TKCYURA Sr SCRTXKE C&XATT\/A

Marilena $erban . Medelina Vincene

tTrji:

Caietpentru aacan{

e tfrrnaclasa , VIII-,

{4f-*fl{ tuh"siidr$6,,lii.rl'I; .i.4ilJ-*l**

, ii{e l,ff.* "S3tr5-r'';1" i: .t/ |, 4.".1*,"j.4 l" ':-*--.- ] r 1-s"'ti\ .:-.._-*aqqi ) 'r

i \- ' 11

WGrup tsfbrH

Cuprins

CumifipetrecivacanfadeiarnS?(cuvAntulautoarelor) .... ......3Cine sunt eu? (oc de autocunoagtere) . . . . .4

Unitatea L: Imagini, amintiri, impresii despre gcoali . . . . . . 5

Statistici despre qcoald furnizate de OrganizaliaSalvati Copiii . . . . 5Amintiri din copildrie (fragment), de Ion Creangi . . . . . .6Petrula (fragmente), deMirceaCdrtdrescu .....11Totul despre bdie{i (fragmente), de Nick Homby . . . . . .20ValaluiMihaiEminescu (fragment), de G. Cdlinescu .......25Via[a ca o pradd (fragment), de Marin Preda . . . . .26Ddscdli{a (fragment), de Octavian Goga . . .28Portretuleleoului-o schildarealitdlii (cercetare) ......34

Unitatea 2: Chipurile diverse ale prieteniei . . .35Pantalonii cdldtori - Prima oard a Frdliei Pantalonilor Cdldtori, de Ann Brashares . . . . .36O prietenie incredibild dintre un om Ei animalele sdlbatice (articol de pe internet) . . . . .56Cruciada copiilor (fragmente), de Florina Ilis . . . . 58100 detrucuripentru aaueflomullime deprieteni (fragmente) . . . ... . . ..601.00 de trucuri pentru a-li face un supergrup (fuagmente) . . . . . 61.Egtiprelios (fragmente), deMaxlucado .......69Bdiuleii (fragment), de Filip gi Matei Florian . . .73Volubilis (fragment), deSimonaPopescu .......78Exuoii (fragment), de Simona Popescu . . . 80Eroii din Galaxia Gutenberg (fragment), de Iuliu Rafiu . . . . . . 80

Figd pentru evaluarea redactirii textului narativ . . .89Figdpentruevaluarearedactiriitexfuluiargumentativ.. .......90Fiqd de autoevaluare: Ce fel de cititor sunt? . . . .91,

93

Imagini, amintiri,

t_..../ ,.: l-, r'd lt,-.i.,i. &r.

impresii despre gcoald

,{ Scrie,labazapiramidei, acele lucruri firi de care qcoala nu poate exista (pentru\- fiecare lucru cAte un cub), iar inspre vArful acesteia noteazi-le pe cele foarte

importante pentru o gcoald. Poli completa piramida cu alte cuburi, daci ai maimulte observatii de ficut.

$tiai ci.....in Zambia, mdrimea medie a unei clase de eleai este de 64 de copiila un profesor, tn multegcoli fiind peste 100 de eleai tntr-o clasd (puteli numdra copiii din propria clasd pentrucomparalie).

in Liberia, peste 27 de copii din clasele primare tnoald dupd acelagi manunl gcolar.

Peste jumdtate din copiii de LL ani din ldri ca Malawi, Kenya, Mozambic, Uganda, Tanzania

sau Zambia nu au deloc manuale gcolare dupd care sd poatdtnodla.

Unn din pntru femei din lume nu gtie sd suie sau sd citeascd.

in Romfrnia sunt copii care strdbat mul{i kilometri pe jos, chiar qi iarna, pentru a ajunge

la gcoald, Mulli copii tnoa[d tn condilii precare, tn gcoli fdrd laboratoare dotate corespun-

zdtor, chiar gitn gcoli fdrd cdldurd, apd curentd sau grupuri sanitare.

Mulli copii din familii sdrace nu pot sd acopere toate cheltuielile specifice gcolarizdrii(rechizite, tmbrdcdminte, alimente etc.), iar unii dintre acegti copii sunt obliga[i sd mun-ceascd fie tn gospoddria proprie, fie tn afara acesteia, uneori chiar tn stradd, pentru a-gi

tntreline familiile. In Romdnia sunt 70.000 de copiitn pericol de a renunla la gcoald, fiindexploatati prin muncd.

in unele situalii, anumili copii precum cei romi, cei cu dizabilitd{i, cu HIVI SIDA suntmarginalizali in gcoli, existknd o toleran[d gi o tnlelegere scdzutd fald de problemele cu cnre

se confruntd.

5

in lume, peste 70 de milioane de copii, de ahrstd gcolard, nu merg la gcoald, iar accesul laeducalie gi frecrsentarea cursurilor rdmdn incd la un niael scdzut pentru mai multecategorii de persoane.

(Statistici furnizate de Organizalia Sak:ali Copiii, RomAnia)

r$r. SuUtiniazd, in text, informafia care !i s-a pirut cea mai qocanti gi explici, maiv jor, opfiunea ficuti.

,$^ Foarte_ cunoscut pentru povestirile lui despre copilirie este Ion Creangi.v Completeazi enunfurile de mai jos cu ceea ce cunogti din lecturile tileanterioare.

Acfiunea Amintirilor din copildrie se petrece in cea mai mare parte a lor in satul

....., in secolul al .................-lea. Eroul povestirii este ............................ a lui

$tefan a Petrii. Acesta a mers la gcoala din saf unde era bddila

Vasile. Dupi ce bHdila Vasile a fost luat la oaste gi gcoala a rimas pustie. Mama

discuti cu tatdl pentru a-l convinge s5 il dea in alt loc la gcoald,

dar acesta refuz,5.

t$ Cit"lte un fragment dinAmintii din copildie de Ion Creangi, in care se discutidespre qcoali:

Peste iarnd, mamfl iar s-a pus pe capul tatei sd md deie undeoa la gcoald. Dar tataspunea cd nu mai are bani de dat pentru mine.

- Lui dascdlul Vasile a Vasilicdi ti pldteam numai cilte un sorocoodt pe lund. Iarpostoronca de dascdlul Simeon Fosa din lu[uieni, numaipentru cd rsorbegte mnitn tdlcuridecdt allii gi sfdrcdiegte toatd ziua la tabac, cere cdte trei husdgi pe lund; auzi aorbd! Nuface bdietul ista afilia husdgi, cu straie cu tot, cdli am dat eu pentru ddnsul pdnd acum.

Cdnd a mai auzit mama qi asta, s-a fdcut foc.- Sdrmane omule! Dacd nu gtii o boabd de carte, cum ai sd md inlelegi? CAnd tuagi

sorcortetii la mustenld, de ce nu te olicdiegti atfrta? Petre Todosiidi, crilgmaril nostru, agi-i

[ ,'**t .*rt.*iatl*.gr.tsta**q,****.***r*&*a*ti..&*.r''g:rsr;r,,s*,'ir'*''rir&riagri:9is,*&.r!**,*,*r***'i*,'.'q.*.

,&Unitatei ffffim

&.-.de,

cd li-a mkncat noud sute de lei? Vasile Roiu din Bejeni, mai pe-atfrlia, gi allii cil[i? Rugteilui Valicd gi Mdriucdi lui Onofreiu gdsegti sd le dai gi sd le rdsdai? $tiu eu, sd nu uezi cd

doarme Smaranda, dormire-ai somnul de aeci sd dormi! $i pentru bdiet n-ai de unde da?

Mdi, omule, mdi! Ai sd te duci tn fundul iadului gi n-are sd aibd cine te scoate, dacd nute-i sili sd-li faci un bdiet popd! De spooedanie fugi ca dragul de tdmdie. La bisericd mergidin Paqtiin Pagti. Aga cau[i tu de suflet?

- Ian taci, mdi femeie, cd biserica-i tn inima omului, gi, dacd aoiu muri, tot labisericd am sd ged, zise tata; nu mai face gi tu atdta oorbd, ca fariseul cel fdlarnic. Bate-te

mai bine cu mhna peste gurd gi zi ca oamegul: Doamne, milostia fii mie, pdcdtoasei, care-mitot imbolorez gura pe bdrbat degeaba.

In ffirgit, ckt s-abdldbdnit mama cu tata din pricina mea, tot pe-a mamei a rdmas;

cdci tntr-o duminicd, prin cilrneleaga, a oenit tatul mamei, bunicu-meu Daaid Creangd dinPipirig, la noi gi, odzilnd cearta iscatd intre tata gi mama din pricina mea, a zis:

- Las', mdi gtefane gi Smdrdnducd, nu ad mai tngriji[i atfrta; cd azi e duminicd,milne funi gi zi de tkrg, dar marli, de-om ajunge cu sdndtate, am sd ieu nepotul cu minegi am sd-l duc la Brogteni, cu Dumitru al meu, la profesorul Nicolai Nanu de la gcoala luiBalog, gi-li oedi ooi ce-a sconte el din bdiet; cd de ceilalli bdie{i ai mei, Vasile gi Gheorghe,

am rdmas tnre mulldmit cfrt autnod[at acolo. De doudzeci Si maibine de ani, de cdnd portaornicia tn Pipirig, am dus-o cam aneaoie numai cu rdbuSul.^Ce folos sd citesc cartebisericeascd; dacd nu gtii atnsemna mdcar cdtug de cfrt, e greu. Insd de cAnd mi-au aenitbdielii de la inadldturd, tmi lin socoteala ban cu ban, gi huzuresc de bine; acum zic Ai eu

cd poli duce oornicia pe aia[d, fard sd sim[i. Zdu, mare pomand gi-a mai fdcut Alecu Balog

cu gcoala ceea a lui, cine orea sdtnleleagd! $i, Doamne, peste ce profesor inlelept gi iscusita dat! Aga rsorbegte de bldnd gi primegte cu bundtate pe fiecare, de li-i mai mare dragul sd

te duci la el! Ferice de pdrin[ii care l-au ndscut, cdbun suflet de om este, n-am ce zice! $imai ales pentru noi, ldranii munteni, este o mare facere de bine [...] Nz-l rdu, mdi $tefane,sd gtie gibdietul tdu oleacd de carte, nu numaidecktpentrupopie, cum chitegte Smaranda,

cd gi popia are multe ndcdfale, e greu de purtat. $i decilt n-afi cum se cade, maibine sd nu

fie. Dar cartea tli aduce gi oarecme milngiliere. Eu, sd nu fi gtiut ceti, de mult ag Ji tnnebu-nit, cdte am aaut pe capul meu. i.nsd deschid ,,Vie[ile sfinlilor" gi odd afitea gi afitea gi zic:

,,Doamne, multd rdbdare ai dat ale-gilor tdi!" Ale noastre sunt flori laurechepeltngd cele ce spunetn cdrli.

|-apoi, sd fie cineaa tot bou, tncd nueste bine. Din cdr[i culegi multd tnle-lepciune gi, la dreptul oorbind, nuegti numai aga, o aacd de muls pentru

fiecare. Bdietul odd cd are [inere de

minte gi, numai dupd ckt a tnodlat,cilfid gi citegte cfrt se poate de bine.

De aceste gi altele ca aceste a

oorbitbunicul Daoid cu mama gi cutata, mai toatd noaptea, duminicdspre luni qi luni spre mar[i...

4\\,\7

Noteazi trei dintre regionalismele din text gi explici-le sensul prin raportare lacontext. Verifici, apoi, intr-un dicfiona1, sensurile cuvintelor respective.

r$, Completeazi tabelul de mai jos, extrigAnd argumentele din text, notAnd tipulv de argument (pro sau contra opiniei de a-l da pe Nici la qcoali) gi citatul semni-ficativ pentru fiecare argument.

:::tri::::ii:i t t:taa,titiittB&Oa,'Siilrlli

i' $Xf rl

$coala este costisitoare.

Ai sd te duci ?n fundul iadului gi n-are sdaibd cine te scoate, dacd nu te-i sili sd-li faciun bdiet popd.

...de cknd mi- au aenit b die[ii de la tno dldtu-rd, tmi tin socotealabsn cu ban, gi huzurescde bine.

Cititul cdrtilor aduce mAn-galere ln necazurl.

invdldtura il innobileazdpe om.

Bdiatul odd cd are tinere de minte gi, numaidupd cil a tnodlat, cdntd gi citegte cdt se

poate de bine.

Unitatea frm,ll!t x

--il--CONCURS: Imagineaze-ti o situalie aseminitoare in zilele noastre. Existi incifamilii pentru care mersul la gcoali este resimlit ca impoviritor din punct devedere financiar. Scrie o scrisoare in care si incluzi 2-3 argumente personale,pentru a convinge astfel de pirinfi de beneficiile pe care le poate aduceinvi{itura in viafa lor gi a copilului lor. Te pofi autoevalua folosind Fiqa pentruevaluarea redactirii textului argumentativ de la pagina 90.

9

A Noteazd,, in pitrate, care sunt beneficiile pe care !i le-a adus fie gcoala caY ,,fetestri spre lume".

SCoALAt"

TT

TT

W'z--.2

-oh.'

. IQ; Scrie, mai ios, o definilie dati de tine cuvAntului oaccin.

10

Unitate#

B\.. I" textul Petru[a, de Mircea Cirtirescu, naratorul povestegte cAteva intAmpliri-'*" petrecute la gcoali, in timpul vaccinirilor obligatorii. Citegte primul fragmentqi subliniazi cuvintele care au legituri cu domeniul medical.

Eramtn clasa apatra chnd IDR-ul ainceput sd-mi iasd neobignuit de mare. Degi erao injeclie, nu prea ne ern fricd de ea, pentru cd ne-o fdceau tn antebra!, cu un ncugor ridicolde mic, ce ne ailra un strop de lichid sub piele. A* fi preferat, binetnleles, rsaccinul pe

zahdr cubic, dar asta era. Ne tngiram tn fa[a ugii cabinetului medical, cu mineca suflecatdgi, cilnd ajungeam tnduntru, ne uitam mai tntfri cum le face la cei din fa[d, ne bdteam jocde fetele gi mai ales de bdielii fricogi gi, cfrnd ne l)enea rilndul, intindeam milna gi ne uitamtn partea cealaltd. Peste cdteoa zile oeneau sd oadd rezultatul. Atunci tncepea chinul meu.

qL Observd care este modul qi timpul dominante in acest fragment qi precizeazdmo-v mentul subiectului descris. Completeazdspatjile cu rispunsurile potrivite.

Textul este scris la modul timpul

Acest timp arati/ exprimd

Dintre momentele subiectului, fragmenful reprezintd

_(\$: Citegte mai departe gi observi schimbirile timpului gi ale momentului acfiunii.

Prima datd m-a luat prin surprindere. Nici nu md mai gindisem la micul ,,uaccin" .

Cel pe care !i-l fdceau in picior era afurisit rdu, a doua zi te durea groaznic gi nici nu maiputeai sd-ndoipiciorul, mai ales cd

to[i colegii tncercau sd te poc-neascd peste el cilnd nu erai atent.Pe lilngd el, IDR-ul era un fleac.Asistenta medicald a intrat tnclasd gi ne-a luat pe rdnd, tnce-pind dinprimabancd. Eu, deEi cel

mai mdrunlel dintre bdieli, std-team tn ultima bnncd, ldngd unrepetent de doud ori cfrt mine, PuicdIon, pe care, chipurile, trebuia sd-laduc pe calea ceabund. Puicd dstaeraun tembel ce nu s-fladzut. La oleclie de citire cu faimoasa bdtuA-

nicd ce alunecd iarnape-o pojghildde gheald gi copiii o ajutd sd se ridice, Puicd citise ,,...8i bd-trfr-nica a-lu-ne-cd pe oplog-nild..." Ern dezastru. El a odzut primul IDR-ul meu,la oreo doud zile dupd ce ni-l

fdsuserd. Cu al lui mi l-am comparat gi eu gi m-a apucat frica. La el, abia se cunogteapulind roEea[d tn jurul tnlepdturii. La mine era ditamai pata cilt o farfurioard, purpuriepe bra[ul meu sublire, cu pielea aproape transparentd peste oinele albastre. ,,Bdtebecistule", mi-a zis Puicd, ,,nu mai stau cu tine tn bancd!" Copiii s-au adunat tn jurulmeu gi au tnceput sd scandeze: ,,Of-ti-co-sul! Of-ti-co-sul!" Cuvfinfu-dsta (cu care m-auzgilnddrit apoi cilfioa ani la rilnil m-a mirat la inceput, fiindcd pentru mine ofticos era dlacare se supdrd la jocurile de cdr[i sau la fotbal: ,,Te oftici, bd, te oftici!", striga cAfu unul;

Oftica e boald grea,Cutare suferd de ea!...

i se cilfia ofticosului. Lumpd, dintre noi, cei delabloc, era cel mai ofticos. Pe locul doi eraSimfonia-n Do Major.

PAnd sd ajungd asistentamedicaldlabancamea, copiii din clasdtmi trdgeau cuforladeasupra pupitrului bralul pe care aoiam sd mi-l ascund: ,,Tooardga! Tooardga! la uitalila bdiatu' dsta!" Aga cd sora i-a ldsat pe ceilalli baltd gi a aenit tn fundul clasei. Eramacum, ridicat tn picioare, tn centrul atenliei. Imi amintesc cd tremuram din toate tncheie-turile. Toli colegiirildeau gi se stuAmbaulamine. Asistentami-aluatbra[ul, mi-amdsuratpata, in crucig gi-n curmezig, cu o rigld de plastic Ai a cldtinat din cap. A oorbit pu[in tngoaptd cu tnadldtoarea. Dupd aceea ne-a dat pauzd.

qL Completeazi textul lacunar care urmeazi:\F

Textul este scris Ia modul ............t timpul

Acest timp aratd/ exprimd

Dintre momentele subiecfului, fragmenful reprezintd

Dupi acesta, urmeazd tr care sunt

prezentate faptele care decurg de aici.

q\'. Comportamentul copiilor unii fafi de ceilalfi nu este tocmai unul potrivit giv- diplomatic. In lista de mai jos sunt precizate riutifile pe care acegtia gi le facreciproc. Scrie, alituri, exemplul din text la care se referi qi numeroteazi-le inordinea gravitifii lor.

E ia, in rAs sentimentele celorlalti:

f, lorresc cu intenlie voitd zonele dureroase ale altora:

E se strigd folosind numele de familie, nu prenumele:

E folosesc cuvinte jignitoare unii la ad.resa altora:

tril

12

folosesc porecle depreciative:

'.'i.:l:i::ii:'

Unitatea ,iiiil

',:::t::a:i..,.'

E scandeaze versuri batjocoritoare la adresa altora:

;,Frum,osul,,

rrL Citeqte, mai jos,,,sfaturile" pe care le primeau odinioari elevele pe certificatelev de absolvire a fiecirei clase in $coala Centrali de Fete din Bucureqti (infiinfati

la mijlocul secolului al XIX-lea, ea va funcfiona sub acest nume pAni la miiloculsecolului al XX-lea, cAnd devine ,,Liceul Zoia Kosmodemianskaia", iar dupd1990, gcoala iqi recapiti numele inilial). Bifeazi-le pe acelea pe care le considerivaloroase qi astizi.

A inud[ali pentru oiafd, nu pentru note certificate.J Inadldtura ne lumineazd mintea gi ne ajutd sd tnlelegem gi sd iubim

Binele gi Adeodrul".1 Fii dreaptd. inainte de a judeca pe altele, judecd-te pe tine.A Munca ne tnaioreazd sufletul gi ne mkngfrie in nenorociri.

A Respectd-te dacd orei sd fii reipectatd.J Nu-!i aorbi de rdu colegele. Nu b pilfi. Nu gopti la ureche gi nu primi sd-li gop-

teascd.

i Fiibund gi generoasd.J Fd alteia ceia ce ai orea sd li se facd lie. Astfel aei fi fericitd pi aei face gi pe allii

ferici[i.d intreabd-te tn fiece zi ce faptd bund ai sduilrgit, pe cine ai ajutat qi dacd ai meritat

sd fii ldudatd gi iubita de ai tai.A Fii sincerd. Cwdntul tdu sd exprime gAndirea ta.A Vorbegfe pulin. Vorbegte ce trebuie. Vorbegte cind tuebuie. Oratoria ta sd fie fapta

ta.

A Alege-[i un ideal moral tn oia[d, spre care sd tindd zilnic puterile sufletului tdu.Apoi fii stdpfrna pe tine, nu goodi.

Fragmentul de mai sus este reprodus din volumul Timpul ce ni s-n dat. MemoriiL944-1947, de Annie Bentoiu, apirut la Editura Humanitas. Autoarea adaugd uncomentariu referitor la aceste ,,sfatLtt7":

Unii oor uede poate cd era aorba aici de o frazeologie goald, folositd fdrd aderen{dinterioard; dar nu, sufletele noastre de copii nu erau incd diaizate in mai multe straturi deghndire bdnuitoare; cinismul gi minciuna erau socotite deformdri gralie gi tn niciun caz,cum au deaenit mai thrziu [in epoca comunistd - ..r,.], strategii banale pentru simplasuprarsietuire.

13