in frunte si pe pieptul cailor celor mari, friji" (frisoni),"de cei nemtesti, sau turcesti, taxi de sa poarte poveri, sápoata birui a purtare tarul"; in treapadul calului", eiindreapta spre dusman sulitele de opt coti, cu prapure pangin pamint" : ca un zid stau la rázboi".

Adaugindu-se bataia artileriei lui Zamoyski, la cel dintàivad, contra pedestrimii romanesti, minata astfel in bratelecavaleriei dusmane, lupta se hotaraste contra voievodului.Si au cazut toata pedestrimea lui Mihai vodä, cu toataarmata" (adeca tunurile), pe mina lui Zamoyski".

Dar nici la Teleajen n-a fost o catastrofd, o risipa. Retragerease face in reguld : insa nu de tot in risipa ce cu tocmeala,intorcindu-se Mihai yodel uncle era greul" . Astfel se ajunsepang. la Tirsor. rar biruitorul, sub cuvint ca se primescjuramintele de supunere ale boierilor munteni, sta. trei zilepe loc, fara a incerca o adevarata urmarire. Si el pierdusecam toti atitia ostasi ca i Mihai: vreo mie.

Zamoyski era hotarit insa a nu merge mai departe.Aceasta inainte de toate pentru cd era incredintat, din asigurd-rile ce i se ddcluserd, cd lucrurile din Ardeal, restabilirea luiSigismund, rnerg de acuma singure.

125 In Memorialul, pentru a Imbuna pe Imparat, el pretinde amvazut cá la Mirislau n-a facut-o , n-a avut inima s-o facet, avind peimperiali in fata.

280

aldrimii 125

Atunci renunta la candidatul sau muntean, i, Windurmarea rdzboiului in sama Movilotilor, admise fie vechiuldoritor al mo,stenirii lui Mihai, fie Simion. i tot atunci seincheie si contractul in aceasta privintà, fratii indatorindu-sea dat fiecare un tribut anual de 40 000 de galbeni, a intretine3.000 de soldati poloni platiti pe trimestru, husarii cu 25 deflorini in Tara Romaneasca si cu 18 in Moldova, cazaciicu 20 si 15 ; cetatile vor avea garnizoane lesesti, si pentruinstalare Sirnion va plati ajutatorilor sal o data pentru tot-deauna un dar, de 80.000 de florini.

El n-ar fi avut prilejul sa-1 faca, dacä dusmanii sai deacelasi singe ar fi lucrat numai cu puterile lor si cu celenaimite de la Zamoyski. Ceea ce au hotdrit a fost treidareaboierilor munteni, sdtui de domnul vemicelor lufite i indiferentila gloria lui p", a kr.

Aceasta se vede din cele douä stiri privitoare la ultimalupta a lui Mihai pe pamintul terii sale, la Arges, unde sereträsese asa cum dupa Calugareni cautase un loc de concen-trare la Stoinesti, pe acelasi curs al Argesului.

Teremia insusi o descrie asa 127:" la 25 novembre a fostacum linga Arges o lupta cu dusmanul. Acesta, avind aproa-pe 9.000 de oameni a fost, cu totul batut. A fugit cu putinidintre ai s5.i, dar s-a trimes indata in urmarirea lui, si senadajduieste a ispravi cu dinsul, cu ajutorul lui Dumnezeu,ca sa fie Domnul laudat".

Miron Costin stie insä bine ce s-a petrecut acolo. Si dataaceasta Mihai incearth lovitura de la Ndieni. Avangardatrimeasa in aceasta misiune era comandata de Udrea, care,din 7.000 de oameni comanda 4.000. Pe Simion il incunjura.insa boieri cari stiu cararile. El insusi previne atacul, strecu-rind pe ai sai, ziva si noaptea" prin locuri ascunse. Ajungindin zori de zi, sileste pe Udrea a-si scoate oastea la cimp".Trebuirà insa trei asalturi pentru a-I infringe, si numai"a patra owl au purees in rasipa oastea Udrii".

Domnul insusi era, ca si la Naieni, in munte. Ci, dacai-au dat stire Udrea de rasipa sa, au incefiut §i. ceilalli a-1

127 Hurmuzaki, Sup/. II, vol. II, p. 651

281

partisi cif togi." Udrea insusi pleca genunchiul inaintea luivoda. Simion.

Totul era pierdut, peste citeva zile numai Mihai se aflala Beius cu abia 300 de oameni 128, mai mult capitani intre cariMiron crede ea' poate insemna pe Mirza, pe Gesty si pe Rat.Prin Oradea Mare el lua drumul Vienei 123.

Jurnatate de an dupe: aceasta prilejul rázbunarii i seprezenta la Goroslau.

Imparatul il ascultase si se flcuse a-i recunoaste dreptatea.Caci acum ceea ce Mihai prevazuse era o trist5. realitate pen-tru politica imperialilor. Dieta din octombre -novembre aardelenilor pregatise aducerea inapoi a vechiului print ungu-resc, iar cea din Cluj, in februar 1601, pe vremea cind urmaula Viena negocieri inselatoare in vederea instalarii arhidu-celui Maximilian, indrazni, supt conducerea lui Csaki, actulhotaritor. Smulgindu-se din mina polonilor si a lui Ieremia,de la Botosani, Sigismund Báthory veni la Bistrita, pentru cala sfirsitul lui mart sa se dea forma legala noii sale stapiniri.

Mihai fu rupt atunci sa se impace cu Basta, ceea cefácu la Casovia. Indata el stringe trupe nouã pentru revansa decare-i dorea, mai mult ca de orice, sufletul. La Maitin, undeodatá soldatii lui Basta se unisera cu fortele statelor ardelene,el se infa-14(1 cel dintia, avind aparenta conducerii, Basta sosipe urmä numai, pe la Satmar, flea sa aiba puteri mai multedecit cei 10.000 de oameni ai voievodului, cáci un raportfrancez socoate la 18.000 armata intreaga 130 /n aceastaarmatä erau si 2.000 de silezieni.

Armata lui Mihai nu cuprindea insä pe vechii si buniiostasi. Baba Novae, prins in Ardeal, fusese ars pe rug inCluj, impreuna cu un preot al sat" Zelestey, Sava armasulfusesera supusi chinurilor : celui dintai i se sfarimasera bratelesi picioarele, pentru a fi apoi aruncat in ocna ; Sava fuseseinchis intr-o temnitá ca aceea. 131 In loc, Mihai avea cazaci

Ise Hurmuzaki, IV', p. 200-201, 203izt, V. Istoria roniknitor din Ardeat, I, p. 210-211.fse Hurmuzaki, XII, p. 1211 0 urm.131 Trauschenfels, op. cit., p. 177.

282

din Podolia, haiduci, 600 de moldoveni i ceva sirbi mun-teni de-ai lui aproape de 100 132.

Sigismund strinsese o oaste mult mai mare. La IasiInca el avea cu dinsul 10.000 de lancieri poloni si 16.000 decurteni moldoveni 133, supt comanda boierului Bucioc. Cuacestia iei intru intimpinarea lui Mihai Inca de pe cind elrasarise abia la Dobritin.

Razboiul era considerat ca un duel intre Báthory si intrevoievod. Asa-1 prezintä cronicele ardelene. i ele nit ajutdth vedem col Mihai se pregdtise de o mare opera de rdzbunare.

In adevar, inca din mai venise vestea in Ardeal ca BanatulCraiovei s-a ridicat impotriva lui Simion, aducind in locu-ipe Marcu voda. Pretutindeni se striga domnia lui Mihai" 134.Se afla ca la 31 mai boierii de acolo, Buzestii, au batut cutotul pe moldovean izgonindu-1 peste Milcov, i c5. Ieremia atrebuit sà cheme pe tatari 135, Tutors, el e batut din nou siminat prin m1atini, peste cadavrele de oameni si cai.

Pe de alta parte, secuii se miscau pentru Mihai ; Sigismundhotarise uciderea, cu familia intreaga si darimarea casei,aceluia care ar fi macar banuit el tine la voda 138. In sfirsit,la Bistrita vor opal-ea haiduci cu teribilul sau rival 137, Romaniidin Fagaras plecasera pentru Mihai, iar, dup5. lupta, Rat

Mirzea, cu alti haiduci, vor ocupa Aiudul, vor intra in Osor-hei si, scosi de acolo, vor prada, indraznind chiar a sfida laFagaras pe Moise Szekély, care avea cu el doar 700 decalari 135.

Cele dintai harte fura deschise i cistigate de singureletrupe ale lui Mihai. Doua sute de haiduci de ai lui bat, inmomentul cind ai lui Sigismund inaintau increzator de laSimlàu spre apus, 600 din acestia .si ucid 200 dintre dinsii 139,

131 Hurmuzaki, p. 260, nr. CCXVIII.133 Ibid., p. 245.134 In omnibus siquidem locis Michael publicatur" ; Trauschenfels,

op. cit.,134

p. 171.Ibid.

138 Ibid.111 Ibid, p. 182 §i Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinuni, p. 187 §i urm.138 Ibid.433 Hurmuzaki, p. 261; XII, p. 1201, nr, MCCLXIII.

283

si

IV',

In scrisoarea sa de la 30 iulie, Basta insusi spune ea' pe voievod1-a trimes cu trupele de avangarda 14°.

Basta sili pe principele ardelean sa se retraga; in acelasiraport catre Curtea din Viena el spune ca era hotarit sa-1aduca la lupta cu orice pret, chiar dad. ar fi sa-i treaca inainte,intrind in Ardeal. Esenlialul era desigur a se impiedecesosirea ajutoareloy turcegi, care fuseserd cerute, cu insistenta,de Sigismund 141.

La 3 august se dadu batalia. rzbinda fu nesigura pang laceasurile cinci, p5.nà catre sear5., spun altii. Atunci ungurii,surprinsi, fura izbiti inapoi, intr-o retragere dezastruoasa.Pierdusera toate tunurile, cincizeci si trei la numar.

Mihai vorbeste astfel, scurt, in misiva lui catre imparatul:,,Cu ajutorul lui Dumnezeu, la 3 ale lunii, i-am atacat,i-am batut tare, li-am luat toate tunurile si steagurile" 142

Un singur cuvint despre Basta, si acesta, in propriul sailraport, abia-1 pomeneste. Imparatul, in raspuns, atribuiesuccesul" vitejiei tale si a lui Gheorghe Basta" 143.

Din toate partile lui Mihai i se puneau in sama, marele,fulgerätorul succes, Bectes pasa din Erlau spune: Dupainfringerea lui Sigismund de afurisitul Mihai .. . , cel foarteviclean si rau 144. 0 descriere francezä contemporanä martu-riseste ea lupta a fost cistigata de voievod si de Basta:armata lui Sigismund a fost intai rupta de valoni, si pe lacinci ceasuri Mihai voievod, de o parte, si Basta, de alta, auincercuit-o" 145. Symigianus vede in cavaleria si artileriaarmatelor unite factorul victoriei 146. In sfirsit, Miron Costin,dupà izvorul sIu polon, dar poate si dupá eel intern si, ori-cum, dup5. traditie, rezuma lupta astfel: ce, stind nemtii

144 Ibid., IV1, p. 263.141 Symigianus, p. 249.142 Hurmuzaki, IV1, p. 265 266, nr. CCXXIII.143 Ibid., XII, p. 1217, nr. MDCCXCII.144 Dapoi la rotta di Sigismondo dal scomunicato Michal ..., molto

astutto et malvagio" ; ibid., p. 1213, nr. MDCCLXXXII ; cf, si mai departe,nr. MDCCLXXXIII.

144 Son armée a est6 premièrement fendue par les Valons et sur lescinq heures Michel Wayvode, d'un cost& et Basta, de l'autre, l'ont enfe-rm6e" ; ibid., XII, p. 1211 si urm.

146 P. 249.

284

in frunte cu focul, si Mihai voda lovind din dos pe oasteaBatorestilor, au frint pe Batoresti, cit abia au scapat ei cucapetele", pentru ca S. adauge apoi, cum 1-au lamurit si oa-menii batrini de pre acele vremuri" : Facutu-s-au veste debiruinta la acela razboi mai mare a lui Mihai decit a lui BastaGiurgi, care zavistie au facut i perirea lui Mihai voc15.".

Caci, din partea lui, Basta, in memoriile sale, atingenumai in treacat participarea lui Mihai, afirmind ca inter-ventia acestuia, cu ungurii, moldovenii i cazacii sli, plus cincicompanii de archebuzieri germani ai colonelului Flanz, clat.in locul celor o mie de calareti luati lui de Basta pentrulformatiunea sa, a fost fäcuta vreo chibzuire si initiativ5.personal5.: De altä parte, valahul i Rothal, secundindscopurile lui Basta si indeplinind ordinele lui, cu soldatii lor,se purtara asa de vitejeste si de fara frica, incit ajunsefoarte usor s arunce in neorinduiala oastea vrajmasa, cumult macel si moarte, puind-o pe fuga" 147.

De aici, in momentul cind Mihai era hotarit sa se indreptespre Fagaras spre a libera familia sa si a trece de acolo in TaraRom âneasca, lovitura ucigasa de la Turda, in ziva de 18 aleaceleiasi luni, august. Daca Beauri si Mortagne, valoni,sävIrirä crima, din ordin, un izvor sasesc dà meritul ungurilorSzekély Ambrus si Nagyldky Ferencz 148 Trupul, lasat far5.ingropare zece zile si mincat apoi de ciini 148, fusese pus inpamint noaptea de ofiterul de reiteri silezieni loan Schne-ckenhans 158.

Omorul n-a fost razbunat : Mihai apucase a trimite inaintepe aceia dintre soldati cari tineau la persoana sa, in frunte cuMirzea si Gheorghe Rat 151. Erau acolo mazilii i toti valo-

152 ( ?)

117 Dall' altra parte, il Valacco et Rothalt, secondando gli disegni delBasta et dempiendo gl'ordini sui, con le sue genti, si diportarono cotantovalorosi et intrepidi, che facilissimo gli si rese disordinare ii restante dell'essercito hostile, con molta stragge et mortalità, ponendolo tutto in fuga" ;Spontoni, p. 159. Cf. p. 156-157.

148 Trauschenfels, op. cit., p. 36.149 Wund doch von den Hunden aussgheschoren wund ghefresen" ;

ibid. p. 248.150 Ibid., p. 246.151 Stavrillos, ioc. cit., p. 318.152 Ibid.

28 5

Ceilalti nu cricnirà macar.Si, cuminte, Miron Costin inseamn5,:" Si asa s-au platit

lui Mihai vod5. pentru slujbele ce au facut nemtilor".

V

Succesiunea lui Mihai Viteazul: Luptelelui Radu Serban pentru domnie

Mihai crease o armata cum nu mai luptase supt steaguriromanesti, din elementele cele mai razlete si disparate :citiva români de-ai lui, multi moldoveni, pe cari un contem-poran ungur ii califica de cei mai gata de lupta si mai deisprava dintre români" 153, atitia cazaci, pe cari-i avuse sila Calugareni, calareti poloni cu platose, husari de aceiacari faceau admiratia lui Miron Costin. Ungurii din Ardealsi din Ungaria Superioara, haiduci cari au 15.sat numele lortinutului de ling5. Tisa, si, pe linga un contingent intimplatorde reiteri germani, silezieni, o multime de sirbi, intre carisi bulgari, si, pe alaturi, beslii sirbo-turci. Legati prin cre-dinta fata de el, prin iubirea pentru persoana lui, prin respec-tul pentru amintirea celui asasinat, ca si prin deprindereade a fi laolaltk prin cheagul luptelor comune care nu seputeau uita si prin cunoasterea terilor asupra carora seintinsese atita vreme actiunea lor militara de preferinta, einu se putura desparti multá vreme, si, chiar dupá ce uniiapucara intr-o parte, altii in alta, ridicind pe scut stapinitoripentru natii deosebite, ei impun caracterul lor tuturor intre-prinderilor militare ce se fac in regiunile care nu puteau scapade dinsii. Acelasi fenomen, deci, ca si, in mai mare, ce s-apetrecut, in Apus, cu cavaleria stirnita pentru opera de cru-ciatk care nu si-a atins scopul si care, de la o vreme, nu s-aputut manifesta nici prin cutezatoare tentative izolate sau,mai tarziu, ca acele grandes compagnies, ramasita a razboiuluide o suta de ani, care tulburara, trezind si servind ambitii.sau lucrind pe sama lor proprie, pentru jaf, trei ten, pana

153 Nam hi Valachorum omnium promptissimi et expeditissimi babe-bantur" ; Szamoskiizy, p. 176.

286

ce, in a doua generatie a mercenarilor cari-si cresteau urmasiiin siguranta cistigului, trebui ca delfinul Franciei, viitorulLudovic al Xr-lea, sa-i duca in Elvetia pentru a-i macinain ultima lor lupta, la Skt. Jakob, putin inainte de jurnatateasecolului al XV-lea.

Miron Costin si-a dat sarna de rostul acestei armate alui Mihai, care i-a supravetuit, cind scrie : Avea Mihai vodaosti deprinse la izbinda ; ales o saml de slujitori ce se chemaupe numele capitanilor sai, anume: buzestii, altii ratestii,foarte statatoare oaste" 154. Daca se inlocuieste numele buze-stilor, ramasi inainte de toate boieri si intrebuintind aderentipolitici" sau terani de pe mosiile lor socotite cu sutele, cu almirzestilor, soldatii lui Mirzea cel Mare si ai lui Mirzea celMic, Dimitrie Mirzea, acei mirzesti cari, asezati in preajmaIasului de la inceputul secolului al XVII-lea, au intemeiatsatul, existent pang azi, al mirzestilor, daca se tine smugsi de suita, pe care o pomeneste acelasi cronicar moldovean,a altuia din Capitanii lui cei crezuti", pe linga Mirza siRace", mentionati aicea, a lui Gesta " (Gesty), pe care nu-1cunoastem altfel, liniile alcatuirii acestor bande" temuteiese si mai bine la iveala A se scrie istoria fiecaruia dinsefi, a fiecaruia din clientelele ostasesti care-i incunjurau aravea un interes mai mare decit acela, de simpla curiozitate,pe care-I trezeste expunerea arnanuntità a oricarii cariereaventuroase.

Deocamdata insa, pe cind mercenarii isi cautau prinArdeal rosturi noua, neintervenind decit uneori, dupa ordinulnoului stapin, in afacerile noastre, elemente indigene, suptconducerea buzestilor, priviti cu dreptate ca sefii terii si apära-torii onoarei si intereselor ei nationale, discutau cu armele inmina, intai dreptul" lui Simion voda fata de Mihai, si apoisuccesiunea domnului jertfit pe cimpia Turdei.

Au trebuit pentru aceasta zece lupte, mai mari sau maimici, a caror cunostinta foloseste si prin aceea Ca lumineazamijloacele militare ce se intrebuintau, ca oameni si ca sistem,pe acele timpuri.

154 P. 254.

287

In scrisoarea, citatä si mai sus, prin care Mihai, biruitorpentru ultima oara, aratà imparatului cum s-a desfasuratlupta de la Goroslau, el rnai spune, la acea data de 4 august1601, despre rascoala, atinsa si mai inainte in aceasta carte,a boierilor munteni, ca la 24 dupa vechiul calendar, din lunatrecuta" 155, el se simte dupa acel calendar, in iulie ; deci evorba de 24 iunie Simion a fost izgonit prin unirea boie-rilor" (conspirato eoruni voto ). Si polonii uzurpatorului antrecut la rasculati, cari s-au facut stapini pe toate bunurile.0 desertiune care nu ne mira cind ne gindim ce goala eravisteria domnului adus de stiaini intr-o tara pradata sirasculata si in care, de altfel ca si in Moldova, unde nucrutau taina religioasa a manastirilor si cinstea familiilorboieresti si, supt Klicki, insultau in Hotin pe pircalabuldomnesc 156, ei au pradat si au jefuit toata tara, si mane:-stirile, si boieri, si saraci, pana ce au luat tot ce au gasitla dinsii" 157.

Uniti cu Udrea, revenit la vechile sentimente, cu Negreaclucerul, cu Stoichita postelnicul, pe cari-i atinse razbunarealui Simion, buzestii izbutiserá a lua tara-n stapinire, careprezentanti ai lui Mihai, domnul cel legiuit, care se as-tepta sä cada de peste munti din clipà in clipa. Un alt izvorcontemporan arata ca izgonitul voievod s-a retras la Buzau,in iulie, cu 4.000 de pedestri si paisprezece tunuri, urmaritde boieri cari au 12.000 de infanteristi, dar li lipsesc tunu-rile158, ceea ce ar intra in contrazicere cu afirmatia din scri-soarea domneasca. Simion e hotarit insa a reincepe lupta,cad Ieremia-i trimete pe locotenentul" sau, ceea ce in-seamna pe fruntasul boier Nistor Ureche si cu un capitanasa de incercat ca Ora's, aducind cu el 4.000 de soldatipedestri, 2.000 de calari si saisprezece tunuri, ceea ce arat5.ea domnul asa de scazut prin comparatia, naturala, cuMihai, era in stare, si pe alaturi de sprijinul polon, asa descump si de greu, sa-si organizeze o oaste a lui moldove-neasc5.158. Cronica de tara spune ca ostile Mehedintilor",

155 24 die veteris calendarii elapsi mensis proximi"150 V. stirile din kiurmuzaki, Sup/. II, p. 16 §i urrn.151 Cronica Buzotilor, in Magazin Istoric, IV,me Hurmuzaki, IVI, p. 265.159 Hurmuzaki, 1V2, p, 38, nr. XXXIV.

288

virmarind pe fugar, cistigasera intdi o noua biruinta la Mil-cov, la o vale mare ce este dincoace de Focsani", in loculzis Movila Caiatei numele ffind i aici talmäcit ca inMiron Costin, care se rusineaza inaintea luilo.

Din partea lui, Ieremia anuntase inca de la 30 iunieprotectorilor lui de peste Nistru fascoala munteana, adau-gind si vestea despre plecarea mercenarilor neplatiti. La 5iulie el explica infringerea din martea trecuta prin aceeacä fratele sau a fost incunjurat prin munti: pe deasupra".

Cind Simion se intoarce pentru a da a doua luptd, aveminsäsi marturia lui. La 26 din aceeasi lung iulie el arata cäla 24, foarte de dimineatg", a trecut Siretul si a bltutsupt Rimnic", la vechiul vad din luptele lui $tefan celMare si lui Joan voda cel Cumplit cu vecinii munteni, strajabuzestilor, care numara 2.000 de oameni: prea putini oa-meni au scapat"161. Iar Ieremia, o luna mai tirziu, la 21august, lamureste ca, la 15, miercuri, Simion, cu moldovenide-ai lui i cu tatari, a inaintat pang la Buzau dup5. hrana

stiri si, intilnind trupele rebelilor, le-a batut in chiar ta-bara lor, care cuprindea 2.000 de infanteristi, din cari unuln-o scapat", si 3.000 de calareti, cari s-au salvat numai inmica parte ; e vorba si de boierii cazuti in robie la pagini,cum a fost si cu Neaga vornicului Mitrea, despre care vor-besc documente de mai tirziu162.

indata insa acesti rebeli Invini, carora Poarta incercasa ii impuie ca domn nou pe Radu, fiul lui Mihnea Turci-tul, si el insusi un adversar, pe vremuri, al lui Mihai, isidadeau un domn viteaz i harnic in locul celui pe care li-1rapise crima. Cronica terii infatiseaza pe boierii veniti dinArdeal la Cirstienesti, in sus de Arges, cari proclama acolope unchiul dupa mama al buzestilor, pe coboritorul batri-nului Basarab voievod", pe erban, care ca domn si-a zissi el Radu. Stroe Buzescu, propus, refuzase, iar Marcu, pe

160 Cf. totui Kakanala" (cet. Kakata) in raportul lui loan Potockiibid., Supl. II, vol. II, P. 218.

161 Ibid., p. 53. nr. XXXI.162 Ibid., p. 54 i urm. Cf. Studii i docunzente, V. p. 612-613.

19 Istoria armatci rornâncsti C. 6/4 289

si

care-I voise Basta, nu putuse fi primit ca unul ce era uncopilandru de optsprezece ani163.

Dar partidul crestin n-avea sprijinul lui Basta, asupracaruia, in septembre, navalise din nou, pe la Troths, Sigis-raund Báthory incepind o lung5. framintare, pentru cetati,cu imperialii strimtorati, cari trebuira mai tirziu sa pri-meascd o linie de demarcatie ce-i trimetea la nord de Murassi Aries164.

Concomitent cu patrunderea printului ardelean in ve-chea lui stapinire, inainteaza si Simion, care asteptase, dupacit se pare, aceasta. La 6 octombre se da o lupta a treia,in care boierii furl din nou invinsi165. Un ajutor dinArdeal, cu Mirzea cel Mare si haiduci, nu izbuteste a opriizbinda domnului, intors pentru razbunare: vedem pe Si-mion dind vesti de biruinta din Pitesti, la 1 si la 5 novem-brem. Radu, cu 4.000 de oameni, se duce la Basta, caruia-isi face juramint, trimetind pe Stroe Buzescu, ocrotitorulsau, la Curtea imparateasc5.167.

In primavara anului 1602 se facu expeditia de restabi-lire, care duse la a palm lupta, si aceea nenorocita. Basta,intr-o scrisoare din 5 mart, pretinde c5. a dat clientului saunu mai putin de 14.000-15.000 de oameni ( !), cu LudovicRákószy si cu capitanul valon Boulet. Dar in fata lor acestiagasesc pe Geezer pasa, cu tot atitia turci si tatari, pazindun pas strimt". Cutezanta lui Ráköczy, care, flea intele-gere cu camarazii sai, se aruncl inainte, aduce infringerea.Se pierd 2.000 de osteni si unsprezece steagurim8.

Memoriile lui Basta cuprind o expunere amanuntitä aexpeditiei lui Radu voda pribeagul si a lui Boulet. i aici

intentiile fiind aceleasi se afirm5. ca ostasii de cari dis-puneau navalitorii nu erau mai putini decit 15.000, dintre

163 Spontoni, p. 161-162.164 Studii .i. documents, IV, p. VIII si urm.165 Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, p. 197.166 Hurmuzaki, Supl. II, Vol. II, la aceastä data.167 Chron. Fuchsio-Lupino-011ardinum, p. 198-199.168 Studii ,si doc. VI, p. 130-132, V. scrisorile lui Ieremia, Hurmuzaki,

boc. cit., p. 126 0 urm. (cf. p. 90 si urm).

290

cad 3.000 de calareti din tabara imperialilor. Cu ei treceel pe la hotarele Moldovei, la Enhe" (ne'confini della Mol-davia, ad Enhe), ceea ce nu inseamna altceva decit vechiulloc de lupta, de la Naieni. Se ajunge la un cimp triunghiu-lar" intre munti, uncle apare un dusman mai numeros.Bou let trimete inainte o mie de archebuzieri, el avind sa.atace pe aiurea cu 2.000 de calareti, in zori, cam ce facuseMihai Viteazul la 1600. Moldovenii cauta sa incunjure aceastaavangarda, dar de pe un deal cei doi sefi observa. si cautaa impedeca. Gloata intrebuintata era insa asa de nesigura,incit paraseste totul petitru prada ; la urma si archebuzieriise imprastie la o nota lovitura a moldovenilor, si tatariicearca a inchide retragerea celor batuti. La intoarcere, MoiseSzekély, indeplinind si acuma rolul de odinioara loveste inspate, la Vasarhei, pe cei ce se indreptau spre Bistrita. Raduva trece, prin Marghita, spre Beius, spre Satmar, pastrind,cu toata nereusita sa ca pretendent, multe mii de oamenipe care le tine la dispozitia patronului sa.u1-69.

In aceasta oaste care nu-si poate indeplini misiunea eraMirza cel Mare; de vreo participare a buzestilor nu se poatevorbi insa. Ei nu sint pomeniti nic.a.'ieri. Intentia lor eraacuma sa-si fad, un domn al lor din cineva care A. nu atirneasa de mult de ajutorul strain.

Nenorocitul tinerel Radu Mihnea se afla in Giurgiu ne-indraznind cu citi turci i se pusesera la dispozitie, si nu sepricepea ce sa facl dintr-insii, a parasit cetatea. Puterniciiboieri ai Oltului se intelesesera cu dinsul ca sa rastoarnedomnia lui Simion. Delimarcu apare deci cu sirbii sai suptziduri si-1 Jura." de la ocrotitorii pagini, cad nu-i puteauda stapinirea. El e dus astf el spre Craiova, de unde, prinsipe neasteptate, moldovenii fug. Era cu atit mai usor sa seincerce lovitura, cu cit Inca de la 8 mart se vede dintr-oscrisoare a lui Basta celalt Radu pornise din tabara dela Bistrita si trebuisera a se lua masuri contra navalidiluin°.

189 0. 189 193, 203, Cf. Hurmuzaki, IW, p. 295, nr. CCXXXIX;Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, I, p. 205.

170 Studii si doc., IV, p. 130 0 urm.

291

Povestea acestei tentative si a luptei, a infringerii totale,definitive, care a urmat, reiese din scrisori ale lui IeremiaMovila si dintr-un raport a lui Joan Potocki, seful poloni-lor, cari aparau subredul tron al lui Simion.

Radu trimisese spre Craiova numai vreo mie de oameni,Garnizoana izgonità, pe care o compun si poloni, se intoarceindatä. Atacind in zori, la Cretesti, pe Jii, ea invinge, desinoul domn insusi sosise cu toate puterile lui.

In fata celor 5.000 de infanteristi intre cari 2.000 dehaiduci cu sirbii lui Mihai si o mie de calareti ai lui, siturd. Oras moldoveanul are numai 1.500 de oameni: desiceruse staruitor a fi ajutat, nu i venisera nici Nistor Ureche,nici soldatii poloni ai lui Tarnowski. Andrei Potocki des-chide totusi lupta. In zadar se arunca Radu asupra cazacilor,cu boierii sai, incercind a juca rolul, asa de greu pentruoricine, al marelui Mihai. Tarnowski, cu acesti cazaci si cuhusari, raspinge izbitura, care nu se mai repeta. Oastea seimprastie. Informatorul polon pretinde ca s-ar fi pierdut dinpartea invinsilor 2.500 de morti si s-ar fi numarat 500 deprinsi. Cu turbanul in cap, pentru a nu fi recunoscut, Raduse adaposteste la Cladovam.

Simion nu putea sa retie insa trupele care-1 aparaseracu atita succes si la Naieni, si la Cretesti. In vara el se aflacu totul incapabil de aparare, cind se af15. ea Radu erban,care avea acum cu dinsul si pe Buzesti, si pe Marcu voda, cucare se intilnise la Satmar172, are de gind sa apara in Banatpe la Mehadia si ca Basta se coboara pe la Brasov.

Insemnarile contemporane ale sasior arata ca la 22 iu-lie Radu era la Brasov, de unde ia drumul spre Naieni113.Trupele pe care i le dase Basta erau insemnate si, cu obi-ceiul de-a creste cifrele, s-a putut pune pe hirtie cifrade 25.000 de oameni174. Polonii socot 3.000 de lancieri un-guri, 10.000 de pedestri si de haiduci, o mie de strinsurasi pe Mirzea. Mirzea, cu alte citeva mii, ar fi trecut la 15august, ca avangarda: ; Basta s-ar fi miscat el insusi in

171 Hurmuzaki, Supi, II Vol. II, p. 116 si urm. 125, 147 si urm172 Ibid., p. 158, nr. LXXXII.173 Citron. Fuchsio. Lupino-011ardinum, I, p. 207 si urm: ad pagum

Nén, ad alpium radices".174 V. nota urmatoare.

292

aceasta directie la 23, dupa ce prietenul sau roman trecusemuntii175.

Scrisoarea aparatorului polon al lui Simion, a singuruluiapärator, Andrei Potocki, afirma ca. Radu Serban si buzes-tii" acestia poate venind din tara pe la apus au in-cunjurat tara asa de neprevestit, incit din douazeci de oa-meni pe cari dumnealui voievodul i-a trimes, fiecare indeo-sebi, ca sa aduc a. stiri, nu s-a mai vazut nici unul, si cà strajanoastra. de la Teleajen a fost atacata". Potocki venea decatre Ploiesti, dar nu cuteza sa deie lupta si, aflind ca Marcuvodd vrea sei ieie Moldova, se indrepta, cu ce caste avea,rapede intr-acolo. Radu urmareste arzind Tecuciul si tre-cind Siretul, pentru a face ca rivalul sau sa-si caute unadapost tocmai in fundul Moldovei, la Tirgu Frumos176.

Precizari se pot ca.pata prin izvoarele ardelene. Luptacu tatarii, polonii si turcii" are loc la 23 august, si se cre-dea la Brasov ca dusmanul a pierdut 4.000 de oameni ( !),dintre imperiali si ostasii de tara ai lui Radu cazind doar600. La 28 se aduceau ranitii din Muntenia, dupa. ce BastaInca din ajun revenise la Prejmer.

Dar razboiul pentru mostenirea lui Mihai Viteazul tre-buia sa aiba, in septembre, Inca un act, al zecelea.

El fu datorit revansei lui Simion, care nu intelegea sapiarda asa de rapede ce cucerise intr-atitea lupte, cu atiteajertfe. Din laglrul de pe Jijia, la 19 septembre, Potockiarata ca voievodul pleaca inapoi spre Scaunul sau, cu 2.000de moldoveni, 300 de cazaci zaporojeni si cinci tunuri mici,la 13. A doua zi, tatarii trec Siretul la Tecuci, fara impie-decare, caci oamenii lui Radu voda se razletisera in mareparte, si domnul biruintei din vara era la Buzau. La 17,tatarii, carora fugarul din august li ceruse ajutor, se aflau laFocsani.

tn fruntea lor sta hanul insusi, si el avea puteri maimari decit oricind de la asezarea lui ca han. Il intovaraseasi nepotul sau. Voia el ca aceste multimi, care sint soco-

175 Ibid.176 Ibid., p. 193 0 urm.

293

tite i pana la 30.000 40.000 de oameni, Potocki spune:20.000 in frunte i 20.000 pe urma,177 sà patrundl in Ar-deal, pentru a pedepsi pe Basta, incalcatorul de hotar? S-arpärea cá da, mai ales veizind fie Ieremia cum uneltege cuMoisem. Cercetind insa situatia turcilor fata de imperialiin acel moment, se vede cä hanul era in trecere spre Dundre

cif Simion nu provocase in folosul situ ntivarea temutuluitar" al crimlenilor nefiind destul de influient i de bogatpentru aceasta, ci se folosise de expeditia acestuia spre sudca auxiliar al armatelor turcegi.

Ce s-a petrecut in partile Teleajenului la Magureni,scriu sasii178, la Ogretin, dupa. un document intern al luiRadu18° i, in sfirsit, in gura Teleajenului", i anume, laTeisani, cum spune cronica terii, se poate sti amanuntit,inainte de toate, din Menzoriile lui Basta.

In adevar, marturiile romanesti sint scurte. Cronica luiStoica Ludescu, continuind pe a buzestilor, e tirzie : stie numaide o luptá de trei zile i atribuie un mare rol lui PredaBuzescu, pe cind de fapt acest rol 1-a avut Stroe. Se adaugedoar amanuntul, cà, dupa victoria crestinilor, Simion, in-vinuit ca a dat stiri false, a fost tratat ca rob, fiind pusin fiarä pre supt pintecele calului"181. Iar inscriptia, extra-ordinar de importanta, de pe mormintul de la Stanesti(Vilcea) al lui Stroe, mort de pe urma ranilor primite, nuface decit sa insemne incidentul luptei acestuia, in cea din-tad zi a bataliei, cu acest cumnat al hanului. Dupa ce sevorbeste de rana lui la mina stingä de turcii", de raz-boiul dintai", de ciocnirea de la Giurgiu cu hanul, in care-1atinse o sageatà, de ridicarea lui Radu Serban si de retra-gerea lui, de solia la imparatul, de retragerea lui Simion,se urmeaza astfel: Deci se-au radicat (Simion voda.) culeii si moldovenii, si hanul cu mare caste de tatari, i ie-sira de sä lovira in gura Teleajinului la Teisani, in lunalui septemvrie 14 zile i v leat 7110, luni dimineata 'Dana

177 Ibid., p. 226.178 Studii si doc., IV, p. 134, nr. V; p. 135.178 Trausehenfels, op. cit., p. 288: Mogarenn bey den Hugel".180 P.V. Nasturel, in Analele Academiei Roineine pe anul 1910.181 Magazinul isteric, IV, p. 304.

294

91

sara ; si facurà návala marti dimineata de trei oH de toatepartile. Iar5 vazind jupanul Stroe atita nevoie pre cres-tini, statu impotriva tätarilor, de se lovi cu Mirza, nepotulhanului, junghie pre War. Si dintr-acel razboi sa ranila obraz, i preste trei saptamini se timpla moartea-i, inluna lui octomvrie". Si, incheie Sima, vaduva viteazului :"nu fu pre voia ciinilor de tatari"182.

Cronicile ardelene stiu numai c5.1a 8 octombre st.n. Basta ple-ca spreTara Romaneasca ca la 21 se intorceau de acolo

cu Mirza.183; din partea Mr, turcii vorbesc de cei 30.00040.000 de oameni ai hanului, carora li se opun 8.00010.000 de crestini 184.

Rapoartele polone sint dou5.: al lui Potocki sit al luiMarcu Sobiecki, venit pe la Cernaut.i 185 in ajutor.

CeI dintii spune c, la somatia de a se preda, Radu ras-punde luptind, cä atacul ce urmeaza nu izbuteste, caci buzes-tii, pe cafi singuri ii are inainte acest vechi dusman al Mr, erauasa de intariti, de nu li-a putut face nimic" ; hanul a trebuit,cu cei 12.000 de oameni ai lui, sã tread. Dunarea, retrimetindpe Simion in Moldova. Ce de-al doilea fixeaza ca Mc al lup-tei pe Teleajen acela chiar unde Mihai fusese Mut". Hanulafla cu mirare prezenta imperialilor lui Basta ; ei pierd desilucrul se tine in taina peste 2.000 de oameni. In zadarcearca si alte pasuri. Si el ispraveste in aceste cuvinte : cred cavoda scrie asa ca sa se lase a crede ca. Poarta a impiedecatrestabiirea lui Simion i ca sa crute cinstea hanului, care nu1-a putut restabili" 186.

Scrisoarea lui Basta de la 3 septembre, in care se arata caRadu se astepta asa de putin la aceasta lovitura, incit ii d5.-duse lui Basta un ajutor de 4.000 de romani, cari fuel trimeside la Deva spre Lipova cu Gheorghe Borbély 187, aceea din1 octombre de la Prejmer si o serie de rapoarte germane dinlagarul imperial de la Brasov, dau o parte din materialul de

182 Iorga, Inscriptii, I, p. 169 71 P. V. nisturel, in Revista pentruistorie, arheologie 0: fitologie.

Citron. Fuchsio-Lupino-011ardinum, I, p. 213.184 Hurmuzaki, W2, p. 269.188 Hurmuzaki, Supt. II, p. 213-214.188 Ibid., p. 327 §i urm.182 Siudii i doc., IV, p. 133-134, nr. V.

295

haidu-cii

183

0i-1

si

intiia mina, care a fost apoi prelucrat pentru expunerea ama-nuntitá si deplinä din Spontoni.

Ni se spune ca. Radu avea 16.000 de oameni ai lui i caalp 6.000 i-au venit in ajutor : pe ling5. Mirzea si citeva miide ardeleni i haiduci erau 3.000 de secui, 1.000 de lantecu Marcu voda, reiteri de-ai lui Flanz (trei companii) i valonicaläri (sapte 0115. la zece companii) ; Basta n-a ajuns la timpcu Preiner". Ardelenii nu erau singuri: sä fi iesit rau, ar fiprins desigur prilejul" 188 La tatari se aflau si 6.000 demoldoveni, si 3.000 de poloni. De fapt, ei se poarta rau, incitatit de mult si-au pierdut curajul, si cu totii s-au pus pe fug5.deplina, ba chiar si contele (Tommaso Cavriolo, comandan-tul ajutoarelor), si Warlein au trebuit s. h5.cuiascà si sá im-pung5. cu virful säbiei, ca opreasca" I". Au fostastfel 1.500 de raniti si 150 de morti, ce e drept, fatä depang la 8.000 de morti si de raniti de partea cealalta. Se tinuranumai cei 2.000 de arcasi germani pusi la dreapta in padure.Totusi, tabára noastra a fost batuta cam de doua ori. Caciin ultimul atac pe care 1-au facut tatarii au pus pe fuga, pe totiungurii, ratii si sirbii nostri, 0, de n-ar fi fost valonii pe cayii-a avut dumnealui contele Toma in ambuscadd, desigur ca. ta-tarii ar fi intrat in santurile noastre". A trebuit interventialui Cavriolo i Warlein, cu o lovitura in coaste, pentru a seduce retragerea calaretilor dusmani, cari se vor aseza apoi pedealul din fata, mult disputat.

Se pare insá c5. hotdrirea a venit de aiurea. Stroe n-a inter-venit zadarnic, intr-o lupta singulara ca pe vremurile eroice,de la viteaz la viteaz, ca sä poata spune cintecul despre is-prava lui. El a iesit din tabityci pentru a restabili, reinnoindmetodalui Mihai Viteazul, o situatie care altfel ar fi fost pier-dutd. Epitaful de la Stdnesti are dreptate: vdzind jupinul Stroeatita nevoie pre crestini stittu impotriva tdtarilor, de sit lovi cuMirzea, nepotul Hanului" . Astfel se restituie si rolul, cu totul tre-cut sup tdcere, intentional, al romdnilor intr-o luptd unde ein-aveau numai cel mai mare interes, day aduceau i cel mai pu-ternic contingent de oaste.

188 Die Siebenburger, wann es t1131 soli ausgeschlagen sein, die Gele-genheit gewiss nicht versaumet hetten"; ibid., p. 136-137.

189 Ibid., p. 140.

296

intr-insii sa-i

Apoi a doua zi se opreste harta din ordinul lui Cavriolo.Atacurile tatdregi avuserd loc insd numai in ziva precedentd,care aceea a fast decisivd. Marti, tatarii se retrag, lasind, ni sespune, 4.000 de morti, fata de abia 350 de crestini cazuti, darmulti raniti".

Dupa Spontoni, Radu opunea celor 40.000 de tatari,cari aveau numai 1.300 de infanteristi ce nu erau tatari simai putine tunuri, 8.000 10.000 de soldati de infante-rie ; Cavriolo Ii aducea, la 20 septembre, contingentul insernnatmai sus, cam o mie de calareti.

Se constat5., de la inceput, cá frontul e prea larg, i aceastaexplica mentionarea, in trei izvoare deosebite, a treiasezate, ce e drept, nu prea departe una de alta: Magurenii,Ogretinul, Teisanii. Se afra si infringerea, de 2.000 3.000de tatari, a strajii voievodului, supt cornanda secuiului PetruKonkoly, straja care cuprindea 5.000 de oameni, dintre carifura. taiati 2.000, iar 800 cazura in robie.

Se intareste deci santul imprejmuitor, facindu-1 de doua-zeci de ori mai capabil de a rezista i flancindu-1 cu patru re-dute, in care se aseaza tunuri ; intrarea se inchide cu cara, cutrunchiuri rostogolite, cu.gunoi. De o parte, acest nou front serazimä pe deal, de alta, pe paduri. Marcu voda, pe o inattime,pazeste cu 3.000 de secui si o mie de lante ardelene. Meritulacestei orinduiri se atribuie, fireste, lui Cavriolo, dar nu ne pu-tern impiedeca de a constata asamanarea perfecta intre dinsasi aceea de la Mirislau si, tot asa, i aceea de la Teleajen.

In ziva de 23 apare hanul Gazi-Ghirai. S-ar fi ordonatimediata retragere in transee, dupa. o intlie ciocnire a dusrna-nului cu valonii. Românii, cu foarte mare furie" (con gran-dissima furia), i se arunca inainte, ca si ungurii cu sulite, ceeace sileste pe comandantul fortelor apusene sa. scoata pestesant pe propriul sau frate, Camillo, si pe Warlein germanul ;Vimercati, altul dintre comandantii contingentului, scoatein padurice 400 de haiduci, pe cind tunurile bat in stolul grosal tatarimii, Se &á un timp lupta pentru dealul din mijloc,trei atacuri ale hanului fiind frinte unul dupa altul. Aici seaseaza, ferd a-i fixa importanla, interventia lui Stroe Buzescu.A doua zi apoi nimeni nu rnai paraseste tabara retransata silasind 5.000 de morti, Gazi-Chirai e silit a se retrage.

297

localit5M,

Urmare acestui mare succes, care asigura domnia lui Radu,vocla, au fost atacurile lui peste Dundre, contra cetalilor tur-cegi si sdlaprilor de tatari, in prirndvara anului urmdtor.

Ele nu erau un capriciu, nici un simplu incident militar.Fata de starea lucrurilor in Ardeal, urmasul lui Mihai Viteazulisi dadea sama ca poate sa i se ceara o navalire peste munti,si el stia bine ca ea nu e posibila decit daca ar scapa prealabilsi de pinda turceascd din acele vechi cetilli, i mai ales de amenin-'area tatarilor. In adevar, s-a stabilit a, anume pentru a in-frina pe domnii nostri, dupa ispravile lui Mihai, nogaii hanului,cari strabatusera ca pradatori adesea aceste tinuturi, fuseserdwzati intii in Basarabia de Jos, apoi in Dobrogea ins4i, carenu-i cunoscuse pand atunci 190.

Aceasta expeditie, singura pe care Radu a intreprins-ocontra turcilor, ni e cunoscuta prin insemnarile pe care levom intilni, tot asa de simple, de sincere si de sigure, si in altmoment din cariera razboinica a voievodului, ale raguzanuluiAlvise Radibrad.

Capitanii de la Teisani ramasesera pe linga domn, Mirzeafiind in preajma Giurgiului, Ionascu, alt moldovean, in Bucu-resti. Ei asteapta inghetul Dunarii, pentru ca, la 8 februar1603, sa se arunce asupra tintei ce-si alesesera, si aceastadesi boierii, chemati supt steag, zabovira. Ora_sul Silistrei enavalit, puindu-se pe fuga acel Ahmed, ginerele hanului,caruia acesta voise, in 1595, sa-i dea Moldova, si Radu Mihnea.Vela. e de fata si, vazind ca nu se poate lua cetatea, se retrage,radvanul lui intrincl pe o copca in Dunare. Al treilea capitan,Gheorghe Rat, care, dupa peirea lui Mihai, pradase Mba,Iulia mormintele vechilor printi ai Ardealului, ramiind untimp in aceasta tara 191, intra in Dobrogea pe la Hirsova, go-nind pe turci din castel. Cind din Silistra se trimet contra lui300 de spahii alesi, delii, ei sint distrusi de ronuinii dobrogeni,cari-i ineacä. in Dunare ; numai cei din Daieni, fugari din tarA,

190 V. Iorga, Studii islorice asupra Chiliei ,si Celatii Albe, p. 216 §1.FA urtn.

191 Spontoni, p. 172.

298

urind serbia rumanilor" din principat, i temindu-se de bir,primesc räu pe domn, opuindu-i-se cu armele. Ahmed pasatrebuie sa se retraga pang la Bazargic 192

VI

Succesiunea lui Mihai Viteazul: Luptelepentru Ardeal

Peste citeva luni numai, ajutorul lui Radu era cerut inArdeal, contra lui Moise Szekély, care, ridicat pe scut d.e ungu-rii lui, ajutat de turcii de la Timisoara Bectes pasa fiindchiar in oaste i simpatizat si de romanii Banatului, in-cunjurat apoi de pandurii sirbi 193, incepuse o stápinire careera &à tie numai prea putina vreme, ispravindu-se cu o catas-trofa.

SI urmaxim izvoarele unguresti, in primul rind pe Sza-mosközy.

La staruitoarea dorinta a lui Basta, voievodul trirneteintii pe un sirb ungurit, Lupu Kiss, cu 1.400 de sirbi, ungurisi romani, impreuna cu un Joan Ciungul sau Cionca, acestaroman 194 Cum luptele se dadeau in partile Gherlei, cei doicapitani inainteaza pang: la Dumitra, in vidicul" Bistritei.Aici ii iese inainte un vechi tradator al lui Mihai insui, secuiulGheorghe Makó, cu 3.000 de tatari, unguri i sirbi. Ai nostrisint batuti, dupa o apriga impotrivire ; Lupu cade in miiniletatarilor, de la cari apoi Ii rascumpara vechiul sau camarad,Moise, pentru a-I intrebuinta apoi supt steagurile lui 195.

Al doilea corp de ajutor românesc e comandat de DimitrieMirzea, cu care nu yin mai mult de 200 de romani si sirbicari nu pot trece de Sighisoara. In acelasi moment cu infrin-gerea lui, e prins la secui, unde mersese pentru a-i tocmi, decei doi Bogathy, Cavriolo. Basta trece prin Cluj la Satmar,lasind lui Senyey apararea Gherlei, puternic intarità. Printul

192 Studii ,si doc. IV, p. 114-117.123 Szamosközy, p. 41.194 Ioannem Cyonkam, id est Mutilum.195 Il mai intilnim la Sighisoara; p. 112.

299

ungurilor ocupa Clujul, pe care-I prada, i someaza Bistrita,pe urma, Sas Sebesul: sa se predeie ; haiducii lui apar suptzidurile Sibiului, imp5.ratul era dispus a recunoaste pe biruitor.

Radu 196 fusese oprit de concentrarea la Durfare a trupelorturcesti supt pasa Hidir, care avea ordin s. sprijine si el peMoise 197; trimetind la Poarta dupa afirmatia acestuiao solie de treizeci i doi de boieri pentru a cere pace si momindpe vecinul de peste munti cu oferte de prietenie i juramint,domnul muntean ia hotlrirea de a interveni in sfirsit, in mo-mentul cind trupele unguresti ajunsesera acum la Brasov 199

Dar el se multami intai a face sa treaca o avangarda, saumai bine ingaduie trecerea in Ardeal a lui Delimarcu, avinddoar o sun: de haiduci, romani i sirbi, si a lui Gheorghe Ratinsusi, care nu dispunea de mai putin de 3.000 de sirbi simoldoveni, pedestri si cälàri. Mirzea merge si el cu aceastamica ostire, la care se adauge ca sfatuitor, irnpreuna cu Al-vise Radibrad, si Atilio Vimercati, r5.mas in tara dupa luptacu tatarii,

Aceasta nu impiedica negocierile intre Radu si Moise la11 iunie merg de la cel dintii, dupa ce craiul" oferise pacea

mijlocirea cu turcii, slugerul Manoila i armasul Zlat 199.Domnul cerea, intraltele, ca Becte s opreasca pe Simionsi sa nu se dea drumul tatarilor Buceacului". Solii aduceau siscrisori cu douasprezece peceti de la boieri, contra nepu-tinciosului", 200 crudului de Simion, pe care 1-au adusnumai cu pielcica lui" 201.

Rat porneste pe valea Teleajenului si, ocolind Brasovul, care,ni spune insusi Radibrad, dadea toate cele de nevoie lui MoiseSzekély, se indreapta spre Feldioara. Se asteaptä aici putintade a trece la Basta, impreuna cu 300 de secui, earl ii se adauga.Dar ast-eptarea de peste o luna demoralizeaza trupele, asupracarom se exercita i anume intetiri. Joan Rat, boier al lui Radu

196 Basta-1 chemase din mai; ibid., p. 168. Kracker, trimesul lui Basta,oferea din partea acestuia 3.000 de secui, 1. 000 de sa§i, etc.

"7 Ibid.199 Moise scrie la 14 iulie in castris nostris ad civitatem coronensem

positis; ibid., p. 164.199 Ibid., p. 129.200 Impotens dominatus"; p. 181.2 01 Inter pelliculam suam".

300

si

rdspindeste zvonul cd s-a fäcut intelegerea cu Moise, domnulcdpdtind cetati de refugiu, dupd vechiul obicei, in Ardeal, sitchiar boierii lui, mosii in aceasta tard. Ostasii se gatesc sdplece in deosebite parti, si trebuie mari staruinti pentrua-i retine si aduce inapoi. La urmd, secuii cei rdi ai lui StefanBed6 schimbd caracterul national al micii armate. Krackerii d5. steag austriac si ia jurdmint in numele singur al impd-ratului.

Toate acestea incurajeazd pe Moise. El cearcà sa cistigepe secui, si deocamdatd se hotdrdste a sparge ceata de la Si-ghisoara. De la Medias, el trimete pe Gheorghe Mak6 si MihaiImécsy, amindoi secui experienti, dindu-li si 3.000 de c5.15.-rep alesi si 500 de tatari, supt un nepot al hanului. El insusiii urmeazd, cu porunca de a nu se incerca lupte pdnd lavenirea lui.

Secuii ins5., ajunsi la Remete, paisprezece mile de Brasov"dau lovitura, in patru grupe, contra strdj ii comandate de Mirzeacel Mare 202, in care erau 2.000 de calareti, secui, sirbi si ro-m5.ni. Cei dintai singuri ar fi rezistat la ciocnire, pierzindu-sein v5.1m5sag cloud steaguri rosii ale noastre, cloud ale sirbilor.Românii se intaresc, cu tunurile lor, intre santuri, luptind dela amiazi p5.nd seara, cind vine Dimitrie Mirzea 203, cu forteproaspete, din tard: 300 de calareti, romani si sirbi.Mak6se reträsese la distanta de sapte mile. Ceea ce inseamnd cci,dupd raspingerea strajii, ca la Teleajen, tabdra a rezistat si acistigat biruinta. Dacd a treia zi dupe: lupta Rat se retrage spreBrasov, oprindu-se intre Risnov si Cristian, e numai pentru aiesi inaintea domnului sdu.

In noua asezare, cu dealuri la spate, el se apArd in fatäcu un sant si face tabdra de card, legate prin lanturi, intratäacum in obiceiul ostirilor noastre. Mak6 incearcd in zddar oloviturd. E raspins si apoi urmdrit pdrid la padurea Codlei,pierzind 1.500 dintre ai lui, fatä de 300 numai din partea cea-laltd. El insusi e prins, tovaräsul sau r5minind pe cimpul deluptd ; intre fugari erau si Lupu Kiss si Ciungul, tradatori, casi sefii tatarilor. Dupd biruinta, romanii se infunda in muntepdnd la Bran, unde iardsi se inthird.

202 Maior Merza quem vocant".203 Merza alter, quem Minorem vocant".

301

Moise trece acum Oltul, venind pang. la Apata, tot cu gin-dul ca. poate sa cistige pe secuii sai. Cu dinsul are numai oparte din fortele de care dispunea. Cei 2.000 de poloni ple-cati de la imperiali, cu roan Kaminski, erau la Dej, ca si Al-bert Nagy, cu o sama de unguri ; Rugg Deva se afla GheorgheBorbély, cu Valentin Török si cu viitorul print ardelean Ga-briel Bethlen. Tatarii cei multi nu intrasera Inca in Ardeal.El are de fapt doar 6.000 de tatari, turci si unguri.

In sfirsit, dupa o nou5. solie catre ai sai, logofatul Dan,si nu Constantin, caruia Mihai, ca unui pretendent, ii tdiasenasul la Alba Iulia in 1599, Radu, solicitat din nou de Radi-brad, ia hotarirea suprema. De la Rucar el vine-n Ardeal inziva de 12 iulie st.n. 204.

De aici ne calauzeste Radibrad. El spune ca.' voievodula urmat linia muntilor, ca si Mihai in 1599, si ca s5. impiediceaprovizionarea dusmanului si, iarasi, de teamä ca brasoveniisa nu-1 atace pe la spate. La 16 el se afla in cimp deschis, gatade lupta.

Moise facuse 0 el tabara, la Moara de hirtie, in ciuda sfatu-rilor lui Bectes, care famine afarà, cu 2.000 de tatari 0200 de turci. Szamoskozy descrie rinduiala. Cara legate cufunii incunjura pe print ; la spate are o padurice ; in fata, omlastina. Dougzeci si cinci de tunuri mari si mici ii stateau ladispozitie. Radu avind numai patru tunuri usoare. Totusio ultima data, prin Stefan Halmagy si doi brasoveni, el oferapacea, pe care oastea de sirbi si semi a dusmanului sau n-ovoise in ruptul capului.

Tot cronicarul ungur ni infatiseaza amanuntit asezareaostii lui Radu intre Risnov si Vilcan, in ziva de 17 iulie. Ceidoi Mirzea sint la aripa stinga, contra tatarilor ; de catre Bra-sov st5. Rat ; la mijloc, pedestrimea si haiducii ; Radu e Rugg.steag. Dupa Symigianus, celalt izvor unguresc, el avea doar4.000 de calareti si 6.000 de pedestri.

Si un izvor si altul, intr-o concordanta perfecta, arata cum,supt focul, rau indreptat, al artileriei lui Moise, romanii inain-teaza de pe dealuri spre Brasov. In fata mlastinii, archebu-

2" Dupa. Symigianus el ar fi zabovit, asteptind contingentul cerut1mparatului prin Leca aga (p. 313).

302

zierii haiduci ai lui Radu invatati de succesul cazacilor laTeleajen in 1600 descaleca si tree prin apa Strigatul delupta al romanilor e Sfintul Nicolae` . La cara., lupta. Deli-marcu si le sfarma., pe cind unii dintre ai lui sar peste ele. 0data ce se inlatura aceasta piedeca, incepe mäcelul, cu suli-tile lungi care trec prin cloud si trei trupuri ; ai lui Moise pierca niste turme speriate", velut atterrita armenta, scrie Sza-mosközy insusi 205. Nu se iau prinsi decit doar cite un om cu-noscut, ca Stefan Tholdy si Nicolae Bogathy, ca begul turcescdin Moldova Banatului 206 Lupu Kiss fu spinzurat la Cluj.Ramasitele incercatei nobilimi ardelene au pierit aici. 0 par-te din fugari fura asteptati de teranii români in Padurea Dra-cului si nimiciti.

Cit despre turci, ei nici nu intrasera in lupta. Bectes oferadoar lui Moise sä-1 ia cu sine pentru a-I scoate din Ardeal.Batrinul ostas refuza a primi aceastä rusine mai mare decittoate, cu care se invoi insa un Francisc Rhedey. Pada Grecul,unul din boierii lui Radu, il ajunge cind fugea s5. se inchidA inBrasov, si-I impusca prin spinare ; apoi Rat insusi ii taie ca-pul, care va fi expus in Brasov padä ce mila lui Mihail Weiss,unul din fruntasii orasului, ii va face loc Lintr-o livada ne-stiutà.

Marele vistier Nica duse la Basta, si Radu Buzescu, Mir-cea, fratele lui Mirislau logofatul, si Radibrad imparatului,nu mai putin de treizeci si douä de steaguri, printre care unulmare turcesc. In schimb, cesarul trimese biruitorului, prinRadu Buzescu, marele steag de investitura, si, cu acest prilej,Spontoni ni-a pastrat privelistea frumoaselor ceremonii dela Tirgoviste, cu desfasurarea, in mijlocul unor trupe in numarde 4.000 de infanteristi, 3.000 de calareti si 500 de archebu-zieri calari ai lui Vimercati a celor doul steaguri ale terii, cucorbul si cu chipul Precistei 2°1.

Dar Radu, care trezise si el invidia lui Basta, venit dela Satmar la Maitin, avea prea mult inaintea ochior soarta luiMihai ca sä incerce in továräsia lui cucerirea Ardealului. Pesteciteva zile se intorcea in tara. Imperialii ocupara singuri Alba

205 P. 213.206 Lista celor ucisi la Szamosk8zy [...]207 P. 245 si urm.

303

Iulia, in ultima saptamina din iulie ; polonii de 1ing5. Dej selasara batuti i ei. Proclamat general la Orastie, Borbély, unitcu Albert Nagy, nu putu face nici o isprava i fugi spre Caran-sebe i Timisoara, pierzind in drum o mare parte dintreai

In Ardeal ramasese dintre ai nostri, pradind pang la Olt,numai Rat ; cu 2.000 de sirbi si de romani. El intovarásila Lipova pe Basta si indeplini apoi o misiune la Borbély, pecare nenorocirea-1 zdrobise i fiziceste, grabindu-i moartea 208.

Uncle stiri le mai dau izvoarele sdsesti.Desi domnul plecase panä la Medias, o parte din ostasii

säi mai zabovira, pradind Sighisoara i Gurghiul si luind, spunpana la 100.000 capete de vite. Gheorghe Rat starui in

Ardeal si mai departe, cu 2. 000 de haiduci, urmindu-si r5.-tacirile ca in 1601, pe vremea ultimei lupte a lui Mihai. Re-veni in 1604, la Sighisoara, Sibiu si Medias, apoi in 1605, cuhaiducii sirbi, nemti, si avu de Inaltare o lupta la Ibasfalaucu dusmanii. Lamuriri noua ni dau acele cronici sasesti 209.

El se intilni atunci cu Simion Movila, care, insotit de Ali pasa,intra in iulie 1605 prin ecuime, si la Sighisoara avu aceastäintrevedere, poate in legaturä cu planurile pe care vesniculvinator al tronului muntean le mai hranea Inca 210 . 0 inter-ventie a lui Radu voda, care retrase pe cei 2.000 de oameniai lui Rat, zadarnici pe linga noul print al Ardealului, defini-tiv evacuat de imperiali, Stefan Bocskai, aceste intrigi 211.

El oferi vecinului sau 3.000 de oameni cu tunuri si hrana pen-tru 800 de calareti 212.

Dupá prada tatareasca din 1605, se fácu astfel pe un nu-mar de ani pace in Tara Romaneasca, asa de zbuciumatapana atunci. Oastea lui Mihai Viteazul fu in mare parte dizol-vata : in locul luptelor de pana atunci, voievodul dadea vinatori

208 Ibid pana la pagina 343. Ceva §tiri 0 in Trauschenfels, op. cit.,p. 63, 249.

209 Trauschenfels, op. cit., p. 267 0 urm.; Kemény , Fundgruben, I,p. 185-186; Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, p. 216 0 urm.

210 Trauschenfels, op. cit., p. 64,157 0 urm, Totusi, Radu asigurd cabatrinul capitan sirb e In serviciul gm (ibid., p. 182).

211 Ibid., p. 183. Cf. prefata la Studii ,si doc., IV.212 Studii ci doc., IV, p. LIII.

304

sa0i,

de cite doua saptamini, in care se impuscau lupi, mistreti sicaprioare, ori iesea cu slujitorii la pescuit in iazul de ling5.Gherghita", care se pare a fi Snagovul si care dadea peste omie de crapi dintr-odat5. 213 El 'Astra la vecinii sai sasi,pe cari-i impartasea de asemenea spectacole, reputatia unui ombogat, viclean si foarte incercat in lucrurile ostasesti" 214.

In zadar navali in 1604, pe la Hateg si Mehadia, Stefan fiullui Petru Cercel 215 ; in zadar se miscau la hotare, visind dedomnie, Patrascu, fiul lui Mihai, Stoichita, camarasul Mihai,cari hied arestati in 1608 la Alba rulia 216.

In 1610 se vorbea totusi de gindurile lui asupra Ardealu-lui, unde ceruse in zadar, fara plata, cetatea Veciului. Cei300 de oameni dati lui Gabriel Báthory, care, creaturd a hai-ducilor, sprijinit de Glzeorghe Rat, ocupa atunci Scaunul prin-ciar, nu erau o dovadà indestulatoare ea el n-ar urmari visulcel mare odata indeplinit. Banuind o intelegere a munteanu-lui cu saii, carora voia sa ii rapeasca privilegiile, tinarul printardelean se aruncä pe neprevestite asupra Terii Romanesti lasfirsitul aceluiasi an si facu pe Radu sá fuga far5. macarputea lua, odata cu doamna si cu cele doua fete, si pe maica-sa.Pradind ingrozitor, facind pompoase plimbari sfidatoare prinorase, unde punea sa se impuste cinii, dezbracind lacasurilesfinte de bogatiile lor, el statu in Tirgoviste, sperind ca turciivor ingadui silnica Dacie, pe care el o crease, pana in mart1611 217.

In Moldova insa, unde domnea Constantin, fiul lui Jere-mie Movilä, fugarul afla tot ce trebuie pentru a-si face oastearazbunärii. In iunie 1611 ea-i statea la clispozitie. Aceastaoaste e socotita astfel de Matei al Mirelor, continuatorul luiStavrinos: 800 de caläri joimiri numele nou al chiurasi-

213 Trauschenfels, op. cit., p. 195; Kemény, op. cit., II, p. 106 siurm ; Citron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, p. 234. In 1604 venisera ajutoaremuntene la imperiali: ein heilloses Volk, aber gute soldaten" ; ibid., p. 187;Kemdny, op. cit., II, p. 98.

214 Raduliumque esse divitetn, astutum et rei militaris peritissimum" ;Trauschenfels, op. cit., p. 199.

213 Hurmuzaki, IVI; Bethlen, V, p. 55-56.21g Trauschenfels, op. cit., p. 201.217 Cf. ibid., p. 253, Sasii socot la 20.000 de oameni ( I) trupele

lui ; Kemény, op. cit., P. 255 si urm.

20 Istoria armatei romanepi C. 674 305

a-si

erilor poloni , 400 de pedestri. Din taxa., spune acelasiizvor, se string toli drabanii, i cit mai multi calarasi" ; para.-sind pe domnul de curind pus de turci (la 6 mart 218), RaduMihnea, se grabeste in jurul vechiului stapin, cellalt fiind iz-gonit la Nicopole. Ajunge ca marele sluger Stanciul sa. apara.cu avangarda pentru ca sà disparä creatura turceasca (mai).

Imediat se dadu lovitura rasplatitoare in Ardeal. Asupraluptei a doua de la Brasov avem izvoare felurite.

Brasovenii, sasii top erau acum de partea aceluia pe care-Inumeau vestitul viteaz" 212, de la care asteptau mintuirealor din ghearele tiranului. Prin roan Benckner ei cheama des-perat pe Radu in ajutorul lor. Acesta trece pe un pas nestiutin Ardeal, asa de putin asteptat, incit cei cari aduser5. ves-tea aceasta increzatorului print ardelean furl pedepsiti.

Stirile sasesti sint bogate cu privire la batalia din ziva deSimpetru.

Gabriel Báthory chemase in jurul lui pe acei cari-1 asezaserain Scaun, haiducii. La 11 iunie ei yin in Tara Birsei, cu AndreiNagy si roan Ellek ; in ziva urmatoare ei cearcä a lua prinsurprindere Brasovul. Vazind cá domnul lor nu soseste, seintorc la 18 in Ungaria, iar printul apare intre Codlea si Ghim-bav la 20. Sfatuitorul sau de capetenie, roan Imreffy, cautasi el sä puie mina pe Brasov.

Radu voda, adus in pripa., are oaste putina, si in ea abia2.000 3. 000 de poloni ; tunurile Ii lipsesc. Brasovul tre-buind sl-i deie citeva tunuri mici ; oamenii sint fläminziobositi 220. Statuse la Rucar opt panâ la zece zile la pinda.Numarul alor lui nu trece de 8.000 221, pe cind Báthory arfi dispus de 32.000 de oameni bine armati, in platose vechide Sibiu, unii dintre dInii 222.

Domnul muntean ii imparte trupele in treizeci si trei derinduri ; cei 2.000 3.000 de poloni sint ascunsi dupaMoara de hirtie. Vrajmasul sau priveste aceastä gloata pu-

218 Citron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, p. 241-242Furnehmer Held", Kemény, op. cit., p. 225 i urm.

zzo Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, p. 203 si urm.Kemény, op. cit., p. 255 §i urm.; Krauss, in Fontes rerum austria-

carum, I, p. 2 §i urm.223 Mit der hermanstädter schönen altväterischen Rustung".

306

.

si

sue

221

tina i fàrà aparent5. cu un adinc dispret. Ce-a venit : vreasäse bata cu el, ori sa se joace" 223? Scoate cele mai bune elementedin armata sa contra infanteriei romanesti si, ucizindu-i vreo2.000 de oameni, o raspinge-n neorinduiala. N ékfink adtaIsten, Dumnezeu ni-a dat biruinta", striga craiul".

Un argintar din Brasov, Seybriger, a fost martur la aceast5.scena 224 ; el a vazut din turnul postavarilor santurile umplin-du-se de fugari.

Atunci apar din ascunzatoarea lor polonii, chiurasierii,pe cari Gabriel ii crede intii cá fac parte dintre ai sai. Era ozi frumoasa, cu soare, i otelele de pe piepturi scinteiau orbi-tor 225. Atacul lor furtunos rastoarna totul in cale. Haiduciinu mai aveau praf i gloante, atit de mult traseserä din pustia biruinta. Se imprastie rapede, aruncind sulitile de s-a facutun pod din ele. Romanii se intorc atunci, si incep macelul siurmarirea. Intre cei morti se af15. Imreffy si Rat, al carui capcarunt e batut la poarta Cloasterului brasovean. Cu gramadase aduc prinii la movila de gunoi a orasului pentru a fiDe toti cazura 12.000 de oameni. A doua zi, Radu, cutreie-rind cimpiile luptei decisive, spunea smerit : Sint prea pu-tin ca sa fi putu face aceasta; n-am facut-o eu. Dumnezeu dincer a facut-o cu mina lui atotputernica" 226 Cit despre GabrielBáthory, el scapase abia, in portu-i pompos de husar, cu aripila coif si la umeri, de supt amenintarea lui Jivco, sirbul luiMihai (Schuffka) 227, ucis in momentul cind era sa puie minape el ; un cal fusese sagetat supt el.

Biograful lui Báthory, Gabriel Bojthi (Boithinus) 228, seintinde foarte mult asupra negocierilor si legaturilor patronuluisau. El crede ea Nagy s-a retras cumparat cu banii brasove-nilor. Printul se sprijina pe faptul ca are de trei ori mai multa

223 ICemény, kc. cit.224 Cf. Studii doc., IV, p. 122 si urm.274 So haben die geharnischten einen trefflichen Glantz von sich

gegeben"; ibid.228 Ich bin zu gering solches zu thun; dieses habe ich nicht gethan;

Gott von Himmel hatt mit seiner almachtigen Hand gethan"; Seybriger,loc. cit.

227 Pomenit mai sus, la ardtarea otirii lui Mihai in 1599.228 In Engel, Monumenta Ungarica. Urmez manuscriptul Gimnasiului

sasesc din Brasov.

307

taiati.

,si

oaste ca Radu. El face a se pazi pasurile dinspre Moldova, casi dinspre Tara Romaneasca. Voievodul il inseala trecindpela Tranga" (Straja?) 229. 2. 000 de arcasi il preceda ; ei ras-ping pe ai lui tefan Török si ai camarazilor sal de la treca-toare. Restul ostirii lui Gabriel nu se tinea decit de jafuri.

Cu 7.000 de calareti si 1.500 de pedestri, Radu da luptacelor 12.000 de calareti si 3.000 de infanteristi ai ungurilor,asezati asa incit Beth len era la dreapta cu curteni si haiduciilui roan Ellek, precum si cu rebelii de supt comanda lui Bal-tazar Ordog ; la stinga se afla Gheorghe Rat, cu secuii luiBedö si altii, la mijloc fiind pedestri cu patru tunuri mai mici.La Radu, stinga o au arcasii si puscasii poloni, cu muntenii sicele doul steaguri de unguri ale lui tefan Halmagy, dreaptapolonii cu suliti, moldovenii cu arce si ceva tatari ; Radu, cutunurile, la mijloc.

Locul nu-i place lui Bethlen, dar Joan Imreffy, il face a fipdstrat. Atacul intii il dau, strigind Isus", albastrii" dela Curte si secuii, contra darabanilor. Intre cei ce fug, se aflasi Radu, tirit pang linga spinzuratoarea orasului. Dar, indata,apare cavaleria si, cu voia lui Gheorghe Rat, dezerteaza ofi-terul sau tefan Bedö. Victoria e astfel capatatà, si Raduculege patruzeci de steaguri si o suta douazeci de fanioane.

Radu se prezinta la Sibiu, dar asediul lui nu putu reducecetatea. Cind, apoi, aparu armata imperialä cu care trebuiasa colaboreze, a lui Sigismund Forgach, el vazu indata, desiacela aducea 12.000 de calareti si 4.000 de pedestri, ca n-arecu cine lucra. Se intoarce prin muntii Buzaului, sperindca Mihai odata sa scape macar mostenirea sa, unde se incui-base insa Radu Mihnea. Facu inapoi drumul spre Moldova,urmat si de Forgach, caruia tatarii ii adusera, supt Bacau,mari pagube. Cu putinii cari scapara, el trecu pe la Cimpulung,pe cind domnul roman lua drumul Vienei.

Niciodata nu era sä se mai intoarca, desi staruitor chemat,de acolo. Cu aceasta retragere a lui Inca o era din dezvolt areaarmatei noastre se incheie.

229 Tertiam (viam), que Tranga nuncupatur, tenuit".

308

CAPITOLUL II

EPOCA DARABANILOR $1 A SEIMENILOR(1611-1633)

Lupte pentru mostenirea Moldovei

Am vazut cum o armata moldoveneasca se injghebasedupa modelul celei muntene, cuprinzind si pe atitia dintreluptatorii cari facuser5. parte din fortele luptatoare, ramaseacum fArà stapin, ale lui Mihai. Aceasta armata era sa aibãin curind un rol de capetenie, trezind i sprijinind o serie in-treaga de lupte pentru stapinirea Moldovei.

Deocamdatá, cit traieste Ieremia voda, ea se amestecao data si in nesfirsitele conflicte ardelene. Cind o parte din lo-cuitorii provinciei vecine refuza sä primeasca noua dominatie,binecuvintata de Poarta, a lui Stefan Bocskai, rege"pentru Ungaria superioara si stapin si la Casovia, apar pen-tru el moldovenii vornicilor Cirstea si Stefan, apoi Simion,avind cu el si pe Nistor Ureche, rasare dincolo de munti cu4.000 de oameni, a caror calitate nu se arata anume, alaturide cei 6.000 pe care-i adnce beglerbegul Ali pasa. El inain-teaza ping la Prejmer, facindu-se Ca vrea sà atace Brasovul,ramas credincios imperialilor 1 El cauta, cum s-a aratatmai sus, o intilnire cu Gheorghe Rat, un om care putea ficistigat pentru ofice, si se pare ca avea intentii ca pe aceasta

Trauschenfels, op. cit., p. 181, 250.

309

si

si

1

tale sa-si cerce Inca o data norocul in Tara Româneasca. Ratpetrecu pe Simion la plecare, dar, deoarece Radu Serban se in-telese cu Bocskai, intoarcerea fostului domn muntean sefacu prin pasurile Moldovei, tatarii singuri apucind drumulprin trecatoarea Buzdului 2

tn iulie 1606 Ieremia murea, si, inlaturinclu-se fiul saumai mare, Constantin, puterea era luata de acest Simion, careavea in sfirsit fericirea de a domni in chiar tara lui de nastere.Scurta domnie, de un an si trei luni, fara nici un fel de insem-natate. Cind, nu far5. banuiala de otrava, el se stinse, pro-blema mostenirii moldovenesti se puse intre veri:fiul cel mai mare al mortului, de o parte, iar de alta, Constan-tin, fiul lui leremia.

Mihai las lua tronul, dar fu izgonit de fortele cumnatilorpoloni ai lui Constantin (septembre), pentru ca, la rindul lui,prin novembre, sa-1 in15.ture pe acesta. Cind se credea acumasezat insa, el fu invins in lupta de la Stefanesti, din 16 sau19 decembre 1607, pe care o cunoastem mai ales dintr-o seriede insemnari straine contemporane, venind din Po Ionia siTurcia. Ele arat5. ca in armata lui bine alcatuita" 3, de 15.000

20.000 de oameni, erau si 2.000 din acei tatari ai Bugea-cului, cari Inca de pe vremea aceea, supt mirzacul cu apuc5.-turi de independenta Cantemir, in loc sà stea strajà pentruturci, lucrau pe sama lor proprie, oferindu-se in dreapta siin stinga, cui ii dadea mai mult, sau facind praclaciuni unde iise parea mai usor si mai spornic. Constantin aducea de la so-tii surorilor lui, maritate tustrele in Po Ionia, vreo 2.000 depedestri si 2.000 de calari, intre cari, pe linga oamenii luiVisnievietchi, unul din cumnati, si cazaci ; avea si archebu-zieri pe jos si dispunea de tunuri. Infringerea luiparasit de turci, spune Miron Costin 4, fu, deci, totala. Elar fi pierdut 4.000 de oameni, pe cind de la adversarul saucad abia 200 5.

2 Studii i doc., IV, p. LVIILVIII.Ein wollstaffiret Kriegsvolck"; ibid., p. LXVIII, nota 1.P. 260.

5 V. §1 Hurmuzaki, IV2, p. 294 (povestirea unui albanez) ; VIII, p. 324polone).

310

8

(stiri

Mihailas,

Mihailas,

Domnia lui Constantin fu de acum inainte linitit., cacivárul sau invins i adapostit in Tara Romaneasca, la RaduSerban, muri acolo, fiind inmormintat la manästirea din Dealu.Dupa aceea relatiile intre cei doi domni se putura imbunatati,asa incit, in clipa surprinderii si izgonirii sale, Radu &luta lavecinul sau moldovean un adapost si gäsi chiar mijloacelepentru a-si reface oastea menit5. s5.-1 razbune.

Turcii nu putura impiedica toate aceste actiuni, dar ei erauhotariti sá inlature pe toti trei acesti turbulenti vasali. Amvazut cum pentru muntean a doua zi dupa victorie fu o catas-trof5. ; Gabriel Báthory era A. fie dat de ripa in 1613, iarintre aceste doul lovituri, o a treia, mijlocie, in 1612, atinsepe trufasul i usuratecul Constantin.

Contra lui, Poarta trimese pe un batrin ostas, originar,cum pretinde Miron Costin, dintr-un sat putnean, dar carese pretindea fiul acelui Tomsa de la mijlocul veacului al XVI-leacare, ridicindu-se contra lui Despot, se intitulase Stefan voda.Avuse o tinereta zbuciumata i luptase la Jaca, in Pirinei,participind la razboiul intre Henric al IV-lea si regele spaniolFilip al II-lea 6 Era si un iubitor de soldati frumosi, i cala-torii straini Ii vedeau trecind pe ulitele Iasului in haina rosiesi cu cei 500 de archebuzieri calari dup5. dinsul 7.

El facu usor sã piece Constantin inaintea lui. Dar varareaduse pe tinärul Movilä pentru a incerca soarta la acelCorn al lui Sas", linga Stefanesti (in drumul sasului, la viipe Prut", spune Tomsa insusi), unde avuse o data noroc.Lupta se hotäri insa, data aceasta, in paguba lui.

Miron Costin are stiri bogate si precise cu privire la ce s-apetrecut aici, in acea zi de 19 iulie 1612 8 Stefan dispunea deostasi din ai lui Mihai, de Mirzea cel mare sau cel micde Ghetea (Goczy) si de Racea alt Rat decit Gheorghe,cazut in lupta, cum vazuram, cu citeva luni inainte. In tabaralui de la Popricani, pe jijia, nu departe de Iasi, yin si tatariimirzacului Cantemir.

6 V. Pretendenfi domne§ti, in Analele Academiei Romdne, XIX, p. 286.7 Tommaso Alberti, in lorga, CáMtori, ambasadori etc., din Buletinul

Societeitii geografice, p. 13.8 Data in Cron. Fuchsio-Lupino-011ardinum, p. 257, Cf. Doamna lui

Eremia yodel, in Analele Academiei Routine, XXXII.

311

1

Din partea lui, Constantin aducea contingentele date decumnatii sai si boierimea Movilestilor, care, ping la sfirsit,s-a tinut de dinsul. Era o ceatg. fara de nici o tocmealg,fara strajä de a puterea hi", o gloatg cutezg.toare de aventu-rieri. Aveau tunuri, dar nu stiurá sg facg uz de dinsele.Rgpede, toatá injghebarea se desfgcu in elemente rgzlete,care fugeau. Rams stgpin netagaduit, Stefan voda pusesupt sabia sa sprijinitorii boieresti ai pretendentului VasileStroici, bogatul Balica, grecul Chirità Paleologul, Boul siun Miron stolnicul. Cit despre Constantin, prins de un tatar,el peri la trecerea Niprului.

Vechiul trunchi al boierimii moldovenesti avea insg multeramuri si destulg. vlagg in ele. Cei rgmasi in viatg din acestpartid aristocratic", cu Beldiman si Sturdza in frunte, in-cearcg a desface de domnul iubit de terani pe apgsgtoriilui insisi. Au tras slujitorii toti in partea sa, si pe Mirzestiicei de la Mihai voda", stringindu-se in tabgra de rascoalade la Cucuteni. Thirdbanii insd citeva mii la numdr alai-tuiti, si aici ca si in Tara Romdneascd, dupd modelul tra-bantilor ardeleni, reinsin aldturi de domn. Si putem vedea sialte elemente ale ostirii de atunci. Stefan face apel la locui-torii chiar ai Scaunului säu de domnie, pe cari-i cheamgla leafa", la jold, se mai zicea, desigur (dupg. soldr ;de unde cai de jold") : au strigat si tirgul in leafg.", siindatà s-au inscris calfe de prg.v5.1ii si vagabonzi, oamenifara ocupatie: den slugile negutitorilor si oameni nemernici".In sfirsit, ostasii calári ai satelor, curtenii cu bir scgzut sicu datorie de oaste i-au stgtut la indeming printr-o priel-nicg potrivire, cgci o samà din ei veniserg sä se infatisezela cercetare, sg. fie trecuti in revistg" de domn, dupg. unobicei care e si al celor mai vechi timpuri din organizatiaostgseascg a romanilor de pretutindeni: s-au prilejit atuncede venise si den tinuturile den jos niste steaguri de c5.15.-rasi la cgutare".

Astfel, o loviturã a calaretilor domnesti pe la spatele slu-jitorilor", vechilor mercenari de profesie, de laturea tirgului,deasupra fintinii lui Pgcurar" de unde numele mahalaleide azi a Pgcurarilor hotgri lucrul. Rascoala era ingbusitg.Dar se pare cg. prin aceasta, stiindu-se ce om strasnic insanctiuni era Tomsa, s-a distrus si acea frumoasd ostire de

312

profesionigi din care o parte se alipise la noul domn moldo-vean. Ei nu vor mai al:Area, $tefan fiind inconjurat de stra-ini, archebuzieri caldri, cum s-a mai spus, pentru ca maitirziu in luptele lui cu Movilestii s5. tocmeasca si auxiliarifrancezi.

Ocazia i se va oferi in luptele pe care tot cruzimea lui,care nu cruta nici pe femei si alerga la cele mai salbatecerafinari, le-a provocat in 1615. 9

Pina atunci insa aminduror domnilor romani li se infa-tisa prilejul interventiei in Ardeal, dupa cum odinioara facu-sera, din aceeasi poruncä turceasca, inaintasii lor de la ju-matatea veacului al XVI-lea, in alte tulburari ale nobilimiiunguresti din provincia vecina.

Lui Radu Mihnea, pasnicul carturar, iubitor de pompasi de marire fara singe, indemnul din 1612 al stapinilor dea repeta navalirile lui Mihai si lui Radu $erban pentru asustinea pe Andrei Goczy, ridicat contra nebunului de Ga-briel Báthory, ii cam foarte greu, si el nu statu pe gindurisa-1 refuze formal. $i vom releva ca in aceasta expeditieardeleana a celor doi domni romani comandantul suprem,ungurul renegat Maghiarogli, in leg5.turile lui cu ardelenii,intrebuinta singura limba in care se putea intelege toatalumea, cea româneasca. 10

Luptele pentru domnia Moldovei reincepura in 1615, dup5.o nou5. baie de singe a boierimii din Iasi un izvor sasescasigura ca si femeile ar fi fost trase in tapa. n Ca raspuns,doamna lui Ieremia" trecu Nistrul, aducind pe fiul sauAlexandru sau Alexandrel, crescut destul de marisor pentrua putea face figura de domn ; coconul Bogdan, cel mai micdin fiii ei, o intovarasea. tn fruntea unei ostiri care s-a pututsocoti in Ardeal ca numarind 20.000 de oameni, intre carimulti cazaci 12, se afla cneazul Visnievietchi, unul din sotiipoloni ai domnitelor, un Lacki si un Korecki, Samuil.

Macelul se facuse catre sfirsitul lunii septembre. La 6octombre porneau polonii. La 16 novembre, dupa o ciocnire

9 V. i Gh. I. Bratianu, in Revista istoricci, II, p. 54 0 urm.10 lorga, Brasovul si Ronanii, p. 86 0 urm.11 Trauschenfels, op. cit., p. 264. Cf. Studii ,si doc., IV, p. CXIX-CXXX.12 Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, p. 317.

313

linga Suceava, Stefan Tomsa, care dispunea totusi de 10.000de oameni, era invins (22 novembre), pentru ca apoi, dupaciocnirile de linga Tecuci si Birlad, la 24 ianuar 1616, s5. fiesilit a fugi spre cetatea turceasd a Brai lei, unde asteptl,mult timp, in zadar sprijinul pentru restaurare al stapinilor sai.

Miron Costin da larnuririle necesare asupra bataliei carefacu din Alexandrel Movila Inca un trecator domn la Iasi.Ostile se intilnira la Tatareni. Ca läretii lui voda se impras-tiara, dar darabanii rezistara indelung, indaratnic, linga satulTautestilor. Li se oferirl conditii onorabile de capitulare, siei se increzurl. Apoi sabia polonl intra in ei. Ei furd nimi-citi cu totul si nu-si mai aflard urmasi, creatorul kr insusifiind menit la o rdpede inldturare din partea turcilor. Astfel,disparura acei mindri soldati pe cari cronicarul moldovean,care i-a vazut in copilaria lui, ni-i descrie, cu haine tot defeleandras 13, cu nasturi si cu ceprage de argint, in pildahaiducilor de Tara Lesasca, cu pene de argint la comanacesi cu table de argint la solduri si la ladunci" 14, cea dintliuniforma româneasca adeverita documentar.

Doua descrieri apusene completeaza pe povestitorul mol-dovean.

Alexandru, elvetian, cavaler al Sfintului Mormint, care erasa si piara in aceste lupte, arata cum, fiind oastea lui Alexan-drel la doua mile de Iasi, dusmanul apare care seará. Incepintii harle de-ale cazacilor, amestecati cu francezi despre cariva fi vorba si mai departe. Visnievietchi era pentru un atacimediat, Korecki insd zäboveste. A doua zi, la 22 novembre,se cucereste muntele din fata si se da asaltul, Zaporojeniifiind la stinga, in fata tatarior. Indata, ca oile fära aparare"(instar inermium pecorum), sint ucisi ungurii si romaniidarabanii si chiar calarimea de sirbi, francezi si polonia Movilestior ; cad 1.500 de oameni. Voda fuge la Focsani.La Tecuci, mai tarziu, ataca tatarii si, crezindu-se intr-obiruinta a lor, se iau la Iasi masuri de aparare. Boierii dinpartile Birladului ataca pe poloni. La 24 ianuar apoi se dalupta de linga Tecuci si cu muntenii, oaste de 3.000 de

14 Flandrisch, postav de Flandra.14 P. 265.

314

calari. Si aceasta sfortare cade; se iau cinci steaguri. Intremorti sint 300 de turci si de tatari. 15

Cu mult mai bogata si sigura, in liniile ei de amanuntechiar, e povestirea lui Joppecourt, gentilom din Lotaringia,dintre francezii lui Alexandrel16, care da si despre lupta luiConstantin Movila, la Cornul lui Sas, cu acelasi Tomsa,stiri de care, pentru caracterul lor tirziu, n-am crezut eaeste a se tinea sama.

Straja cazaceasc5. aduce vestea ca domnul are douzecide tunuri, al caror comandant insa daduse asigurari de tra-dare, caci Stefan vodà ii ucisese un cumnat. 0 incercare derecunoastere a acestuia nu izbuteste: cei 1.200 de tatarisi 200 300 de moldoveni ai lui sint distrusi in mare partede 500 de cazaci si 400 de lancieri poloni.

La 10 (20) povestitorul intrebuinteaza stilul vechimoldovenii ocupa, cu 1.000 de calari, trecatoarea intre

dou5. mlastini. Ei sint insa incunjurati printr-un nou act detradare; abia cincizeci dintre ai lui Tomsa ar fi scApat. Vis-nievietchi inchide pe ai sai intr-o tabara cu cara, si, aceastafiind bombardata, se vede ca.' de cealalta parte sint numaiopt tunuri, mici si rele.

La 11 (21) se gatesc ostile. Stefan are trei cete, cu tatariiin frunte. La Alexandrel Korecki are, in a doua ceata ca-zacii formind intiia , 1.500 de husari, la dreapta, fata cu3.000 de calari tatari, munteni si moldoveni". La mijloc elpune 3.000 de pedestri unguri cu tunuri, pe un delulet. Lastinga era restul calarimii, cu Visnievietchi si noul domn.

Lupta incepe la noua dimineata. Tunurile moldovenestinu nemeresc. Straja tatarilor e batuta. Un atac contra ddrdba-nilor ( infanteria ungureascd" ) rapeste artileria Tomsei. Darcdlarimea ha era sd reia tunurile (eussent repris sans doutele dit canon"). Numai o sfortare energica a lui Korecki oimpiedeca, dar si acesta e silit a se retrage. Acum atacaAlexandrel, care e, o clip& in primejdie, si Visnievietchi.Numai astfel se decide batalia. $tefan \ma. arat5. ca vreamai curind moartea decit fuga". $i aici se spune ca, la retra-

15 Acte ,si fragmente, I, p. 52-55.16 V. titlul complet al caortii sale, mai departe.

315

gerea lui, darabanii se predara, strigind Traiasca Alexandruvoda", dar fura macelariti.

Pentru lupta de la Tecuci se socot trupele muntene la4.000, ale lui Korecki, poloni si cazaci, la 6.000 de calari.Se capata hotarirea, pe Siret, prin lovitura data de Koreckicu 400 de sirbi (Gerbeys") contra cetei care incunjura cucalarimea pe Stefan.

Marturul francez arata mai departe ca trupe de-ale luiRadu Mihnea intrarl in Birlad, in numar de patru sute decalareti, pentru ca, surprinsi acolo de tot atitia cazaci, sàfie taiati aproape pana la unul. Korecki, care-si ingropaseacuma tovarasul si cumnatul, inainteaza cu 2.500 de alticalareti de elita", pina la Vaslui, de care se apropie fiullui Schender pasa, baiat de doisprezece pe treisprezece ani,cu nu mai putin ca 7.000 de oameni. Polonii se aseaza maisus de un pod de lemn ce este pe riul ce curge de-a lungulorasului aceluia Vaslui" vechiul Pod Ina lt" al biruin-tei lui Stefan cel Mare 17 asteptind aici pe navalitori,ii loveste in momentul chiar cind ca la Calugareni eierau prinsi pe scindurile podului. Era iarna si acuma, casi in 1475. Turcii veneau foarte obositi de calea noptii.Infringerea lor fu desavirsita, cu foarte mad pierderi. Urma-rirea fiului lui Schender continua apoi cale de patru leghi.

Faptul despre care se vorbeste apoi, patania, linga Tecuci(la sase leghi") a unei parti mad din cei 1.500 de oamenitrimesi de Alexandrel voda cumnatului sau si cad, in tir-gul" (bourg) unde se aflau ceteste Birladul , uitara decei 25.000 (!) de dusmani ce li stateau inainte si cautaunumai sa se imbete, sa-si supere gazdele prin tot felul denecuviinte si siluiri ale femeilor si fetelor lor" 18, nu e inrealitate decit intiiul incident birlddean. $i, deoarece aratacum locuitorii cheama in ajutor citiva boieri de tara" 19Si ucid prin somnul lor pe acesti jafuitori si batjocoritoride trupuri, se vede foarte bine ca e vorba de faptele care

17 El a fost refacut de piatr5 la Cantalaresti, abia in zilele lui VasileLupu, de fratele acestui domn.

19 Ne faisoient autre choze qu'yvrongner et molester leurs hostes,par toutes sortes d'insolence et violences de leurs femmes et filles"; p. 49.

19 Quelques boyars du pais; ibid.

316

si,

precedarà, precum se desluseste in scrisoarea cavaleruluiAlexandru, ciocnirea de la 24 ianuar 1616.

Moartea lui Visnievietchi otravit, se spune, in cumi-necatura hotarirea oficialitatii polone de a nu lasa caacest conflict, inceput si el fara vointa ei, s ajung5. la unrazboi cu turcii, pentru care nu era pregatita, adusera ins&in febniar 1616 un ordin de retragere. Stefan Tomsa af15.,se rapede pe urma celor ce plecau, prinde multi robi si sescalda din nou in singele unei boierimi care parcà nu se maisfirsea. 20 Polonii ramasera numai la Hotin, de unde iniia-toni acestor expeditii erau hotariti sä revie cit de curindimpotriva domnului turcesc din Iasi.

In aceasta retragere Alexandru fusese intovarasit decompania franceza" a acelor interesanti aventurieri, alecaror ispravi, arnanuntite, sint povestite, in redactiunea luiBaret, de Joppecourt 21, adaugindu-se i tirile mai sus dis-cutate, privitoare la luptele insei, tiri de care se pot apro-pia, numai pentru intimplarile din 1615 1616, cele ce sedau intr-o scurta, dar cuprinzatoare informatie de zisulnobil de lirnba franceza, cavalerul Alexandru, din OrdinulSf. Mormint, venit din Elvetia. 22 Dar, in lupta de la Stefa-nesti cu tatarii, cinci singuri dintre dInii puturd scapa demoarte 0 de robie. Tomsa lua in serviciul lui pe capitan,Montespin, pe cind altul din sefi, Rigaut, petrecea zile tristede inchisoare la Constantinopol.

Ca data a plecarii Joppecourt fixeaza pe aceea de 23 fe-bruar, care insa, ca totdeauna in acest izvor, e dupa calen-darul cel vechi. Era cea mai aspra vreme de iarna, si unmars de patru zile in aceste imprejurari insemna o adeva-rata: mucenicie. Infanteria fu asezata in cetate, ca i boierii.

Aci se alcatuieste din nou o mai puternica ostire, ceaveche fiind uzata prin atitea lupte si poate parasita de o

211 Cf Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, p. 282. Avuse, spuneJoppecourt, i o revolth de potolit la Orhei cu ajutor de tatari la rebeli (v.p. 38).

21 Histoire somtnaire des choses plus mimorables advenues aux dernierstroubles de Moldavie, Paris, 1620; §i in Papiu, Tesaur,

22 Atte fragin., loc. cit.

317

IL

r

si

parte din ajutoarele sale romanesti, caci din cele spuse pitaaici se vadeste cà domnia aristocratica a lui Alexandrel Mo-vill nu era voita, si din cauza jafurilor si altor neajunsuriaduse de strainii pe cari se sprijinea, nici de teranime, nicide razesii razboinici, ca aceia din Orhei, cari, cum am vazut,se ridicaserl si impotriva altui domn de la turci, maretulsi cumintele Radu Mihnea insusi, nici, ca in cazul de la Sir-lad, de boierimea umilitä in mindria si incAlcata in drep-turile ei.

Asupra compunerii acestei ostiri izvorul francez lamu-reste ca se cerura ajutoare in Po Ionia si ca de aici, pe lainceputul lui mart", veni Tyszkiewicz, care nu e necunoscut,cu 3.500 de cazaci foarte hotariti (tout deliberez) i cu Una-rul Potocki, nepot al celui prins in lupta de la Cornul lui Sas,acesta avind si el 1.500 de poloni, foarte bine inarmati".Pe la 1 april st.n. erau astfel la Hotin 10.000 11.000 deoameni.

SA vedem acum amanuntele. De fapt, oastea din Hotinnu iesise, aratä Joppecourt, ea insasi la lupta, ci asupra eise indreptase, setos de a-si razbuna, Tomsa cu tatarii lui Can-temir 23, in total, ni se asigura, 20.000 de oameni.

Se expune amanuntit planul de lupta. La un sfert demila de ziduri iese toata. puterea Movilestilor, afara de omie de calareti alesi: se scot si opt tunuri, ascunzindu-lebine, dar nu se lasa cetatea fara. aparare. Turcii se interca-leaza intre Hotin si tabara polona. Tatarii risca atacul, darsint secerati de artileria nestiuta. Cazacii ispravesc cu ele-mentele razlete.

Romanii insd, din ambele teri, vin la luptei acuma, ,si bi-ruitorii asupra cetelor Bugeacului si Crimului dau dosul:trebuie sd li se opuie Tyszkiewicz, cu 1.500 1.600 de cd-ldreti inzdoati, ca sit' nu cadd tunurile. i se luptarä multavreme inainte de a se sti cine va avea biruinta. 24 De o partese adauga 3. 000 de turci, de alta cazaci noi si moldoveni de-ailui Alexandrel, cari rasping atacul. Tindrul domn inswi

33 El e acel prince tartare appellé Monoza" (cet.: Mourza), de care vor-beste izvorul nostru ; p.52.

24 Et combatirent fort longtemps devant qu'on peust congnoistre quiauroit l'avantage" ; p. 54.

318

se aruncd, in stilul lui Mihai, facind semn cu tunurilelui Koreckisd lath din Hotin. Acesta grabindu-se, din partea lui, trebuieea 2.000 de calari, turci si moldoveni, sa asigure retragerealui Stefan voda. Alte 2.000 de calari nici nu inaintasera.Ar fi cazut din rindurile lor nu mai putin ca 12.000 de oa-meni. 25

Iasul fu ocupat si ars, ca pedeapsa; in urmarire garnizoa-na de la Focsani fu macelarita si ea. La Buz5.0 boierii din par-tidul crestin, care lucrase totdeauna contra turcului" RaduMihnea, cerurd pe Radu Serban. 26 La intors ceata inain-tat5. a lui Troianowski batu pe tatarii ce-i iesisera inainte. 21

In april 1616 polonii, cari v5zusera arzind Iasul, eraudeci din nou stapini pe Moldova, izgonind dincolo de Buzaupe Stefan voda, care-si cauta un adapost, Inca o data, laBraila. Radu Mihnea, care incercase a-1 ajuta, se ascunsecu friel la Tirgoviste. Navalitorii se intoarsera prädind.

Dar Poarta era hotarita sa mintuie odata cu aceasta anarhiemoldoveneasca. Se dadura ordine pentru interventie nouluiprint ardelean, cumintele Gavril Bethlen, care trimitea pela Turnu Rosu 1.000 de calareti in platose sau 300 de hai-duci. In Tara Româneasca se stringeau toate mijloacele delupta, caci era vorba acum ca Moldova sa fie incredintat5.lui Radu cel blind si intelept, care va avea sa lase princi-patul muntean in sama fiului lui Ilias cel turcit, moldovea-nul Alexandru. In fruntea intregii expeditii se afla energiculcomandant al tuturor fortelor turcesti, de la Silistra, de laBabadag, de la Oceacov, pe tot frontul de la gurile Dunariisi Niprului, Schender pasa. Tomsa fusese mazilit si constrinsla renegare.

Ai lui Alexandru voda Movila nu incercara macar o re-zistenta la hotare, fata de puhoiul venit asupra Mr. La 20iulie pasa de Silistra se gasea, impreun5. cu ocrotitul sauRadu, pe pamintul Moldovei. Intr-un singur punct, la Drac-sani, in tinutul de atunci al Hirlaului, se incerca o rezistenta

26 P. 53-55.26 P. 59.22 P. 61.

319

fata de avangarda, sprintenä" spune Miron Costin 28a navalitorilor. Dar nici acum putinii poloni ai celor doicumnati domnesti, Korecki i Potocki, nu statura serios inf ata dusmanului. Boierii perira un capitol ca acela princare, in Anglia, fazboiul celor dou5. Roze a istovit vecheaaristocratie, intreaga familie a lui leremia fu prinsa. Doam-na cea minded, care era sa fie aruncata, la Constantinopol,in haremul unui aga 29, aparu inaintea celor ramasi in viat5.dintre credinciosii ei cu acest strigat de suprema durere siindignare: Boieri, boieri, rusinatu-m-au paginul" 30

Joppecourt incepe pomenind lupta ce trebui sa se deiedin nou contra orheienilor revoltati i atacul lui Korecki, ajunssi el acum in rindul cumnatilor domnesti, contra CetatiiAlbe, unde se aflau i o sama de boieri pribegi, dintre ai luiTomsa ; Tyszkiewicz alergase sä ajute, dar, nefiind tunuri,expeditia se facu in zadar 31.

Schender Ii face intrarea la Tirgoviste numai la 25 iuniest.v., in sunetul muzicei sale de calareti, intre tineri ostasiin piei de fiare ; Radu adauge la cei 20.000 de turco-tatari10.000 de oameni, in parte oaste cu plata. Domnul cel noual Moldovei se oferise a servi la mas5. el insusi pe oaspetelesau.

Plecarea din cetatea de Scaun se petrece la 2 (12) iulie.Pedepsitorii terii rebele nu aveau sà intimpine insa nici oadevarata impotrivire, caci i pentru cà hatmanul Zol-kiewski avea nevoie de trupe ca sa aseze in Moscova pe prin-tul de coroana al Poloniei 32 cei 8.000 de cazaci ii parasi-sera ; tot asa facu si hatmanul Bucioc, cu 200 de calari 33.

La 25 iulie (4 august), un sfat de razboi hotaraste deciparasirea Iaului. Restul ostirii, tot mercenari, se imprastie,

29 P. 266.29 Iorga, Doatnna lui Ieremia, in Analele Acadentiei Romine pe 1910,

p. 1043 si urm., 1068-1069.39 Alte stiri in Chron. FuchsioLupinoOltardintem, loc. cit., i in Matei

al Mirelor, loc. cit., p. 339.31 P. 62.32 Joppecourt reproduce si zvonul cã acest inalt dregator avea candida-

tul su pentru Moldova, pe fiul mai mare al lui Simion; p. 66.33 S-ar fi asteptat, in loc, Radu Serban si le seigneur Bossy" (p. 67).

Un boier al lui Radu Serban cu ceva trupe ar fi sosit (p. 69).

320

nefiind platiti; tatarii incepeau &à apara in mahalele ora-sului. Un Korecki muri de sagetile lor. Tyszkiewicz asiguracu greu retragerea. La Cotnari se produse o ciocnire cu tur-cii, cari inaintau, in numar de 12.000 de oameni. i ginereledoamnei lui Ieremia, Korecki, avu sa sustie o izbitura apaginilor, in vii, si fu ranit. Tyszkiewicz oferi in acesteparti spectacolul unei Iupte singulare ca aceea din 1602intre Stroe Buzescu si ruda hanului ".

Bucioc insusi ia asupra-si, cu 2.000 de moldoveni si ta-tari, sã taie calea polonilor, pe drumul spre Botosani, pe cindtrupe muntene si. ardelene Radu Mihnea avuse cindvasi pe spatarul Leca, taiat de putin timp pentru tradare 35inaintau la dreapta, iar turcii asteptau la spate.

La 23 august (2 septembre) porneste Schender insusicu toata oastea lui, ducind cu sine si cinsprezece ofi seispre-zece tunuri.

Cei 5.000 6.000 de poloni, cu sase tunuri mai mici,se inchid in tabärä de cara, ocrotitä de o padurice. Rezis-tenta insa parea imposibila. Tyszkiewicz iesi printr-o furi-oasa pornire, dar altii nu-1 putura urrna. Cind se pregateaacum marele asalt din douà parti, oastea, strimtoratä, obo-sita si descurajatä, puse armele jos.

Moldova era acum la dispoziga lui Radu si a turcilor,feird vechii osta,si ai lui Mihai, fdrii dardbanti, faith boierimeluptilloare.

0 singurà data se mai incerca invierea trecutului. In ia-nuar 1617 rasari, adeca, un pretendent care se zicea fiullui Ioan voda cel rupt de camile""; diac pana atuncisi, pe alaturi, in manastirea lui, cizmar, el ridica in arme pemazilii Orheiului 57. Cu 3.000 de ostasi el merge asupra Ia-

" P. 71-73.88 P. 51-52.se Petri (sic) Vaida Son, so mit den Kameelthieren zerrissen wor-

den"; Trauschenfels, op. cit., p. 326-327.87 Tartamani (ungureste: tinut) Orsey (ceteste: Ortey); ibid.

21 Iscoria armatei romlnelti c. 674 321

sului si cearca a momi pe logof5.t, care tinea Scaunul, inlipsa lui Radu, care mersese cu turcii contra cazacior dincolode Nistru la Rascov. Inselat de dibaciul boier, e prins insasi ucis, ceata imprastiindu-se dupa inchiderea capetenillor 38Insemnam ca in aceasta expeditie pentru turci, munteniiaveau, se pare, i tunuri, pe care vedem cd Alexandra yodelIlig orinduise a i se topi la Brapv39.

38 Ibid.39 Ibid., P. 328; Cf. ibid., p. 332.

CAPITOLUL I/I

LUPTE MOLDOVENE 1 MUNTENEPENTRU DOMNIA DE TARA

Lupte contra grecior si turcilor

Tara Romaneasca era insa mai vioaie. Regimul turcesc"se sprijinea pe sirbii i bulgarii de la Mihai voda, can vorincepe a-0 zice seimeni, dupa. acei soldati permanenti de in-fanterie orinduita, pe can, dezgustat de ieniceri, 0-i creasesultanul Murad al IV-lea pentru luptele lui asiatice, pada laBagdad. 1 Dar boierii, credinciW.-traditiei buzeftilor, rqiide lard 0: alte elemente militare voiau domnia de /aril, rilzboi-lila, a cdrii deprindere o pastrau de la Mihai.

Astfel paharnicul Lupu Mehedinteanul incerca, se pare inlipsa domnului, dus la Racov, o rascoala; pirit de osta.0istraini, el se retrage, cu spatarul cel mare, in Ardeal, 0 aiciorganizeaza in pripä o oaste de navalire, alcatuita din a..,a-numitii haramii, se pare CA inseamna oastea ungureasclplatita din darea tricesimei; i la unguri se afla asemeneaaventurieri cu acest nume, haramiii din cintecul MihuluiCobiului, care e färä indoiala din acest timp. Condu0 de ci-neva care .tie tara, *tefan Torök, 0 de tovar4ul lui, PavelIancsö, ei cad asupra lui Alexandru, care, o clipa, fu parasit

1 V. Analele Academiei Române pe 1910, p. 191 0 urm.

323

si de seimenii lui, grábiti chiar sl-si vindk nefiind platitila vreme, armele si caii. Alexandru facu jertfe de bani cas5.-i pastreze, dar totusi straja de 400 de sirbi tr5.deaza.

Lupu insusi are nevoie de bani, si pentru mercenarii pecari-i aducea, si pentru aceia cari, din tara, se alipisera ladinsul. In sensul chiar al miscarii sale, el va inchide deci penegustorii greci si-i va despoia de averi. Astf el el avu obucata de vreme puterea, pe cind domnul de la turci fugi laBraila, apoi la Rusciuc, pin5.-1 chemara la Constantinopol,trimetindu-se steag de domnie lui Gavril Movila, la 31 au-gust 1618 2

Acesta nu va sti sa apere insa pe omul caruia, de fapt,ii datora Scaunul. In cursul unei noua expeditii peste Nis-tru Beth len insusi strabátu pe la noi, aducind o trec5.-toare pace intre poloni si turci Schender prinse pe Lupusi pe Buzdugan si-i pedepsi cu moarte pentru cutezantalor 3.

Pacea, de care am vorbit chiar acuma, era sa fie rupta,insa peste doi ani de acel ciudat aventurier, Gaspar Gratiani,roman slavizat din Croatia, vechi uneltitor cu francezii, apoiajutator diplomatic al imperialilor, negociator al pacii lorcu Poarta, duce de Paros, si de Naxos, care la retragerea luiRadu Mihnea, bolnav, silit a merge la Poarta pentru leaculochilor", capätase Moldova ca rasplata pentru serviciiledubioase ale unui suflet versatil. Ajuns aici, el visa, ca Mihaivodk de Ardeal. Si, ca sa-1 aiba, ca sa fie marele domn cres-tin de la Dunare, si cu Tara Romaneascl 4 , chema pepolonii hatmanului Stanislav Zolkiewski, care nu pregeta savie, in 1620, in ajunul expeditiei pe care se stia acuma casultanul Osman, tinar doritor de glorie, o gateste contraPoloniei. Fusese destituit de turci, o data cu Gavril Movila,si nu voia, ca acesta, sa paraseasca asa de iute o marire cugreu dobindita.

Gaspar avea cu el trupe straine, foarte putine: uscocide-ai lui de la Adriatica, raguzani de limba sirbeasca, si li

2 Chron. FuchsioLupino011ardinum, p. 291 §i urm. Cf. cu $tiriledin Matei al Mirelor, loc. cit.

2 Meleai izvoare..1 Hurmuzaki, VIII, p. p. 389, nr. DLXXIII; Sincai, III, p. 18.

324

pusese capitani din apus, Marino de' Resti, dintr-o vechefamilie din Raguza, Annibale Amati si tatäl sau, ca si Mon-talbano, care a povestit aceste imprejurari intr-una din scri-erile sale, si, dupa dinsul 5, ca si dupa rapoarte polone 6,urmam in aceste rinduri care cauta a infatisa numai parteanoastra in campania inceputa cu asa de mad sperante simintuita cu o asa de grozava catastrofa.

In lagarul de la Tutora, in santurile lui Zamoyski, Gas-par infrunta pe aga trimes ca s5.-1 ridice din Scaun, si, in D.-sul vecin, negustorii turci sint macelariti. Peste citeva zileel iesea ping la Cainari, in Basarabia, ca sä intimpine pe Zol-kiewski si pe locotenentul sau Koniecpolski, cad trecuseraNistrul la 3 septembre.

Avem din descrierea intrevederii o firiveliste a o3stirii deCurte moldovenqa, qa cum o formase superbul strain: apte-zeci de halebardieri barbosi, sase armasi cu cizme de pielegalbena, cu lungi haine rosii si comanace mici de ursinic(satin) galben, samanate cu stelute de argint, cománaceaplecate pe ureche: ei au tolbe legate de cingatori largi deargint, arce pe umar si buzdugane suflate cu argint 7.

Se incearca. fata de Schender, care nu zabovise intru apa-rarea margenii sale, o defensiva in tabara, la Tutora. A treiazi, fata de staruinta atacurilor tataresti, moldovenii pleaca,iar hatmanul eptelici insusi trece de-a dreptul la dusman.Ramasi singuri Gaspar fuge la munte, si-1 omoara boierulGoe , polonii incearca a se retrage in tabara legata",dupa datina cazacilor, dar sint asa de rau batuti in cale,lipsiti fiind si de hrana si de apa, incit, mai ales la SloboziaSaucai, cei mai multi pier, si o sabie tatarasca taie din fugasi capul batrinului sef al ostirii 8

Astfel, o ultima incercare moldoveneasca, in care totcontingentul unei ted dezarmate fusese spune raportulpolon despre intilnirea de la Cainari doar sapte sute de oa-meni, cazuse. Pe la 1630 domnul intrebuinta ca singura pu-

5 Analele Academiei Ronthne, XXI, p. 27 si urm.6 Hurmuzaki, Sup/. II, vol. II, p. 474 si urm.7 Ibid., p. 501.8 V. i expunerea larga a lui Miron Costin, p. 273-275. Cf. Analele

Academiei Romkne, XXI, p. 38-39.

325

tere siimeni cu sinete", pe care-i biruia un simplu tumultde mahalagii ieseni 9. Moldova era gata de orice : de domnianoua a lui Radu Mihnea, a lui Alexandru Dias, a lui MoiseMovila care, acesta, dorea si el de poloni , de carausie

slugarie la turci, cu prilejul acelor expeditii in Poloniade la 1621, cind. sultanul Osman insusi merse la Hotin, siRadu voda negocie pacea, pina la incursiunile peste Nistruale succesorului lui Schender la Silistra, fostul rebel asiaticpap. Abazà.

Tara Romaneascä prezintä alta viata.avea boierimea intreagd, fi mai ales cea din Oltenia,

leageinul buzgtilor, foarte vioaie. R*.i de lard erau gata deluptei, i ddrdbantii nu fuseserd macar atinci. Dacei seimeniiatirnau numai de leafa vistieriei, li se puteau opune wortnercenari, din Ardeal, din piirtile Hategului, de la Inidoara;fi mai erau nobili ardeleni, ca groful David Zolyómy, gatasii ajute pentru bani pe pribegi; 0: mai erau, in sli)7it, dupdmodelul haiducilor, romdnii ostcqi din Banat, cu voievodulBunea, Vaidabuna" pentru unguri, cari se incercaserd incddin zilele pretendentului 5tefan i cari vor da, la 1632, un domnprincipatului vecin.

0 noua incercare, supt Alexandru Coconul (copilul"),fiul lui Radu Mihnea, in 1627, ridicä in arme contra domnu-lui strain pe calarasii de la Manesti si de la Gherghita si dela Ploiesti si de la Rusii de Vede", contra carora sta Curteaboierii lui Radu Mihnea. Dupa infringerea, la Manesti, a rebe-lilor, boierimea Oltului incearca pe un pretendent, Paisie,un fiu de domn de prin vreo manastire, care e rapede ucis

Cunoastem amanuntit, din Cronica contemporanapentru acest moment, din scrieri românesti i unguresti,din inscriptia de la biserica Slobozia din Bucuresti, desfa-surarea expeditiilor intreprinse de boierimea olteana contralui Leon voda. Tomsa, alt grec, urmasul coconului" si al

9 Miron Costin, p. 294, Boierul Bucioc, prins, peri in tap& ; Resti, Amaticel batrin muria luptind.

10 Cronica lui Stoica Ludescu, in Magazinul istoric, IV, p. 310.

326

Bali

terii,

si

si

lui Alexandru voda Ilia, numit indatä dupl imprejurarilearatate.

Matei aga, vechi ostas al lui Mihai, care mai de curindluptase la Tokaj in oastea printului ardelean Gheorghe RA-kóczy I contra imperialilor 11, As lan, nepot al lui Petru 5chio-pul, spatarul Gorgan avind ca sef pe As lan, cel dintiicandidat la domnie iau cu bani imprumutati haiduci con-tra grecilor", dupä exemplul lui Lupu Mehedinteanul.Ei se coboara pe la Turnu Rosu, intimpina spätarul Mihu,care luptase 0 el in Ungaria, pentru Rakóczy, la 1623. Stimdin scrisele unui calator, Strassburgh, c5. Leon avea cu el200 de gardisti dalmatini, foarte bine gatiti, i altä oaste,anume 1. 000 de calari si 600 de pedestri. Slim de aiurea c.avea i sirbi, cu capitanul Voicina 12. Si, adauge vizitatorul,am intrebat citi ostasi se mai pot stringe in tara lui. A ras-puns Ca 10.000 de calari, 2.000 de pedestri au mai rams,si a suspinat, mai spuind cà pe vreme lui Mihai voda. erau50.000 de oameni supt arme" 13 In lupta de la Ungureni,in Romanati, aparatorul domniei e Mtut, si Leon trimete,ca, adinioark Alexandru Ilia§, pe doamna lui la turcii dung-reni. El insusi se retrase inaintea rebelilor de la Prisiceni, peSabar, la Marcuta, si de aici deasupra viilor", unde era peatunci un sat deosebit de Bucuresti, o Slobozie. La 23 augustst.n. el biruieste, ucizind in lupta pe Adam Banul i pe gine-rele lui Mihai Viteazul, Preda din Greci. Un numar de un-guri" fu expediat la Poarta ca dovada a nävalirii. Inchizin-du-se citeva zile la Tismana, fugarii se putura strecura inArdeal 14.

Dar domnii cari provocau lupte erau scosi de turci. Leonpati la 1623 ca si tatäl sat' Stefan la 1616. In locul lui senumi Radu, fiul lui Alexandru Ilia§ din Moldova. Si la aceastaveste pribegii se pun din nou in miscare. Ei erau asteptatipe la Jiu, pe la Bran, pe la Teleajen, de caimacamii, loctii-tori de domn, inspaimintati. Dar Matei, cu banatenii lui,veni din Caransebes, pe la Mehadia. Era inteles cu turcii

11 V. Studii i doc., IX, p. 4 §i urm.Stoica Ludescu, loc. cit., p. 313.

13 In Cipariu, Archivu, 1, 14.Inscripfii, IV, 259-260, nr. 595. Cf. scrisoarea din 1630, ibid.,

IV, p. 19-20.

327

si-i

12

"

dunareni, cu begul de Orsova, ca si cu Abaza insusi, care aveaambitia de a face el un domn, si pentru aceea-1 primi la Nico-pol, ii dadu surlari" si beslii de lupta.

Boierii, rosii si toatá tara citi era preste Olt" 18 se strin-sera. in jurul lui si, astfel, cind ocupa. Bucurestii, dupa. SintaMarie, el avea o adevarata ostire. Radu trecuse prin Moldovasi venea cu oastea pe care i-o putuse pune la indeminà tatalsau, dar mai ales cu tatari; in zadar incercase, la hotar, sacapete, pe bani, concursul teranilor, sa se prinza slujitoricu lefi" 16 Straja lui Matei, cu Mihai Cotofeanul si Radu De-seanul, ambii olteni, il dadura inapoi, domnul voit detara inaintind insusi, pe la 20 septembre, st.v., pinä la Bu-zau, pe cind moldovenii pindeau la Movile, pe Siret.

tntr-un atac neprevazut, Radu vodä ajunse insa, in oc-tombre, pina. la Bucuresti, puindu-si tabara linga. Obilestisi Plumbuita; rivalul Sam se afla la Dudesti, pe linga moldo-venii seimenii" tatalui sau. In lupta de avangarda de la 2st.v., ai lui inving. Indata ostile se gatira de marea lupta din28 17.

Fiul lui Alexandru Ilias avea doar, dintre boierii mun-teni, citiva greci, apoi pe Mihu, pe un Catargiu, inrudit cuneamul sau, pe un Dudescu si un Greceanu, pe bogatul boierHrizea. La Matei era toata tinerimea doritoare de razboi side dincoace de Olt, ca Ivascu Baleanu: erau calarasii de tarasi rosii ; erau darabanii, cu aga Oprea si. capitanul, de locdin Mehedinti, Lupu Buliga. In strigatul de lupta al arhan-ghelului Mihail ei raspinsera pe tatari, carora biruinta liera indiferenta. Radu fugi cu capul gol", paräsind grijadomniei ; invingatorul capata in curind si marea intarirede la Constantinopol 18.

Oastea terii, a boierimii, crease la Bucure#i, treizeci deani dupd plecarea lui Mihai, un domn de lard.

15 Stoica Ludescu, loc. cik, p. 315.15 Ibid., p.316.17 Data e 1ndreptatä dupi calendar. Cronica are 25 pentru lupta

de simbitä.18 Ibid., p. 316-318.

CAPITOLUL IV

TILTIMELE LUPTE ALE OSTILOR ROMANESTISUPT STEAG PROPRIU (1637-1655)

Seimenii lui Matei voclá Basarab

Asezarea lui Matei Basarab in Scaunul Terii Rornhnesticra in legatura cu planurile cele mafi pe care le formase inaceste pärti Abazà, ambitiosul caucazian, care in muntiisai fusese, o bucatà de vreme, un rebel contra sultanuluicare aici, la Dunäre, se infatisa aproape ca un stapinitorautonom, dispunind de tronurile romanesti, primind preten-denti 1, depuind voievozi, recomandindu-i la Poarta pentruint5.fire pe aceia c5.rora se ingrijise a li da intii el insusi pu-terea in mina'. Ab 5zà vroia ca prin domnul de la Bucurestisä supravegheze Ardealul, unde dominatia lui GheorgheRakóczy I, puind cap5.t luptelor pentru putere, crease otemuta organizatie militara, in legatura cu interesele europe-ne ale razboiului de treizeci de ani. Si, in acelasi timp, cu bunapaz5. asupra miscarilor acestui suspect, capabil de a se im-potrivi armatelor si de a-si smulge o independenta completa,beglerbegul dunarean voia sä duca mai departe, impreunacu tatarii si cu domnii nogri Inii readwi la funcliuni lup-

2 Un Stanomir tabacul din Rimnic", statu un an de zile lingadinsul far& rezultat; Kraus, Citron. FuchsioLupinoOltardinum, II,p. 6-7.

329

pi

tdtoare, opera razboinicä impotriva polonilor inceputä desultanul Osman.

Inca de la 1633, Matei a chemat la lupta peste Nistru, laasediul puternicei cetati [...] Camenita, impreuna. cu vecinulsau moldovean, Moise Movila. Nici unul, nici altul insa. nu-siservesc cu credintá stápInii, i turcii, pentru a sili la actiuneaceasta aripá stingà a ostirii lor, trebuie sä intre in ea cusábiile smulte" 2. N-aveau inima.", spune un contemporan,un strain, sa. loveasca pe crestini, fratii i vecinii lor, ci dupa.o harta usoara., se retrasera, dar nu furà mult urmariti". 0intelegere secretã exista intre romanii din ambele taberi

dusmanii lor". Falsi calarasi de stafetà ai lui Moise adu-sesera, pentru a pune capat campaniei, vestea cä se apropiecazacii, cari, de fapt, nici nu pornisera. Pasa de Silistra,so-cotind i raceala acestor douá teri la bataie", e adus decia se retrage fara. nici o isprava, ceea ce trebuia sa-i aducal,indata, rechemarea la Constantinopol si peirea 3.

Expeditia fu reluata. in 1634 de noul comandant la Du-narea romaneasca, Murteza, dar calea pe care o lua acestaputea sä inspire grele banuieli domnului muntean abia insta-lat. In adevax, turcii, in fruntea carora se aflau trei pasiHalil fiind acuma cel de Silistra in loc sà se indrepte, dupavechiul obicei, spre vadul de la Isaccea, trecurä riul la Giur-giu, in ziva de 2 august. Se pare chiar, dup5. o notita ratacitaintr-un loc oarecare al compilatiei destul de tirzii, care, dela un timp, tine locul cronicei contemporane pentru domnialui Matei voda, cã avangarda turceasca patrunse pinä inpreajma Bucurestilor, ca si cum s-ar fi pornit pe urma unuivinat de mult rivnit, aparind si din sus de Bucuresti, la morileCotrocenilor" si din jos de Bucuresti, despre Vacaresti" 4.

Pretextul alcatuirii osta.sesti era, fireste, razboiul cu Po-Ionia. Abaza insä nu se mai afla in viata, i o miscare popu-lara, intetita si intrebuintata de boierii români din Iasi,

2 Miron Costin, p. 299.3 Iorga, Studii asupra istoriei rominilor in secolul al XVII-lea, mai ales

dupti corespondenta olandezci din Constantinopol ,si alte izvoa) e inedite sauneintrebuintate, Bucuresti, 1910, P. 13 si urm. Matei se unise cu pasa laGalati, in ziva de 20 septembre, s,i venise in Scaun la 16 novembre (Cronicalui Stoica Ludescu, Mc. cit., p. 320).

4 Ibid. p. 322.

330

si

porniti, dupa exemplul muntenilor, i ei contra grecilor, ase-zase ca domn al Moldovei pe acel vornic Lupu, care, aratindInd de atunci unde tinteste, Ii lul marele nume bizantinde Vasile, al aceluia pe care si ca datator de legi era sa cautea-1 imita. Lui Vasile vodA cu planurile ce avea, si care priveau,potrivit cu amintirea lasata de Mihai Viteazul el insusi,Tara Romaneasca i Ardealul, nu-i trebuia InsA la hotareacest razboi cu polonii, cari aduceau necontenit osti turcestipe pAmintul sau. Cu istetimea, cu cunostintele si mai ales cubogatia lui, el stiu a face A. se incheie pacea, fagaduindu-sedin partea turcilor cA uneltitorul de vrajba, cutezAtorulneastimparatul mirzac Cantemir, capetenia, cu titlul de pasa,al tatarilor Bugeacului, va fi scos din coltul acela de pinda,impreuna cu toti ai lui. 5

Tatarimea nu era A. se linisteasca insg. cu atita. Pe linganeascultatorul din obicei, Cantemir, sultanul, strasniculMurad al IV-lea, cuceritorul Vavilonului", al Bagdadului,avu in curind prin aceste parti un rebel fatis in persoana ha-nului Insui, Inaiet-Ghirai. i impotriva lui, cu tot nacazuldomnului moldovenesc, care-si avea acum legaturile trada-toare, se indreapta noul clpitan de margene al imparatiei,Chenaan, i la un moment dat comanda o va lua un om de osi mai mare reputatie, beglerbegul Mohammed. In vara lui1637 plead. astfel catre Bugeac Matei, ca i Vasile. Mitro-politul Varlaam stia ca era vorba de a se inlatura neste ta-tari ce-au ramas de-ai lui Cantemir pasea, de nu-s inchinatiacei tatari nice imparatului, nice altuia nimanuia, ce imblaei de capul sau ; ce nu stiu pAna unde le va fi marsul". Cuacest prilej domnul moldovean veni la Chilia, la Ismail sipana in preajma Cetatii Albe ; Matei, din partea lui, atinsenumai termul lacului Ialpug.

Cantemir insa, privit iarasi ca un tulburator, trecu peacolo prin Chilia in Dobrogea spre a se da prins la Constan-tinopol unde, dupl noua vicisitudini, Ii astepta moartea demina calaului. Hanul, scos si el din rostul lui, avu aceeasisoarta. Cele sapte semintii tataresti din Bugeac se supusera.Opera pacii, in folosul polonilor, asigurati de acum inainte,

5 V. studiul tnieu citat mai sus, p. 29-30.

331

si

si

macar in ce priveste pe talharii pagini mai apropiati de din-sii, era altfel asigurata 6

Pentru astfel de actiuni militare, dar si pentru proprialui apärare contra evidentelor intentii ale turcilor de a scoate

din domnie pe fostul client al lui Abaza cel dizgratiat si exe-cutat, si mai ales pe omul a carui situatie, sprijinitä de iubi-rea reald a intregii boierimi, nu atirna de favoarea cercurilorintrigante si corupte ale Constantinopolei, ii trebuia lui Mateio armata, altfel de armata decit aceea pe care o mostenisede la Leon voda.

Pentru aceasta el adaugi la elemente balcanice mai vechi,poate si la ceva clarabanti unguri ce-i vor fi ramas de la tru-pele chiar cu care navalise, forte noua venite de peste Du-nare, mai ales din partile bosniace, pline de haiduci ridicatiimpotriva ordinii de stat otomane. Pe acesti sprijinitori strA-ini ai puterii sale ii numi, imbracindu-i si inarmindu-i poatecum sultanul insusi imbracase si inarmase noile sale cetepermanente, cu solda, seimenii, cu acelasi cuvint turcescpentru oastea cea noug. Un contemporan sas, Kraus, spuneexplicit : Sa se stie ca acesti seimeni erau o pedestrime ini-moasa, barbata si iute, cei mai multi sirbi sau rati, si s-auformat in 1636, tocmai supt Matei". 7 Iar un alt cronicarardelean, ungur, insemnatul demnitar care a fost Ioan Bet-hlen, explica astfel: Seimenii sint pedestri culesi din nea-mul tracilor, un fel de oaste, indraznet si de isprava, dar ne-statornic si aplecat la rascoala" 8.

Din ce alte elemente, straine si de tara, se alcatuia osti-rea noua a Terii Romanesti, singura adeviiratit °Vire roma-neasai fie acest timfi, se poate vedea din ceea ce spun izvoareleasupra intiiului atac al Lupului contra vecinului sau in acestan chiar, 1637.

6 Miron Costin, p. 303-304; Stoica Ludescu, p. 322; Hurmuzaki, XV,p. 1035, nr. MDCCCCXLVIII; cf. studiul mieu citat, p.370 0 urma..

7 P. 219-220.8 Hi [Semeni] sunt ex natione Thracum collecti pedites, audax et

expeditum, verum inconstans ac seditiosum militiae genus"; Historiae, p.36.Pentru legenda unui Simion venit la Matei ; v. Kraus, loc. cit., 0 memoriulmien despre seimeni in Analele Academiei Romeine, XXXIII, p. 191 0 urm.

332

Lovitura domnului moldovean nu era de mult pregatitgsi se sprijinea mai muIt pe influenta surprinderii i pe spriji-nul ocult al protectorilor turci de la Constantinopol si al luiMohammed chiar, comandantul expeditiei in Po Ionia intre-rupte prin pace. De aceea Vasile vodg n-are o armatg in ade-Varatul sens al cuvintului, pe cind puterea militara a lui Ma-tei pare a fi fost alcatuitg incg din acest timp. Cáci MironCostin, dupg. ce spune cg acel dintii avea doar osti citeva,iarg tot de tara i lefecii i acealalta oaste, farg putini sirbice avea in leafa calari", descrie astfel mijloacele de luptg alemunteanului, care apgra al sau": avea osti i straine,de tara sa, ales pedestrime ; fiecind avea cite o mie in leafg,fara dgrabanii de tar i clan de-ai nostri moldoveni, acolomersi in leaf& cgrora era numele levinti" dupg modelulleventilor, rasaritenilor" din Levant, ai turcilor ; si lesicalari tinea purure cite 200 i, deosebi, unguri calari "9.Dupg rapoarte venetiene ale bailului, moldovenii ar fi fostin numar de 30.000, iar contra lor, domnul Terii Roma,nesti, ajunse a putea stringe 28.000 de luptgtori cu dougzecide tunuri. 10

Planul cuprindea inlaturarea lui Matei in folosul fiului,beteag si bolnav, al lui Vasile, Ioan vodg. Inainte de a semisca insg turcii, moldovenii se grgbir5. catre Milcov. Ei faz-batura ping la Rimnic, izvoare unguresti afirrng chiar capin5. la Buzau 11 Aici, de pe urma stgruintelor acute laConstantinopol, un ceaus veni sa li aducg ordinul de a se opri.

$i in urma ceausului", continua cronicarul moldovean,au silit i o sama de osti de-a lui Matei vodg, simetite"acum, cind marea primejdie despre partea turcior dispgruse.Ele lovirg coada ostii" ce se retrggea; Miron Costin pretindeinsa cä Vasile ar fi avut o atitudine de viteaz i, intorcindu-secu fata spre urmgritori, au infrint pre munteni".

9 P. 305.10 Hurmuzaki, IV 2, p. 494-496, n-le DLXXDLXXI.

Aceste izvoare sint analizate in Sirbu, Matei Basdrabas auswartigeAngelegenheiten (dupa Toroh---Magyarkort Emlékek, IV, i Levlee és Mira-toh, II, i mai ales dupa scrisoarea lui Matei catre 13.6,kóczy, in cea dintiipublicatie, p. 504-506).

333

Cronicile sasesti stiu numai de o pradaciune moldoveneasc5.pina. la Milcov, 35.000 de oameni ar fi cazut asupra TellRomânesti, intru apararea careia insa Matei avea acum peseimenii sai, concentrati intai la Gherghita. La Focsani,unde rasari imediat avangarda lui, hartele" ar fi duratcinci zile. Se vorbeste de bogata prada luata de navallitori:bagaje, trasuri, argintarie de masa, covorul de aur, cusutcu pietre scumpe, pe care Vasile sta de a se ruga. Se ziceca Matei voda a ajuns din fuga pe Lupu voda si a vrut sa-1crute, batindu-1 numai cu mina peste umar, ca semn de ma-rinimie, si 1-a lasat sa fuga " 12 E foarte probabil insacaci amanuntul covorului il gasim si aiurea pentru alt moment

ca: aceste stiri se refera la ciocnirea, cu mult mai serioasa,din 1639.

Un ajutor ardelenesc fusese cerut, potrivit cu invoiellece avea, de domnul muntean, in ceasul amenintarii. El voiaca Toldalagy, unul din capitanii lui Rákóczy, sa: treaca prinBretc, aducind cu sine pe pretendentul loan Movila, fiul luiSimion, cerut de multa lume din Moldova; astfel, imediatVasile ar fi fost slit la retragere. Credea chiar ca domniso-rul" ar putea fi dus pina: la Iasi. Si, cind vazut ca nu se alegenimic din fagaduielile ce i se facusera, iar domnul Moldoveiincearcl a-si trimete fiul pe alt drum, prin pasa de la Silistra,Husein, el intreba uncle e cinstea lui, ca si aceea a printuluialiat"13.

Nu peste multa vreme, Matei, intärit de turci, Inca dela 22 decembre, incheie cu vecinul dusman o pace care erasa tie insa numai citeva luni. Caci in 1639 se produse o nouanava:lire, cu si mai multe mijloace, din partea moldovenior,cari avusesera ragazul unei pregatiri militare.

Data aceasta, Vasile vine cu mai buna: gltire", spuneMiron Costin, pedestrime si cu pusti". Era sigur de izbinda:tinea ca in palma domnia Terii Muntenesti". Avem un actal lui din Focsani, 22 novembre 'Inca o expeditie de toam-

22 Kraus, loc. cit., I, p. 124-125. Cf. Trauschenfels, op. cit., p. 336 iStoica Ludescu, p. 32, unde se pomene§te, aici, din grepala, intoarcerea pra-dalnicã a ungurilor pe la Trotti.

13 DupS. Memoriile lui Kem6ny, Sirbu, loc. cit.

334

na , in care el ia titlul de domn peste Moldova, ca i pesteTara Româneasca 14: in Iasi asezase pe fiul sax roan cape un stapinitor, iar el insusi ar fi vrut 55. se aseze la Bucu-resti. Lasind in urmä drumurile spre Tirgoviste, el se indrep-ta, direct si iute, catre cetatea cea nouS. de Scaun. Ordinulsultanului, care se lluda cu biruinta de la Bagdad si amenintaca, de nu i se da. ascultare, in biserici o sa. strige hogea", eraformal; se punea in vedere i o navalire tatareasca 15.

Dar roata lumii nu-i asa cum gindeste omul, ce in cursulei se-ntoarce" 16. La Ojogeni, pe Prahova, in locul unde riulse varsa in ralomita, Matei aparu cu ai säi, intre acest sat

Nanisorii vecini, pe ralomita insasi 17. Era aparat prinsituatia de acolo, cu ape, paduri, bahnisuri" ; in zadar in-cerca. Vasile sa atraga la cimp pe dusmanul de mult pinditsi a carui cadere i se pdrea acum asa de apropiata. Ai lui seraspindira prin podgorii", pradind Care munte. Atuncidomnul muntean, supt scutul unei artilerii cdreia rivalul sdun-avea ce-i opune, trecu apa, desi nu era vad, i, deci, aceastdtrecere nu era de qteptat, fiecare calaret luind un pedestraspe calul lui (3 decembre). Se prezinta apoi, intr-o ordineperfecta, cu oaste stolita", gata 55.1oveasc5.. Moldovenii nuse putura stringe insä pentru a rezista. Domnul lor rasa sicorturi, si tunuri, fugind la Braila, apoi, amenintat sa, fiedat de turcii de acolo, la Galati. La intoarcere taie citivaboieri pentru tradare, dar nu putu opri infatisarea la Milcova muntenilor, nici trecerea pe la Trotus a ungurilor, care tre-buie asezata in acest moment, si nu la 1637.18 Ca ultim re-zultat, ceausul cu steag imparatesc Enid prins de Matei,Mohammed pasa plati lovitura neizbutitä cu mazilia i cumoartea. 19 Totul durase, dupä izvoarele sasesti, abia trei-patrii saptamini" 20

14 Ibid., p. 139 0 urm. Cf. Miron Costin, p.306.Sirbu, op. cit., p. 171. Cf. Studii ,si doc., IV, p. CXCIX.

26 Miron Costin, kc. cit.Cronica munteanA, pune lupta aici: celalt loc e ara.tat de Miron

Costin.18 Izvoarele citate.19 Cf. 0 cealalta compilatie de cronici muntene, a lui Constantin Capi-

tanul ed. Iorga, p. 123, nota 2, unde i inscriptia de la Gherghita.20 Trauschenfels, loc. cit., p. 337. Cf. Studii doc., IV, p. 211-214.

335

,si

1

si

15

v

de aici inainte, Matei Ii ingrijeste oastea, pe cind Va-sile, cu toate marile lui proiecte de a intra in Constantinopol,ca imparat ortodox, in fruntea ostasilor säi si a unei puter-nice armate polone, cu sprijinul, decisiv, al unei flote vene-tiene, nu se gindeste deloc a se pregati, acum, cind paräsisegindul ofensivelor, pentru vreun caz de primej die. Muntea-nul trimete astfel in 1644 lui Rákóczy, supt conducerea rudeisale Constantin, fiul lui Radu $erban, 6.000 de soldati,cari se lupta foarte bine contra imperialilor lui Homonayla Jeszeno, in ziva de 16 iulie 21, pe cind, doi ani mai tarziu,celalt trebuia sà caute in Ardeal cele 500 de catane ale luiIoan Szilágyi. 22

Ce putea s. insemne insa o politica mare sprijinita pemijloace miitare foarte mici era sa se vada inaintea catas-trofei care era sa cufunde tronul lui Vasile, in cursul impre-jurarilor.

Miron Costin povesteste cum, in urma legaturilor, totmai strinse ale domnului Moldovei cu Polonia, se lua hotari-rea de a pedepsi pe tatarii cari se intorceau dintr-o expedi-tie de jaf in tam regelui. Cu oameni strinsi la intimplare,cu slugi boieresti" de prin Iasi, se dadu unuia din bulucu-rile incarcate cu prada o grea lovitur5. linga BratuleniRazina, aproape de Nistru. 23 Cronica lui Kraus, contempo-ran, are de aici o expunere paralela, uneori chiar mai bo-gatä, clupä informatii care yin, evident, de la boieri mol-doveni, i el spune ca, in 1649, 200 de tatari au fost ata-cati de niste persoane particulare" (Privatleut), luindu-li-seciteva sute de cai 24.

Razbunarea zabovi numai citeva luni. Hanul chemà latovarasia pradalnica pe cazaci, al cAror tinar conducator,fiul vestitului hatman Bogdan Hmilnitchi, petise in zadarpe Ruxanda, frumoasa fiica a domnului moldovenesc.

cazind asupra unei teri imbogatite de o lungl pace,se impartirã in cete: parte din ei, numai tatari, pornira prin

21 Kraus, loc. cit., I, 179.22 Ibid.. p. 169.23 P. 318-319.24 P. 184.

336

si

Na-valitorii,

$i

Soroca spre Suceava, pe cind altii, intre cari cazacii, apucarape la Orhei si Lapusna. In ziva de 17 septembre, dupa cro-nica ardelean5. a lui Kraus, care intrebuinteaza povesti-rea trimesilor, aflati in Iai, ai noului print Gheorghe Rakóczyal II-lea 25, apartra cei dintii dintre dusmani, ceilalti, patrus-prezece zilei mai tirziu.

Suceava fu arsa, ca si o multime de sate. Aceeasi soartaatinse Iau1, afara de unele manastiri, de unde pazitorii ave-rilor ingramadite acolo se aparau cu sinetele ; totusi, foculcuprinse i Trei Ierarhii, mindra ctitorie a lui Vasile voda.Garnizoana de trabanti lasatà de domn trada, impartasin-du-se la despoiere, pentru care, la revenirea sa, voievodulIi degrada s-au facut a Ii facere cautare, incins cu sabie,

nemtii ce aveau gata, cu sinetele pline" , si-i trimese latemnita sau la ocna 26.

Pe cind doamna, Ecaterina Cerchesa, se adapostea laManastirea Neamtului, in jurul careia roiau barbarii aiciera sortita s moara mai tirziu si aceea a aril petire sefacea cu atita mina, Ruxanda Vasile Insui, lipsit deoaste, se ascunse in codrul Capotestilor, uncle statu sapt5.-mini intregi, cu boierii i Curtea 27 Dintre locuitorii ramasifara aparare, singuri Chighecenii stiurá sa tie piept hordeipradalnice, in codrisorul lor", padure deasa si ripoasä, sispini mai multi decit alt lemn in padurea aceea". 28

Dar nici dupa aceastä incercare mindrul domn al Mol-dovei nu se gindi a-si face alta oaste decit a nemtilor ce-i rama-sesera singuri dupa desfacerea darabanilor. Aceasta era A.se si vada in curind, la 1653, dup5. ce acum el credea ca. agasit in ginerele sàu Timus, primit asa de mult peste voialui, in 1651, un sprijin impotriva oricui.

26 P. 184 i urrn. Acesti trimesi erau Nicolae Sebessi si Stefan Fiotta.Ei duceau hanului un dar de 7.000 de galbeni. Numai cel dintii scapa intr-ontärfastire.

26 Miron Costin, p. 321.27 Gavril Logoatul, irichis in Suceava, se rilscumparase.28 Miron Costin, loc. cit., 0 scrisoare a lui Hmilnitchi, care insusi veni

in Moldova, care Rákóczy, din lagarul de la Prut, 16 septembre, in Monu-menta Comitialia Transylvaniae. Cf. Studii pi doc., IV, p. CCXXXIIICCX XXV.

22 Istoria armacci romfincgi c. 674 337

Boieriinea de tara a Moldovei, care vedea cum cei de unsinge cu dinsa guverneazä fara un amestec mai insemnat degreci principatul vecin, ajunsese a nu mai suferi pe Vasilevoda a carui infatisare si a carui vorba erau straine si careindrepta politica sa dupä necontenit schimbatoare scopuripersonale.

Aventurosul stapinitor fink al Ardealului ajunse a fi cisti-gat pentru inlocuirea unui vecin totdeauna nesigur si adeseaamenintator, care, spun izvoare sasesti, ar fi voit sä treacainsusi muntii pe urmele lui Mihai Viteazul si, dupä moar-tea slabanogului fiu loan, celalt fiu Stefanitä, nefiind devirstä, sa gaseasca si pentru ginerele Timus o coroangromâneasca. 29 In sfirsit, Matei Basarab, care voia sa asi-gure mostenirea sa lui Diicul, ruda a sotiei sale, se temeasa lase acestui urmas un megies care se dovedise fata deel insusi, Matei, asa de nelinistit si de amenintator. Astfel seajunse la intetirea ambitiei unui boier care si pang atuncise manifestase mai mult ca un iubitor de petreceri si de pla-ceri, de aventuri cu femeile, si el un adevarat Venuskind,copil al Venerei", cum spune despre Timus sasul Kraus,care descrie foarte am5.nuntit aceste tulburari si prefaceriGheorghe Stefan.

Nu e locul aici sa se arate toate itele acestor uneltiri pecare povestitorul acesta, perfect informat, le da cu atita pre-ciziune. 30 Lupu fu surprins absolut fara nici o pregatire.Supt pretextul unei noul primejdii tätarasti, unul dintretovarasi, Stefan serdarul titlul sau e imprumutat, ca alseimenilor si leventilor, de la Tecuci , care avea paza Nis-trului, dusese acolo o parte din mica ostire ce s-ar fi putut intre-buinta, 6. 000 de soldati. Daruri acute la timp prin soli decinste impiedecara vreuna din acele mari vinalori care strin-geau, spune izvorul ardelean, in jurul domnului o adeveiratd

29 Kraus spune ca intentia sa, In intelegere cu imparatul, cu palatinulVesselényi, guvernatorul Ungariei inferioare, si cu vizirul din Buda, era sase aseze insusi In Ardeal, dind fratelui Gheorghe, care fu dus apoi pri-sonier in Ardeal Muntenia si lasind In Moldova pe Timu§ (I, p. 196--197). Episcopul grec Makrypodari negociaza In numele lui Ferdinand alIII-lea, care primise cai rnoldovenesti si alte daruri(ibid.).

80 Kraus, op. cit., I, p. 196 si urm.

338

mica 0#ire. 31 Boros, principalul trimes, avea sarcina de a luaultimele masuri pentru ca lovitura sal reuseascá. Dacl un Ciu-golea se vadi in ultimul moment si serdarul se lasa prins, pla-find amindoi cu capetele, Gheorghe Stefan, simulind o boalaa sotiei lui, scapä la mosie, si de aici merse inaintea ungurilorlui loan Kemény, principalul om de razboi al Ardealului,care tocmai venea, cu o oarecare zàbava, prin pasul Oituzu-lui. La Focsani aparusera muntenii lui Diicul, mai mult call-rime.

Vasile trebui sa fuga, avind cu el doar boierii cei de Scauncu gloatele sale", lefeciii capitanului Boj, darabanii ce maifusesera pastrati, cu capitanul Cara, vreo seized de seimeni sivreo suta de nemti. 32 Locuitorii din Hotin, care, dupa soco-teala cronicarului moldovean, ar fi putut sa fie aparat foarteusor cu oameni de tot putini, se ridicara impotriva domnuluilor si trasera cu tunurile asupra lui, de mai sa-1 nemereasca.Boierii asteptar5. numai ca el sa treacl Nistrul pentru ase intoarce la inlocuitor.

Fugarul ceruse ajutor de la starostele polon de Camenitacare nu-i putu ajuta, si de la ginerele cazac, care alerga,dar nu atita ca un fiu supus si ca un ajutätor care asculta desfaturi, ci ca un adevarat stapin ofi macar ca unul carelucreaza pe sama lui proprie. Cu 8. 000 de cazaci 33, el trecuNistrul la Soroca, indreptindu-se spre Iasi.

Gheorghe Stefan, abia uns ca domn al Moldovei, fu sur-prins de aparitia acelui cu care credea prea lesne ca s-a sfirsit.El nu avea ling5. dinsul decit o parte din auxiliarii sai, altiiindreptindu-se catre Oituz, unde furl atacati de sangaii dela Ocna, cu coase si topoare lungi in coadA, cu pietre si butuciaruncati de pe inaltimea stincilor, perind astfel o multimede nemti si pierzindu-se opt tunuri. Totusi, Miron Costinsocoate la 12.000 num5.rul acelora cari iesira la Popricani,pe Jijia, nu departe de Iasi, inaintea vechiului domn care seintorcea s5.--si ieie Scaunul.

81 Wie denn die Vaida nach Gewonhait mit etlig taussent Volck aufdie Jagt zu ziehen pflegen" ; Kraus, op. cit. I, p. 197.

32 Miran Costin, p.327.33 Dupd Kraus, cu 16. 000.

339

Afard de caldretii lui Kemény, restul era o simpla oaste destrinsura. Hancestii, cerchesii trecura la Vasile. Cind cazaciitrecura vadul, ceilalti se retrasera in padurile vecine, dara-banii singuri rezistind pe deal pina la moarte. AparatoriiIasului, fleà pedestrime si fara tunuri, se imputinara pe juma-tate dintr-o zi pe alta. Nu-i raminea lui Gheorghe Stefandecit sä caute pe drumul care ducea la munteni mintuireapersoanei sale.

Dad. Vasile s-ar fi oprit, aici, daca ar fi trimes inapoi,cu daruri, pe teribilul sau ginere, daca n-ar fi cautat razbunareasi una imediata, contra vecinului muntean in care recunos-cuse pe vechiul dusman, Miron Costin crede ca el ar fi pututdomni in pace, pina la ispravitul zilelor sale. Dar firea celuica un leu" cerea indestularea fara zabava a patimei lui derasplatire.

Armata cu care se indrepta spre Milcov, lasind in urma:cetatea Hotinului, unde rezista eroic pircalabul Hijdau,n-ar fi cuprins, dup d. socotinta lui Kraus, mai mult ca 4. 000de oameni dupà a lui Miron Costin chiar abia 8.000, pe cind,in retragerea lui, Gheorghe Stefan avea Inca, pe linga moldo-venii ram* credinciosi cauzei sale 34, 2.000 de meszei"si de secui si 200 dintre puscasii lui Kemény. Si acei cari incun-jurau pe voda cel vechi erau elemente strinse prin chemareaoricui sä incalece si prin iertarea tuturor pacatelor, chiara celor fata de domnie. Se vede usor ce garantii de succesprezintau asemenea luptatori. Din partea lui, Timus aduceanu mai putin decit 16. 000 de zaporojeni.

Trecind Siretul pe un pod de vase, moldovenii ajungla Focsani, si-1 ard. Cei 9.000 de calareti ai Diicului, in partelefecii, dar mai ales oaste localnica, rosii de tara din regi-unea intre hotar si Bucuresti, nu pot rezista mult timp laciocnirea lor, si cu deosebire la puternicul foc al nemtilor,supusi supt maluri". Ei se retrag paina la cursul `,Rimnei,unde odata: Stefan cel Mare insusi cistigase o biruinta asu-pra muntenilor.

" Dupa. Miron Costin, 300 de calari si de boieri tineri, cu cari ai lui Va-sile avura, o ciocnire-n gura Berheciului, linga Tecuci.

340

Matei astepta intr-o poiana dintre Ialomita si un pirautinos", de trecatoare rail", stind cu mare inima, nu asaostile sale, cum el singur" 35. Din partea lor, moldovenii sicazacii gasira si ei pentru tabara lor spune Kraus unloc incunjurat de ape, de unde numai foamea, si nu atacurilelui Gheorghe tefan, fu in stare a-i scoate. Se da o lupta inmomentul cind Matei era inca la departare de o mile:.Timus cu cazaci calari ataca pe seimenii si rosii cari se retr5.-geau ; cu toata sosirea, in acea clip5., a unui ajutor de 2.000de oameni, condusi de grecul Ghinea vistierul si de Radu arma-sul, pusi la ariergarda, lovitura din trei parti a cazaculuireuseste, seimenii cautind un nou punct de sprijin in luncaPraovei". Trecind Teleajenul, Timus ajunge la Cocoresti,unde petrece si doarme, pentru a se intoarce a doua zi latabára lui Vasile. Kraus spune ca muntenii ar fi vrut maicurind sa atace pe ardeleni, ceea ce ar fi decis. 1.200 de me-szei" ramasesera morti pe Mc, impreuna cu multi secui.Neizbinda fu pedepsita de domn in persoana celor doi boierial-Mali mai sus, dar el trebui sa priveasca neputincios lainjosirea si uciderea boierului Socol, pe care seimenii 1-ar fimacelarit acuzindu-1 cá e inteles cu dusmanii.

Trei zile dup5. aceasta Matei ofera lupta. Aseaza in centrupe rosii, oameni liberi si boieri" 36; la aripi, pedestri si sei-ineni, cari sa impiedece pe ceilalti de a trdda ; douasprezecetunuri se aflä in mijlocul ostirii sale de 30.000 de oameni.Aceasta dupa spusa izvorului sasesc. Miron Costin aseaza perosi si alti indigeni, cu ceva pedestri seimeni, la dreapta,la stinga pe poloni, lefecii si unguri, pe cind Matei e la mijloc,cu leventii, darabanii, seimenii si cu tunurile.

Oastea lui Vasile nu se putu aseza macar intr-un singurfront, Timus intelegind sa-si pastreze si in acest momentrostul sau deosebit, asa incit cazacii ramasera putintel inurma. In acest timp Matei, simtindu-se mai slab cu 7. 000de oameni, dui:à cronica munteana, fata de 20.000 37 sinedeprins cu acest dusman nou care erau oamenii lui Hmil-nitchi, se incunjura cu santuri.

35 Miron Costin, loc. cit.35 Dass ist seine freie Leut undt Bugern"; Kraus, loc. cit.37 Loc. cit., p. 324.

341

Moldovenii razbirà intii, atacind cu indra.zneala. Nerntiise aratara ca puscasi superiori seimenilor. Calarimea boieri-lor lui Vasile puse pe fuga cetele rosilor. Se atinsera si cortu-rile muntene in acest avint plin de incredere.

Atunci, aducindu-si aminte de ce vazuse la marele sauinvatator, Mihai Viteazul, Matei lua asupra-si schimbareainfatisarii pe care o luase o luptà acum mai mult ca pe juma-tate pierduta, pentru dinsul. El, care pierde trei cai suptdinsul, trece in fuga calului la aripa zguduita, si, cu pedestri-mea i artileria, raspinse pe navälitori, perind i comandantulgerman al nemtilor. Pustile neparasit dau in moldoveni".,,Boiarii cei mari si al doilea, cu coconii lor, cu slugile lor",lupta cu sbii1e goale", gonind si raspindind in toate partile"pe dusman. 38

Dregindu-se astfel aripa primejduita, domnul muntean,om de saizeci i cinci de ani, revine la locul sau pentru aprimi atacul, care se pregatea in acea clipa chiar, dupa atitazabava, al cazacilor. Ei inainteaza pedestri, tirindu-sepe brinci

trägind cu sinetele. Dar polonii lui Matei Ii intimpina necla-titi". Totusi, Matei e lovit in piciorul sting din josul genun-chiului". Un paj, un peic", alerga sa-1 ajute, dar batrinul saudomn II inlatura, brusc, minios, cu suclalma.'" : nearatin-du-se nimica de rana, au indemnat oastea sa ca un deplinostean". Cind polonii, la rindul lor, se arunca asupra cazaci-lor cazuti in risipa, un vifor salbatec se stirni, ca o pedeapsacereasca Compilatorul cronicei muntene simte, pare ca, fiorulacelui ceas hotaritor cind scrie : Iar cind fu in de seara, facuDumnezeu o minune mare, ca trimise lui Matei voda ajutorun nor ploios, care se ivi despre austru, fiind cerul prea seninat,si venea asupra taberelor prea iute, ca un vint foarte vifo-ros, si asa trecu peste tabara lui Matei \ma iar cind sosi latabara lui Vasile voda, acolo Ii napusti toata apa, ca si cumar fi curs un rmn prea iute, i picaturile era' groase i virtoaseca o piatra ; unde-i lovia', ticàboii, indata cadea' de pre caijos. Si se facu in tabara lor apa multa ca o balta tinoasa.." 39

" Ibid., p. 325." Ibid., p. 325. Pentru peici, Uricariul, IX, p. 441; XXII, p. 387;

XXV, p. 34.

342

Miron Costin stie si el despre sunetul copaciIor si ploaiarapede" care au ingrozit pe invinsi, puind capat bataliei.Artileria munteana continua sa bata. In zadar incerc5. Timuso refacere a ostirii sale. Cazacii se retrasera mai in ordine ;moldovenii se imprastiara in mare parte. 3.000 de trupurifura aflate pe cimpul de lupta ; 7.000 de cazaci, dup5. Kraus,perirà in santuri. 4°

Aceasta a fost lupta de la Finta, in ziva de 8 (18) mai1653 ; Inca' o data Matei dovedise ca, oricare ar fi proportianumerica, nu poate invinge decit acela de partea caruia esteordinea militara, disciplina si unitatea in miscari.

Vom adaugi ca pentru toate aceste lupte poate servi scri-soarea, din 3 mai 1653, a lui Vasile voda catre Potocki, voievo-dul de Braclaw, caruia, dupä stafeta din Moldova, ii spuneel miercuri (30 april) Timus a trecut Prutul si a impins peunguri, moldoveni si munteni, de la Cornul lui Sas" ( Sas-sische Ecke, spune traducerea germana in care s-a pastratdocumentul, asa de pretios) pina catre Jijia". Si expunereadomneasca urmeaza asa : acolo infanteria ungureasca simunteang s-a asezat la vad, si toata calarimea in cimp adat lupta, dar spre paguba si nenorocirea lor, cad unguriis-au pus rapede pe fuga, si cazacii au navalit asa de dirzasupra muntenilor si a pedestrimii, de au ramas mai toti mortipe loc". Joi, 1 mai fuge din Iasi Gheorghe Stefan. 41 rar des-pre lupta de la Finta Gheorghe Rakóczy scrie astfel oraselorsale sasesti: La 27 ale lunii, cu ajutorul lui Dumnezeu,voda Matei I-a biruit pe voda Lupul, impreun5. cu ai lui,luindu-i toate armele si bunurile ce le avea la sine. Asa ecazacimea. " 42

In sfirsit, o scrisoare a lui Stefan Sulyok socoate Ia 4. 000numarul celor cazuti din oastea invinsa, trupuri numa-rate la saisprezece tunurile luate. " In retragere cazacii furlloviti de orheieni si 15.pusneni. 44

40 Loc. cit.41 Acte fi fragmente, I, p. 220.V si paginile urrnatoare.42 Hurmuzaki, XIV, p. 1216-1217, nr. MMCCLXXXIV.43 Ibid., p. 1220, nr. MMCCLXXXVIII. Se yorbeste si de rana

lui Matei." Ibid., p. 1225, nr. MMCCXCIII. Multe scrisori al lui urmeazA.

Apoi yin ale lui Ioan Boros si Stefan Fetid.

343

Se mai larnureste, de Kraus, el Rakóczy inaintase pina inTara Birsei, pentru a putea interveni daca ar fi nevoie, sica trimesul sau, Petki Istvan, capitan de Cic, care venea cu5. 000 de meszei" si de secui, fu oprit numai de tradareaunor boieri munteni.

Indata Gheorghe Stefan e, fireste, restabilit, Petki, careacum intrase in tara, Mihail Mikes si Coloman Mikes il vorsustinea contra intoarcerii dusmanului. 45 La inceput 'Irmael avea, dupa Miron Costin, martur al cestor evenimente,numai 400 de seimeni imprumutati, darabani pe cari-i p15.-tea el, si putini leventi, cedati de Matei; el izbuteste totusi abate la Valea Seaca, linga Bacau, pe orcheienii si lapus-nenii trimesi contra lui de Vasile. Capätind sprijinul ungu-resc al lui Ioan Boros, 1.000 de calari 46 , Gheorghevoda inainteaz5. spre Iasi.

Nu departe de aceasta capitala, la Sirca, in preajma Podu-lui Leloaii, el afla pe cei 4.000 de oameni ai domnului legi-tim, adeca 3.000 de calari, 200 de seimeni si darabanisi abia 400 de cazaci, cad pentru moment Timus parasiseMoldova. Ca Dile, spune povestitorul moldovean, fug insaacei aparatori ai unei cauze pierdute; puscasii nu traseseramacar un glonte.

Aparitia ginerelui domnesc parea cà va indrepta situatia.El aduce abia 9.000 de oameni. Atunci Petki veni sä dea spri-jin lui Gheorghe Stefan, unindu-se cu trupele lui la Cotnari.Kemény alerga sil el cu ;6.000 de soldati 47 §i douasprezecetunuri spre Iasi. Si regele Poloniei da. apoi 600 de nemti sipatru tunuri, cu un capitan suedez, Döhnhoff. 48

In curind Timus putu sa fie gramadit astfel in Suceava,unde se afla doamna lui Vasile acesta statea inchis lahanul, in Bacce-Sarai 48 - , fiul ei Steflnica, cu toate comorile

45 Kraus, /cc. cit." Miron Costin mai inseamna la, el 1.090 de calari moldoveni si. SOO de

pedestri munteni, pe linga. strinsuri".47 2.000 dupa Kraus.48 Dup. Kraus, 6.000 de oameni.45 Kraus, kc. cit.

344

familiei. 5° Din paginile lui Miron Costin, ca si din ale itali-anului Maio lino Bisaccioni 51, se poate vedea cum s-au des-fasurat zi de zi luptele pentru vechea cetate de Scaun aSucevei. Ele se purtau mai mutt intre streiini unguri, de oparte, cazaci, de alta. Lovit de o ghiulea in genunchi, tinarulsef cazacesc peri in citeva zile ; ai lui incheiara o capitulatie(9 octombre), care-i läsa liberi s5. se intoarca supt arme,in patria lor ruseasca. Doamna Ecaterina, roaba, umilita,amenintata cu soarta rusinoasa a Elisavetei lui Ieremia voda,se rascumpara cu bani si, crede povestitorul sas, si cu un darde unsprezece fete frumoase. Razboiul era astfel incheiat. 52

Cronica munteana il numeste räzboiul cazacesc" ; prin-sii moldoveni furl inchisi intr-o manastire, fara altä pedeapsa.Si nu putem uita aceastä mentiune la un scriitor ardelean :ca. unii ostasi tradatori ai lui Matei vocla au refuzat sa selupte cu fratii lor, românii din Moldova". 53

Un sentiment na,tional incepe astfel sit se pronunte in o0i-rile noastre, si el era sà provoace in curind ciocnirea, in Mun-tenia biruitoare chiar, intre strainii cu platà si soldatii indi-geni, care aduse nimicirea totala a celor dintii.

Matei, caruia de mult ii murise singura odrasla, cu acelasinume, voise apoi sa lase mostenirea, promisa odata tinaruluiMihai, nepotul Viteazului, unui Istrati logofatul Golescu,care luase pe una din fiicele lui Patrascu, feciorul lui MihaiViteazul. Erau insä si alti doritori de Scaunul muntean:Diicul, pe care-1 cunoastem acum in ambitia, ca si in incapaci-tatea sa, si Constantin, fiul lui Radu Serban cu o fata de preotdin Ilfov. Cel dintii, nepot de sora al lui Matei, fu preferat.Acesta din urrna uneltea, si ca fost cornandant al trupelortrimese cindva in Ungaria, cu mercenarii straini, acei doro-banti, acei seimeni pe cari, spune cronica munteana, Matei

5 ° Fratele mai mare al lui Vasilc, prins, fu inchis la Gherla, apoi la Ora-dea Mare unde muri (Kraus, loc. cit.).

51 Traduse in Arhiva societayii stiinlifice pi literare din lapi, IV, Hurmu-zaki, XV, p. 1216 si urm.

52 V. si Iorga, Acte pi fragmente. I, p. 217 si urm.a3 Renuentibus insuper perfidis quibusdam Matthiae principis co-

pHs in fratres Valachies moldavicos saevire"; Chron. FuchsioLupinoOltardinum, p. 51.

345

voda foarte-i ingrasase", caci se insurara, si facur5. copii,si se imbogatira toti, mai virtos, zic, de acest neam doro-bäntesc, fiind tot dintr-acest pdmint al Terii Romdne.,sti",

deci acuma prefacuti intr-un element indigen, desi nu,in mare parte, romanesc de singe. Asezati in Bucuresti,unde aveau case, gradini, locuri, deprinsi cu daruri domnestisi cu bacsisurile boierimii, cercetatori obisnuiti ai circiumelor,inruditi intre ei, de formau ca o mare familie 54, acesti sei-meni si dorobanti reprezintau ceea ce in Stambulul de la sfirsi-tul veacului al XVI-lea ajunsesera a reprezinta ienicerii decal-zuti, cu femei, cu copii, cu bani pusi la dobinda si cu prava-hi de cistig.

Constantin rdscula pe soldatii straini impotriva luiDiicul, care era spatar. Patimile batrinului, asa de respecta-bilului domn de pe urma acestor haite dezmatate, care, cerin-du-i trei lefi ramase in urma, cutezara a-i ucide supt ochi boieriila cari tinea mai mult, vistierul si armasul, si a-i inchidein fatal, pentru ca nu voiau domn batrin", la santul celmare", portile Tirgovistii, sint cunoscute. Ele nu se mintuirldecit o data cu viata eroicului mosneag, care muri in april1654, supt cerul liber, in lumina celui dintii soare al prima-verii. 55 i fireste ca ocrotitul seimenilor si al dorobantilor,Constantin, ajunse domnul Terii Românesti, in ciuda lui Diiculcare nu parasi niciodat5. pretentiile sale, trecindu-le fiului,Papa, si nepotului, numit tot Diicul. 56

Un conflict cu sprijinitorii sai il astepta cu siguranta desi,spune cronica oficiala, iertase dorobantilor si calarasilordijma si oieritul si imbracase pre toti cu postav bun, si pecapitanii lor cu fringhii, cu coftirii, cu atlaze" dupäexemplul lui Matei 57 -, lefi Inca le da din destul ; la masa.de-a-pururea sedea cu dinsul si-i daruia" 58. Putu sa se vadäaceasta si din Moldova, unde cei o mie de seimeni, munteni si

" Stoica Ludescu, p. 329. Cf. Rdscoala seimenikP', kc. cit. p. 199-201,55 V. memoriul citat.56 Ibid., p. 208, nota 5. cf. Ghibänescu, Surete, VI, p. 40-41 (39), 67,

200-201, 220 (175).57 V. comenzile lui de postav pentru oaste in Ardeal, in Iorga, Braso-

vul ;si romlinii, p. 56 si urm.58 Stoica Ludescu, p. 336.

346

de altä origine, cari se aflau in jurul domnului, se ridicaracontra celorlalte trupe, alcatuite din citeva sute de oamenifiecare: nemtii, polonii cálri, lefegiii capitanului Voicehov-schi, lefegiii de tara ai capitanului Grumezea. In specialnemtii din Iasi si Suceava stirneau invidia seimenilor sirbisi a imitatorior lor moldoveni, cari purtau acelasi nume. 0pornire contra lor singera strazile iesene, inspamintind pedomn, supt aripa caruia se oplosiserä cei ram* in viatä.Se credea, spune Kraus, ca. vine Vasile voda cu tatarii. 59 Else pricepu insa a ispiti la sine pe capetenii, si-i ucise. Corpulfu dizolvat, muntenii fund trimesi acasa ; cei ram* nu maiavura curajul sa, se miste. 60

In Tara Romaneascl fu o adevarata rascoala., fat-à ceamai mica sfiala de domn, care asist5. neputincios la cele maisalbatece scene de tumult pretorian si de revolutie sociala.Pretextul fu c. rosii 61 se pregateau nimiceascavoda i-a pus la bir: de fapt, cronica spune c. domnul se inte-lesese pentru aceasta cu capitanii, iuzbaii, ceausii, vatasii

cetasii dorobantilor. La 27 februar, dupa acea cronica, iardupa Kraus, pe care-I contrazice Nekesch-Schuller, alt arde-lean 62, la 12 mart 1655, inainte de ziva, fura jertfiti treizecisi doi de boieri, aruncindu-li-se trupurile despoiate in ulita.Altii trebuira sa se adauge la rasculati. Bisericile nu fura cru-tate in barbara prada nesatioasa. Rosii ei Inii i deosebi-tele cete ale slujitorilor" de tarl se lasara molipsiti de aceastazgomotoasa anarhie. Desi Constantin avea linga el inca pelefecii, unguri, poloni, cazaci, dragoni (sau cum se ziceaatunci: dragani) i soldati" propriu-zisi 63, el trebui s. cedezein aparenta, dind insa stire si in Ardeal, si la pasa din Silistra.Doua sute treizeci i cinci de boieri se refugiaza prin iunie inArdeal, unde multi intimpinara inchisoarea sou oprirea,pentru a fi trimesi peste hotar.

66 Kraus, I, p. 220 si urm.: e aceeasi expunere paralera. cu Miron Costin.60 Domnul Moldovei era päzit si de 300 de meszei", cu loan Sziligyi,

trimesi lui de principele Ardealului (Kraus, I, p. 228)." Despre ei Kraus spune cu acest prilej ca shit ateni liberi ca secuii:

so freye Leut sein qie unssere Zeckel",62 Care da tot ziva de 27 ; v. Studii doc., IV, p. CCLXII, nota 3.63 Seine besoldigte Volcker, als Unger, Polacker, Koczaken, Drago-

ner und Soldatten".

347

sa-i

si

i

Pedeapsa neomenosilor rebeli se apropia insa. Rakóczyse hotari in sfirsit, cedind repetatelor staruinti ale lui Constan-tin ", sa intervie, si in ajutor era chemat sa vie si domnulmoldovenesc.

La coborirea trupelor ardelene, putin numeroase, de alt-minterea, Constantin, care se facuse una cu ostasii sal revol-tati, strainii hoti" pe cari-i denuntau solii sai in Ardeal,si-i adunase la Gherghita contra ficlenilor boieri" 65, sestrecurd din tabara pentru a lua drumul Silistrei, pe care,la Strimba, in vadul Dirstolului", il astepta noul pasa alDunarii de Jos, Siavus. La 21 mai acesta cerea lui Rakóczysá grabeasca sosirea sa pentru a se incheia cu tulburarile";la 12 iunie craiul" mintuitor se afla acum linga Brasov ; adoua zi Gheorghe tefan intra in Bacau, mergind rapedespre Milcov.

Furiosi de plecarea domnului, care-i inselase cu atitamestesug, rebelii proclamara in locul lui pe tinärul boier Hri-zea, fiul lui Dumitrasco de la Bogdänei, din judetul ralomita"sau, cum i se spunea de obicei: Hrizica. Acesta incerca sanegocieze, dar nu intilni ascultare. 67 Trebuie sà se deie lupta,si succesul cistigat la trecerea prin trecatoarea Buzauluicaci la Bran calea era inchisa a ardelenilor 69, luarea provi-ziilor nu era o chezasie de succes.

La 27 iunie 1655 ostile se intilnira la Soplea, supt o biseri-cuta, unde se pomeneau sapte biruinte muntene, spune Kraus.0 incercare de surprindere, noaptea, din partea seimenilorse lovi de buna privighere a lui Kemény, care era intre lupt5.-tori. 6 9 A doua zi ai Hrizei voda erau foarte incalziti si incre-zatori. Miron Costin, acela care ni da stirile cele mai multesi mai bune despre lupta, spune ca se auzeau strigatele Mr:la ei, la ei, numai sà ni-i arati", sau haida, haida, la ei, laei". Se inselau insa asupra rezultatului.

" Studii Si doc., IV, p. CCLXIV 0 urm.65 Constantin apitanul, p. 310.66 Sziligyi, Bellum boreo-orientale, p. 395.67 V. scrisoarea lui Dabija, probabil viitorul domn, in Studii ,si doc.,

IV, p. 36-37, nr. XLIII." NekeschSchuller in Quellen der Stadt Brassd, IV, p. 240; Kraus,

loc. cit.99 Ibid.

348

Nu stim citi erau 70 in aceastá hotgritoare clipa rasculatii.Cgrtile lui Hrizea, prin care chema tara sä se stringg. la dinsul,la Teleajen", toti slujitorii", din toate judetele, n-avurà timpsg-si producg urmgrile, chiar dacg lumea ar fi voit sà sprijineo asemenea aventurg. Dar in laggrul lui era vechea artileriebung a lui Matei, compusa din treizeci de tunuri 71, si condusgde un comandant neamt. Si pedestrimea fasculatg stiu sàofere lupta lui Rákóczy inainte ca acesta sã se fi unit cu Gheor-ghe Stefan, care, avind putini oameni si un mic ajutor de tatari,stätea cu bung pazg la Sgrata Buzgului, cu atit mai multinaintea sosirii turcilor, al cgror sef avea, se pare, motivelelui de a se codi.

Totusi, cgpetenia nemtilor lui Rákóczy, Gaudy, fIcucuraj principelui sgu. Cu trupa sa disciplinatg era sigur sginvingg. tabgra", in dezordine veneau valurile seimeni-lor si dorobantilor la vad, buluc dupg. buluc", minind inbici" bivolii cari trggeau tunurile. Stoliti" la apg., dddeaudin pusti, din sinete". Artileria ardeleang rgspunse cu foMs,pe cind cea munteang fusese cufundatg in apg. de bivoliiincglziti. Focul nerntilor birui ; infanteria lui Rakóczy trecuriul pentru a urmaxi o mare multime invalmasitg, care pier-duse acum cu totul speranta intr-o biruintg pe care o crezusela indeming. Direaptg mesernitg scrie cronicarul moldo-vean adevg.rat mgcel." Trupurile pe sleav" pe drumzgceau polog si spinii pre de laturi plini de trupurile Mr :asa zAceau pAng. la Ploiesti". Tar cronicarul muntean, din par-tea lui, inseamng : TIcea' trupurile Mr graimadg unul pestealtul, cite cinzeci, cite o sufg , la alte locuri si mai multi. Citiscgparg se raschirarg. : unii in munti, altii peste Dungre, printoate ggurile se ascunserg, si de frica mare, stiindu-si vina,si de umbra Mr se spaiminta' lepgda' hainele br cele doro-bgntesti, si se imbrAca' in ferfenite calicesti, si se jura' càn-au fost dorobanti".

La podul Dridovului, pe Prahova, lingg Gherghita, seintinse apoi masa, cu Gheorghe Stefan, care alergase iii pripg,

7° Cu Gheorghe $tefan ar fi fost 12.000 (Studii ci doc., IV p. 129).Citron. FuschioLupinoOltardinum (p. 54) vorbeste insa de 24.000, iarRákóczy insusi (Studii si doc., IV, p. 243, nr. LXXVIII), de 16.000.

n Kraus, I, p. 235. La Rakóczy, dupa accIai izvor, abia douasprezece.

349

Fgrg

si-si

si cu rnirzacul lui purtind cojoc de soboli preste zea", färàsa aiba prilej de a lupta; Constantin nu venise Inca sa-si satureochii de crunta priveliste pe care privelistile ambitiei sale opregatiserá in mare parte. Miron Costin ni infatiseaza cum aupohtit Racoti pre Stefan voda la masa, vesel si voios de izbin-da ce au facut. Cimpoieii, cu cimpoaiele imbracate de ursi-nic la dvorb5. cu zicaturi, si apoi, dac5. s-au mai veselit au poh-tit pre Stefan voda pentru surlari s. zic5., si au zis i surlarii."o alta masa mare se dadu peste patru zile dupa intilnireacu domnul restabilit in Scaun si cu boierii aminduror -ten-lor, virstati", Rákóczy crezindu-se acum crai peste craidomn peste domni". 0 cruce la Dragänesti pomeneste azi, in nu-mele lui Constantin, cum Gheorghe Racot, cinstitul craiul Ar-deaului, vazind mariia sa jaloba noastra, mariia sa au venit cuostile mariei sale, si eu cu boierii tärii mele i cu pribegiiasupra a rasculatilor ostire" 72

La 20 iulie ", Rakóczy se intorcea in tara lui, lasindlui Constantin trupe de sprijin, cu Boros si cu Gaudy. 74Cronica munteanei ni spune c. ele erau de nevoie, c5. neconte-nit desi Hrizea, adapostit la Braila, fusese dus, cu familialui, in Ardeal focul rascoalei dadea sä ias5. din nou in fata,facindu-se conspiratii prin deosebite locuri, ca aceea a capi-tanului Priboiu. 75 Au fost i lupte formale, in auguct, cu vreo2.000 de calareti, cari fura infrinti de Boros, la Calugareni,si o ridicare de steaguri la Rusii de Vede, altele in ostroaveleDunarii. 76 Indemnuri se faceau catre cazaci, aratindu-li-seca ungurii pingaresc bisericile, ard icoanele si le rup" 77.Dezarmarea terii se putu crede deplina numai dupa ce, pe rind,toate categoriile de ostasi se supusera cu juramint, prin actelede mare interes, care ni s-au pastrat, infatisind si numeleofiterilor si cetasilor" din deosebitele formatiuni : a lui Comancapitanul, a pah5..rniceilor lui lane capitanul, a lefeciilor luiLeca capitanul din Botezati , a lefeciilor sirbi, steagul rancu-

72 Studii ,si doc., IV, p. 243-244.73 Dupa NekeschSchuller, Mc. cit.74 500 cu unul, 600 cu altul, dupa Kraus. Otravit fiind Boros, e inlocuit

cu ,Ilikes.75 Kraus, op. cil., L p. 244.76 Monumenta Hungariae Historica, Diplomataria, XXIII, p. 206." Jind, p. 230.

350

lui capitan". Ele poarta date intre 17(27) august si decembre1655. 78 Dar ocupatia Terii Romanesti tinu pina la ianuar1657. 78 *i ea era indreptatita prin imprejurari ca acelea din1657, cind Hrizea, cu seimenii inchisi in Manastirea Bistriteioltene, trecu prin pasul Turnului Rosu (mart) si cladu olupta la Tirgul Bengal", in Gorj, aflindu-si moartea peroata 8°.

Se poate zice cá astfel se incheie, printr-o serie de greselipolitice, epoca luptelor românesti cu mijloace proprii si pen-tru scopuri proprii. Oastea de 2.430 de oameni, unguri,sirbi, leventi, poloni, dragoni, belii tatari, puscasiaprozi, cu care se lauda la 1656 Constantin 81, nu putea sämai lucreze de sine.

Am urmat pe povestitorul vietii moldovenesti din acesttimp, dar pentru aceasta lupta cronicarul ardelean Kraus arestiri de cel mai mare folos, care sint noul. Seimenii aparaici cu o mai bunä pregatire decit la Miron Costin ; oastea lorse alcatuieste din patru cete. Rakóczy e surprins de ataculgeneral al dusmanului in timpul somnului sau de amiazi.In grabl, oastea lui se orinduieste, scotind pe boieri in frunte,pe cind Kemény si Gaudy, comandantul gardei princiare,pazesc la riu. Nimic despre scena ridicula cu bivolii, dar tunu-rile muntene, asezate pe deal linga biserica 82, bat prea sus, sicomandantul trece la dusman.

Totusi, e nevoie de un puternic atac al lui Gaudy cu tra-ban,ti i pedestrimea oraselor stisesti, dragoni i puscasi, pentrua le lua si a le indrepta contra seimenilor i ajutdtorilor lor,intre earl se pomenesc i rosii 83, ceea ce arata ea' fata de strain

78 Hasdeu, in Traian, I, nr. 1; Studii si doc., IV, p. 37 si urm." Kraus, op. cit., I, p. 241.80 Stoica Ludescu, p. 343-344; Kraus, I, p. 265-267; Szilkgy, op.

cit, II, p. 289.82 Studii i doc., IV, p. CCLXXVI.82 Chron. FuchsioLupinoOltardinum, II, p. 54. Dupa acest izvor,

numarul mortilor la cei 1nvini ar fi fost de 4.00083 Rosii i In Ghiba.nescu, Surete si izvoade, IV, p. 227 si urm.; VI, p.

40.41 (39) 65; Studii i doc, VI, p. 472, 477 (109). Cf. cei din GabrovaTrapezita, 1665. Ghibanescu, loc. cit, p. 226 (185). CApitani, ibid., p. 161162 (capitanul Mops din PAu1esti, in Prahova). Alti rosi de sat, Studii ,sidoc., V, p. 448. Joirniri rosii, 1736, ibid., VI, p. 434-435 (1636). DaMbani,Ghibänescu, op. cit., VI, p. 79 (85).

351

ri

aproape intreaga oaste a terii se unise pentru impotrivire.Dacä n-ar fi fost starea de betie a oastasilor destrabalati, s-arfi ajuns poate la alt capat. Aici se arata, in sfirsit, ea Siavusavea planul de a pune domn pe fiul din flori al lui Leon voda,Radu, care a si stat mai tirziu in Scaun, desi cu acest prilej,prins impreuna cu Hrizea, fu insemnat la nas. Rdkóczy vareveni in Ardeal cu toatd artileria munteand 84, treizeci si treisau i patru de tunuri, i cu cinsprezece steaguri 85 n scrisoareasa de la 23 iulie catre cancelariul Ungariei, aratind aceasta, elva spune c. Hrizea s-a luptat vitejeste impotriva noastrd" 86.Era, adause un ardelean foarte bine informat, un om cuvaza Si viteaz". 87

Astfel, dupa nereusita marii expeditii in Polonia a luiGheorghe Rákóczy, care spera sa ajunga rege prin lupta intara unde domnise cu glorie ardeleanul *tefan Báthory,Gheorghe tefan, care tremura de frica tatarilor, putu fiinlaturat (in april 1659) 88, fara lupta, de un ceaus cu douasute cinzeci de turci, in folosul pasnicului boier Ghica pecind slujitorii ce mai aveau strigau: lefe, lefe sá ni dea" 89Avea cu el in fuga doar trei steaguri de dragoni si 700 de un-guri 90, si Constantin voda, totusi un om neastimparat si de-prins cu lupta, nu fu in stare sa apere domnia sa impotrivalui Mihnea Radu, pe care pasa Siavus i-1 aducea ca inlocuitor,din ordinul marelui vizir Mohammed Chiupruliul, restauratoral imparatiei. Desi ar fi avut pina. la 30. 000 de oameni, el nustiu decit se; dea foc Bucurestilor si, tradat de spátar, caruia-ilasase in sama Tirgovistea, nu apara nici santurile de laRuck. 91 Dorobantii si seimenii, citi mai ramasesera peste

94 Cf. si I. Bethlen, p. 35-38 Studii ci doc., IV, p. CCLXVIII." Rakóczy vorbeste chiar de patruzeci si doua: Studii i doc., IV, p.

243, nr. LXXVIII.66 Adversus nos strenue dimicavit". Se precizeaza ca la 27 a venit

Gheorghe $tefan, i cu 400 de tatari, la 28-30 Constantin, iar apoi i Sia-vus ; Studii fi doc., IV, p. 242-243 nr. LXXVII.

87S/udiici doc., IV, p. 126 si urm. Cf. *i V, p. 549; XXI, p. 101-103.89 Trausehenfels, op. cit. p. 345.99 Miron Costin, p. 358.9° Kraus, , p. 333, Cf. ibid., p. 34291 Studii si doc., IV, p. CCLXXXVIICCLXXXVIII.

352

Dunare, duceau pe pagini la prada. 92 Tatarii praciara' groaz-nic la Tirgoviste i aiurea.

tncercArile celor izgoniti de a-si recapata Scaunele sintcu trupe straine, si apararea domnilor celor noi se face cumijloacele militare ale turcilor.

totusi stim prin marturisirea alatorului sirian Paulde Alep ce pregatiri mari se facusera pentru aceasta. Boieriise unira cu Domnul pentru rezistentä ! ; tara, caxeia i se scazusebirul, numai st fie gata de oaste, alerga. la Curte, unde seimpartiau steaguri. Se scriau numele luptatorilor, si toataziva Mitropolitul sta in biserica, primind juramintul. Dara-bantii furl restabiliti. Ardelenii lui Rákóczy fusesera sporitiprintr-un nou contingent. Arme i munitii erau destule. 93

Astfel Mihnea, om ambitios, care vadit doreste s joacerolul lui Mihai Viteazul, caruia-i imprumuta si numele deTo Mihail voievod" bietul favorit de serai, banuit cà arfi trecut, desi se arata aclinc cunoscator al teologiei ortodoxe,la legea turceasca! pastrase cele cincizeci si trei de tunuricu care venise pasa de Silistra N. La Soplea, cind turcii luiFazli pasa se pregateau de lovitura in Ardeal, el facu o incer-care de rascoala, dar o zadarnicirà boierii. Dupá expeditiapeste munti, el stringe supt un besleaga. saragele, delii,beslii, seimeni", luind apucaturi de pasa'. 95 Peste citeva luni,dupa ce pregatise pe rosi si strinsese 1.200 de pedestri siseimeni 96, ii taia pe acesti turci cari strica tara si navaleala Silistra, ranind si pe pasa, la Braila si la Giurgiu, ca sà selaude ca multi domni crestini cari s-au luptat deschis cu tur-cii n-au facut atita cit am facut noi in scurta vreme". Avea18.000 de oameni si se credea acuma Mihai intreg. 97 Se facuo unire cu Moldova si cu Ardealul cu pribegii celor doua

92 Stoica Ludescu, p. 345-346.98 Trad. Emilia Cioran, Bucuresti, 1900, p. 221 i urm.96 Paul de Alep, loc. cit., p. 243.

Stoica Ludescu, p. 350, E garda de 400 de turci de la Kraus, II,p. 382.

96 Ibid.97 Studii ,si doc., IV, p. CCXCLIII i urm. Dar uciderea de boieri, ii

inchidea cu mlnile legate, de alergau mmcindu-se de foame, i inchideafemeile goale In saci cu pisici, spune Kraus.

23 [scoria armatei rominefti C. 674 3 5-3

Si

"

5

tronuri ca in vremea aceluia. Era sa fie totusi inlaturat, cutot sprijinul lui Gaudy si Mikes, la 25 novembre 1659, cuajutoru1 boierilor chinuiti.

0 incercare a lui Constantin voda in Moldova &du prilejla un sir de lupte pe care le cunoastem amanuntit din MironCostin. Ea fusese precedatä. Inca din 1658 de o ultima aparitiea lui Gheorghe Stefan in tara care fusese a lui. Avea cu sinedragoni, meszei", cu boierul Tilmaci si ceva pribegi. Luptas-a dat la Strunga, sau, mai precis, spune informatorul arde-lean, linga riul Bahlui si Sirca", intre satele Madjesacz(Madirjesti), Tirgul Frumos si Pietrisul" Desi pribeagul asteptasprijin de la tatari, sirinul Crimeii ii stätu inainte cu 300 de-ailui, 0-1 goni. 98

La rind.ul lui, nemaiaflindu-si loc in Tara Romaneasca,voda. Constantin infra in Moldova. Strinsese vreo 4.0005.000 de lefecii, nemti calari, cu foc, siimeni pedestri sioaste ungureasca", boieri de-ai lui, cu banul Baleanu, pe cindGheorghe Stefan chema la Movilau pe cazaci in sprijinul uneiexpeditii pe care trebui s-o paraseasca.

Ghica voda se aseza in lagar la Cirniceni. La vestea ca. vindusmanii, el se retrase, la capul Stincii despre Tutora",asteptind pe tatari, apoi trecu Prutul, lasind pe hatmanulHab5.sescu si pe Grigore paharnicul sa apere Iasii. Desi polo-nii, can de la Gheorghe Stefan trecusera la urmasul sau, betica 0 ceilalti aparatori ai domniei, nu furl de nici o isprava.Capitanul Voicehovschi ataca, nu fara sa alba intii succes,pe catanele si nemtii uzurpatonilui, cari au cazut aceiamai toti". Aripile ostii lui Constantin restabilira lupta la Jijia.InvinOi se gramadeau intr-un oribil haos. Rezultatul furetragerea lui Ghica la Lapusna, unde-1 parasira , desi iesisela dinsii cu slicul a mina" , darabanii si seimenii, de toti pin'la 700 de oameni, cu foc si cu tunuri". Talmaciu alerga si elpest e Nistru.

Ghica se intilni cu aga Marii al tatarilor, Tali-Agasi, in aceleparti basarabene, pe Botna. Ca lga insusi veni sa pacifice Mol-dova. Astfel se incearca atacul contra santurilor lui Constan-tin, in sus , la Galata. Aici se desfasura lupte intre ai lui Cons-

98 Miron Costin, p. 358-359.

354

tantin i tatari, cari cutezara sa atace puscasii gata sl traga,cu sinetele la obraz". Rezistenta insemna numai o zadarnicarisipa de munitn. 3.000 de tatari primira atacul desperat aloamenilor pretendentului, in numar de 8.000, avind i tunurilefacute de Gheorghe Stefan la Lemberg, bune i mari". Cindei raspunsera., la rindul lor, aparatorii aventurii perirá, si iniazul vecin, sau se imprastiara prin poduri. Dar Ghica vodafu dus la munteni, Moldova flind data. lui Stefanità, fiul luiVasile Lupu. "

Constantin, fugar din nou, cerceta pe Ghica si in TaraRomaseasca., izgonindu-1. Avea, cu banii lui Matei voda",poloni unguri i sirbi. Iarài tatarii insa-1 izgonira. 100

Prin Maramuras el trecu apoi, avind doar 800 de lefecii,la Dorna, la Cimpulung, la Hotin i Movilau. Adunind pecazacii suparati pe Ghica pentru c5. ii atacase Rascovul sprea libera de acolo pe vaduva lui Timus, sora copilului domn,el Ii cearca a doua oara norocul in Moldova. Venind de laSoroca, el trece Prutul la Zagarancea, cu 5.000 de Icazaci,pe linga mia de lefecii ai lui. Ca si Ghica, noul voievod se retragespre Bugeac, intilnindu-se in codrii Chigheciului cu tatarii;pastra cu el doar pe Habasescu i pe Voicehovschi.

Dar dup5. o scurta lupta la Aron voda, linga Iasi, din nouConstantin e silit sa-si caute adapost in strainatate, trecindNistrul la Movi1au.101 A fost ultima lui tentativa, si, data aceas-ta, el se putea l'Auda c. fusese domn in Scaun, unde-1 aflamla 26 ianuar 1661. 102

99 Miron Costin, p. 362-367.Ho Ibid., p. 368. Cf. Chron. FuchsioLupinoOltardinum, II, p, 56

57.191 Miron Costin; Kraus, II, p. 138 i urm.102 Studiti ,si doc., IV, p. CCCIX (la 5 februar 1661, munteanul era In

CAPITOLUL V

DESFACEREA OSTILOR ROMANESTI(1655-1691)

Trupe românesti ca auxiliare ale turcilor

Inca. in vremea ultirnelor lupte cu armele in minä pentrustapinirea unor tronuri care mai tirziu vor fi capatate prindare de bani si prin intrigi, osti romanesti sint chemate pen-dru ca sa. ajute, si ca luptatori, armatele turcesti in noua erade rdzboaie pe care o deschid Chiupruliii.

Mohammed pasa, batrinul Chiupruliu, albanez de singe,din satul Chiopri, ajungind mare vizir al imparatiei stapinitede sultani bolnavi, netrebnici, betivi, ca Murad al IV-lea,idioti, ca Mustafa, intelese ceea ce scapase din vedere pre-decesorilor sai: cá statul militar, si numai militar, intemeiatprin cuceririle vechilor emiri, nu se poate tinea, impotrivadusmanilor cari-1 incunjurau din toate partile, decit reluindseria necontenitelor expeditii in toate partile, care-i puteauda concordie inlauntru, glorie si cistig. Acela,si a fost si cre-dinta fiului si urmasului sat', Ahmed, fire mai nohila, cu o maiburial pregatire, care n-a facut altceva decit sa caute in dreaptasi in stinga pricini de lupta pentru a exercita puterile osta-sesti ale Imperiului otoman. 0 adevarata dinastie de major-domi turcesti se intemeiaza astfel, pe Fingal membrii familieicirmuitoare adaugindu-se ocrotiti si ucenici ai ei.

Chiupruliii inlocuirà vechiul sistem razboinic al ienice-rilor si spahiilor, cei dintii corupti, prea mult molesiti cei

356

de-ai doilea, prin acela al corpurilor speciale (topcii, gebe-gii, cumbaragii) si prin contingentele totdeauna gata deactiune, la cea dintii chemare, ale provinciilor. Intre acestecontingente erau si ale terilor noastre, si aceasta cu atit maimult cu cit räzboaiele cele noua ale Turciei regenerate sepurtau in preajrna provinciilor romanesti, peste Carpati sau,mai tirziu, peste Nistru.

Astfel, dup5. ce la 1657 in campania polona se intimpina.contingentele de aici, cu serdarul Grigore Habasescu i Fratitaclpitanul 2, la expeditia din 1658 contra lui Gheorghe Rákó-czy al II-lea, asupra caruia cazuse acum urgia vizirului,expeditia menita a-i substitui in stapinirea Ardealului peun roman de singe, Acatiu Barcsai, Barceai laws (pentru:Acos) al contemporanilor romani 3, participara i moldovenii,

muntenii. Prin cronica lui Miron Costin aflam ca GrigoreGhica, fiul lui voda, ducea nu mai putin de 7.000 de oamenidincolo de munti, impreuna cu 2.000 de cazaci ai hanului,supt comanda lui Hanenco. Ei ocupa trei palanci in TaraBirsei, care e pentru acest martur tara Braseului". Pupace se arde Balgradul, Grigore se indreapta cu Sirin bei Tata-rul in olatele Ungurimii de Sus", adeca, ni se spune: Ora-dea Mare si Ingul. Dar, apoi, ai nostri sint pusi s5. lucrezela cetate cu Sinan pasa de Buda. Inceput in iulie, acest drumde oaste se mintuie in decembre. 4 Muntenii fusesera conduside Mihnea

In jurul lui Barcsai, stabilit acuma, ramin pentru a-Ipazi i o mie de moldoveni, supt Nicolae Cirnul, care nu edecit spatarul Nicolae Milescu, traducator al Hibliei i unulclintre cei mai mari invatati ai Rasaritului pe vremea lui.

In anul urmator, 1659, Rákóczy, lamas stäpin pe ceta-tile de capetenie, Oradea Mare, Sibiul, Fagarasul, reia lupta,inchizind in Cluj pe rivalul sau ; el ajuta pe Constantin Basa-rab Lea o oaste de lefecii, i Gheorghe Stefan insusi ,

mai slab", adun5. Inca, in vederea unei posibile restaurari,o ceata, de 500 de oameni, cautind alti auxiiari in Polonia

1 V. cartea mea Geschichte des osmanischen Reiches, 'IV, p. lob i urm.2 Studii A doc., IV, p. CCLXXXCCLXXXI.s Ianos e o forma rezultatã din cetire greita, pentru Iac14.

Miron Costin, p. 360.

357

vela.

sa-si

1

si

a

sau la cazaci. 5 Am va."zut ce isprav5. a putut face in Moldovacel dintii clintre acesti doritori de Scaun.

0 noua expeditie de pedepsire nu fu inceputa insa decitin 1660. 0 cunoastem si din spusa, scurta, dar cuprinzatoare,a marelui cronicar moldovean, i din izvoare ardelene, sidin analele turcesti ale lui Husein Veghihi, traduse de drago-manul venetian Giacomo Tarsia. 6

Acel care primi sarcina de a forma corpul de expeditiefu vizirul Seid-Ahmed, fost la Buda, iar, in urma, comandantla Inau. I se pusera la dispozitie tatarii, trupele din Silistrasi 1.000 de oameni din Rumelia, supt Ahmed bei, sangeaculde Elbasan in Albania. Domnii nostri, Ghica, mutat acumala munteni, si copilandrul de cinsprezece ani al lui VasileLupu, tefanit5., primira porunca s. ajute. Veniserá la pasaSerascher abia 2.000 de moldoveni, cu Mihalcea Hincul, Voi-cehovschi, atunci serdar, i capitanul de lefecii, si 1.000 demunteni, intre acestia fund Constantin Cantemir, ce erala munteni ceaus spataresc pe atunci si carele apoi aice, inMoldova, au fost serdar". Tot ostasi de aceia cari impotrivafocului nu stau". 7

Turcul ii recomandase sä treaca peste pedestrimea arde-leana, lovind pe dusman pe la spate, iar apoi, dupa biruintaunul din voi s5., nu cumva s5. se apuce de jac, descalecindla borfe, sau sà alerge s. prinzä cai slobozi, ce sä goniti strinsipe neprietenul, ca de goana mai buni sinteti voi decit oasteamea ceastalalt5.". Cei infruntati astfel nu rezistara la foculnemtilor lui Rákóczy, dar acesta, ne avind cavalerie si inacest punct, nu putu s5.-i puie pe goana. Atunci Voicehovski,cu moldovenii, i Cantemir, cu muntenii, se intoarsera asu-pra puscasilor dusmani, si au intrat cu sbiile smulte inpedestrime", imprIstiind-o cu totul. De aici a rezultat, apoi,

nu din ciocnirea cavaleriei lui Seid-Ahnied cu calare,tii unguri

5 Ibid.Am reprodus aceste pasagii in Analele Academiei Române, XXI, p.55

si urm. Se afirm6. aici ca in oastea lui Constantin voda, aflatoare lingaerau pe linga alti luptatori, 13.000 de puscasi i cu doisprezece tunari infate (p. 50).

7 Miron Costin, p. 371.

358

6

0

10,

ai prinfrului ardelean, infringere, de pe urma careia Rákóczy,Omit el insusi, nu mai putu sa se ridice niciodata. 8

De altminterea, dacg Barcsai avea cu el seimeni de la noisi curteni, ei nu lipseau nici la Rakóczy. a Ca si pe vremealui Maghiarogli din 1613, si acuma, la 6/16 iunie 1660, indem-nul de supunere catre ardeleni, trei limbi tare.1 Ardealului",fusese fa:cut in romaneste de Sgit-Mahamet pasa, vizirulde la Buda". 1°

Chestia ardeleang fu deschisa din nou, peste citeva luni,prin alegerea ca principe, la sfirsitul aceluiasi an, a lui roanKernény, liberat din robia tatareasca si de mult intors acasg,prin Tara Roingneascg, stgpinità atunci de Mihnea voda'. n

prin sprijinul pe care imediat i-1 dgdurg imperialii, inain-tind, cu Montecuccol, italianul, cu francezul de Souches, pingla Satmar si Cluj, se ajunse la un räzboi, in sensul dorit deChiupruli, cu imparatul insusi.

De la inceput, 1661, se cerura ajutoare muntene contrarebelului. 12 Cit despre moldoveni, ei erau prinsi cu lupteleinterne provocate de instalarea trecatoare a lui Constantinpribeagul cu cazacii in Scaunul din Iasi. Rolul roingnilor,in luptele care adusera, dupg o indelungata. si viteazg rezis-tentä, infringerea 0 peirea celui mai insemnat ostas pe care,dupg parerea lui Rákóczy, 11 avea Ardealul, a fost neinsem-nat. 13 Citiva curteni ai lui Mihail Apaffy, noul print asezatde turci in Ardeal, in fruntea acestor ostasi se afla omullui Constantin Serban, românul Petru Budai , furg ucisilinga Bran de haiduci din tabara opusa.

In schimb, contingentele noastre participarg in numgrmare si capatarà misiuni destul de importante pe linga obis-

8 Ibid., p. 372. Nu In acest an, ci in 1661 abia, tinarul domn moldoveanlucra, cu tatarii si cu turcii Silistrei, la Inaltarea unor cetati pe Nipru, con-tra cazacilor ; el muri de boala, probabil de ciuma, la Bender (ibid., p. 372

373).9 Studii ,si doe., IV, p. CCXCVI, CCCII.10 Iorga, Bra,sovul i romanii, p. 294-295, nr. 11.11 Analele Academiei Ronaine, loc. cit.12 Bethlen, la aceasta data ; Hurmuzaki, Fragmente, II, p. 51, 254-255." Cf. si Hurmuzaki, V,

359

Si

nuitele servicii de salahorie cu care erau darnici turcii, inexpeditiile din 1663-1664 contra imperialilor

Cetatea Neuhäusel, Ujvár pentru unguri, i o Uioarã pen-tru ai nostri, ca si cea din Ardeal, a fost asediatA de turcide la 14 august la 24 septembre 1663, si la asediu, ca si laintreprinderile de avangardä in legAturà cu dinsul au lucratsi cei 12.000 de romani chemati in tab5ra turceasc5 mol-doveni ai noului domn, blajinul betiv bátrin Istratie vodaDabija si care e, probabil, acelasi cu Dabija" pAzitorul dehotar la Milcov 14, si munteni, ai lui Grigorascu voda Ghica,rAmas domn al Terii RomAnesti dupä neasteptata mazilirebrutall a tatälui sau. Ar fi fost, dupä un izvor strAin, 5.000de moldoveni, veniti cu tatarii, condusi de fiul hanului. Dru-mul urmat de acestia a fost pe la Bretc, la Prejmer, la Cluj,la Podul Secuiului, la Dobritin si Solnoc, unirea cu munteniifAcindu-se, in august, pe la Dobritin. Ghica plecase de acas5.la 2 iulie, prin pasul Buzaului, inaintind prin Brasov, Ear-nesti, Porumbac. Ambii domni luptA, impreunA cu pasa deDamasc, la riul Waag, moldovenii clind o raitA 'Ana' la Briinn,in tovAräsia tatarilor. Apoi li se fixeazA locuri la asediu. La6 decembre, pe calea intorsului, erau la Coholm.

Urmarea biruintei polone la Hotin fu navglirea Moldovei,in care se incercA asezarea din nou a lui Petriceicu, careveni prin Botosani la Iasi, doamna lui, Mariana, aflindu-seInca in Suceava, unde mai tirziu comanda germanul TeodorFrank. Polonii staturg in Cetatea Neamtului. Era vorba side asezarea in Tara RomaneascA a lui Constantin Basarab.Cazacii din oastea lui Sobieski aparura supt zidurile Bráileiturcesti. 15

Dar ultimele rezultate nu corespunser5 loviturii date cuatita putere de un mare cornandant cum era Sobieski, ajunsputin dupà isprava sa regele loan al III-lea. Tatarii aduserAinapoi pe Dimitrie Cantacuzino, grecul constantinopolitannumit de Poart5. ca domn credincios al Moldovei. Dupä ociocnire la Bohotin, tefan voda trebui s5.-0 p5dAseasc5. tara,

Studii doc., IV, p. 36-37, §i Studii i doc., IX, p. 135 i urm.15 In acest an d'arabanii de la steagul doamnei si de la al agai, Studii

doc., VII, p. 367, nota 2.

360

14 fi

insii.

unde totusi era sa rnai revie. Caplan pasa era acolo ca sagapere, si vizirul Ahmed Chiupruliul se tinea gata sa intervie.

In iulie, sultanul aparu la Dunäre, si pe la 26 el Ii fäceaintrarea la Iasi, de unde se indreapt5. catre Soroca, la Nis-tru, contra cazacilor cari stateau in legatura cu dusmanullui polon. Un italian, Carlo Magni, a insemnat felul cum tre-curl atunci de-a lungul Moldovei cetele, care-i pareaunesfirsite, ale noii ostiri otomane, creata de Chiuprulii.

In august, pasa de Damasc, Husein, 1u. inapoi Hotinul.Citeva cetati cg.zacesti de la Nipru, Ledijua (Ladyzyn)Umanul, avura aceeasi soarta, singura dreptate pentru oexpeditie pornitã cu atita zgomot. Aici in tarã polonii erauscosi din Cetatea Neamtului, ca si din Suceava, inaintea careiargsarise, cu ajutoare tataresti, hatmanul Sandu Buhus. Laatita s-a marginit participarea noastra, in afara de serviciileobisnuite, care n-aveau caracterul militar propriu-zis. Dince in ce mai mult slujitorii", de odinioara ajungeau vrednicide acest nume luat in sensul obisnuit al lui.

Tot asa a fost si in anii urmatori. In 1675, cind se orinduida'rimarect cettitilor moldovenqti, ca sá nu se mai incuibe inele temutii vrajmasi crestini, pasa Sisman Ibrahim, cornan-dantul firesc la aceasta granita, seful ofensivei contra caza-cilor i polonilor, trece cu calarimea lui pe la Bar spre Lem-berg si Trembowla, arzind in cale. Cum i se paruse cg. Dumi-trascu vodã nu-1 serveste destul de bine, el facu sa se dea locul,de care acesta se aratase nevrednic, ca rau gazduitor de osti,altui constantinopolitan, tot asa de putin desprins a lupta,pasnicul Antonie voda Ruset.

De Simpietru, in anul urmator, acesta si rnunteanul Gri-gore Ghica, destul de istet ca sl se poata mentine, se aflaulinga Iasi in tabara de la Cetatuia, supt ordinele superioareale aceluiasi pasg.. Ostasii lor, neluptatori, in numar de vreo5.000, sint pusi sä pazeasca podul pe Nistru. Catre toamnase incheie pacea de la Zurawna, linga aceeasi apa, si vesteao duce la Poarta capitanul roman Matei Caramida.

Cind, in 1677, razboiul se concentreaza asupra cazacilor,contra cetatii lor de la Bug, Cehrinul (Cighirinul), contin-gentul nostru e de cite 1.000 de oameni. Nu se putu ajungela capat In acest an, cazacii aruncind asupra asediatorului

cu stupi de albine. Dar cetatea fu luata, tot cu impart5.-

361

si

si

sirea romanilor, cari fac fintini in stepa si pod pe apa Tis-menului, in 1678, cind Caplan pasa se intoarce in acesteparti bine cunoscute lui. 16 [...]

Apoi in 1679 17 Duca voda, noul domn al Moldovei, mutatdin Tara Romaneasca, si acel care-1 inlocuise acolo, erbanCantacuzino, merg la Nipru sä intareasca un castel de apa-rare, Dohan Ghecet sau Dohan-Cale. De la 1681 inainteDuca, daruit cu Inca un tui la innoirea domniei lui in Constan-tinopol, iscaleste i ca domn al Ucrainei", capatind vredni-cia de hatman asupra partii ucrainiene supuse turcilor, cuNimirovul i Ticaneuca. 18

Din acelasi sistem de expeditii, in care ai nostri joacäun umil rol de auxiliari, pe care e mare lucru ca feirei organi-zatie permanentd, la orice chemare incidentaa, nea#eptatii,il pot indeplini, face parte si prezenta acelorasi domni inoastea cu care urma.sul Chiupruliilor, Cara Mustafa, se Ina-tisa, hränind mari sperante, inaintea Vienei lui Leopold I.

Nu stim mai aproape ce fel de ostasi ducea mindrul er-ban voda supt steagurile sale ; numarul lor era de 4.000. Inoastea, pe jumatate mai mica, a lui Duca, ni se spune insacä erau ca.zaci, curteni 19, hinsari, lefecii 20, boiericari aduceau cu sine cite zece-doisprezece oameni, precum siscutelnici, in legatura cu unele familii ajutate de vistierie,vatajii boierilor si a giupaneselor sarace". De buna samac5. vechea organizatie a ostasilor de sate, cu hotnogii lor,mai multi in aceeasi asezare, si cu stegarii, supusi toti capi-tanului, se pastra Inca. 21 Moldovenii venira pe la Focsani

le La 1678, ca.pitanul Pacurar ; Studii ci doc., VII, p. 368 (13).17 In acest an Miron Hijdau era capitan de da.rabani i Stroiescul, de

calarasi; Ghibanescu, Surete, V, p. 43.18 V. Iorga, Analele Acaderniei Române pe 1912. Pentru rest, Studii

doc., IX, p. 129 si urm. (unde i izvoarele)." La 1645 un Racles e cApitan de curteni (in act, si aprozi, vatasi):

Uricariul, XXIII, p. 210. Cf. si ibid., XX, p. 74 Liberari din curtenie, Ia1607, ibid., XVIII, p. 427-428.

28 Pentru un vataf de hinsari pe la 1600, v. Studii si doc., V, P. 17,nota 4. Pe la 1660 Duca vodl, insusi avea un vaaf de sinetari" (ibid).

21 Studii i doc., V, p. 17 nota 4. Cf. in Arhiva istoricd, I 1, p. 93, izbasi,vatafi i calarasi la Putna, in 1636. Capitani in Moldova, Uricariul, XI,p. 210-211; XXII, 386; XXV, p. 299 (a. 1665), 236 (a. 1671) ; XVII, p.994 (de 13irlad; 1642); XXIII, p. 263 (de Odobesti; 1670) ; p. 210 (de curte-ni ; 1645); XXIII, p. 263 (de Odobesti; 1670); P. 210 (de curteni; 1645) ;

362

Fi

si

in tara vecina, pentru ca, apoi, pe la Bran, sa treac5. in Ardeal,muntenii, din partea lor, luind calea pe la Orsova.

Cit priveste rolul unora, ca si al celorlalti la asediul Vie-nei, el a fost inteles gresit de aceia cari au crezut Ca in cru-cea aflata pe locul de unde, in clipa catastrofei turcesti, fugiseCantacuzinul, era o demonstratie pentru cauza cresting. As-prul monument de piatra, cuprinzind un cunoscut tropar,dgdea doar domnului putinta de a-si face rugaciunile inain-tea lui.

Abia in decembre Serban se intoarce pe la Belgrad laOrsova, iar Duca tot pe acolo prin Ardeal. Nici unul, nici

dar cel dintii mai putin decit vecinul sgu, nu erau preascirbiti de nenorocirea intimplata unor stgpini pretentiosiapasitori in masura scaderii i nenorocirii lor : o carte adusa.din prada tatarilor la Beci" de Constantin CantacuzinoStolnicul, unchiul Brincoveanului, inseamng cind cresti-natatea au batut toata puterea turceasca i i-au gonit cumare rusine de acolo, luindu-li i toata avutia i armele".

Domnul Moldovei gasi insg pe poloni intrati cu Petri-ceicu in tara care dorea mai mult pe acesta, om blind, nela-corn si pamintean. Podghiazurile caci asa li se ziceafacura ca doamna Nastasia, buna prieteng a munteanului$erban, sä fuga la Bràila, cu caimacami cu tot. Intrat inIai, $tef an vocla trimese un numar de calareti ca sà prind5.la mosia sa, Domnestii din judetul Putnei, pe Duca, menitbgtrin si bolnav cum era sá nu se mai intoarca din aceastârobie polona.

Sobieski voia insg si mai mult cucerirea Bugeacului,sfarimarea cuibului tataresc i putinta, deci, de a-si anexa,

XXI, p. 335 (a. 1696) ; XII, p. 319-231 (de Roman; 1664). Iuzbasi, Ghi-banescu, Cuzestii, p. 141; Uricariul, XXV, p. 220 (a. 1669) ; XXIII, p. 241.Hotnogi, Ghibanescu, Cuzepii, p. 86, 201, 212; Uricariul, loc. cit., 13. 211,220; I, p. 152 ; XVIII, p. 402-403 (a. 1631) ; cf. ibid., p. 243 (a. 1590) ; XX,p. 82-83 (a. 1673-1676 ; Mirzacul) ; XXIII, p. 67-68 (Grozav; c. 1600).

Hinsari, Ghibanescu, Cuzestii, p. 207; cf. Uricariul, XIV, p. 325 (nume) ;XVIII, p. 148 ; XXIII, p. 68. Stegari, ibid., XVII, p. 135-136 (a. 1636).Vatafi, XVIII, p. 211, 232; XXV, p. 45. Darabani, ibid., V, p. 308 ; XXIII,p. 128 (1637); in Muntenia, XX, p. 127. Darabat, ca nume, XXII, p. 161.Curteni, XX, p. 74. Liberarea lor, XVIII, p. 390; Chibanescu, V, p. 105 (decamara). Ei dadeau la 1669 dajdea calului i pentru pe linga orin-duieli ; ibid., p. 278-279 (246).

363

cellIalt,

ialowits",

in forme de autonomic, principatele. Se trimesera: acolo,dupa liberarea Ucrainei, cazacii lui Cunitchi si Moghill, uniticu pribegi moldoveni, ca Ilie Motoc si Savel Smuncila. Dela Ialpuh ei trebuiau sá mearga. pina la Cetatea Alba.

Dar invazia nu izbuti, din greutatile naturale pe care tre-buia sal le intimpine. Regele era s-o incerce insusi.

Pina atunci, in 1684, anul celor mai mari sperante, cre-zindu-se cà polonii se vor putea intilni cu imperialii duceluide Lotaringia in cimpiile Terii Romanesti, pe cind flotacrestina ar cerca la Salonic si chiar la Constantinopol, nu seputu da nici o loviturä, desi pasa Soliman vine ping. la Zwaniec

tatarii prada: peste Nistru. Cind, in 1685, hatmanul Iablonow-ski patrunse in pa:duffle care se ziceau pe atunci Bucovina",o ciocnire cu trupele, injghebate in graba, ale noului domnmoldovean, Constantin Cantemir, ceausul spatäresc din vre-muri la munteni si fost ostas polon el insusi (septembre),contribui sa-1 Lea a se retrage. Doar ceata condusä de aven-turierul moldovean Burla sau acela in fruntea careia stateaun Zaharowski, in serviciul regelui, clacl putura: sa: patrundapiria la Iasi.

In 1686 Cantemir avea cu el zece steaguri de oaste, darel nu crezu el se poate opune cu ele lui Sobieski insusi, carese apropia. Cu atit mai putin cu cit in oastea acestuia erauatitia voinici de la noi, ca Davidel, pretendent la tron, caTurculet, un vestit viteaz, si chiar boierii din fruntea sluji-torilor domniei, ca hatmanul Veliscu Costin, fratele croni-carului, si capitanul Mitre, aveau intelegere cu polonii. Con-stantin voda insusi negociase cu dInii, oferind, in anumeconditii, supunerea terii. El se retrase deci de-a lungul Pru-tului, si regele putu sà intre in Iasi, unde si cint5 stiind roma-neste, cintecul sau de biruinta:

Constantine,Fugi bine,Nici ai casci, nici ai masa,Nici dragd jupineasd.

Läsind in Iasi douasprezece tunuri, el se indreapta spreBugeac, unde, ca i pe altii, din cele mai vechi vremuri, iirapuse arsita si pustiul.

364

si

5

In 1691 el se va multini sä se coboare in Moldova ca saface: numai a se ocupa de soldatii sai manastirile i cetatile,de la Cimpulungul bucovinean pina la Cetatea Neamtului,de a casii rezistenta se leaga eroica legendä, raportata si deDirnitrie Cantemir, fiul domnului de atunci, a celor citivaplaiesi in stare sà inlocuiasca o armata. 22

Nici data aceasta nu intilnim vreo impotrivire a domnieimoldovene. In Tara Romaneasca, la intrarea imperialilorlui Veterani, cari din Banat trecura in Ardeal la 1688, casi la patruriderea, in 1689, a lui Heissler supt noul domn,care inlocuise pe unchiul sau $erban, Constantin Brinco-veanu, aceiasi incapacitate unita cu aceeasi lipsa de dispozi-tie in ce priveste rezistenta. Ca sa scoata pe Heissler, care nuera dispus sa. plece de la sine, trebui ca Brincoveanu sä alergela ajutorul tatarilor, auxiliari ale caror servicii se plateaufoarte scump si prin halul in care raminea pe urma lor tara.

Totusi, in 1690 Brincoveanu primi ordin de la turci s5.intovaraseasca, impreuna cu moldovenii comandati de hat-manul Bogdan, si de vecinul din Moldova, pe Cerchez Ahmedpasa, care mergea sa aseze in Ardeal pe pretendentul la coroanaUngariei, Emeric Tokoly. Unindu-se, in iulie, la Potlogi cuturco-tatarii, el trecu pe la Negru Voda i Dragoslave, Cer-chez insusi apucind calea Branului. Trupele noastre luaràparte la lupta de la Tohani (21 august), in care pen i boierulBalaceanu, aga in tara lui, colonel la nemti, care visa de dom-nie. 23

De-acum inainte intr-un principat, ca si n eclat, cunt numai era o politica, nu va mai fi nici o arntata.

Dar soldali erau, nunicticit ei se luptau supt steaguristraine.

Inca de la 1661 loan Kernény astepta viteji" din Mol-dova. 24 Lazar ce-au fost striletu", strelit la rusi, apare la

22 Sludii Fi doc., XI, p. 132 *i urm.28 Analele Acadcmiei Re/Wine, XXI, p. 238-239. Petracu capitanul,

tatal lui, trecuse la cretini in 1673; v. i GhibThescu, op. cit., IV, p. 250251.

24 La 1650 Milescu serdar servWe la ru*i ; Hurmuzald, XV, p. 13101311, nr. MMCCCCIV. Verdzeleseu trece la cazaci; ibid., p. 1320-1321, nr.MMCCCCXXVIII.

365

1680, si mai avem chiar de la 1660 pe *andro ce-au fostizbas de strealiti, din Rosii". 25

Am pomenit si ping acum serviciile fäcute polonilor deun Hijdgu, de un Halasescul, de un Mihalcea Hincu, de unConstantin Cantemir, de un Die Motoc ,si Savin Smuncilg,de un Davidel sau Davidenko Sandul sin David otZaluce" 28 - de un Turculet Costasco care avea si un fratesupt arme si un Buda. Ei nu erau singuri. i alte figurimenite sg fie improspatate, 15sind la o parte pe acei romAnidin teri strgine, cari, ca valahii" din Po Ionia, goraliii deazi, cu o asa de interesantg arta.' popularg, joacg un rol impor-tant la jurnatatea veacului al XVH-lea. 27 Polcovnicul deZaporojeni, care in 1665 dgdea un zapis si in româneste siin poloneste 28, nu era, desigur, nici rus, nici polon. Un Las-car Cioranul, pe la 1690, merge in Tara Moschiceascg la hat-manul cazgcesc, cercind slujbg, pe ling5. un var al sgu, Predapaharnicul, care slujeste la hatmanul de acolo" ; aici aflgsi pe moldoveanul Lupascu Murgulet, care ajunsese rohmis-tru, sau cum isi zice insusi, opnistru". 29 Un astfel de ostasca Lascar Cioranul lgsa in urma lui o avere, un bagaj militarca acesta: doi cai, o pgreche de sghgidace cu arcul 30 gal-ben si o sabie ferecatä la sghgidace ; patru trumbliti de argintsi un rAftisor purtat peste cgmasa"; un fecior ii intovargsea,ducind cu el cite un cal roib mare" si cite un bahmet negruumblgtor". Un Constantin Ceausul, muntean, feciorul Hagiu-lui de la Boiesti", un Silion erau in aceastg tovargsie. 31Sobieski formase o intreagg ceatg moldoveneascg, purtindcgciuli. 32 Joimiri moldoveni sint pomeniti atunce. 33 Lapoloni era un Miron Cocoranul, cumnat cu polonul Andrei

26 Ghibänescu, op. cit., IV, p. 165; Studii si doc., XXI, p. 101-102.26 Studii si doc., VI, p. 438.27 Lettres de Pierre des Noyers, Berlin, 1859.28 Studii si doc., V. p. 40, nota 2.26 Ibid., p. 47, nota." Arcarii" erau adesea armeni, Aracal (Uricariul, XXII, p. 361-364)

ori Cirstea Latef (ibid., p. 367). Cf. o sabie ferecata cu inel de argint", Ghi-lYanescu, Surete, V, p. 339 (249).

31 Ibid." Iorga, Un ofiter roman in oastea lui Carol al XII-lea (plansa), Analele

Academiei Romdne, XXXIV.33 Uricariul, X, p. 106-107.

366

Grocholski, un Toader armasul, poate dintre Naculesti, sifratele sau, un Patrascan Tautul, un Ilie Ablzam, un SandulVolcinschi, un Dumitrasco i un Vasile IsIcescul, si, in sfir-sit, acel Toader Calmasul, din Orhei, pircalab de Hotin,apoi vornic de Cimpulung, al carui fiu era sa fie roan voda.Callimachi. 34 Un muntean, Sandu Coltea, va ajunge ostasal lui Carol al XII-lea, regele Suediei, pe vremea cind Apos-tol Chigheciu, fost soldat al lui Sobieski 35, intra in serviciullui Petru al Moscoviei. 36 Cel dintii fu prins de rusi, dus inSiberia i, liberat de acolo, cerea sa fie trimes inapoi in taralui, fiindca numai acolo poate asculta intr-o biserica de legeasa rugaciunile folositoare sufletului. Cel de-al doilea fagaduia,in 1707, s'a adua. tarului doi rohmistri, trei locotenenti,trei stegari si trei sute de soldati, la Sniatyn sau la Sam-bor". Bainschi 37, Lupascu, Murgulet, Mihaird Ganul, Andro-nic Isar, un Ioan al vatafului Roman, u.n Gheorghita spata-rul 38 si alii fac parte si ei din aceasta serie de tineri razboi-nici pe cari nu-i incapeau teri potolite. 39 i Neculce, croni-carul timpului, inriurit el insusi intrucitva de acest spirit,spune cã multi feciori de boieri mergeau dupa. cistig siglorie, adaugim noi nu numai la poloni, la tarul, la Carolal XII-lea, ci si la acel Francisc Rakóczy, pretendentul ungu-resc care ridicase steag de rascoala contra imperialilor dinArdeal. 40

Ei erau sa incerce a da o ultirnI indreptare ralzboinicApoliticei romanWi.

34 Doc. Callimachi, I, p. XXV si urm.33 Ca stegar de Cimpulung, la 1693; Hurmuzaki, XV, p. 1455, nr.

MMDCCXIII; p. 1457, nr. MMDCCXIII; Studii doc., V. p. 584585.

86 Cf. ibid., 0 Hasdeu, Arhiva istoricd, I, p. 83-84.37 Studii 0: doc., V, p. 413.38 Ibid., VI, p. 450-451, nr. 1702.33 Arh. istoricd, III, p. 276.4o P. 273 0 Studii ,si doc., XVI, p. 286-288; cf. termenul de dobinda,si,

Uricariul, XXI, p. 255.

5

CAPITOLUL VI

DECADEREA MILITARA A ROMANILOR(1692-1821)

Oastea de curte de la sfirsitul veacului al XVII-leaultimele interventii in rizboaiele stfaine

Lamuriri bogate in condica zisa, dupa moda turceasca.,.anatefter" a lui Constantin Brincoveanu ne ajuta, sá cunoas-tern din ce elemente se alcatuia oastea lui de Curte, variata,stralucitoarea i tarcata garda a acestui Ludovic al XIV-lea"dunarean in miniatura.

Se pastrau dorobantii cei vechi, cinci steaguri",seimenii lui Matei voda, foarte redusi la nurnar insa, abiasase steaguri", pe linga care se intimpina de doua ori atiteasteaguri de cazaci, formatiune noua, care nu se afla si inMoldova si dupa modelul austriecilor din Ardeal, de curindintrati in aceasta. provincie, unde trebuira apoi sä zdrobeascäreactirmea ungureasca a lui Francisc Ralcóczy, pretendentulnational, trei steaguri" de catane. Dupã acelasi modelnu lipsesc nemti, doua steaguri", si talposi". 1 Se intilnescsi citiva tunari. Dupa o rinduiala care e si aceea noul, facindparte din multele inovatii ale epocei brincovenesti, sateniscutiti de bir in afara de calarasi, cari au curate rosturilocale, mai mult de servicii publice si de politie rurala 2,

1 Studii ,si doc., V, p. 372.2 Am intilnit undeva un Robea, capitanul de cA1dr4 din Rimnic.

368

§i

scutelnici, formeazä paisprezece steaguri de calgrasi i asede pedestri.

Garda propriu-zis5. a doamnei cuprindea patru steaguri,si fiii domnesti, coconii", Ii aveau si ei gardistii.

Cea mai mare parte dintre soldati, cari, in genere, poartgnumele de slujitori", e alchtuitg din micile companii ale celorcu servicii speciale la Curte. Sint, astfel, saragele si ceausi,ca la turci 3 ; sint, ca la dmnii, seizi. 4 Sint, la grajduri, sicomiseii, la trgsuri leggnarii" 5, povodnicii. In Divan functio-neazg pentru strajg fustasi" de dating, cu fustele" de lemncolorat in ming, fustasii ot Vel Divan". La vingtori se cheamg,ca in organizatia primitivg a corpului ieniceresc la osmanlii,in care fiece companie avea un rost cu prilejul acestor ade-vgrate expeditii contra fiarelor, copoiarii i ograrii. 6 Copiiide cash, chrora li se mai zice, turceste, peici ca in zilelelui Matei vodg, de alminterea pgstreazg organizatia lordeosebitg. Pentru trebi mai ordinare sint viglari, dirvari(cari aduc lemne). 7

Ofiterii au titluri, dintre care unele fac parte din vecheanomenclaturg militarg terii astfel seimenii, numai ei,au in frunte pe vel chpitan, cgpitanul cel mare iar altelesint de importatie recentg: alai ceaus, sangeactar (de la san-geac, steag in sens mai mult feudal; in loc de stegar, carese pgstreaza algturi) ; vgtafi sint numai la plaiuri 8, peste

cari nu poartg obisnuit acest nume.Aceastg oaste n-are prilej de a se lupta pentru sine. Ea

e insg foarte solemng si din bielsug impodobitg. In frunte,la zile mari, pg.seste stegarul ce poartg steagul terii", intrecei doi tuiungii tiind cozile de cal turcesti in virf de sulitg,care inseamng infeodarea de cgtre sultan. 9 Noaptea, laalaiuri, lumineazg, ca la Tarigrad, masalagii. Muzica e, fireste,foarte bine reprezintatg de mehterii turci, de trimbitasiiunguresti", de tobosi" sau tobosari" si surmaci". de ele-

3 Sludii si doc., V. p. 351.4 Ibid., p. 372.5 Ibid., p. 362, 372.6 Ibid., p. 372.7 Ibid., p. 361.6 Ibid., p. 357.9 Ibid., p. 372.

24 Istoria armatei rominesti C. 674 369

i

a!

plaiesi,

mente mai populare, ca acelea care-i cintau lui Mihai Vitea-zul la intrarea-n Alba Iulia: cimpoiasi, lautari si cobzari.La ocazii deosebit de importante, dobusul bate doba ceamare" ; de Iordan slujitorii zic cu surlele pentru maria savoda". 1°

N-avem §tiri asa de bogate pentru Moldova, unde putemadmite insa cä institutia militara avea nu numai acelasi carac-ter, dar in mare parte si aceleasi amanunte. Iata ce putemculege insa din cronici pentru momentul lui Dimitrie Cante-mir, in 1711.

Domnul Moldovei are pe linga el atunci cind PavelRugind, Savel Smuncila, Ilie Abaza, loan Mirescul, Pricopie,Chigheciu, Hincul, Iene Munteanul, Gligoras Ivanenco luptain rindurile lui Petru cel Mare, cu moldovenii, cu joimirii Mr,

seimeni, cu un capitan in frunte, si saragele, al caror sefe aga Dimitrie. Urmasul sau, Nicolae Mavrocordat, va plätiun steag" de sirbi, pe Rugg. seimenii Curtii, si el va dispune,ca si Dimitrie vodä insusi, de catane si de obisnuitii cala-rasi. 11

Cind e vorba insa de razboi, ca atunci, in 1711, altd armatdtrebuie fdcutd, cu totul din nou. 0 proclamatie a domnuluianunta CA acei ce se vor scrie la steaguri" vor avea cinciruble pe luna sau trei taleri (cincizeci de lei si un tult"),iar, la inceput, pentru echipare, cinci galbeni. Dintre mazili,clasa, tot mai vioaie, care daduse ostasi si armatelor vecine,se vor face ofiterii, numiti, dupa datina ruso-polona, polcov-nici si rohmistri, ca si subalternii Mr, chehaii, dupg un cuvintturcesc care inseamna locotenent, si stegarii. Au fost trei-zeci de polcovnici, platiti cu o suta de ruble, o sutä sapte-zeci de rohmistri, primind numai treizeci, stegarii aveau caleafa zece ruble. Suma necesara, o sutá de pungi de bath,de cite cinci sute de lei, o daduse tarul din vistieria lui. Dom-nul moldovenesc orinduise si. adunarea proviziilor, pentruarmata ce era sa aibà el, ca si pentru aceea cu care veneaimparatescul sau suzeran: oboroace de caste". 12

12 Ibid., p. 372-373.11 V. Iorga, Carol al XII-lea, Pelru cel Mare ,si ferile noastre, In Analele

Acadenriei Romine, XXXIII, p. 19, 21, 37-38, 42. Cf. aici, p. 211.12 Studii ,si doc., XVI, p. 99.

370

Astfel se adunar5. multi oameni bucurosi de a se distinge,de a cistiga. Despretuitor ca un boier ce era, deprins savadA ostasi de alta origine si cu alt caracter, cronicarul Neculcescrie : Atunce toti se facura osteni: slugile lasau pe boieri,argatii lasau pe stapini ; si alta prostime multi au mers deau That bani si s-au scris la steaguri. Mai multi Med de arme,ca nu aveau de unde-si cumpara, ca si arcarii sfirsise arcele,sagetile si sahaidacele ce au avut in dughenile lor, ce isi faceausulite din crengi ascutite si pirlite la virf. Se incAlara cinecum putea." Totusi, acest avint razboinic, care e insusi oputernica nota de vitalitate, nu poate fi fara importantäin dezvoltarea sufletului nostru national.

Pe linga cei cari se imbulzirä iesind din legdtura breslelorde mestesugari, din dughenile negustorilor si din curtileboierilor, cari n-aveau voie sa-i opreasca, nu ramasesera nesim-titori obisnuitii participanti la toate razmeritile", maziliicei dirji din Orhei, Soroca si LApusna. Si vod5., care naclaj-duia &A implineasca 10.000 de ostasi 13, chemase, ca si peboieri si pe breslasi, pe terani. Caci ordinul raportat de asa-zisa cronica a lui Muste 14 era formal: tot omul sa incalece,sa mearga in oaste". Si, cind se spune ca acela care nu vaasculta de domnescul indemn, va raminea vecin si podan,in veci nerAscumparat si neclintit", se vede bine de careclasa e vorba, de aceea care pierduse, o data cu stapinireapamintului ei, si libertatea personala pe care astfel o putearecapata.

Se stie ce rost modest au avut moldovenii in luptele ces-au dat atunci. Planul lui Petru cel Mare, inspirat de ainostri, nu era sä se coboare pe Prut si prin Dobrogea. Doarsirbii cari-1 asteptau, supt cei doi boieri" ai Mr, In Serbiapropriu-zisa, ca si in Bosnia, nu erau in aceasta parte. Eravorba de a se trece pe la Focsani in Tara Româneasca, silindastfel la o declaratie formala si la un ajutor efectiv pe pre-cautul Brincoveanu, care, facindu-si lagar, il asezase in guraUrlatilor. 15

" Analele Acadenziei Romane, Mc. cit., p. 31.14 Letopisefe, III, p. 45." Analele Acadenziei Romezne, Mc. cit., p. 33.

371

Expeditia din 1711 ea insasi are mult mai multa insemna-tate pentru istoria militara in genere decit pentru istoriaarmatei romanesti. Corpul format de Dimitrie Cantemir,abia injghebat si in cea mai mare parte incapabil de lupta,n-avu mai nici o parte in dezvoltarea fazboiului. Trecereaostilor tarului pe la Focsani, care era, cum am spus, in proiect,nu se produse. 16 Turcii vizirului apucasera a trece mai rapedede cum se asteptau toti, pe la Isaccea, i tatarii sosisera, cucetele lor de caläreti, la Prut, in stare sä oboseasca o armatäpe care n-ar fi incercat macar s-o invinga.

Astfel, detasamentul trimes inainte cu generalul Rdrine,cu brigadirul Cropotov i cu un pile" de moldoveni, lila inadevar Braila, la 14/25 iulie, dar rolul lui se opri aici. TomaCantacuzino, spatarul, seful otirii muntene, n-ajunse domn,cum visase, in locul nesigurului Brincoveanu, i doar deaceea-1 parásise, la 18 iunie, pe acesta, pentru a se duce, faraordin, inaintea rusilor la Iai, cu o mica suita, in care deose-bim pe ajutorul sau, pe ceausul spataresc" Ghinea, pe Teo-dor Corbea, din Scheii Brasovului, menit sa ajunga in Rusiacantileriu", pe unii capitani si boierinasi, ca pe GavrilaPreda Druganescu, rude ale lui Toma si din neam de unel-titor, pe un Cindescul din partile Buzaului.

Astfel, Brincoveanu insusi ramase in tabara de la Urlati,unde-si avea macar zece steaguri de cazaci supt marele capi-tan Neagul, pe dorobantii marelui capitan Donie, pe strajeriicapitanului de margene si pe slujitorii celor de judete. is Aicise afla apoi incheierea, la Stanilesti, a pacii de la Falciu"retragerea rusinoasa a ostilor rusesti, bucuroase ca au sea:pat

cu atita, fhnd in primejdie de a se vedea incunjuratede a peri de foame. Vestile de biruinta, pe care se grabiserarusii a le trirnite pretutindeni, se dovedira astfel mincinoase 19.

" Mcmoriul citat, p. 33.17 Ibid., Radu Greceanu, Viaa lui Brincoveanu, ed. St. D. Greceanu,

Bucureti, 1906, p. 201-201. Cf. Studii si doc., XXI, p. 15-17.is Greceanu, op. cit., p. 204, 211." D. dr. Gh. CrAiniceanu imi dazuieste unul din aceste jurnale", Die

lang gewunschte und erfreuliche Nachricht aus Flandern und Walllacheywegen Eroberung der franzdsischen Linien und der Tfircken grossen Nieder-lage, in einigen ExtractSchreiben, welche diesen Monath Augusto ein-gelauffen, anno 1711".

372

si

si si

Constantin stolnicul Cantacuzino judeca astfel, la 8 augustst.v., din Tirgoviste, isprava de la Prut: La inceput, seputea spune despre tar cuvintele lui Cesar, ca unul ce veniseSi vazuse ; dar sfirsitul nu s-a potrivit. Rau sfatuit i incredin-tindu-se in deserte fagaduieli, oastea lui, fara hrang si impar-tita in deosebite detasamente fãrä folos, pierzind bagajul,dupa citeva ciocniri, fiind incunjurata si asediata de turcidin toate partile, fail pine si fàrã apa si zapacità si de zapa-ceala femeilor ce erau cu dinsa, a fost silita a face o pacepripita i rusinoasa. Dumnezeu s binecuvinteze pe domnulnostru, care a pastrat acest principat de nenorocirea Moldo-vei, purtindu-se cu intelepciune, asteptind sa se hotarascao batalie 20 [...1"

Astfel, pen i nadejdia lui Cantemir de a raminea domnde sine stätator, ereditar, din mila lui Dumnezeu" cumincepuse a se scrie i pe pecetea lui latina avind hotarele[...] Moldovei sale la miazazi, cu adaugirea cetatilor ce nis-au luat de tirani", cum spunea insusi proclamatia sa. 21

Astfel, fiind silit sä fuga la aliatii sai, ajunsi acum ocro-titori cu apucaturi de stapini, Dimitrie voda, care visasede o armata româneasca notia, stricä, luind cu dinsul ele-mentele cele mai bune, i ce gasise in 1710.

Cu el plecara, spune Neculce, polcovnicul Than Mirescul,vel capitanul Ioan Banarul, capitanul darabanilor,basbulucbasul de seimeni Dima, capitanii Ciute, Apostol,Toader si Pavel Mirescul. 22 Cronica munteana pomenestepe loan Zarul, carele i cumnat ii era, Savin Smuncila velpostelnic, Stefan Luca vel vistiar, Gheorghita vel spatar,Sandul Sturza vel stolnic, Mogildea vel serdar, Findicu (sic),pircalabul de Soroca, Ioan Banarul vel capitan". 23 Unii dintredinsii nu erau sa mai vada Moldova nasterii bon 24

20 Iorga, Acte ci fragmente, I, p. 326, nota 2.Memoriul citat, p. 31.

22 p. 332.23 Greceanu, op. cit., p. 208.24 La 1702 gasim un porusnic Solomon; pe Apostol Mihulet la 1693

(cf. Studii i doc., V, p. 226, nr. 62; p. 94, nr. 85; Uricariul, XX, p. 179). Cf.pe stegarul Miron Mihulet la 1796, ibid., XXV, p. 269.

373

In noua lui domnie, supt apasatoare protectie turceascasi in coasta cu amenintarea tatarilor de la Benderul under5.masese Carol al XII-lea, Nicolae Mavfocordat are acelsteag de sirbi si catane, pe lIngà seimenii Curtii, ai hatma-nului, ai agai si obisnuith calarasi. 25 In Tara Româneasca,unde trecu peste putin, inlocuind pe Stefan voda Cantacu-zino, clzut el insusi in nenorocire dupa ce provocase nenoro-cirea rudei sale Brincoveanu, maretul fanariot, caruia-i lip-sea insa cu totul spiritul militar, gasi pe aceiasi cazaci 26,pe aceleasi catane, pe aceiasi calarasi i slujitori: organizareamilitarei a celor cloud feri ajunse astfel, la inceputul veaculuial XVIII-lea, sei fie Oro* identicei, precum spre o identi-tate folositoare vremii de mai tirziu se indreptau i alte ele-mente ale vietii nationale.

Aceastä slabà oaste de Curte nu folosi deloc sefului eidomnesc in noul razboi dintre imperiali i turci, pe care-1deschise la 1716 invazia turcilor razbunatorului, cruduluimare vizir Gin-Ali in Moreea venetienilor aliati cu hab-sburgii. Boierii olteni intelesi cu catanele austriace 0, cariaveau in fruntea lor pe un spätar Golescu, un logofat Baleanu,un Serban Bujoreanu, un Barbu Brailoiu, acesta purtindtitlul ostasesc de serdar, un Dosoftei Brailoiu calugarul,pusesera la cale o lovitura naprasnica asupra Scaunului dom-nesc Insui, i ea reusi. Oastea amestecatä, turci, tatari,romani", pe care Mavrocordat o trimesese pita la Golestiinaintea oamenilor imparatesti, putu scoata prin focdin curtile boieresti de acolo ; dar alta mica oaste, de aceeasialcatuire, turci, tatari i citäva slujitorime de tara", fuindreptata, cu noul ban, Radu Popescu, spre Craiova. Astfel,capitanuI Pivoda veni cu catanele, prin paduri, prin pus-tietati", la 14 novembre st.v., si afll resedinta domneascanepazita si cu portile deschise. i povestitorul contemporanspune: Au intrat in case si in camari, jafuind toate alemariei sale averi. Acolo indata vine si Golescu spatariul,

26 Mernoriul citat, p. 49.Un tefu, capitan de cazaci, tinea la 1720 pe Calita, nepoata lui

Constantin voda din Moldova" (Uricariul, XII, p. 333 si urm.). Pentrucatane, si ibid., XIV, p. 328.

27 $efu 1 era capitanul roman Mihul (Cronica lui Radu Popescu, In Maga-zinul istoric, IV, p. 55).

374

26

si Baleanu logolatul, si sotii Mr, cu armele incinsi si cu pis-toalele, cu toata gatirea cu niste catane, carii indatá au porun-cit seimenilor ce era de paza Curtii sa puie armele jos, sa nucumva sä stea impotriva catanelor impäratesti, Ca vor pericu totii. Care auzind din gura unor boieri ea acestia, spata-riu mare, logofat mare, au pus armele jos, si ei au facut cumau voit." 28 Orasul a fost pradat. Asa se putea prinde la 1716un domn românesc in capitala sa.

Dna lucrurile mersera altfel in Moldova, unde domneaMihai Racovitk aceasta nu se datori nici valorii ce putea saaibà mica lui strajk nici talentului militar, initiativei raz-boinice a domnului, ci singurului fapt ca tatarii erau la inde-mina si puteau salva pe un domn care acuma se credeapierdut.

Aici catanele ocupar5. manastirile de la munti, Casinul,ca si Neamtul. Anume boieri, un Vasile Ceaurul, un Mironfost joimir polon, un Velisco, fiastrul lui, un Contescu, erauintelesi cu dinsii, locul de comandant al lui Pivoda avindu-1aici cutare Francisc din Lotaringia, Francois, din care cro-nicile noastre fac un Franta", iar traditia populara chiar unFerent" unguresc. Inaintarea spre Iasi se face foarte usor:stajile scoase inainte de vodk la Tirgu Frumos sint prinse. 29Doua, trei sute de oameni, cu nemti, cu moldoveni cutot", pot astfel sa patrundk la 10/21 ianuar 1717, pin5.la Iasi, domnul fugind pe gheatk cu haine schimbate, laCetatuia, ale carii ziduri cearca navalitorii s5. le escaladezecu loitre" si prepelece".

Tatarii, de citva timp chemati, se aflau insa foarte aproape,la manastirea lui Aron vodl, fára ca Racovita sa fi aflat devenirea lor. Ei erau chiar mai multi decit poftise Mihai voda.La cel dintii semn, ei venira ca vintul". Atunci, imbarb5.-tindu-se, domnul scoate in lupt5., intre Cetaltuia si mana's-tirea Hlincii, de peste deal, putinii lui ostasi : Siimenii 0strelitii, adeca" vinatorii". Ei au fost rapede biruitori, siseful, adus ca un talhar, inaintea domniei, fu decapitatin locul de pe deal, unde astazi se vede Crucea si era odata

28 Ibid., p. 77-78.29 Cu acest prilej se pomeneste Movila lui Constantin voda.", care arninw

teste tavalirea si scurta domnie a lui Constantin Basarab.

375

Cerdacul lui Ferent. 30 Intre steagurile luate era si unulal rebelilor.

Dupa o grea prada tatareasca, in februar chiar, o expe-ditie de pedeapsa; se organiza in primavara;, cei 5.000-6.000de tatari luind parte la dinsa, ca si trupele lui I1ia Colceagbei, aga de solaci din cetatea Hotinului, care, cu prilejulunei lovituri de dat in Po Ionia, fusese ocupata, definitiv, deturci, la 1713. 32 Asa se curatira, in mai, si cu sase tunuri,cuiburile de catane de la Mira, unde comanda munteanulRanit, spargindu-se zidurile de la Casin i trecindu-se cuprada i in Secuime. Cei din Neamt plecasera de mai nainte.

Astfel, domnul, care, cu citeva luni inainte, stapineanumai pe Rugg Iasi si la Orhei putintel" 34, ajunse iarasi inposesiunea terii sale intregi.

Urma, in august, lovitura din Ardeal a lui Mihai voda,cu 3.600 dintre ai lui, cu aceiasi tatari si cu aceiasi lipcani(tatari de Lipca) i spahii de la Hotin, la cari se adaugiserasi vreo 500 de cazaci zaporojeni in serviciul hanului ; pribea-gul ungur Esterhazy trebuia sa vie in oaste. Se trecu pe laCimpulungul bucovinean care Bistrita, domnul Moldoveiclutind anume pe romanii din aceste parti, cum o spune unizvor contemporan: Iar domnul daduse joruncc otirii luica pe nemti si fie catane sei-i ucidei i sei-i ia robi, iar pe mol-doveni sei nu-i ia robi. Ci moldovenii cari zic eu nu sint mol-doveni din Moldova, ci moldoveni crestini drept credinciosi,miscuti i crescuti in Tara Ungureasa, ci ascundei, seinu-i ia oamenii lui Colceag." 35 Se ajunse pina in tinutul Bis-tritei, cu o cumplitä prada de tatari, dar vestea cä Belgradula fost luat de imperialii lui Eugeniu de Savoia sili pe nava.-litori la o grabnica intoarcere. Stilpul din Varna ramase casemn al neasteptatei manifestatii razboinice fa:cute de unvoievod moldovenesc intr-o epoca de slabiciune i injosire,

32 Neculce, p. 352 0 urm.31- Chiparisa in Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 69.32 Neculce, p. 351. V. Iorga, Chilia si Cetatea Alba, p. 246 si urm.33 Neculce, p. 354.34 Ibid., p. 352. Cf. Amiras, in Letopisite, III, p. 133 si urm. ; Mustea",

ibid.; Cronica lui Chiparisa, p. 65 0 urm. ; Uricariul, III, P. 53-57, XIV,p. 332-333 ; Isl. lit. rom. n secolul al XVIII-lea, I, p. 217.

Chiparisa, p. 82.

376

31

33

sd-i

36

pe drumul lui Petru Rares cel puternic si mindru, acolo,in partile ardelenesti. 36

Cuprinsul i-a putut fi reconstituit astfel: Din mila luiDumnezeu, Io Mihai Racovita voievod, domn si oblacluitora toata Moldavia, la valet 7224 (1716), al treilea rind a dom-niei mele, radicat-a puternica imparatie turceasca oaste asu-pra nemtilor, si la aceste mestecaturi multa prada s-au fdcutbietei teri a Moldovei despre partea nemtilor, poftindu-ichemindu-i o sama de boieri ai Moldovei si din cei mai de jos,de pururi cum sint moldovenii, incit nu a lamas manastire saubiserica [nepradata. Si au venit Frent capitanul] cu o samdde nemti i moldoveni, munteni, unguri, sirbi, citava adu-natura. Ci asa far de veste ne-au lovit la Scaunul nostru in

cu gindul ca sa ia, precum au luat Pivocla capitan peNecolai Mavrocordat, domnul muntenesc, din Scaunul terii,din Bucuresti, si 1-au dus la Sibiu. Iar noi, cu ajutorul luiDumnezeu, i-am biruit i i-am fasipit, dar si movila am facutpe trupurile lor i minunata cruce i cerdac de piatra. Buggmovila am facut, lIngà drumul cel mare din josul Cetatuii,unde au fost i fazboiul.

Si am mers pe muntele ce se chiama Mastacanisul si pemuntele Suhardul. Pogorindu-ne pen codri si ape, am venitin Tara Ungureasca, intr-un sat anume Rodna. Si de acolo,impreuna cu maria sa sultanul S cu multime de tatari, prä-dind i arzind pan la cetatea Bistritei, am incunjurat-o detoate parple. i s-au dat ; numai cetatea singura au lamas.Apoi s-au slobozit tatarii in prada, trecind de Muncaciu,la ungurime de afara. i s-au intors prin Maramoras, au pra-dat tot Maramorlsul; care prada i jaf s-a pomeni la unguri.Si apoi ne-am intors...

aceasta prada i robie ce facu in pämintul terii Moldo-vei si a Terii Unguresti s-au facut din pricina ghinarariIorde Ardeal, i anume Stefan Stinvil (Stainville), ghinararulden Sibiu, si baronul de Tighe (Tiege), ghinararul den Bra-sov, i Santamor (Saint-Amour), ghinärarul de Bistrita. Caripentru atita sa deie sarna inaintea lui Dumnezeu, la infrico-

36 V. Studit ,si doc., VI, p. 643-645.

377

si

Iasi,

Si

satul judet..., pentru spurcata lacomia lor, trimitind asupraterii pentru dobinda lor." 37

Norocul lui Mihai Racovitä nu-I avu ins5., cu prilejulnoului rgzboi intre austrieci, rui si turci, care aduse, la 1738,pentru a doua oarg dupg Stgnilesti, in Moldova ostile mos-chicesti", urmasul sgu, Grigore Matei Ghica.

In Moldova lui apgrurg intii catanele, pe calea pe caresi in 1717, dupg ofensiva de la Bistrita, o luaserg din nou,citeva zile, inaintind si ping la Focsani. 38 Elemente germanepgtrunserg pe la Oituz, ping la Comgnesti, dar cele doulsteaguri de cazaci, trimese de domn, cu boierii ConstantinIpsilanti i Toader Paladi, silir. pe navalitori s plece, pier-zindu-si colonelul si Igsind doug tunuri. 39

Afarg de seimeni, parte bosnieci, parte români 40, cucapitanul Manoli din Chios 41, ai cgror ofiteri purtau numeturcesti (basbulucbasg, odabas, chehaie erau deci acesticazaci, orinduiti ruseste, cu polcovnicii si porusnicii lor.Intlinim chiar, pe aceastg vreme, dupg acelasi exemplu alsaldatilor" (soldati) rusi, al cgror nume se iveste acum IntI-iai datg ", si dragoni. 48 Iar vechii calgrasi de tinuturi dgi-nuiau, cu cgpitanii lor, ca Vartic (din 1723), roan Giusc5.(din vremea flzboiului) si altii multi. " Ei se serveau insämai ales pentru dusul corespondentei, ca i baranii 47, timi-

37 V. i Stefanelli, in Analele Acaderniei Rondne, XXXVI, p. 1027 siurm. 0 sora a Domnului, sotia chiar a Ceaurului, prins5., Ii facu singuridrum prin munti (Chiparisa, p. 70).

38 Chiparisa, la sfirsit.Neculce, p. 397-398.

44 Uricariul, XXIV, p. 225.41 in 1739; Studii ci doc., XII, p. 39, nr. 74.42 Cf. Studii ,si doc., VI, p. 257, nr. 3: 3 ; Uricariul, V, p. 318; X, p.

115; XVII, p. 219, 278; XXII, p. 359-360; Studii ,si doc., VI, p. 343,nr. 19; GhibAnescu, op. cit., IV, p. 76-77, nr. 83.

43 Si in 1666, 1686 polcovnicul, porusnici (Ghibanescu, V. op. cit.,p. 49; nr. 39; IV, p. 104, nr. 12).

44 Neculce, p. 411." Studii ci doc., VI, p. 441, nr. 1660 (an. 1740)." V. Uricariul, XII, p. 305-306; II, p. 284; X, p. 120-121. Cf. ibid.

XVII, p. 201, Cf. Ghibãnescu, Cuzegii, p. 230. Stegari, Studii doc., VI,p. 401, nr. 1499. Saiddcari, ibid., p. 436, nr. 1643. Cil1Arasi, ibid., p. 425,nr. 1621.

47 Studii doc., V, p. 415.

378

42)

i

rasii, cu capitanul lor de timir 48, umblatorii 4 9, pantirii. 50N-aveau un rol militar, cum nu-I mai aveau de mult, desise bucurau de anumite concesii fiscale, vechii curteni. 81 Intabara de la Socola, tinutä cu grea cheltuiala a terii, Ghicaavea patru steaguri de turci si alte patru de lipcani, formindun grup de 3.000-4.000 de oameni. 52

Cind rusii se infatisara, avind cu dinsii pe beizadelele,crescute in imparatie, ale lui Antioh Cantemir, Ghica nuputu opune nici o rezistenta, ci, urmind exemplul de odini-oara a lui Constantin voda Cantemir, el se retrase spre GalatiAstfel maiorul Dimitrie Cantemir putu sl prade ping. laBacau, iar fratele sau, brigadirul Constantin, intra in Iasila 2 septembre 1739, trimetind inainte o trupa de 2.000 deoameni pentru a prinde pe domnul fugar. La intrarea solemnaa tinarului instrainat i se adusera cheile terii si steagurileslujitorilor" 83.

Urma aplsatoarea si despoietoarea stapinire [...] a gene-ralului Miinnich, un mester in ce priveste stoarcerile si uninexorabil brutal din scoala gerrnana a veacului al XVIII-lea. Cind dezvoltarea razboiului il sili sa paraseasca Iasul,si Grigore voda putu in sfirsit sa revie-n capitala sa, pentruapararea lui, care n-avea o armatl, fu necesar sa se aducliarasi straini.

In Tara Rom Aneasca, impotrivirea opusa nemtilor impa-ratului, cari napadisera toata partea muntoasa a terii am5.-nuntele se afla in Efemeridele lui Constantin Daponte 84fu mult mai energicl, si Constantin Mavrocordat a incercatchiar crearea unei armate nationale.

In fruntea elementelor chemate de tinarul fanariot e unsteag de boieri tineri, cu acel Pirvu Cantacuzino Magureanu,pe atunci postelnic, care trebuia sa fie mai tirziu seful par-

48 Ibid., VI, p. 279, nr. 520." Ibid., p. 444, nr. 1679; Ghibl..nescu, Surete i izvoade, IV, p. 200

(a. 1668).. " Studii ,si doc., VI, p. 353, nr. 1055; XVI, p. 332, nr. 101.

81 Uricariul, XXIV, p. 419 (a. 1722).82 Neculee, p. 401-403.83 Ibid., p. 408." Publicate, in textul grec i in traducere francea, de Emile Legrand,

379

tidului militar si rusofil in Tara Rornaneasca. Vin apoi copiiiden casa cei mici" si copiii den casa cei mari", paicii, vata-fii, mataragiii, sarage basii, tot personal de ceremonii alCurtii. Ostasii propriu-zis : slujitorimea, se compun din sasecapitani cu 303 liude", oameni de trupa, avind asupra loroptesprezece zapcii. Seimenii, cari trebuiau sa fie neinsuratica anumite trupe turcesti siimenii holteai", sint 146, cunoua zapcii" ofiteri. Sint si sirbi, 66, cu un capitan si treizapcii. Sint leventi, dupa obiceiul turcesc, 65, cu un capitansi zece zapcii. Sint cazaci calari, 262, cu patru capitani si doizapcii. Ca si in Moldova 55, avem vinatorii: 162 cu doi cipi-tani si sapte zapcii. Talposii lui Brincoveanu exista Inca,si tot asa nemtii de Poarta", pazind la intrarea Curtii, darsupt ordinele unui capitan Antohie. Numarul lefegiilor ede 87, cu zece zapcii. Gasim si tarigradeni adusi din Constan-tinopol, slujitori de granite la Focsani (focsanlii" dupä expre-sia turceasca), martologi (ca la aceiasi turci in pärtile sir-besti) peste Olt, calarasi, lipcani, dupa imitatia celor de laHotin. Interesanti sint mocanii, ardelenii de creatiune recenta,luati din mijlocul pastorilor cari veneau cu turmele lor inpartile noastre: 200 cu sapte capitani si dougzeci si unulde zapcii. Si in sfirsit intiiasi data dam de arnauti, albanezi,veniti dupa leafa in partile noastre si purtind, supt sefi deaceeasi rasa, costumul lor national: deocamdata nu sint maimult decit 36 cu doi capitani si sase zapcii. 56 In Moldova,oddile arnautilor de la Curte" apar pe la 1740.57

Nu o data aceast5. mica ostire si-a facut datoria intr-unrazboi pe care, se stie, austriecii, cari credeau sa poata biruisi farl minunata conducere a lui Eugeniu de Savoia, 1-aupierdut cu desavirsire, fiind siliti sa restituie si judetele oltenepe care, cu permanenta nemultamire a tuturor claselor popu-latiei, silitä brutal sa intre in forme straine, le ocupasera inintervalul de vreo douazeci de ani, de la pacea din Passarowitz(Pojarevaci) la aceea din Belgrad, ce era sa se incheie acum,

55 V. mai sus si, pentru 1690, Studii 0 doc., V, p. 546; pentru 1741,ibid., VI, p. 255-256, nr. 391.

56 Ceva despre ocupatia austriacel in anii 1789-1791, in Analele Acade-miei Ron:eine, XXXIII, p. 234 §i urm.

57 Studii 0 doc., VI, p. 389, nr. 1357.

380

la 1739. 58 Generalul von Saalhausen parasi rusinos Craiova ;generalul Gillany trebui sà ias5. din Oltenia dup5. o navalirecare-i aduse prada, dar nu glorie (iulie 1737) ; intentia luifusese totusi sä rázbata pin5. la Bucuresti, innoind ispravadin 1716; ocupatia lui Barkoczy la Cimpulung, patrundereaaltor detasamente la Cimpina i aiurea nu adusera decit tre-catoare succese asupra turcilor surprinsi.

Austriecii intrebuintaserà in Oltenia contingente indi-gene, de care se aratau multamiti. 59 Se afirma, in siirsit,cal românii, luptind alaturi cu turcii, se purtara vitejestein Banat, dar e vorba de aceia din partea locului pe cariregimul austriac Ii multamea mai putin decit al vechilor sta.-pini, cei cu steagul far5. cruce", dar cu grija pentru nevoileomului. ef ii rebelilor, cari strigau strainilor 60: carati-vadin tara noastra", erau Niculcea si Bumbacila. 61

Tncercari de manifestare ostalseasci a romfinilor(1778-1821)

Dupà incheierea noii paci de la 1774, Principatele filedscutite aproape o jumatate de veac de prezenta ostilor straine.Astfel puterea lor militara putu sä decada si mai mult pinala dimensiunile restrinse ale pazitorilor domniei, indigeni,mai ales straini.

Pentru anu1,1759, o descriere de calatorie a trimesuluipolon Potocki ni arata amanuntit, si din cel mai bun izvor,

58 Supt austrieci in Oltenia se pastreaza vechii p1aiei, caci gäsim unAndreas Sakorai, director plajasonurn subalpensium Austriacae Vala-chiae".

59 N. Iorga, Acte ci fragmente, I, p. 344 si urm. Cf. 1nsemnärile lui Da-ponte, citate mai sus. Gillany, care vorbea de cei 1.000 de cararasi ai sai,avea, de fapt, ceva husari si 200 de chiurasieri ; ibid., nr. 3.

69 Ibid., p. 352, nr. 3.61 Ibid., p. 360, nr. 1. Cf. Iorga, Ist. romiinilor din Ardealci Ungaria, I,

VaIenii de Munte, 1915, p. 310-311. Catanele macelarira pe románi labilciul de la Caransebes.

381

It

din ce se alcgtuia oastea Moldovei: o sutd de rusi" cu cgpi-tanul darabanilor", o sutg de seimeni, cu bas-ceausul, osutg de ulani", cu bas-buluc-basa, o sutg de vingtori, cucapitanul lor, o sutg de tunari, o sutg de arrauti cu steaguriin ming, avind ca sef pe aga, doug sute de strgjeri ai orasu-lui, cu doi cgpitani", afará de politia propriu-zisg. 62

In ce priveste elementele luate de la turci, seirnenii sepa'streaz5., cu odobasii si iuzbasii lor. 63 Intilnim si mai de-parte serdari cu atributii po1itienesti.64 Se adaugg insl asa-

saraci. 65 Iar de la un timp politia o fac de-a dreptulturci, chemati sau impusi, al cgror sef are si oarecare atributiipolitice, beslii constatati Inca din domnia moldoveneasca alui Constantin Mavrocordat cu besli-aga, solemnul besleagg,trecut si in proverb, in fruntea bor. 66 Dintre vechile alcgtuiriromanesti, se pastreaza la pasuri Oituz, Trotus, tefg-nesti, in Moldova vechea pazg cu cgpitani localnici 67.Calgrasii, ai cgror sefi sint cgpitanii, avind cite un chehaie,locotenent lingg dInii, ramin in legaturg cu hatmanul 68:

un act de pe la 1750 spune: ni s-au dus ficiorii nostri sg sescrie cAlgrasi." 69 Ne mirgm insa gásind si la 1741 ca si la1770 cargbani. 70 Drgganii au un steag, si seful lor era la1751 un Sandu Berechet. 71 Numele vechi de slujitori argmas 72, pe lingg cel de lefegii, care nici acesta nu e nou. 73Vel capitanul e comandantul suprem al acestor oameni

62 Iorga, Ccildtori, ambasadori Si misionari, din Buletinul socientii geo-grafice", 1898, sem. II (Bueuresti, 1899), p. 45.

" Uricariul, V, p. 314; XXIV, p. 420-421 (a. 1758).61 Studii ,si doc., VI, p. 427-428, nr. 1628 (a. 1730).65 Ibid., p. 81, nr. 35, Cf. Uricariul, VI, p. 320." Studii doc., VI, p. 268, nr. 469. Bulibas (buluc-basi) la ostasii cres-

tini, 1751, ibid., XVI, p. 100.67 Ibid., XX, p. 311.66 Ibid., VI, p. 353, nr. 1060; XVII, p. 221.69 Ibid., XVI, p. 100, nr. 4.7° Ibid., XXI, p. 350; Studii si doc., VI, p. 251, nr. 365; p. 267-268,

nr. 463.71 Ibid., XVI, p. 100.72 Ibid., XV, p. 116, nota 1.73 Ibid., XVI, p. 106: Constantin, fost cilpitan de lefegii, in 1733.

382

numitii

,si

de tara. 74, i supt el gasim polcovnicii si porusniciistiuti. 75

Dar si mai tirziu apar si hotnogi " ceausi astfelun ceaus agesc" 77 , vatafi 78 (si stegari 79). Numele capi-tanilor lor sint curat românesti, ca si ale inaintasilor : dupaun Tofan, gasim, in vremea la care am ajuns, un Vasile Busu-ioc (1754), un Stefan Rosca (1765) 80, iar la munteni un Jane,un Cozma, un Barbul, un Stoica, un Jipa, un Ionitä, un Faun,un Radu, un Musat, un Cirstea, pe linga un singur strain, Bag-clatliul (din Bagdad 91). Acum au disparut insä ramasitedin veacul precedent, ca paharniceii Si stolniceii, cari rasa.-riau si in Moldova. 82

In razboiul care porneste prin navalirea ruseasca din1768 partea mai vie din oastea moldoveneasca, arnautii luiGrigore voda Calimachi, care iese compromis din acestincident avind apoi sa-si piarda capul, trec la crestini. 83Cei din Tara Româneasca, incadrati cu turci, si formind im-preuna o armata de peste 6.000 de oameni, nu pot urma acestispititor exemplu. 84 Dar, in afarä de acesti soldatischimba usor stäpinul, din poporul insusi se ridica., pentru

74 Uricarita, I, p. 237.76 Chiriac porusnicul, vornic de poarta, in 1760, Uricariul, XXII, p.

384-386. Cf. i, pentru anii urmatori, Uricariul, VI, p. 296 (Scarlat Dodan,1816); XXI, p. 356 (C. Banu, 1772-1773) ; Antonovici, Doc. Birhidene,II, p. 75, nr. 58; Studii 0 doc., VI, p. 61, nr. 25 ; p. 446, nr. 1686 (VasileKogalniceanu). Polcovnici, ibid., XVI, p. 51 (a. 1783).

76 Uricariul, XXI, p. 273 (a. 1780). Cf. Studii fi doc., VI, p. 358, nr.1088 (a. 1742).

77 Un aprod ceausesc", Studii doc., XVI, p. 51 (a. 1783). Ispravnici,capitani, aprozi in 1780, Uricariul, XXI, p. 401 (a. 1780).

78 Uricariul, XVIII, p. 265-266.79 La rnunteni, pe la 1750, capitani boieresti", polcarn" (de pole),

de Cimpina; Studii si doc., XVI, p. 100 si urm. Pentru stegari, Ghibanescu,Cuze0ii, p. 286; Uricariul, XXII, p. 361.

89 Uricariul, XVII, p. 261; XXI, p. 266 si urm.; Studii Si doc., XXV,p. 287. Cf. Uricariul, XVI, p. 49 (cf. 1770); XXV, p. 203 (a. 1775), 270(a. 1804: Sandul).

81 Studii ci doc., XVI, 13. 100 si urm. (tot acolo, pentru vremea maiveche, iuzbasi, i un Dobrin, capitan de ungurei), p. 141, 142-143.

62 Uricariul, XVI, p. 214-215; Studii i doc., XVI, p. 389." Iorga, Doc. Callimachi, I, prefata." Genealogia Cantacuzinilor, ed. N. Iorga, p. 168.

383

si

cari-si

ei

intiia oara, voluntari, si cuvintul volintiri apare pentru a-numi, volintiri" atrasi de proclamatiile imparatesei Ecaterina,care credea sä ajung5. la scopurile ei chemind la arme pentruliberarea" lor pe toti crestinii supusi sultanului, si in rin-dul intii pe romani, la cari de mult, si in special, umblau emi-sari, calugäri si laici, mai ales la munteni.

Din volintirii ce umblau prin tara, fiindca sint romani",din arnguti se alcatuieste astfel, dup5. ocuparea Moldoveide rusi, un grup de vreo sapte sute de oameni, avind in fruntepe un capitan improvizat, pe un polcovnic cu numeIe deIlie Läpusneanu, care se vede astfel a fi de loc din Basarabia,si se cla, tot dupa vechea isprava din 1716, o lovitura la Bucu-resti, unde domnul nu era deloc dusman al biruintei crestini-Ion Un izvor contemporan ni prezinta pe navalitori rasa-rind noaptea in sunetul a doua trimbiti si dou5. tobe, care arfi fost luate de la slujitorii" din Focsani ; deasupra miciibande se ridica , in loc de steaguri, niste mese" (fete de mese)sau cerceafuri".

Din tarl-i asteapta partidul boieresc doritor al dezrobi-rii prin rusi, cu Pirvu Cantacuzino, vechiul luptator din 1738,in frunte, si cu fratele sau Mihai Magureanul ; amindoi erauintelesi cu aceasta actiune, si, cu toate ca Mihai ajunse apoigeneral rus, Pirvu singur era in stare s-o si sustie ca ostas.Contingentul pe care-1 aducea el insa era foarte restrins, abia200-300 de arnauti, cistigati din garda lui voda. Dar cuvremea Bucurestii, de unde plecaserä, ca prizonieri, Ghicavoda si familia sa, ajunse sa aiba ping la 2.000 de arngutisi nu mai putin ca 4.000 de volintiri".

Pirvu Cantacuzino n-avu insa noroc. Plead., dupg citvatimp, contra turcilor, cari veneau din Giurgiu cu o mie dinvolintirii" sai, ducind si dud. tunuri. La Comana insa,supt dealul cu mängstirea unde se odihneau, linga razboiniculvoievod Radu erban, si Cantacuzini de-ai lui, din vremeaBrincoveanului, el fu incunjurat intr-o padure si peri impre-una en 750 dintre arnautii cari se luptau linga el. 85

Cu aceasta se incheie si participarea militarg a români-lor la rgzboi.

85 Genealogia Cantacu,zinilor, p. 168-179.

384

Cu totul altfel se infatisara elementele românesti in noulrazboi pe care Rusia, aliata si data aceasta cu Austria, ildeschise in 1788.

acum arnautii domnului Moldovei tradara. Cind maiorulaustriac Fabri inainta prin Botosani spre Iai, incercara ai se impotrivi trupele de la ipote ale lui Ibrahim pasa, careaparau pe Alexandru voda Ipsilanti, dupa fuga in Rusia ainaintasului sau, Alexandru Mavrocordat Fugarul (Fi-raris). Ipsilanti era insa gata sä treaca la dusman, i intruacesta-1 ajuta, in ciocnirea de linga Manastirea Galata,imprejurul Iauiui, eful arnautilor säi, Vitu. Princiarulprizonier fu indreptat catre Brunn, capitala Moraviei, undeera sa steie multa vreme. 86

In Tara Româneasca austriecii imitara exemplul celordin 1738, cu o jumatate de veac in urinal. Ca si atunci, eise cuibäresc in manastiri, la Tismana, la Cozia, in tirgurile

orasele de la munte, Ocnele Mari, Cimpulungul, Cimpina.acurn, ca si altadata, ei afla boieri cari introducaindemne: tot un Bujoreanu ca in 1716, Preda serdarul,

doi Cantacuzini, fiii lui Raducanu si nepotii de frate ai luiPirvu, precum si altii mai märunti. Precum in ultimul faz-boi tarina-si avuse volintirii" rusi, imparatul gaseste acumvolintiri" nemti. Din partea lor, turcii pasei de Vidin ocupaCraiova si inainteaza si pinl-n preajma Tirgu Jiului.

Domn fusese numit de Poarta, si anume de amiral, uninsular, Nicolae Mavrogheni, care, intr-o zbuciumata tine-reta, se dovedise capabil nu numai de initiativa, dar si decutezanta. El avea la indemina 200 de arnauti, ceva catane"

la hotare, plaiesi. Hotarit sá intimpine pe dusman, eltrimete din aceste trupe la Virciorova, la Turnu Rosu, laCimpulung, pentru paza trecatorilor. Apoi organizeaza oadevaratä ostire, de lupta, de statornica, indelungata siuneori fericita lupta, a carii compozitie o cunoastem. Din eafaceau parte arnautii, al caror nurnär fusese ridicat la 400 87,slujitorii sau lefeciii spatarului, 150, si ai capitanului lor,100 trupele capitanilor de pe afara" cuprinzind opt cete de

86 Acta ,si fragmente, I, p. 237 si urm.; Hurmuzaki, X, p. XLI.87 Intre ei Vitu, care servise i pe Ipsilanti si care mintui ca tradator;

Blancard, op. cit. , p. 675-676.

25 Istoria armatei romancsti c. 674 385

6i

si

si,

scutelnici, cu cite cincizeci de oameni, intrebuintati la strap.in ora. ; opt cete de seimeni, cu ace1a0 numar de cite cinzeci,§i iar5.0 tinerii boieri, cari erau acuma o sutA douazecicinci. De toate erau 90 de steaguri de 100 §i de 6 de 50 deoameni. Purtau uniforme, capoduri domne0i" ro0i pen-tru infanterie, ofiterii (cApitani, odoba0, ceau0) erau imbrA-cati in galben, ceau0i i stegarii in verde. Se mentioneazasteaguri cu sfinti, i companiile se numeau dupa ele: a Sfintu-lui Gheorghe, a Sfintului Dumitru, a Sfintului Teodor Tiron§.a. Era §i capitanii de arnauti cu turci amestecati." 88 0muzic a. miIitara e pomenitä 0 ea in acest timp. Plata era deun leu pina la douazeci pentru calari, de un leu pana la psepentru pedeOri. 89 Se facuse apel, ca in Moldova lui Dimi-trie Cantemir, la toate elementele din popor i un glumetin0r5. pe conduragii, cizmari, precupeti i circiumari. go

Izvoare turcqti fac socoteli exagerate: 4.000 de arnauti(3. 000 de infanter4ti), 2. 000 de romani turci" (1.500 deinfanter4ti), 2.000 de romani cre0ini" (aceea0 proportie),4.000 de bulgari (3.000 de infanteri0i), 4.000 de tatari,200 de tunari cu 8 tunuri.

Insarcinat, o bucata de vreme, i cu apararea Moldovei,[...] Mavrogheni indeplini lucruri destul de insemnate, maiales tiind same: de mijloacele sale a.§a de reduse 0 de putinulajutor real pe care-I putea Wepta de la stApinii sAi.

In Tara RomaneascA insasi osta0i lui aparura izgonindpe dupian, la Valenii de Munte, la Rucär, la Cozia, peValea Oltului §i pe Valea Jiului. Polcovnicii lui se wzara laCraiova. A doua zi dupa lupte la Tirgu Ocna, la Comane§ti,ba chiar in codrii Vasluiului, el facea s fluture steaguri ro-mane0i catre Bra4ov, in iulie 1788, §i un raport contemporanspune: Un spirit de nemultamire apare intre clasele de josale poporului din Ardeal, multi dintre cari s-au unit de buna-voie cu domnul muntean." 92 Ardealul fu navälit i pe la

89 Dionisie Eclisiarhul, in Papiu, Tesaur, II, p. 173.89 Dupa Urechil, Istoria romardlor, i Blancard, Les Mavropini, In

memoriul citat, Despre ocupatia austriacel En anii 1788-1791, p. 100 i urm." Poema Pitarului Hristachi (si in Biblioteca pentru toti").

Blancard, op. cit., p. 432. 505." Urechia, p. 295-296; Blancard, op. cit., p. 342 si urm.

386

21

.

Poiana Sibiului i pe la Hateg, fireste fara urmari mai insem-nate.

Luptele urmara si in iarnä ; in februar 1789 se intimpinaciocniri la Focsani, la Ciineni, la Mangstirea Adam, in p5xtileTutovei. In vara se incerca o patrundere in Ardeal prinpasul Buzaului, de domnul Insui, i iarasi se schimbaräfocuri la pasul Branului si la al Turnului Rosu.

Indata insa se produse, scotind pe austrieci din incurca-tura-n care-i pusese lipsa lor de curaj si de hotarire, mareaofensiva victorioasa a rusilor lui Suvorov. Cu ei se gaseau omie de arnauti moldoveni, comandati de ofiteri germani, caDerfelden. Ei luara parte la lupta de la Focsani si la cea dinCring, de la Martinesti, linga Rimnicu Sarat, care decisesoarta Terii Românesti, dind-o pe mina austriecilor. Condusde boierii Joan Cantacuzino si Cimpineanu, printul de KoburgIi facu intrarea in Bucuresti. Alti boieri servirl de calauzipe valea Oltului. Ca si Tara Româneasca, Oltenia fu ocupatasi, la 1771, Clerfayt si Stadler dadeau acolo, linga Calafat, olupta turcilor. Cit despre Mavrogheni, el plati cu capul sauinfringerea care nu i se datorea lui. 93

Oastea lui se imprastie, pe cind cei intrati supt steagurileimparatesti ca bimbasa Mavrodin, ajuns maior austriac,

fiul sau " ramasera in serviciu ping la ispravireaprin pacea de la istov (1791), hotarita de eveni-

mentele Revolutiei franceze.

In cei paisprezece ani de zile can despart aceasta ocu-patie de aceea pe care o incepur 5. rusii singuri la 1806 [...]se intilnesc in jurul domnului Terii Românesti i Moldoveiramasitele, ciudat amestecate, ale tuturor corpurilor cefusesera ping' atunci. Intii strainii sau cei formati dupaobiceiul strain: lefecii, leventi, lipcani, seimeni, hatmanesti

agesti, pe linga breslele de curte, ciohodari, satin, copiide cask mehteri (muzicanti), aprozi, portarei, fustasi de divansi de harem. Apoi därabanii si de temnita , calarasii,chiar rosii, cu capitani si de baltag ceausii cu stegarii,

Meruoriul citat, p. 219-229." Mavrodin bimba4a, major acorn, fiind un viteaz, cu un fecior a

lui, iar viteaz i habor"; Dionisie Eclesiarhul, bc. ciL, p. 180.

387

si raz-borultd,

si

"

cu muzicantii lor: cimpoiasi, bucinasi. 96 La pasuri sintplaiesii , la vinat pasararii. 96

Inca' pina a nu trece rusii peste Prut 97, tinerii romani,ca i inaintasii lor cu un veac in urma, intrara in serviciultarului. La 1803 intilnim astfel pe un Dumitru i un Antonofiteriul", pe un capitan Iacov Bulick pe un maior IoanBatist" (Baptist) Bals pe un Macarescu, pe un polcovnicManolachi. 98 Un Nicoritk care ajunse locotenent-general,ia parte la operatiile campaniei contra turcilor ", ca i unalt locotenent-general, priatul Ghica, si generalul-maiorScarlat Sturdza [.] 100, ca i generalul-maior CristoforMacarovici Comino. 101

Rusii gäsira aici elemente care puteau fi intrebuintate:cele aratate mai sus, apoi i altele: puscasi domnesti, capi-tani de margine (la Soroca), cu slujitorii lor, calarasi, doro-banti etc. 102 Ei incearca a forma o armata romaneasckamestecasera pe ai nostri in companiile lor de politie ; thcivolintirii nu lipsesc. 103

Grija cea mare [...] a fost insa crearea unei armate pentrurevolutionarea Peninsulei Balcanice. Corpul zis elin, din 1808supt comanda unui maior Pangal, cuprindea sectiuni ca aces-tea: olimpica, tesalica, spartank tracica, macedonica. 104

95 Cf. Uricariul, XIX, p. 318 ; VIII, p. 336, 361, 377; VII, p. 339. Cf.ibid., p. 276; XXII, p. 229, 242 si urm.; V. p. 131-132. Buciumas (nume)

Bucinas (sat), Uricariul, XVIIII, p. 265-266 ; Aricescu, Revista istoric4a arhivelor, p. 1205 Cimpoiasi, Uricariul, XII, p. 277. Cf. a pa.zi pa-rola", ibid., XXIV, p. 445. Capitani: de darabani (1780), Uricariul, XXIV,p. 450-451; VII, p. 71-73 ; (1807), ibid., II, p. 278. De mazili, ibid. XXV,p. 246. De razesi, ibid., p. 118-119. Capithnita, ibid., XVII, p. 39-40.

" Uricariul, VII, p. 276 ; Ghibanescu, Surety ,si izvoade, V, p. 165. Pen-tru vinatorile domnesti, uno, aprozi, armasei, copii din casa, paharnicei,vel 6-Titan de dafabani etc., Doc. Gallirnachi, p. 568-569, nr.6.

97 Manifestul lor in româneste, Oricariul III, p. 220 si urm.99 Uricariul, VIII, p. 366. Cf. Radu Rosetti, Arhiva senatorilor, III,

in Analele Academiei Rontâne, 1910, p. 41 (81).99 Ibid., II, p. 129-130 (89-90) ; ITI, p. 130 (710).zoo Ibid., II, p. 714 (134) ; III, p. 77 (37)101 Ibid., II, p. 67. Un parucic Albu, ibid., p. 713 (133).1°2 Ibid., II, p. 712 (132), p. 135 (35) si urrn.; Studii i doc., VII, p. 86

(43) ; XV, p. 153, nr. 27 ; XX, p. 496-497.103 Radu Rosetti, loc. cit., II, p. 691 (III) si urm., 710 (237) ; cf. I, 134.IN Ibid., II, p. 693 (112) si urm., 712 (132); Urechia, Istoria romani-

kr, IX, p. 172. Cf. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, V, p. 241

388

.1.

si

0

si

gi

Alaturi de acest corp era apoi al sirbilor lui Caragheorghe,aceia pe cafi un contemporan ii numeste despretuitor : husariicerno-sirbi cari bat paveaua in Bucuresti. " 105

Dar Constantin Ipsilanti, domnul din Bucuresti, caresprijinea in tot chipul miscarea nationala a sirbilor, nadaj-duind, desigur, intinde autoritatea si asupra lor, visade o Romanie unita, de o Dacie in care supt ordinele lui,de rege, s-ar fi contopit cele doul principate. Recunoscut depatronii säi rusi ca obladuitor al ambelor principate, el cauthsä aiba un spripn militar propriu.

Si astfel, dupa incercarea lui Dirnitrie Cantemir, dupàaceea a lui Constantin Mavrocordat si a lui Mavrogheni, avemsi pe aceasta, a noului Constantin voda, pe care casatoria luicu o VIcareasca ii apropiase, de altfel, atita de boierimeanoastra.

S-a pästrat i ordinul lui, ca domn moldovean, din 1801,cu aiutia ani inaintea rdzboiului, prin care se orinduieste cadin streinii ce se afla. aice in tail sa stringem o sam a. de ascher-lii" contra pradaciunilor pe care le faceau bandele de rebeli aleputernicului aian de Vidin, Pazvantoglu. Vor fi si calari, sipedestri", cite douazeci la o capitanie" sau supt un buluc-bas, pinä se vor face 60.000 Bulucbasa va primi 50 de lei,bairactarul (termin turc in loc de stegar) calare 35, neferulcalare 30, bairactarul pe jos ca si neferul pe jos 25, pentrugdtire. Leafa oscileaza. intre 30 si 10 lei, si se &à i o bonifi-catie pentru plecare, ce se zice ismiclic, i un tain de intreti-nere. 106

Si, in legaturã cu aceiasi pasvangii, Zilot Romanul, careinseamna in stilul de critica al mahalagiului bucurestean Inà-crit tot ce se petrece supt ochii lui, ni spune cà acelasi lucruIi incercase Alexandru Moruzi, care stringea din judete pan-duri, scriind" si la Bucuresti citi misei, citi blastamati totiin rindul osta§ilor". Nu doar cà ar crede pe români incapabilica ostasi, caci stie istoriile vechi", dar cursul anilor si impi-larea ce au avut in toata vremea i-au dezbracat de marimeainimii, care naste vitejia si indrazneala, i i-au imbracat cu

"5 Radu Rosetti, loc. cit., II, p. 708 (128). Cf. Iorga, Relations entre Ser-bes et Rountains, Valenii de Munte, 1913.

106 Studii ci doc., XVI, p. 102-104.

389

a-si

spaima i cu frica". Ica Tot asa face Mihai Sutu, la 1802, Main-tea fugii lui in Ardeal:

Si-ncepe-a aduna din Bucuresti ostime:Brdgani n-au mai reimas altit calicime,Care cite-un pistol, care si fdrci puscd,Alfii in kc de pusti ciomegele apucii,0, citd esti de rea, tirzie socoteald,Cdci isprcivesti nimic prin multd osteneald!S-au ostenit prea mull Mihai vodd s-aduneOstasi, si au si strins, dar doar numai cu nurne :Cdci ce ostasi pot fi oameni de-adundlurd ?Nirnic, in adevcir : mai ',IWO strimbeiturd !Au mai trimes porunci la unele judgeSci stringii din runani ostasi cu minti istek.Voinici pentru rdzboi, vrednici, cu arms buns ;Dar ce alt au filcut decit o uriciune ?Cdci zdu.cd te scirbiau vdzind cest fel de oaste [...]Desculti felegosi ; uncle akme la dinsii ?Cum poate fi voinici cei de ndcaz pcitrunsii ?

Ce s-a facut in 1806 stim prin izvoare contemporane, scrisede oameni cad n-aveau destul simt pentru a privi cu mindrieaceste incercari Inca timide. Domtul adunase, pe vremea cindincl nu se produsese conflictul, ciohodari, arnauti, pan-dud si catane, calarasi cu mazdrace cazacesti". Daca o partedintre acesti soldati, neplätiti, se imprastiara, arnautii, cárorali se zicea arvati (dupa cuvintul harvat, din ungureste horvath,care inseamna croat), ramasera pentru paza Bucurestilorinainte de sosirea armatei rusesti. Dupa ce se ajunse la rupe-rea legâturilor dintre cele doua imparatii, nu numai ca. Ipsilantisprijini, c5, initie chiar alcatuirea, cu elementele din Moldova,a dragonilor machedoneni", cu haine verzi de postav i cucoifuri in cap", cad li se pareau unora a fi chiar 10.000, darstrinse pentru apararea orasului, el p: boierii lui, cari nu maifurd leisati a fugi ca altd datd, arnauti, sirbi, rum ani", fixin-

107 B.P.Hasdeu, Ultima cronicd romlind din epoca fccnariotilor, Bucuresti,1884, p. XXIXXII, 30, 60-61.

390

i

si

du-li cartierul la Manastirea Radu voda. Acesti ostasi impro-vizati uniti cu sirbii mahalagii", urmarirl, allturi cu caza-cii, pe turci, cast zapaciti, parásisera in desordine capitalamunteana. 108

Ocupatia incepind, cu Ipsilanti restituit in Scaun, po-runcit-au voda la tot felul de mestesugareti cu vatasia de facea'haine, caciuli, cizme, anne ; adusese cai, sei, sabii, mazdrace.$i o ordie se facuse: cazaci, imbracati in albastru, calärime,cu numele lui Ipsilant pe pantelire cu slove de alama, cu pe-cetea lui voda pe piept. Alta oaste era de li zicea panduri 109,iar pedestri. Alta oaste era'dragonii cei din Moldova adunati,cari si pecetea Moldovei avea'pe coifuri. Intr-aceste osti erafeliu de feliu de limbi : arnauti, greci, sirbi, romani de tara,nemti, unguri. Facutu-s-au si alte capitanii cu osebite stea-guri, cdci da' ndvald, precum am zis, pentru lefi. Voda la os-tile cele adunate li orinduise capitani si ofitieri, muscali, nemti,sirbi din Banat, inca si unguri, dar tot muscali se numea'.$i i-au pus peste polcuri cite doua sute sau mai mult la o capi-tänie, si i-au inceput a-i invata mustra ostaseasca, si li da pespate cu latul sabiei, 0, daca au mai deprins, mergea' si ei cupilcurile lor la razboi cu muscalii." 5i, speriat, bietul ecleziarhde la Rimnic ingina: apoi au inceput unii a fugi si, daca-iprindea', bätai ce punea' pe ei, muria batindu-1; Inca si mortil batea', sa se implineasca numarul hotaririi. Se spdriase ru-mdnii care era' de lard, ca unii isi läsase muierile si copiii de sefacuse ostasi" 110.

not Romanul ride de paza ostaseasca la Curtea lui Ipsi-lanti, a carui nouä pompl, europeana, se incheia cu doi sol-dati ce pazia' cu pustile la usa odaii in care se afla sezind, sila capul scarii jos vreo alti citiva soldati cu o darabana si unfluier", si i se pare Ca acest obicei apusean nu s-ar potrivi laun domn al Terii Romanesti, supuse Portii turcesti". 111 $i eltaxeaza noua ostire drept o adunatura de felurimi de oameniblast5.mati..., curat5 ceata de talhari, ca, pe unde ajungea,

108 Dionisie Ecleziarhul, p. 205, 206, 208-209.109 Pandurii lui Curt, In 1808-1809 (Radu Rosetti, loc. cit., II, p.

713 (131). Pentru panduri *i bir ln 1811, ibid., p. 719 (139).no Dionisie Ecleziarhul, p. 209.ni. Hasdeu, loc. cit., p. 86.

391

gemea párnintul". 112 Deci se bucurä cind comandantul rusProzorovshi desfiinteaz5. volintirimea, adecà oastea lui Con-stantin vodl Ipsilanti, ce era din harvati, greci, sirbi, arnäutisi alte neamuri, si se numea a terii, a' cArora tibAresti faptenu era' de suferit" 113.

Dar cine a urmdrit dezvoltarea acestui curent calve oaste,cine intelege cd pornirea generald dare glorie din epoca revolu-tiei i a lui Napoleon nu putea sd lase indiferent un popor incare nu se oprise viata, acela va prelui dupd cuviintd aceastdin-cercare militard cu all de scurtd duratd. Si cu alit mai mull cucit prin Solomon, prin Tudor, fiul teranului din VladimiriiGorjului, se creaserd, in colaboratie cu nefii, pentru libertateaSerbiei, cei dintii conducalori de oaste la noi.

112 Ibid.113 Ibid., p. 93.

CAPITOLUL VII

RENASTEREA MILITARA

M

I

Domnul Tudor" si Adunarea" lui

Domnia cea noua, restabilità de turci dupa pacea din Bucu-resti [...] ramasese cu elementele stiute ale arnautilor. loanCaragea si Alexandru Sutu aveau in jurul lor numai pe arnau-tii capitanilor Tordachi si Farmachi, cel dintii de loc dinOlimp, de la Vlaho-Livadi, deci fara indoiall un aroman 1,celalt reclamat si el de conationalii nostri din Balcani. Erauapoi trupe de politie ale colonelului (bimbasa) Sava, care fusesein legatura cu Caragheorghe si ale subalternilor sai, Ghenciusi Delibasa Mihali. 0 insemnare contemporana ni-a pastratnumärul lor si cheltuielile pe care vistieria le facea cu dinsii 2.Erau apoi, in Casa militara" a lui voda, aceste companii :cei 50 de neferi ai lui tufeccibasa, puscasi, cei 30 de delii ailui deli-basa, avind pe linga sine si doi capitani, cei 18 ai luighiuler-aga, tot atitia ai lui buluc-basa, ai celui de-al doileasi de al treilea, buluc-basa, ai lui circ-serdar, cei 12 ai lui oda-basa, cei 3 ( !) ai lui buluc-basa de camara, cei 2 ( !) ai pazeibeizadelelor, topciii de la tunuri si tulumbagiii pompieri 3.

1 Iorga, lordachi Olimpiotul, in Analele Academiei Romdne, XXXVIII.2 Acte fi fragmente, II, p. 558-559.3 Hurmuzaki, X, p. 38-39; cf. Lagarde, Voyage a Moscou, p. 321;

Acte ,si fragmente, I, p. 552 nota 1, 559; II, loc. cit.

393

Pe ling5. aceasta se pastrau mai ales trupele turcesti ale lui bas-besli aga. El tinea, in principatul muntean, un bairactar sinumai 70 neferi calketi supt ordinele lui. Subordonatii lui,beslegii din judete, aveau in special grija de a pazi pe negus-torii turci cari umblau prin tar5.. 4

Cu acesti aparatori ai ordinii" in fata, ridica Tudor, inianuar 1821, nu fail intelegere cu Tordachi, un vechi si sta-tornic aderent al Eteriei revolutionare pentru toti crestiniidin Orient, steagul unei miscki, care indata, prin insesi lega-turile cu singurul popor teranesc al romanilor, trebuia sa ieieun caracter particular.

El plecase din Bucuresti numai cu o mina de arnauti, si celdintii gind al lui, potrivit cu vechi amintiri de rascoal5., fusesea merge la adapostul manastirilor oltene care ocrotisera in cea-surile de strimtoare pe aderentii lui Matei aga contra ostii luiLeon voda si, acolo, a chema pe panduri, cari-i erau curios-cuti si prin rostul lui de mai multa vreme ca vätaf de plai laClosani. Era sigur ca urmaritorii trimesi contra lui se vor reunicu dinsul.

Dar Tudor, care luptase pentru izbinda cauzei lui Cara-gheorghe si o viizuse izbutind a intemeia un stat liber de terani,avea, din capul locului, modelul inaintea sa. Voia o Adunarea norodului", cerindu-si, cu armele in mini, vechile clrepturi,calcate de boierii cei Ili, de ciocoii, de grecii din Bucuresti, carierau pentru dinsul ceea ce fusesera pentru sirbi dahiii dinBelgrad si ajutkorii lor. Tar el insusi se vedea, ca si Cara-gheorghe, velichi vozd" al teranilor si haiducilor lui, suptcomanda de gospodari", inlocuitor posibil al voievoziorimpusi de Poarta. Era gata, ca si sirbii, sal se inteleaga pen-tru aceasta cu sultanul, cu imparatul" turcesc, care s-ar fidesfacut de cei ce exploatau tara in numele lui.

In aceasta miscare cu caracterul politic nedeplin fixat,lucrul de capetenie era deci oastea, care inlocuia orice allci auto-ritate. In proclamatia din ianuar, fara indoiala scrisä de din-sul, care n-avea nevoie pentru aceasta de secretari, caci, ad-vocat", si nu numai al skacilor, el apkase procese, si pina laViena, se spunea astfel, dupa un numk de formule fagaduind

4 Hurmuzaki, X, p. 540.

394

binele in locul raului": Nä v5. leneviti, ci siliti de venitiin grab cu totii ; cari aveti arme, cu arme, cei cari nu avetiarme, cu furci de fier si cu land. Säv faceti degrab, si sä ye-niti unde yeti auzi C. se afla Adunarea cea orinduit5. pentrubinele i pentru folosul a toata tara, i ceea ce vä va povatuimai-marii Adunarii, aceea sá urmati ; si unde va vor chema ei,acolo s. mergeti ; cä ni ajunge, fratilor, atita vreme, de cindlacrimile noastre nu s-au mai uscat". Si, ca vechi ofiter, carestia ce este disciplina, pe care o i pazea cu cea mai mare stric-tetà, osindind la moarte pe jacasi, spinzurindu-i de copaci orit5.indu-i prin calaul lui sirb in cort la el, pentru a zvirli apoitrupurile supt pat, el adause, de la inceput : Si, iarasi, s. stitica nimeni dintre voi nu e slobod, la vremea aceasta a Adunarii,obstii folositoare, sa se atingà macar de un graunte de binelesau de casa vreunui negutator, orasean sau teran, sau de altvreunui locuitor, decit numai binele i averile c6le rau agoni-site ale tiranilor boieri sa se jafuiasca". Si Inca el face o rezer-v5. politica: Ins5. ale carora nu vor Urma nouavrecum sintemfagaduiti, numai ale acelora sa se iea pentru folosul deobste".

In aceasta oaste improvizatà erau panduri, pláiei, pote-rasi, catane si haiduci un martur inseamna ca mai zdra-veni" pe Dumitru Busteanu, Vasile Crapatu, Barbu Ticu,Ghita Cutuiu, Nicolae Urleanu, iar Bolliac citeazä nume decapitani ca acestea: Frunte-Lata, Nespllatul, Vijelie, ar-hangheli de pandurime" , dar, pe linga ai lui Solomon, erausi contingentele gospodarilor" straini sirbi, dunarinti" 6 despeta lui Haiduc-Velico si mai ales bulgari: Hagi-Prodan,Machedonschi, Iova, Enciu, Anastasie, Gheorghe Cirjaliu sialtii.

Acestia insa voiau un singur lucru: prada, si fiindc5. Tu-dor n-o ingaduia, se ajunse la conflictul decisiv, la tradarea,la inchiderea si la moartea lui de sabia calailor lui AlexandruIpsilanti, caruia &Muse Tordachi, responsabil pentru cre-dinta asociatului sail. in Eterie.

3 Aricescu, Acte justificative la istaria revolufiunii románe de la 1821 ,Craiova, 1874, p. 27-28, 43.

5 Iorga, Situafia agrard, econonzia ci socialei a Otteniei in epocalui TudorVladimirescu, BucurWi, 1915, p. 37, 63, 157.

393

3-1

Aceasta armata, care era foarte numeroasa si avea i tunurisi care facuse in ordine marsul din Oltenia pina la Bucuresti,nici n-avuse prilejul de a se bate supt seful ei. La un momentdat, acesta, vazind cá turcii hotarit nu vreau sag primeasca,nefacind o deosebire intre el si grecii Eteriei, si c5, ei tree Du-närea, cu pasa din Silistra, ca dusmani, se gindise, dupa citse pare, la lupta cu dinsii. Intr-o ultima cuvintare catre ostasiilui, in mai, cind se decisese la retragere numai pentru a cautadincoace sau dincolo de Olt pozitii potrivite pentru defensiva,el s-ar fi rostit astfel: Vazind prea bine ca vrajmasii nostri auajuns afara din cetatea noastra de Scaun, cu gind a ni face raz-boi, sintem siliti a rasa acest oras, Bucurestiul, ca sa nu fim pri-

noi singuri a arderii lui, si sã ne tragem spre intrupare cuceilalti frati ai nostri crestini, purtind grija pentru a noastraobsteasca scapare si a patriei noastre. *i de acum incolo,fratii miei, panduri, bulgari si sirbi, conlocuitorii nostri, tre-buie s. desertam pusca noastra in came de turc, de vor n-väli noi, i sa facem numele nostru laudat, a ne vesti toatenoroadele ca am statut voinici impotriva vrajmasilor nostri.Fratilor panduri si voi, ceilalti confrati ai nostri, acesti turcinu sint ca acei din Cladova din Pureti ( ?) si din Fetislam, voi-nid, cu cari ne-am batut de multe ori ; acurn sa cinstim nea-mului nostru biruintele cu care ne va incununa Dumnezeu lup-tindu-ne cu vrajmasul cu indrazneala si inima voiniceasca.Ca i dinsul, vazindu-se ca ne luptam barbateste, va dosi ina-poi, gonit de noi, precum si altadata au patit-o, atunci cind,mai virtos, si virtutea noastra era mai mica". 7

Dar atitia dintre ai lui Tudor, ca i dintre românii dinMoldova, prinsi la un loc cu grecii lui Caravia si altor sefi ete-risti, luptara la Dragasani. Alti români perira in lunca Scule-nilor, linga Iai [...] Capitanul Iordachi se arunca in aer laManastirea Secul, in muntii Neamtului, si Farmachi platiel cu viata participarea la revoltá. Nu scapara, cu toata ati-tudinea lor dubioas5., incheiata prin inchinarea la turcii birui-tori, Sava, Mihali i Ghenciu : ei furà atrasi la resedinta

7 Ibid, p. 139--140.

396

pe

dna.,

si

din Bucuresti a lui Chehaia-bei, loctiitorul pasei din Silistramacelariti, toti cei opt sute citi erau, in august urrnator.

Cu aceasta se stirpea i ultimul rest din armata de Curtea regimului fanariot.

rr

Armata Regulamentului organic

Amintirile unei miscari nu dispar o data cu suprimareamiscarii insesi. Asa s-a intimplat si cu Adunarea" din 1821,imprastiata prin lovitura, tradatoare, contra sefului ei, careajunsese a fi privit ca domnul Tudor".

tn adevar, de pe urma imprejurarilor revolutionare, carerupsera pentru totdeauna vechea tovarasie exploatatoaredintre turci si greci, se numiserá, inlaturind pe fanarioti, doiboieri de tara ca domni in Bucuresti si Iai : Grigore Ghicasi Ionita Sturdza, a caror stäpinire se deosebi printr-o seriede masuri innoitoare i regeneratoare. Dar din Oltenia seivira in contra lui Ghica porniri de rasturnare. Astfel, in 1826,capitanul Simion, de ai lui Tudor, navali prin Orsova in frun-tea unei bande a carii haiducie avea si un evident caracterpolitic. Vorbia de jaful ce se face cu banul saracului, de stric5.-ciunea dregatorilor, asemenea cu cei de odinioara. Batut laMotru, inchis in manastirea Topolnita, Simion i tovarasulsau, Ghita Nicolicea, Cutuiu sau Olteanul, trebuira sa se pre-dea urmasului la Closani al lui Tudor, boierul Strimbeanu.Altii, un buluc-basa Cristea, din Moreia, un sirb, urmaraluptelecu potera. Se credea chiar Ca Machedonschi luase comanda.Afacerea fu in5.busita. 8 La potolire avusera rost catanelede potera" si catanele de la Gorj", avind in fruntea lor peGheorghe Magheru, pe atunci al doilea vistier, care era sà aibãun rol in miscarea revolutionará de la 1848, Ghita Plesoianu,polcovnic de seimeni, Nimoiu Varbiceanu, polcovnic de potera,Vasilachi, polcovnic de vinatori, i bas-buluc-basa Marcu. 9

Erau deci puteri, si la riisculati si la biruitorii lor, din cares-ar fi putut face, supt noul regim românesc, intarit i orin-

Hurmuzaki, X, p. 361, i urm.; Sittiafia agrard,. p. 259-264.9 Ibid., p. 264.

397

si

8

duit dupg rgzboiul ruso-turc din 1828-1829 la care abiadacg a participat Solomon 10 prin Regulamentul organic,o armatei, in legeiturd cu cele mai vechi, mai bune fi mai solidetradigi ale ferii Insei. Numit caimacam al Craiovei, Alexan-dru, fratele, mult mai tingx, al domnului muntean, avind omare iubire pentru oaste, .a fost cel dintii care, ajungindsi el pe tron, inlocui vechiul costum fanariotic prin uniformaapuseang., incercg, o reorganizare a corpului pandurilor.

Dar generalul rus Kiselev, presedintele plenipotentiar aldivanurilor ronagnesti i reorganizatorul principatelor, voiaaltfel [...] el avea, in alcatuirea ostIseascg., numai griji depolitie. Articolul 380 din Regulament o spune lImurit: pen-tru a asigura politia i buna ordine, precum i executarea le-gilor". i, pe lingg. aceasta, era vorba de a se forma un corp desoldati ai carantinei dung.rene cea de la Prut a fost iutedesfiintala , care trebuia, puind piedici legAturilor dintrecele doug. maluri ale riului, sg. deprindä pe turci cu ideea cäaici e o granitg..

!nea de la septembre 1834, cu firman turcesc in regulä,se constituie o armatg., cg.reia i se zicea militie". Formata deofiteri rusesti, Iacobson, Finlandes, Paznanschi, Borotin, decite un francez imigrat in Rusia, ca Grammont, ajuns apoiaghiotant si satuitor al noului domn, de români cu studii saucu practica la rusi, ca Solomon si Odobescu, ea se compuneadintr-un stab (stat major), in care intrau patru polcovnici,patru maiori si patru cApitani, dintr-un regiment de cavale-rie, din vreo 4.000 de infanteristi 12 Mai exact, cu 32 de stab-ofiteri, 164 oberofiteri, 501 unterofiteri" ( !), 81 de muzicantisi sase medici, 3.541 de soldati si 685 de cai. Tunurile, mai tir-ziu in numär de sase, erau numai spre cuviinta serbärilor so-lenale pentru un stat ca acesta, care si mai inainte nu era lip-sit de aceeasi podoabg.".

Fortele militare din Moldova erau si mai slabe: la 1843,cu un stab" de 8 stabofiteri, 30 oberofiteri, 182 unterofiteri

10 V. memoriile lui retiparite la Valeni de Munte, in 1909.u Hurmuzaki, X, p. 445.12 Uniforms lor in Albutnul lui Raffet la Voyage al lui Démidoff.13 Multi dintre soldati slugareau ofiterilor, cari serveau numai de forma.

398

n

( !) (892 de soldati), un escadron de cavalerie (204), un vas(cu 22 de marinari). 14

Aceasta militie" numla printre ofiteri si iuncari" si peunii din principalii reprezintanti ai tineretului innoitor alliteraturii si al vietii politice : in Muntenia, un Cirlova, poetulruinelor Tirgovistii, un Grigore Alexandrescu, slavitorulDrägasanilor, dar si evocatorul lui Mircea voda ostasul, unNicolae Balcescu, invietorul epopeii lui Mihai Viteazul, sichiar, dintre cei mai tineri, Nicolae Golescu, I.C. Batianu,iar in Moldova, poetul Hrisoverghi si, mai ales, Mihail Kogal-niceanu, asteptind pe Alexandru Cuza. Spiritul romantic decare era insufletit corpul de tineri ofiteri al armatei rusesti

de la Lermontov la Tolstoi avuse, pe linga curentul gene-ral de renastere, venit si din apus, o influenta asupra acesteinobile sari de spirit.

Dar atita nu ajungea pentru ca militia" de la noi sa in-cerce, la ceasuri de criza, ceea ce a incercat armata polona la1830 si armata ruseasca insasi, putin mai inainte, la suirea petron a lui Nicolae I. Fatä de revolutia" intelectualilor sistudentilor la 1848, militia" Moldovei, supt comanda beiza-delei Grigore, fiul lui Mihai voda, se prefacu in baausi contratinerilor revolutionari, iar la Bucuresti, Odobescu si Solomonfura, pe rind pe cind domnul lor, Gheorghe Bibescu, to-tusi amorezat de memoria lui Mihai Viteazul, a carui gugiu-mana o purtase cu mindrie, parasea greuatile situatiei sale,spectatori indiferenti ai unei abdicari, apoi agenti brutaliai reactiunii si invin0 farl demnitate ai unei cauze pierdute,pentru a se ridica apoi o data cu reactiunea pe care nu indraz-niserä a o apära. Pompierii din Dealul Spirei, cafi stiva salupte, in septembre, lucrau fla ordin, aparind onoarea mili-tall, jignita de imbulzeala obraznica a turcilor.

Cit despre tabara olteana a lui Magheru, corpul consu-lar interveni pentru dizolvarea ei fara luptà.

Noii stapinitori pe septe ani, impusi de Puterea suzeranasi de Puterea protectoare, cautaa a face, mai ales cel din

14 I.C. Filitti, Domniile romeine sup( Regulamentul organic, BucureSi,1915, passim.

399

Bucuresti, excelentul administrator care a fost Barbu $tirbei,dintr-o noul armata un scut al puterii lor amenintate de spi-ritul revolutionar (a fost vorba si de aducerea la Bucuresti aunei garde de sviteri ca a papei). 16

Consiliul militar din 1850 pregati in Tara Romaneasca oreorganizare totala care nu se oprise deci la inlocuirea unifor-mei prin una curat ruseasca 16 Domnul se gindea la chemareade instructori prusieni pentru artilerie, cavaleria i infanteriacontinuind sa fie disciplinate de rusi, la un inceput de flo-tila. 17 La capatul silintelor lui, militia avea acest efectiv: cuun stab" numai de 9 ofiteri superiori si 120 de ofiteri, plus324 de subofiteri, trei regimente de infanterie (adecl 6 batali-oane, 24 de companii), 4.416 soldati (cu medici, hirurgi, preoti.administratori), o divizie de cavalerie, compusa din douà es-cadroane, cu 348 de soldati (14 ofiteri, 36 subofiteri, plus vete-rinari si administratori), o baterie de artilerie pe jos, o divi-zie" de artilerie calare, cu 210 soldati (1 ofiter superior, 6 of i-teri, 22 de subofiteri), 342 de pompieri si 137 de marinari.Numärul granicerilor, cari aveau cinci batalioane, era deaproape opt mii. $i pentru administratie la indeminä 4.197de dorobanti calari, in 17 escadroane. Numarul tunurilor erade douasprezece. 1 8

In sfirsit, daca, Inca din iunie 1847, Bibescu intemeiasescoala militara a iuncarilor, ea incepu de fapt numai supt$tirbei in 1850, cind comisiunea, formata din colonelul Voi-nescu, din colonelul Florescu, maiorul Salmen si profesorulcivil Dimitrie Pavel, alegea pe acesti elevi : $tefan Grecescu,Matei Slatineanu, Stefan Burileanu, Mihai Cojescu, Constan-tin Baront (Barozzi), Alexandru Sihleanu, Mihail Manciu-lescu, Constantin Papadopol, Mihail Zeavarov, DimitrieStrachinescu, Nicolae Vladescu, Matei Vladescu, roan Popescu,roan Cotruta, Gheorghe Slaniceanu, Silvestru Tereuzescu,Constantin Maican si Constantin Dimitriu Danielopol. Uneledin aceste nume au lamas in istoria armatei noastre.

18 lorga, Mdrturii istorice despre Stirbei yodel, p. 254-255.18 Ibid., p. 100-101 (56), 207, 214, 229, 614-615." Iorga, Corespondenta lui tirbei vodá, p. 367, 372, 374-376, 390,

392, 393-396, 408-409, 419, 422-423, 434, 438 i urm.18 Ibid.

400

5i aid insd, prin lipsa contactului cu poporul fi prin lipsalegdturii cu tradilia, prin lipsa educatiei morale a trupei, sufle-tul lipsea. Instinctiv numai el se micca in Moldova, mai ram or-ganizata militar, cind, la 1854, rucii retragindu-se, ordin sedadu alor noctri sa-i intovaraceasca. Ei refuzara hotarit, ci furaincunjurati ci dezarmati. eful revoltei, capitanul Filipescu,primi pedeapsa exilului in Rusia, de unde se intoarse mai tir-ziu numai, serbatorit de toate elementele patriotice.

Peste citeva luni, ceful insuci al militiei Moldovei, Alexan-dru Cuza, ajungea domn al Romamiei unite, si o misiune fran-cezä incepea reorganizarea unei armate pe care nu se poatezice ca. Alexandru Ion I, aca de bucuros sa-i poarte uniforma,n-a iubit-o. 0 alta domnie aduse alta reorganizare, in alta, di-rectie [...]

Nu putem incheia alifel astdzi, fayi de teribila concurenfddintre neamuri, decit recomandind, cui poate intelege, deschidereacelor trei izvoare de viald ale oricdrii armate : cultul traditiilor,democratia militard i educatia sufletului [...]

CUPRINSUL

Studiu introductiv 5Not5. 17

VOLUMUL

Capitolul I

Elementele alcatuitoare ale sistemului militar rominesc

I. Modelele straine 21I. Modelele bizantine, directe i indirecte 22II. Modelele ungure0i 23III. Modelele polone 24

II. Datina ostaleasca a romfinilor 25A. Voievozii cei vechi 25B. Rostul voievozilor 28C. Cele mai vechi lupte cunoscute ale voievozilor 30D. Dezvoltarea organizärii militare voievodale dupä intemeierea

domniei a toat5. Tara Româneascr 30E. Presupusa armatä permanentV a lui Mircea cel Bätrin 31

III. Elementele i inceputurile otirü moldovenesti 36I. Cea mai veche organizare militar5 voievodal5. in Mol

dova 36

403

I

II. Cetatile moldovenesti 37III. Steaguri moldovenesti 40

Capitolul II

Lupte rominesti pana la Stefan cel Mare

I. Luptele muntenilor cu ungurii i legaturile lor razboinice cu dinii 42I. Peirea lui Vod5. Litovoi. Biruinta din 1330 a lui Basarab,

domnul a toata Tara Româneasca 42II. Luptele lui Vlaicu vod a. cu ungurii 45III. Legaturile lui Mircea vodá cu ungurii 47IV. Legaturi ale muntenilor dupä moartea lui Mircea cel

Bätrin 48

II. Luptele muntenilor cu turcii 50I. Legaturile lor 50II. Legáturile razboinice ale urmasilor lui Mircea cu turcii 51

III. Cele dintai lupte ale moldovenilor 52I. Regele Sigismund in Moldova 52II. Ciocniri mai vechi cu polonii 53III. Lupte cu polonii: biruinta liii Bogdan al II-lea la Crasna 54

Capitolul III

Luptele din vremea lid Stefan cel Mare

I. Luptele lui Stefan cel Mare pentru luarea in stapinire aMoldovei (1457) 57

II. Räzboiul lui Vlad Tepes cu sultanul Mohammed al II-lea(1461-1462) 59

III. Atacul moldovenesc asupra Chiliei (1462) 63V. Luarea Chiliei de $tefan (1465) 64VI. infringerea ungurilor la Baia (1467) 65VII. Lupta cca dintai cu tätarii (1469) 68VIII. Luptele lui Stefan cu Radu cel Fru mos (1470-1473) 70IX. Lupta de la Podul inalt (1475) 74X. Lupta de la Valea Alba (1476) 80XI. Razboaie muntene dup5. 1476: restabilirea i moartea lui

Tepes, asezarea In scaun a lui Basarab cel Thar(1476-1477) 87

XII. Intarirea Chiliei i Cetatii Albe (1479). Lupta dinClmpul Plnii 89

XIII. Lupte muntene. Scoaterea lui Basarab cel Tinär (14801481) 90

XIV. Luarea de turci a Chiliei i Cetatii Abbe (1484) 93XV. Lupta pentru Cetatea Alba. Navalirile lui Hruet (1485

1486) 97

404

XVI. Lupte pentru Pocutia (1490). Biruinta din codrii Cozmi-nului (1497)

XVII. Navalirile lui §tefan in Po Ionia98

103

Capitolul IV

Sistemul militar românesc in epoca lui §tefan cel MareI. Oastea Moldovei fata de ()stile vecinilor 106If. Deosebiri in oastea munteana. 108III. Teranii ca elemont militar In Moldova 109

Capitolul V

RAzboaiele urmasilor lui §tefan cel Mare 'Ana la incetareaneatirnarii politice a Moldovei. Razboaiele lui Bogdan vorli Orbul

I. Luptele cu polonii (1506)II. Räzboiul lui Bogdan cu muntenii (1507)III. Al doilea razboi al lui Bogdan voda cu polonii (1509)IV. Luptele lui Bogdan cu tAtarii (1513)V. Lupta cea noul cu muntenii (1514)

112113113115117

Capitolul VI

Ra.zboaiele urmasilor lui §tefan cel Mare Ora la incetareaneatirnarii politice a Moldovei. Luptele lui §tefan cel Tinir

I. Lupta cu Wadi (1518) 118II. Imprejurarile razboinice din Tara Romineasea dupl. 1508

pan& la alegerea lui Radu vocla de la Afumati 120III. Luptele lui Radu de la Afumati cu turcii (1522-1525) 124IV. Lupta intre §tefan cel nat. i Radu de la Afumati (1526) 127

Capitolul VII

Razboaiele urmasilor lui §tefan cel Mare pina la incetareaneatirnArii politice a Moldovei. Razboaiele lui Petru }tares

Orli la 1538I. Inceputurile lui Petru Rares (1527-1528) 130II. Nava. lirile lui Rares In Ardeal (1529) 131III. Luptele pentru Scaunul Torii Rominesti (1530-1532) 138IV. Razboiul lui Petru Rams pentru Pocutia (1530-1532) 139V. Gritti i domnii romani (1534) 143VI. Lupta lui Rares cu turcii (1538) 145

Capitolul VIII

Ostirile romanesti in razboaiele pentru soarta Ardealului(1538-1564)

I. Inlocuitorfi lui Petru Rares (1538-1541) 150

405

II. Prinderea lui Majlfith de Petru Rares (1541) 154III. Aznestecul mai departe al lui Rares in Ardeal (1542

1546) 155IV. finprejurari muntene 157V. Fiii lui Petru Rares in Ardeal (1550-1552) 158VI. Luptele lui Alexandru Lapusneanu i Pátrascu cel Bun

in Ardeal (1552-1558) 161VI I. Luptele lui Alexandru Lapusneanu cu Despot si activi-

tatea militara a noului loan voda" 163VIII. Puterea militara a Moldovei in a doua jumatate a vcacu-

lui al XVI-lea 171I X. Nimicirea puterii rnilitare a Moldovei de catre Ale-

xandru Läpusneanu 173

Capitolul IX

Epoca luptelor cazaceqti in Moldova (1572-1591)I. Luptele lui Ioan voda cel Cumplit (1572-1574) 179

Navalirile cazacesti pentru pretendencii la tron dupaJoan vocla (1574-1591) 185

III. Oastea Moldovei i noua straja domneasca de unguri 195IV. Navalirea lui Petru Cazacul (1592) 197

Capitolul X

Luptele lui Mihai Viteazul si ale tovarasilor sai liana la cucerireaArdealului (1594-1599)

I. Generalitati. Riiscoala din 1594 199II. Atacul cetatilor dunarene (1594-1595) 203111. infringerea domnilor color noi (1595) 204IV. Luptele lui Aron vocla cu turcii (1595) 207V. Campania turco-tatara din 1595 208VI. Lupta pentru scaunul Moldovei (1595) 231VII. Luptele cu turcii in 1596 235VIII. Luptele din 1598 ale lui Mihai cu turcii 237

VOLUMUL .11

Capitolul I

Rázboaiele cu mercenari ale domnilor români (1599-1611)I. Luarea Ardealului (1599) 243II. Lupta pentru Moldova 255III. Lupta cu Basta: Mirislau 262IV. Ultimele lupte ale lui Mihai Viteazul 270V. Succesiunea lui Mihai Viteazul: Luptele lui Radu Serban

pentru domnie 286VI. Succesiunca lui Mihai Viteazul Luptele pentru Ardeal 299

406

11.

I

Capitolul II

Epoca clArabanilor si a seimenilor (1611-1633)Lupte pentru mostenirea Moldovei 309

Capitolul III

Lupte moldovene si muntene pentru domnia de tailLupta contra grecilor si tatarilor 323

Capitolul IV

Ultimele lupte ale ostilor românesti supt steag propriu(1637-1655)

Seimenii lui Matei voda. Basarab 329

Capitolul V

Desfacerea ostilor romfinesti (1655-1691)Trupe romamesti ca auxiliare ale turcilor 356

Capitolul VI

Declderea militará a romanior (1692-1821)I. Oastea de curte de la sfirOtul veacului al XVII-lea si ulti-

mele interventii in azboaiele str5ine 368II. IncercAri de manifestare ostäseasca a rornânilor (1778 1821) 381

Capitolul VII

Renasterea militariI. Domnul Tudor si Adunarea" lui 393II. Armata Regulamentului organic 397

Redactor : Colonel (rez.) TR. MUTA$CU

Bun de tipar 20.11.1970. Apdrut 1970. Hlrlie scrislip 1 A de 63 gle. Format 540X840116. Colt

tipar 25,5. B 174.

Tiparnt executat sub comandanr. 674 la

Intreprinderea Pollgranc3I3 Decembrie l9l8",

str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97Bucoresti

Republica Socialist3 Rom5nia

N. IORGA. ISTORIA ARMATEI ROMANESTI - · PDF filesa realizeze prima lucrare de sinteza a...

Documents

Transcript of N. IORGA. ISTORIA ARMATEI ROMANESTI - · PDF filesa realizeze prima lucrare de sinteza a...