URGENTE MEDICALE IN
CABINETUL
STOMATOLOGIC
• Alergia in practica stomatologica • Edemul Quincke (angioedem)
• Angina pectorala • Infarctul miocardic
• Criza de hipertensiune • Criza de hipoglicemie
• Tetania • Sincopa (lesinul)
• Epilepsia • Isteria
STOPUL CARDIO RESPIRATOR
• Trusa de urgentã în stomatologie
URGENŢA:
stare patologică imprevizibilă, neaşteptată în
manifestări şi durată,susceptibilă în unele cazuri să
compromită prognosticul vital şi funcţional al
pacientului (Cavaillon şi Girard)
manifestare rară gravă,dar permanent
posibilă(Ionescu-Puişor)
un eveniment brusc neaşteptat,care determină
dereglarea funcţiilor vitale ale organismului, fapt
ce impune o intervenţie imediată(Schwentzer)
CLASIFICARE.
URGENTE MEDICALE: cel mai des
intîlnite legate de terenul pacientului sau de
disfuncţiile aparatelor şi sistemelor în contextul
unei manevre stomatologice
URGENŢE CHIRURGICALE: sunt mai
rare ; sunt direct legate de activitatea stomatologică,
ştiindu-se ca aceasta este cu precadere sângerândă
dar care nu au un risc chirurgical major.
Traumatismele grave dento- maxilare desi nu sunt
rare sunt de regulă rezolvate în spital şi rareori în
cabinetul dentar
MANAGEMENTUL
URGENŢEI IN CABINETUL
STOMATOLOGIC
1. PREVENIREA URGENŢEI
2. RECUNOAŞTEREA URGENŢEI
3. TRATAREA URGENTEI
PREVENIREA URGENŢEI
- atitudinea ideală
- anamneza medicală cât mai completă şi mai adaptată particularităţilor pacientului
- examinarea medicală complexă
- recomandarea unor investigaţii paraclinice care precizează diagnosticul
- consultaţia interdisciplinară acolo unde este cazul
- în cazul pacienţilor « cu risc » e bine sa existe un aviz în scris al specialistului pentru intervenţia ce urmează a fi efectuată
- obligator se va aduce la cunoştiinţa pacientului ce manevra terapeutică se va efectua iar acesta trebuie să-şi dea avizul (chiar în scris)
RECUNOAŞTEREA
URGENŢEI MEDICALE
Evaluarea gradului de risc al pacientului
. POOR RISK – stare generală bună
. INTERMEDIATE RISK
. HIGH RISK
Insuficienţă respiratorie
IMA în ultimile trei luni
HTA oscilantă
Diabet zaharat dificil de echilibrat
Insuficienţă circulatorie cerebrală
Alergie la anestezice loco-regionale.
IMPORTANT : în cabinetul stomatologic numărul urgenţelor este mai mare decât la alte specialităţi, deci evaluarea gradului de risc devine o problemă vitală
Particularităţi ale actului
stomatologic Lipsa efectelor secundare majore
Dureri postoperatorii sau complicaţii septice
Intervenţii cu risc hemoragic
Posibilitatea apariţiei complicaţilor postoperatorii minime
Posibilitatea apariţiei complicaţiilor postoperatorii majore
ATENTIE!
Manevrele stomatologice să nu depăşească 60 maxim 90 minute.
Particularităţi ale
infrastructurii cabinetului
cabinete de stomatologie izolate : cu riscul cel mai mare ptr urgeţe
cabinete satelit : în vecinătatea unui spital sau anexate acestuia
cabinete integrate : funcţionează în policlinici mari alături de alte cabinete de specialitate medicală care pot oferi rapid o asistenţă de urgenţă specializată
CABINETE PRIVATE în care gradul de responsabilitate este mai mare
Dotarea cabinetului Aparatul de urgenţă
Sursa de oxigen
Aparatura de respiraţie artificială
Defibrilator, EKG portabil
Aparatura de aspiraţie de salivă,
sânge, secreţii, corpi străini
1. Aparat de tensiune
1 buc
23. Ser fiziologic 9‰
10 fiole
2. Stetoscop
1 buc
24. Sulfat de magneziu 20%
10 fiole
3. Garou
1 buc
25. Gluconat de calciu 10%
10 fiole
4. Seringi de unica folosintã:
10 ml
5 ml
10 buc
10 buc
26. Hemisuccinat de hidrocortizon (
subst. Activã in solvent )
20 fiole
5. Ace sterile de unica folosinta
10 buc
27. Miofilin
10 fiole
6. Fese
10 buc
28. Cofeina Na benzoic 25%
10 fiole
7. Comprese sterile
5 pac
29. Efedrinã 1%
10 fiole
8. Vatã sterilizatã de uz medical
5 pac
30. Algocalnim
10 fiole
9. Bandaj adeziv
2 role
31. Algocalmin
10 tablete
10. Alcool 700
500 ml
32. Romergan
10 drajeuri
11. Alcool iodat 1%
100 ml
33. Fenobarbital 10%
10 fiole
12. Apã oxigenatã 3%
500 ml
34. Furosemit 10%
10 fiole
13. Tãvitã renalã
2 buc
35. Clorhidrat de papaverinã 4%
10 fiole
14. Perfuzor steril
5 buc
36. Adrenalinã 110%
10 fiole
15. Ser glucozat 5% perfuzabil (0,5 l)
2 pungi
37. Ampicilinã sau Eritromicinã Prop.
20 tablete
16. Ser fiziologic perfuzabil (0,5 l)
2 pungi
38. Nitroglicerinã
1 cutie
17. Leucoplast
1 tub
39. Nifedipin
1 cutie
18. Mãnusi sterile
10 per
40. Xilinã 2%
1 cutie
19. Gelaspon
1 cutie
41. Xilinã cu adrenalinã
1 cutie
20. Vit. K ( fitomenadion )
10 fiole
42. Xilinã 1%
5 fiole
21. Vit. C
10 fiole
43. Diazepam
10 tablete
22. Glucozã 33%
10 fiole
44. Adrenostazin
5 fiole
IRA (Insuficienţa respiratorie
acută)
- Dispnee -iniţial polipnee, tulburări ale ritmului respirator, bradipnee, apnee (în formele grave se poate instala de la început)
Cianoza este inconstantă (buze, unghii, pavilionul urechii)
- Tegumente calde, umede
- Tahicardia este adeseori asociată, pot apare tulburări de ritm grave
- Manifestări nervoase: cefalee, anxietate agitaţie psiho-motorie,mioza, delirul, convulsiile, areflexia, midriaza- semne de gravitate
Aspiraţia de corpi străini în
căile respiratorii
Semne de obstrucţie acută:
Tiraj, cornaj
Blocarea respiraţiei, apnee
Dispnee importantă cu cornaj, stridor
Atitudine -- poziţionarea în supinaţie cu picioarele uşor depărtate
- degajarea căilor respiratorii prin extensia capului pe gât ( o mână este pusă sub regiunea occipitală şi cu cealaltă se împinge în jos şi apoi în sus)
- verificarea permeabilităţii prin apropierea medicului de gura pacientului care simte şi aude trecerea aerului precum şi vizualizează mişcările toracice
manevra este suficientă dacă este vorba de obstrucţia realizată de căderea bazei limbii
- indepărtarea corpilor străini se va face prin introducerea indexului în interiorul obrazului către baza limbii şi prin mişcări lente se caută corpul străin
Nu se introduce pipa Goedel sau laringoscopul sau pensa înainte de a vizualiza sau poziţiona corpul străin
- - obligator se va verifica restabilirea ventilaţiei
Evoluţia
corpul străin poate fi expulzat prin
manevrele efectuate
insuficienţa respiratorie accentuata, gravă
asfixie
PROCEDURI NONINVAZIVE
. bătaia pe spate
. presiunea manuala
. curăţirea cavităţii orale cu degetele
BATAIA PE SPATE
- se recomandă la pacientul conştient
- medicul aşezat în spatele pacientului trece o mâna pe sub talia acestuia cu rol de suport
- se apleacă, dacă este posibil, capul pentru a realiza bombarea maximă a toracelui
- se aplică patru lovituri puternice cu podul palmei între omoplaţi
Nu este foarte indicat pacienţilor inconştienţi deoarece în timpul executării ei ,
obstrucţia parţială respiratorie poate deveni totală. Şocul urmat de lovituri este urmat spontan de o inspiraţie şi nu de expiraţie.
Presiunea toracică - se foloseşte la gravide, obezi şi copii
- nu produce regurgitaţii
- nu produce leziuni ale organelor interne sau ale fătului
- nu este indicată la bătrâni pentru că poate produce avarierea voletului costal fragil la vârstnici.
Atitudinea:
- medicul este aşezat în spatele pacientului cu braţele trecute pe sub axile şi înconjură toracele
- se încrucişează mâinile cu pumnul sau degetele deschise pe linia de mijloc a sternului NU pe procesul xifoid sau pe marginile voletului costal
- se execută patru presiuni scurte, rapide, distincte
la pacientul inconştient se va avea grijă ca acesta să aibă gura deschisă
METODA HEIMLICH Introdusă pentru prima dată în 1974 de Henry Heimlich
constă în executarea unei presiuni subdiafragmatice care va antrena o presiune aeriană în arborele respirator cu direcţia de iesire spre trahee şi laringe, antrenând astfel corpii străini.
Pacient conştient
- medicul aşezat în spatele pacientului cu braţele în jurul taliei acestuia
- o mână făcută pumn şi prinsă cu mâna cealaltă se aşează pe abdomenul pacientului mai sus de ombilic dar sub apendicele xifoid
- se execută apoi patru apăsări scurte separate şi distincte în abdomenul pacientului în direcţie ascendentă
- dacă pacientul se află în scaunul stomatologic şi nu poate fi cuprins bine din spate se va întoarce pacientul în decubit lateral
Pacientul inconştient
- poziţia este de decubit lateral cu faţa în sus
- se deschide gura pacientului
- medicul aflat pe lateral aproape de şoldul pacientului va aplica podul palmei pe abdomen pe linia centrală dintre ombilic şi apendicele xifoid
- apăsarea se va face perpendicular pe abdomen distinct, rapid în număr de 4 cu direcţia de jos în sus.
Proceduri invazive Deschiderea chirurgicală a căilor respiratorii
este un act de mare responsabilitate
Se va face numai în caz de mare urgenţă şi după ce au fost epuizate celelalte posibilităţi
Necesită o pregătire şi instrucţie specială
Uneori reprezintă singura posibilitate şi trebuie efectuată cu toate riscurile pe care le implică
- puncţia membranei cricoidiene
- traheotomia
- cricotomia
TEHNICA TRAHEOTOMIEI
pacientul aşezat în poziţie de supinaţie cu capul în extensie
- gâtul în hiperextensie pentru identificarea corectă a reperelor anatomice
- se fixează între police şi indexul mâinii stângi cartilajul tiroid iar cu indexul mâinii drepte se caută şi se identifică membrana cricotiroidiană
- se execută o incizie pe piele , verticală în mijloc, deasupra cartilagiilor
- se îndepărtează vasele de pe linia de incizie
- în plagă este vizibilă membrana cricotiroidiană
- se va executa pe aceasta o incizie orizontală cât mai aproape de cartilajul cricotiroidian pentru a se limita sângerarea
- se lărgeşte spaţiul cricotiroid prin inserţia mânerului bisturiului în incizia orizontală şi rotaşia lui cu 90 de grade
- se poate insera un tub de traheostomie
- nu este necesară anestezia , pacientul fiind inconştient
- de regulă pacientul îşi reia spontan ventilaţia, dacă nu se va face oxigenarea artificial şi va fi transportat la spital
Puncţia membranei cricotiroidiene se face cu un trocar scurt şi gros introdus pe linia mediană şi are un grad de risc mai mic şi complicatii reduse.
ASTMUL BRONŞIC Definiţie:
- reactivitate crescută a căilor respiratorii inferioare la diferiţi stimuli printr-o criză de dispnee expiratorie; episodic, cu obstrucţie reversibilă; cu diverse grade de severitate.
Toţi pacienţii răspund prin bronhospasm la testul cu metacholină sau histamina
Testele cutanate la alergeni sunt pozitive;Ig E serice pot fi crescute
Unii pacienţi pot face primul episod în cabinetul stomatologic prin contact cu stimuli specifici din practica stomatologică printr-o sensibilizare după un episod viral banal (astm intrinsec)
Elemente clinice de recunoaştere în cabinetul stomatologic
Anamneza Posibili factori precipitanţi:alergeni, infecţii
Descrierea crizei: wheezing,dispnee expiratorie care se remite după un episod de tuse cu expectoraţie specifică, perlată
Evoluţia crizelor precedente(tratament cu corticoizi, necesitatea spitalizării etc.)
Răspunsul la tratament
Examenul fizic Wheezing,anxietate,cianoză,tahipnee,tahicardie,
Puls paradoxal,folosirea musculaturii respiratorii de rezervă
Atenţie! “ nu orice wheezing este astm”
(ICC,bronsită cronică emfizem,corp străin.edem laringian,tumori carcinoide asociate deobicei cu stridor nu cu wheezing,disfuncţie a corzilor vocale)
Tratamentul crizei de astm bronşic
-agonişti beta2 în aerosoli - se admnistrează 3 doze la
intervale de 2o de minute apoi la fiecare două ore până la încetarea crizei (Salbutamol)
- aminofilina poate grăbi ameliorarea crizei după prima oră, administrarea se face foarte încet pentru că dă tahicardie.
- glucocorticoizi: hemisuccinat de hidrocortizon (50-200 mg i.v.)
- antihistaminice
- oxigen
NU se administreaza: Morfina, Adrenalina, Atropina
Alergia in practica
stomatologica Complex de simpome determinate de o reactie exagerata fata de
un anumit antigen, alergia poate aparea ca o stare hiperergica de intensitate usoara sau medie, cu declansarea imediata (minute, ore) sau tardiva (de la 24 h pana la luni).
Anafilaxia reprezinta o hiperreactie ce depaseste posibilitatile de aparare ale organismului, deci tratamentul de alergie il cuprinde si pe acesta din urma. Ea are o declansare imediata, rapida, imprevizibilasi violenta, imbracand aspectul de soc.
In cabinetul stomatologic exista foarte multi alergeni, foarte multe substante medicamentoase putand fi considerate substante alergogene. Astfel: substantele anestezice, medicamente precum sulfamidele, substante cu iod, amalgamul, analgezice precum algocalminul, aspirina sunt doar cateva dintre acestea.
Poarta de intrarea a acestora in organism poate fi prin inhalare, prin contact, pe cale digestiva sau parenterala, cea mai importanta si mai raspandita fiind cea din urma.
Clinic, pot aparea semne generale nespecifice, cum ar fi: eritemul, senzatia de caldura, pruritul, urticaria, tusea, nelinistea. Apar reactii cutanate si mucoase: eritemul intens in placarde, pruritul generalizat, urticaria, edem Quincke.
Semne si reactii respiratorii: dispnee, tahipnee, bronhospasm, criza de astm bronsic, edem glotic, stop respirator.
Semne si simptome cardio-vasculare: paloare, tahicardie, hipertensiune arteriala, soc anafilactic, stop cardio-respirator.
In stomatologie cel mai frecvent apar: edemul Quincke si urticaria.
Urticaria
Urticaria se manifesta prin: prurit, eritem, edem local in salturi, delimitate ce dureaza minute, ore, aparand mai ales acolo unde imbracamintea se lipeste de corp si pe mucoasa bucala, tegumente faciale. Tratamentul se instituie imediat si consta in administrare de: - Tavegyl (1 - 2 fiole de 2 mg.) - Tagamet ( 300 mg. i.v.) - Prednisolon Ultra (250 mg. i.v., in cazuri grave)
Edemul Quincke (angioedem) Se manifesta prin tumefierea edematoasa a capului si gatului, fara
apartitia semnelor inflamatorii. Apare edem glotic, laringean, ce determina obstructia mecanica partiala sau totala a cailor respiratorii superioare cun aparitia dispneei, senzatiei de sufocare, cianozei, tirajului si cornajului, si edemului masiv al buzelor, obrajilor, limbii, aceste simptome aparand brusc, dupa injectarea unui medicament, putand duce la soc anafilactic. Tratamentul: - oprirea imediata a administrarii medicamentului incriminat - administrare de corticisteroizi in cantitate mare: hemisuccinat de hidrocortizon 300 - 400 mg. i.v., Fortecortin, 40 mg. i.v. -Adrenalina,1%, 1/2 f. de 1 ml. i.v., Suprarenalina, 1 mg. - Tavegyl, 1 - 2 f. de 2 mg. i.v. - Tagamet, 200 mg. i.v. (1 -2 f.) - oxigenoterapie sub presiune - punctie cricotiroidiana - internare in spital
Socul anafilactic
Reactie alergica de tip imediat
Eruptie urticariana,edem,prurit generalizat
Tegumente reci,umede,cianotice, frison
Agitatie,senzatie de moarte
iminenta,ameteli, pierderea constientei
Puls rapid,slab perceptibil,hTA
severa,dispnee,wheezing
Socul anafilactic /atitudine
Intreruperea tratamentului stomatologic
Indepartarea alergenului suspectat
Clinostatism,curatirea gurii si
faringelui,desfacerea hainelor etc.,(“pozitia
de siguranta”)
Oxigen pe masca sau canula nazala
Linie venoasa periferica: ser fiziologic sau
solutie Ringer in jet
Socul anafilactic : tratament
medicamantos
ADRENALINA : daca TA este sub 70-80 mmHg;se dilueaza 1mg de Adrenalina (1f de 1ml)in 10 ml de ser fizilologic si se injecteaza cite 3ml i.v,sc.Daca in 5 minute nu se obtine o crestere a TA peste 80mmHg se repeta injectarea
Antihistaminice:CLEMASTIN 2-4mg iv
HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON 200mg iv
Stop cardio-respirator se face resuscitare pina vine ambulanta (112)
Angina pectorala Se manifesta prin dureri cauzate de stenozarea arterelor
coronare, in cadrul unei maladii coronariene.
Clinic, dominanta este durerea retrosternala, iradianta in mana si umarul stang, mergand pana la degete, durata ei poate fi de la cateva secunde pana la maximum 20 de minute. Este insotita de senzatia de frica de moarte, lipsa de aer, transpiratii reci, depresie psihica.
Terapia consta in asezarea pacientului in pozitia sezand (repaos) si facilitarea unei bune oxigenari. Se administreaza urmatoarea medicatie: - coronodilatatoare: Nitropector, Nitroglicerina,Nitromint spray Corinfar, Adalat sublingual, Mialgin (pentru combaterea durerii), antihipotensoare (Nitrit de amil, Dopamina). Se controleaza pulsul si T.A. Daca durerea nu se calmeaza, se apeleaza la ambulanta.
Infarctul miocardic Reprezinta necroza miocardului, in urma unei tromboze
coronariene si poate duce la soc cardiogen cu tulburari de ritm cardiac, putand, in 40% din cazuri, determina moartea.
Clinic, apar dureri precordiale, asemanatoare celor din angina pectorala, iradiante in mana stanga, mandibula, gat, abdomen.
Este mai severa, sfasietoare, dureaza mai mult de 30 de minute, nu cedeaza la repaos si la nitroglicerina si este insotita de anxietate, frica de moarte, agitatie, astenie, lipsa de aer, cianoza.
Venele jugulare sunt turgescente, apare tahicardie, hipotensiune arteriala.
Tratament - se cheama ambulanta - pacientul se aseaza in pozitie sezanda, daca prezinta tulburari respiratorii - se face sedare cu analgezice: • Fortral, 20 mg. i.m.sau morfina
• Diazepam, 10 mg. (1 f. i.m.) • Nitroglicerina, 1 comprimat; se repeta la 5 minute • se administreaza glucoza, 5% in perfuzie • oxigen pe sonda nazala, masca (2 - 4 l minut) • se controleaza T.A., pulsul, respiratia • in bradicardii se administreaza Atropina 1 ml., 1/2 f. i.v. sau 1 f. i.m., atunci cand • pulsul scade sub 60/minut. La 30 pulsatii/minut se adminitreaza Suprarenina 1 f. a 1 ml. (1 -2 sau 1 f., i.v., lent) • in tahicardii - Xilina 2%, i.v., lent
Criza de hipertensiune Clinic: cresterea brusca a valorilor T.A., tensiunea diastolica
depasind 140 mmHg. - cefalee, greata, voma, obnubilare, somnolenta - tulburari de vedere - roseata tegumentelor faciale si a sclerelor
- zgomote in urechi (acufene) Tratament: - incetarea tratamentului stomatologic - asezarea pacientului in pozitie sezanda - oxigen pe sonda nazala, nazo-bucala, 4 l/min. - controlul permanent al A.V. si T.A. Se administreaza: - Nifedipin (Adalat) capsule (10 mg, sublingual si dupa 15 minute 20 mg. sublingual) - Furosemid, 1- 4 f., i.v. sau i.m. - Diazepam, 5 - 10 mg, i.v. sau i.m. - se cheama ambulanta
Criza de hipoglicemie Apare la un pacient diabetic cand nu a luat insulina la timp
(glicemie sub 40 mg/dl) sau la pacienti in stare de stress, emotivi, alcoolici, care nu au mancat, etc. Clinic: - pacientul acuza senzatie de foame, dureri de cap, dureri abdominale, convulsii, tremor, tegumente reci, transpiratii, stare de confuzie, hipotensiune, lesin) - tratamentul consta in administrarea de zahar intraoral si in cazuri mai severe, glucoza i.v. lent, 20%, 33%, 30 - 50 ml.
Tetania Poate fi hipocalcemica sau nonhipocalcemica (normocalcemica).
Tetania normocalcemica apare dupa o respiratie accelerata, determinata de frica, prin hiperventilatie, cu eliminarea de bioxid de carbon in cantitate mare. Clinic: Se manifesta printr-o aura: neliniste, teama, palpitatii, parestezii orale, dupa care apar contractii tonice pe anumite grupe de muschi, aparand pozitia de labuta a mainilor (lipirea cotului indoit de corp), picioare intinse, contractii ale gurii (gura de crap). Ca tratament se respira oxigen timp de 2 minute.
Tetania hipocalcemica
Se manifesta prin contracturi izolate,
simetrice, la nivelul extremitatilor (mana
de mamos, bot de stiuca), dureroase,
cu o durata care poate varia de la
cateva minute pana la cateva ore.
Tratamentul consta in injectarea lenta a
10 - 30 ml. Calciu gluconic, i.v., sulfat
de magneziu 25%, 10 - 20 ml.
Sincopa (lesinul) Apare destul de frecvent si se manifesta prin
pierderea de scurta durata a cunostintei datorita instalarii hipoxiei cerebrale acute. Poate fi determinata de o senzatie de teama exagerata, emotie, mirosul de medicamente, lipsa de oxigen, zgomot, durere, stari fiziologice, stress, insomnie, etc.
Clinic, apare pierderea cunostintei, paloare accentuata, transpiratii ale fetei, bradipnee, hipotensiune arteriala, bradicaride. Anterior acestor semne pot aparea: ameteli, greata, voma, tulburari vizuale, palpitatii, cascat, etc.
Tratamentul consta in asezarea pacientului in pozitie orizontala , cu capul mai jos decat corpul, eliberarea cailor respiratorii (gulerul, centura, cravata se desfac), oxigenoterapie, flagelatie, comprese reci pe fata, activarea respiratiei si circulatiei.
Daca in 2 - 3 minute nu-si revine, se administreaza: - Atropina, 0.5 - 1 mg., i.m. sau i.v. - Efedrina, 1 - 2 f. de 1 ml., 5%, i.m. - Vazoxin, 10 - 20 mg. i.v. - Hemisuccinat de hidrocortizon, 100 - 200 mg, i.v.
Epilepsia Afectiune deosebit de impresionanta, care se manifesta fie in crize mici,
de scurta durata, fie prin crize majore. Poate fi declansata de infectii odontogene, nevralgii dentare, surmenaj, anestezie locala supradozata, durere, etc.
Preconvulsiv, pacientul poate prezenta halucinatii optice sau auditive, anxietate, neliniste, transpiratii, eructatii.
Criza propriu-zisa se manifesta prin pierderea cunostintei, convulsii tonico-clonice, midriaza, reactivitate redusa, apnee temporara, cu cianoza, spume la gura, muscarea limbii, incontinenta urinara.
Postconvulsiv, pacientul prezinta confuzii, amnezie retrograda.
Tratamentul de urgenta consta in asezarea pacientului pe podea, cu capul intr-o parte, descheiat la haine, aplicarea unor pene de cauciuc intre arcade, supravegherea sa pana la iesirea din criza, oxigenoterapie, administrarea de Fenobarbital, i.m., 1 - 1,5 mg./kg corp, Diazepam, 10 mg., i.v. sai i.m.
Isteria Pacientul simuleaza
lesinul, tipa, are crize de plans, nu deschide ochii in timpul asa-zisului lesin, nu-si musca limba, nu cade, nu se loveste.
Ca tratament, se recomanda blandete, compresii pe globii oculari, Diazepam 10 mg. i.v.
Stopul cardio-respirator
PROTOCOL “ABC
-”Airways”: eliberarea cailor respiratorii
-indepartarea corpilor straini din cavitatea bucala sau faringe(manual sau cu aspiratorul)
-extensia capului ,propulsia mandibulei, manevra Heimlich
- “Breathyng”:asigurarea respiratiei
-pipa oro-faciala,ventilatia “gura la gura” sau 2gura la nas” masca,balon(1-1,5 sec. pauza 2 sec)
- “Circulation”
-monitorizare puls carotidian timp de 10-15 sec-daca in acest timp nu este sesizata nicio unda de puls se incepe manevra de masaj cardiac extern
MASAJUL CARDIAC EXTERN
Reanimatorul va aseza mediusul unei miini pe jonctiunea sterno-xifoidiana si indexul imediat deasupra, pe stern; cealalta mina va fi asezata cu podul palmei deasupra indexului si se vor incepe compresiile ritmice
- un singur reanimator: 2 respiratii(1-1,5 sec. fiecare)dupa fiecare 15 compresii cardiace efectuate cu un ritm de 80-100/min
- doi reanimatori, unul va ventila (1 ventilatie la 1-1,5 sec. La fiecare 5 compresii toracice) si celalalt va realiza masajul cardiac cu o frecventa de 80-100 compresii/min.
Evaluarea periodica a pulsului carotidian si a reflexului fotomotor